1

1) Harta gnomonica usureaza considerabil rezolvarea problemelor de navigatie:

a) Costiera
b) Estimata
c) Radioelectronica
d) Ortodromica2) Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim sunt continute in:
a) Ships Routeingb) Ocean Passages for the World
c) Sailing Directions
d) Mariners Handbook
3) Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a
navigatiei sunt comunicate initial prin:
a) Avize catre navigatori saptamanale
b) Avize radio catre navigatorc) Editiile corectate ale hartilor
d) Editiile noi ale cartii farurilor
4) Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la:
a) Asigurarea hidrgrafica si de navigatie
b) Rutele de apa adanca
c) Rutele recomandate de traversadad) Facilitati portuare
5) Un cerc mare pe sfera terestra care intersecteaza ecuatorul la longitudinea de
141grd E il va intersecta din nou la longitudinea de:
a) 180 grade E
b) 41 grade E
c) 141 grade W
d) 039 grade W6) Daca nava se deplaseaza spre Est:
a) diferenta de longitudine este pozitivab) diferenta de latitudine este pozitiva
c) diferenta de latitudine este negativa
d) diferenta de longitudine este negative
7) In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord:
a) longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului
de sosire
b) latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de
sosire
c) latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de
sosired) longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului
de sosire
8) Deviatia compas este produsa de:
a) masele amagnetice ale corpului navei
b) curentii de inalta frecventa indusi in corpul navei
c) magnetul compensator de banda
d) masele magnetice ale corpului navei9) Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas deviatia compas este:
a) nordica
b) estica
c) sudica

2
d) vestica10) Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea:
a) declinatiei magnetice
b) deviatiei compassc) corectiei compas
d) corectiei giro
11) Pe hartile la scara foarte mica informatiile privind declinatia magnetica sunt
date sub forma de:
a) izodiname
b) izocline
c) izogone
d) izostadii
12) Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este zero,
corectia compas este:
a) zero
b) egala cu declinatia magneticac) constanta
d) nu depinde de declinatia magnetic
13) Corectia compas pentru o anumita valoare a drumului navei este zero cand:
a) valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas sunt egale si de semn
contrarb) valoarea declinatiei magnetice actualizata pentru anul in curs este zero
c) valoarea deviatiei compas este zero
d) valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas sunt egale si de acelasi
semn
14) Compensarea compasului magnetic are drept consecinta:
a) diminuarea influentei magnetismului terestru
b) diminuarea influentei magnetismului naveic) anularea influentei comune a magnetismului navei si a magnetismului
terestru
d) anularea influentei magnetismului navei
15) Viteza deasupra fundului se determina cu:
a) lochul electromagnetic
b) lochul hidrodinamic
c) lochul mecanic
d) lochul Doppler16) Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava,
factorul de corectie al lochului este:
a) negativ
b) supraunitar
c) subunitard) pozitiv
17) Tipul de proiectie cartografica utilizat pentru harta Mercator este:
a) stereografica
b) conica
c) cilindricad) policonica
18) O harta avind scara de 1:160.000 este :

3
a) harta costierab) harta generala
c) plan
d) harta oceanic
19) Proiectia gnomonica este:
a) centrala plana tangentb) centrala cilindrica transversala
c) conica dreapta
d) centrala cilindrica dreapta
20) Harta Mercator este realizata in proiectie:
a) centrala cilindrica dreapta
b) centrala cilindrica dreapta conformac) centrala cilindrica transversala
d) centrala cilindrica transversala conforma
21) Ortodroma se poate reprezenta ca linie dreapta pe o harta in proiectie:
a) conica
b) stereografica
c) policonica
d) gnomonica22) Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand:
a) hartile rutiere
b) avizele pentru navigatorc) hartile meteorologice in facsimil
d) avizele meteorologice
23) Loxodroma trece prin polii terestrii daca intersecteaza paralelele de latitudine
sub un unghi de:
a) 30 grd
b) 60 grd
c) 90 grdd) 120 grd
24) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la proiectia Mercator este FALSA?
a) este centrala
b) este echivalentac) este cilindrica
d) este dreapta
25) Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta:
a) perioada luminii
b) bataia
c) inaltimea constructiei faruluid) culoarea luminii
26) Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este un punct:
a) estimat-observat
b) observat
c) estimat
d) determinativ
27) Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct:
a) estimat-observatb) observat
c) estimat
d) determinativ

