Sunteți pe pagina 1din 7

1

NAVIGATIE ESTIMATA SI COSTIERA 2. Un cerc mare pe sfera terestra care intersecteaza ecuatorul la longitudinea de 141E il va intersecta din nou la longitudinea de: a. 180E b. 41E c. 141W d. 039W R:d 3. In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord: a. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire b. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire c. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire d. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire R:c 4. Deviatia compas este produsa de: a. masele amagnetice ale corpului navei b. curentii de inalta frecventa indusi in corpul navei c. magnetul compensator de banda d. masele magnetice ale corpului navei R:d 5. Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas deviatia compas este: a. nordica b. estica c. sudica d. vestica R:d 6. Pe hartile la scara foarte mica informatiile privind declinatia magnetica sunt date sub forma de: a. izodiname b. izocline c. izogone d. izostadii R:c 7. Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este zero, corectia totala compas este: a. zero b. nu depinde de declinatia magnetica c. constanta d. egala cu declinatia magnetica R:d

8. Viteza deasupra fundului se determina cu: a. lochul electromagnetic b. lochul Doppler c. lochul mecanic d. lochul hidrodinamic R:b 9. Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava, factorul de corectie al lochului este: a. negativ b. supraunitar c. subunitar d. pozitiv R:c 10. Pe harta Mercator deformarile reprezentarii suprafetei terestre sunt proportionale cu: a. Cosec b. Sec c. Cos d. Cotg R:b 11. Nivelul de referinta al inaltimii reperelor din harta este de regula: a. nivelul mediu al apei joase la cuadratura b. nivelul mediu al apei joase la sizigii c. nivelul mediu al apei inalte la cuadratura d. nivelul mediu al apei inalte la sizigii R:d 12. Tipul de proiectie cartografica utilizat pentru harta Mercator este: a. stereografica b. conica c. cilindrica d. policonica R:c 13. O harta avind scara de 1:160.000 este : a. harta costiera b. harta generala c. plan d. harta oceanica R:a 14. Proiectia gnomonica este: a. centrala plana tangenta b. centrala cilindrica transversala c. conica dreapta d. centrala cilindrica dreapta R:a 15. Harta Mercator este realizata in proiectie: a. centrala cilindrica dreapta b. centrala cilindrica dreapta conforma c. centrala cilindrica transversala

d. centrala cilindrica transversala conforma R:b 16. Ortodroma se poate reprezenta ca linie dreapta pe o harta in proiectie: a. conica b. stereografica c. policonica d. gnomonica R:d 17. In zonele cu maree nivelul de referinta al adancimilor (nivelul zero al hartii) este de regula: a. nivelul mediu al celei mai inalte ape la cuadratura b. nivelul mediu al celei mai joase ape la sizigii c. nivelul mediu al celei mai inalte ape la sizigii d. nivelul mediu al celei mai joase ape la cuadratura R:b 18. Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand: a. hartile rutiere b. avizele pentru navigatori c. hartile meteorologice in facsimil d. avizele meteorologice R:b 19. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la proiectia Mercator este FALSA? a. este centrala b. este echiareala c. este cilindrica d. este conforma R:b 20. Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce: a. cresterea vitezei si deriva de vant b. numai micsorarea vitezei c. numai cresterea vitezei d. micsorarea vitezei si deriva de vant R:d 21. Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta: a. perioada luminii b. bataia c. inaltimea constructiei farului d. culoarea luminii R:c 61. Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct: a estimat-observat b observat c estimat d determinativ R:a 62. Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costier de inaltime cunoscuta este: a. dreapta de relevment b. cerc de egala distanta

c. aliniament d. izoazimutala R:b 63. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a. sa fie trecute precis pe harta b. sa fie vizibile din orice directie c. sa fie usor de identificat d. sa fie trecute pe harta si vizibile R:d 64. Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane: a. trei b. unu c. doua d. patru R:b 65. Care este numarul minim de linii de pozitie necesar pentru determinarea precisa a punctului navei cu observatii simultane (in sensul ca ofera posibilitatea de control): a. patru b. doua c. trei d. una R:c 66. Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie a. durata de lumina este egala cu durata de intuneric b. intensitatea luminii este constanta c. lumina fixa este este combinata cu o intensificare de lumina d. lumina care se repeta cu regularitate R:a 67. Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie: a. intensitatea luminii este variabila b. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina c culori diferite in sectoare strict delimitate d durata luminii egala cu cea de intuneric R:c 68. Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina acestuia cand vizibilitatea meteorologica este de: a. 5 Mm b. 6 Mm c. 10 Mm d. 12 Mm R:c 74. Bataia geografica a unui far este specificata in Cartea farurilor pentru o inaltime a ochiului observatorului de: a 5 picioare b 5 metri c 5 brate d 5 yarzi