4
28) Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa fie trecute precis pe harta
b) sa fie vizibile din orice directie
c) a fie usor de identificat
d) sa fie trecute pe harta si vizibile29) Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea
punctului navei cu observatii simultane:
a) trei
b) unuc) doua
d) patru
30) Unghiul optim de intersectie intre doua linii de pozitie este:
a) 120 grd
b) 90 grdc) 60 grd
d) 30 grd
31) Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale
dispuse de sus in jos astfel:
a) negru-galben-negru
b) galben-negru
c) galben-negru-galben
d) negru-galben32) Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal dispuse
de sus in jos astfel:
a) galben-negru-galbenb) negru-galben-negru
c) negru-galben
d) galben-negru
33) Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea B,
marcajele laterale au urmatoarele lumini:
a) tribord-verde, babord-rosu
b) tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri
c) tribord-rosu, babord-verded) tribord-alba izofaza, babord-alba ocultatii
34) Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale dispuse
de sus in jos astfel:
a) negru-galben-negrub) galben-negru-galben
c) negru-galben
d) galben-negru
35) Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la:
a) marcajul de pericol izolat
b) marcajul lateralc) marcajul cardinal
d) marcajul special
36) Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf:
a) doua conuri negre cu varful in sus
b) doua conuri negre unite la varf
c) doua conuri negre unite la baza-

5
d) doua conuri negre cu virful in jos
37) Marcajul cardinal de Vest are ca semn de varf:
a) doua conuri negre cu varful in sus
b) doua conuri negre unite la varfc) doua conuri negre cu varful in jos
d) doua conuri negre unite la baza
38) Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf:
a) un con rosu cu varful in sus
b) sfera neagra
c) un cilindru rosud) un cilindru verde
39) Viteza navei se masoara cu:
a) sonda
b) barometrul
c) lochul40) Adancimea apei se masoara cu:
a) Lochul
b) Sondac) barometrul
41) In navigatia maritima se utilizeaza preponderent harta in proiectie:
a) Stereografica
b) conica
c) Mercator42) Harta marina este:
a) reprezentarea la o anumita scara a unei zone oceaniceb) proiectia pe o suprafata sferica a Pamantului
c) proiectia Pamantului pe o suprafata oarecare
43) Scara numerica a unei harti este:
a) raportul dintre lungimea si latimea hartii
b) un numar de catalog
c) raportul dintre lungimea unitara de pe pamant si corespondentul pe harta44) Un cart are:
a) 12 grade
b) 32 grade
c) 11 grade si 25min45) Curba de pe suprafata terestra paralela cu ecuatorul este:
a) Parabola
b) un cerc micc) un cerc mare
46) Lungimea milei marine exprimata in metri este de:
a) 1850
b) 1852c) 1845
47) Arcul de meridian masurat de la ecuator pana la paralelul locului se numeste:
a) Longitudine
b) diferenta de latitudine
c) latitudine48) Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul
punctului de sosire se numeste:
a) diferenta de longitudine

6
b) latitudine
c) diferenta de latitudine49) Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la
meridianul punctului de sosire se numeste:
a) Longitudine
b) diferenta de longitudinec) diferenta de latitudine
50) Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului se
numeste:
a) diferenta de longitudine
b) longitudinec) diferenta de latitudine
51) Diferenta de longitudine are domeniul de valori cuprins intre:
a) 0 - 90 grade
b) 180 gradec) 0-360 grade
52) Relevmentul adevarat se masoara de la:
b) axul longitudinal al navei
c) meridianul magnetic
d) meridianul adevarat53) Deviatia compasului magnetic este unghiul format intre:
a) meridianul magnetic si meridianul compassb) meridianul adevarat si meridianul magnetic
c) meridianul adevarat si meridianul compas
54) Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea:
a) declinatiei magnetice
b) deviatiei compassc) corectiei compas
55) Daca declinatia din harta pentru anul 1998 este 0 grade 45 min. W(6 min E)
declinatia actualizata pentru anul 2002 este:
a) 0 grade 39 min W
b) 2 grade 25 min E
c) 0 grade 21 min E56) Pentru convertirea drumului adevarat in drum compas se utilizeaza:
a) declinatia magnetica si deviatia compas insumate algebraicb) declinatia magnetica actualizata pentru anul in curs
c) deviatia compas scoasa din tabelul de derivatie
57) Distanta intre doua puncte pe harta Mercator se masoara pe:
a) scara longitudinilor in partea superioara a hartii
b) scara longitudinilor in partea de jos a hartii
c) scara latitudinilor in dreptul punctelor58) Curba pe suprafata terestra care intersecteaza meridianele sub acelasi unghi se
numeste:
a) Izoazimutala
b) Ortodroma
c) Loxodroma59) Care din urmatoarele informatii nu sunt continute in hartile costiere:
a) elemente de topografia coastei
b) pericolele de navigatie
c) frecventa de lucru a radiofarurilor-