R:b 75. Bataia geografica a unui far este calculata in functie de: a. inaltimea luminii si refractia atmosferica b. inaltimea luminii si inaltimea ochiului observatorului c. inaltimea ochiului observatorului si refractia atmosferica d. inaltimea luminii, inaltimea ochiului observatorului si refractia atmosferica standard R:d 76. Care este cazul nefavorabil pentru determinarea pozitiei navei cu doua unghiuri orizontale simultane: a. reperele sunt dispuse aproximativ colinear b. reperele si nava sunt dispuse aproximativ pe acelasi arc de cerc c. reperul din mijloc este mai apropiat de nava d. nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere R:b 77. Care sunt limitele maxim admise pentru unghiul de intersectie intre doua linii de pozitie: a. 30150 b. 15030 c. 90180 d. 090 R:a 79. Unghiul optim de intersectie intre doua linii de pozitie este: a. 120 b. 90 c. 60 d. 30 R:b 80. Grafic pe harta procedeul relevmentului prova dublu se aplica ca procedeu combinat: a. unghi orizontal-distanta b. relevment-unghi orizontal c. relevment-distanta d. unghi orizontal-aliniament R:c 81. Stabiliti varianta corespunzatoare ordinii crescande in precizia urmatoarelor procedee de determinare a punctului navei cu observatii costiere: 1. relevment-distanta 2. doua unghiuri orizontale simultane 3. trei relevmente simultane 4. punct estimat 5. doua distante simultane a.2,4,3,5,1 b.4,1,5,3,2 c.1,2,3,4,5 d.5,2,4,3,1 R:b 82. Un aliniament are sensibilitate maxima cand: a. distanta nava-reper anterior este mica, distanta dintre repere este mare

b. distanta nava-reper anterior este mare, distanta dintre repere este mare c. distanta nava-reper anterior este mare, distanta dintre repere este mica d. distanta nava-reper anterior este mare, reperele sunt dispuse la inaltimi diferite R:a 83. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are urmatoarea proprietate: a. depinde de valoarea corectiei compas b. depinde de valoarea drumului navei c. este dependent de unghiul de intersectie dintre relevmente d. este independent ca pozitie pe harta de valoarea corectiei compas R:d 84. Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie? a. cerc de egala distanta b. dreapta de relevment c. ortodroma d. aliniament R:c 85. Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel: a. negru-galben-negru b. galben-negru c. galben-negru-galben d. negru-galben R:d 86. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal dispuse de sus in jos astfel: a. galben-negru-galben b. negru-galben-negru c. negru-galben d. galben-negru R:a 94. Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea B, marcajele laterale au urmatoarele lumini: a. tribord-verde, babord-rosu b. tribord-alba fixa, babord- alba cu sclipiri c. tribord-rosu, babord-verde d. tribord-alba izofaza, babord-alba ocultatii R:c 96. Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel: a. negru-galben-negru b. galben-negru-galben c. negru-galben d. galben-negru R:a 97. Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la: a. marcajul de pericol izolat b. marcajul lateral c. marcajul cardinal

d. marcajul special R:b 98. Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf: a. doua conuri negre cu varful in sus b. doua conuri negre unite la varf c. doua conuri negre unite la baza d. doua conuri negre cu virful in jos R:c 99. Marcajul cardinal de Vest are ca semn de varf: a. doua conuri negre cu varful in sus b. doua conuri negre unite la varf c. doua conuri negre cu varful in jos d. doua conuri negre unite la baza R:b 100. Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf: a. un con rosu cu varful in sus b. o sfera neagra c. un cilindru rosu d. un cilindru verde R:c