7
60) Deplasarea est-vest este:
a) lungimea arcului de meridian cuprins intre doua paralele
b) lungimea arcului de ecuator cuprins intre doua meridian
c) lungimea arcului de paralel cuprins intre doua meridian61) In proiectie Mercator ecuatorul este:
a) curba cu concavitatea spre nord
b) un segment de elipsa
c) un segment de dreapta62) In proiectie Mercator paralele sunt:
a) linii drepte perpendiculare pe meridianb) segmente de parabola
c) segmente de hiperbola
63) Linia de egala adancime se mai numeste:
a) Izogona
b) Izobatac) izoclina
64) Caracteristica luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un grup de:
a) 3 sclipiri urmate de o sclipire lunga
b) 9 sclipiri
c) 6 sclipiri urmate de o sclipire lunga65) Caracteristica luminii marcajului cardinal de Est cuprinde un grup de:
a) 9 sclipiri
b) 6 sclipiri
c) 3 sclipiri66) Caracteristica luminii marcajului cardinal de Vest cuprinde un grup de:
a) 6 sclipiri
b) 9 sclipiric) 3 sclipiri
67) Caracteristica luminii marcajului de pericol izolat este urmatoarea:
a) sclipiri rapide de culoare verde
b) grup de doua sclipiri de culoare albac) grup de doua sclipiri foarte rapide de culoare rosie
68) Marcajul de pericol izolat are ca semn de varf:
a) doua conuri negre cu varful in sus
b) doua sfere negre dispuse pe verticalc) un con verde cu varful in sus
69) In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Nord:
a) latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de
sosireb) latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de
sosire
c) longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului
de sosire
70) In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Sud:
a) latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de
sosire
b) latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de
sosirec) longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului
de sosire

8
71) In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord:
a) latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de
sosire
b) latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de
sosirec) longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului
de sosire
72) In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Sud:
a) latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de
plecare
b) latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de
plecarec) longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului
de sosire
73) In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Est:
a) latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de
sosire
b) longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului
de sosirec) longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului
de sosire
74) In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
a) latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de
sosire
b) longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului
de plecarec) longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului
de plecare
75) In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
a) latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de
sosire
b) longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului
de sosire
c) longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului
de sosire76) In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
a) latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de
sosire
b) longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului
de sosirec) longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului
de sosire
77) In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Est:
a) latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de
sosire
b) longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului
de plecarec) longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului
de plecare

9
78) Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza pe
directia:
a) Nord adevarat
b) Nord giro
c) Nord compass79) Reperele costiere utilizate in principal la apropiere uscat pentru determinarea
punctului navei pot fi:
a) geamanduri, balize, scondri
b) orice constructie de la coasta trecuta in harta
c) faruri de aterizare80) Linia de credinta a compasului magnetic de la bord materializeaza:
a) directia nord magnetic
b) axul longitudinal al naveic) directia nord compas
81) Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie:
a) intensitatea luminii este variabila
b) lumina fixa combinata cu intensificare de lumina
c) culori diferite in sectoare strict delimitate82) Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea B,
marcajele laterale au urmatoarele lumini:
a) tribord-verde, babord-rosu
b) tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri
c) tribord-rosu, babord-verde83) Marcajele laterale din sistemul de balizaj semnalizeaza:
a) limitele laterale ale unui pericol de navigatie
b) limitele laterale ale unei serii de pericole de navigatie
c) limitele laterale ale semnalului navigabil84) Regula " verde la tribord-rosu la babord" valabila in regiunea A de balizaj se
aplica marcajelor laterale astfel:
a) in sensul de la coasta catre larg
b) in sensul de la larg catre coastac) este de competenta guvernelor statelor riverane
85) Drumul magnetic al navei este:
a) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei
pana la directia de vizare la un reper costier
b) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas
pana la axul prova al navei
c) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic
pana la axul prova al navei86) Drumul compas al navei este:
a) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei
pana la directia de vizare la un reper costier
b) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas
pana la axul prova al naveic) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic
pana la axul prova al navei
87) Drumul giro al navei este:
a) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei
pana la directia de vizare la un reper costier

10
b) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas
pana la linia de vizare la reperul costier
c) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord giro pana
la axul prova al navei88) Relevmentul adevarat la un reper costier este :
a) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei
pana la directia de vizare la un reper costier
b) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat
pana la linia de vizare la reperul costierc) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic
pana la linia de vizare reper costier
89) Relevmentul magnetic la un reper costier este :
a) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei
pana la directia de vizare la un reper costier
b) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat
pana la linia de vizare la reperul costier
c) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic
pana la axul prova al navei90) Relevmentul compas la un reper costier este :
a) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei
pana la directia de vizare la un reper costier
b) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas
pana la linia de vizare la reperul costierc) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic
pana la axul prova al navei
91) Relevmentul prova la un reper costier este :
a) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei
pana la directia de vizare la un reper costierb) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat
pana la linia de vizare la reperul costier
c) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic
pana la axul prova al navei
92) Lumina marcajului special este de culoare:
a) Verde
b) Rosie
c) Galbena93) Lumina marcajului de ape sigure este de culoare:
a) Rosie
b) Galbena
c) Alba94) Ofiterul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite un grup
de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
a) un semn de ape sigure
b) un semn de pericol izolatc) un semn de Vest
95) Ofiterul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup
de trei sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
a) un semn de ape sigure
b) un semn de pericol izolat
c) un semn de Est-

11
96) Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua
sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
a) un semn de ape sigure
b) un semn de pericol izolat
c) un semn de Vest97) Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de sase
sclipiri albe plus o sclipire lunga care se repeta regulat. Acesta este:
a) un semn de ape sigure
b) un semn de Sudc) un semn de pericol izolat
98) Ofiterul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite sclipiri
intermitente de culoare galbena. Acesta este:
a) un semn specialb) un semn de pericol izolat
c) un semn de Vest
99) Precizia de masurare a drumului compas este de:
a) 1 grad
b) 0 grade.5
c) 0 grade.1100) Precizia de masurare a drumului giro este de:
a) 1 grad
b) 0 grade.5c) 0 grade.1
101) Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri
intermitente de culoare rosie. Acesta este:
a) un semn special
b) un semn de pericol izolat
c) un semn de babord102) Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri
intermitente de culoare verde. Acesta este:
a) un semn special
b) un semn de tribordc) un semn de babord
103) Drumul adevarat al navei este egal cu 090 grade; rezulta ca nava se
deplaseaza catre:
a) Vest
b) Estc) Sud
104) Drumul adevarat al navei este egal cu 000 grade; rezulta ca nava se
deplaseaza catre:
a) Nordb) Est
c) Sud
105) Drumul adevarat al navei este egal cu 180 grade; rezulta ca nava se
deplaseaza catre:
a) Vest
b) Est
c) Sud106) Drumul adevarat al navei este egal cu 270 grade; rezulta ca nava se
deplaseaza catre:

12
a) Vestb) Est
c) Sud
107) Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NE. Care din
urmatoarele valori de drum compas este corecta?
a) Dc= 212 grade
b) Dc= 034 gradec) Dc= 328 grade
108) Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont SE. Care din
urmatoarele valori de drum compas este corecta?
a) Dc= 112 gradeb) Dc= 034 grade
c) Dc= 328 grade
109) Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont SW. Care din
urmatoarele valori de drum compas este corecta?
a) Dc= 202 gradeb) Dc= 034 grade
c) Dc= 328 grade
110) Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NW. Care din
urmatoarele valori de drum compas este corecta?
a) Dc= 102 grade
b) Dc= 034 grade
c) Dc= 328 grade111) Un reper costier se vedein relevment adevarat egal cu 090 grade; rezulta ca
reperul se vede catre:
a) Vest
b) Estc) Sud
112) Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 60 grade.
Rezulta lumina farului se vede in:
a) RpTd=060 gradeb) RpBd=060 grade
c) RpBd=030 grade
113) Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 165 grade.
Rezulta lumina farului se vede in:
a) RpTd=165 gradeb) RpBd=165 grade
c) RpBd=025 grade
114) Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 180 grade.
Rezulta lumina farului se vede in:
a) Prova
b) Pupac) travers babord
115) Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 90 grade.
Rezulta lumina farului se vede in:
a) travers tribordb) travers babord
c) pupa
116) Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 125 grade.
Rezulta lumina farului se vede in:

13
a) tribord, inapoia traversuluib) tribord, inaintea traversului
c) babord, inapoia traversului
117) Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 70 grade.
Rezulta lumina farului se vede in:
a) tribord, inapoia traversului
b) tribord, inapoia traversuluic) babord, inapoia traversului
118) Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 230 grade.
Rezulta lumina farului se vede in:
a) tribord, inapoia traversului
b) tribord, inapoia traversului
c) babord, inapoia traversului119) Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 320 grade.
Rezulta lumina farului se vede in:
a) tribord, inapoia traversului
b) babord, inaintea traversuluic) babord, inapoia traversului
120) Lumina unui far apare la orizont RpBd=130 grade. Rezulta lumina farului se
vede in:
a) tribord, inaintea traversului
b) babord, inapoia traversului
c) babord, inapoia traversului121) Lumina unui far apare la orizont RpBd=30 grade. Rezulta lumina farului se
vede in:
babord, inaintea traversuluibabord, inapoia traversului
tribord, inapoia traversului
122) Drumul compas este Dc=202 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c=2 grade.5. Care este valoarea drumului adevarat Da?
a) Da=204 grade.5
b) Da=200 grade.5
c) Da=199 grade.5123) Drumul compas este Da=078 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c=1 grade.0. Care este valoarea drumului adevarat Dc?
a) Dc= 077grade.0
b) Dc= 078 grade.0
c) Dc= 079grade.0124) Nava in drum compas Dc=100 grade si masoara Rc= 030 grade la far. Farul se
va vedea in:
a) prova tribord
b) prova babordc) pupa babord
125) Nava in Dg=330 grade si masoara Rg= 030 grade . Nava se va vedea in:
a) prova tribordb) prova babord
c) pupa babord
126) O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu;
a) 090 grade
b) 000 grade-

14
c) 180 grade
127) O nava se vede in pupa. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:
a) 090 grade
b) 000 grade
c) 180 grade128) O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea nava este
egal cu:
a) 090 gradeb) 000 grade
c) 180 grade
129) O nava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea nava
este egal cu:
a) 270 gradeb) 090 grade
c) 180 grade
130) Nava in Dg=080 grade si masoara Rg=030 grade. Nava se va vedea in:
a) prova tribord
b) prova babordc) pupa babord
131) Scara numerica a unei harti este:
a) raportul dintre lungimea si latimea hartii
b) un numar de catalog
c) raportul dintre lungimea unitara de pe Pamant si corespondentul pe harta
132) Linia de credinta a compasului magnetic de la bord materializeaza:
a) directia nord magnetic
b) axul longitudinal al naveic) directia nord compas
133) Polii geografici sunt:
a) cele doua puncte in care axa de rotatie intersecteaza suprafata Pamantuluib) doua puncte care depind centrul Pamantului si punctul navei
c) doua puncte care depind de centrul Pamantului si observatorul astronomic de
la Greenwich
134) Latitudinea geografica este:
a) arcul de ecuator masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul
locului
b) arcul de paralel masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul
locului
c) arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul locului135) Longitudinea geografica este:
a) arcul de ecuator masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul
loculuib) arcul de paralel masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul
locului
c) arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul locului
136) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la reprezentarea sferei terestre din
imaginea alaturata este adevarata ?

15

a) longitudinea geografica a observatorului M este estica, deci negativa

b) longitudinea geografica a observatorului M este estica, deci pozitivac) longitudinea geografica a observatorului M este vestica
137) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la reprezentarea sferei terestre din
imaginea alaturata este adevarata ?

a) observatorul M se gaseste in emisfera nordicab) observatorul M se gaseste in emisfera sudica

c) observatorul M se gaseste in emisfera vestica
138) Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta de
longitudine are semnul:
a) Minusb) plus
c) nu are importanta