Sunteți pe pagina 1din 16

1

NAVIGATIE ESTIMATA SI COSTIERA


1. Unui arc de meridian de 15 i corespunde distana de:
a. 600 Mm
b. 900 Mm
c. 1020 Mm
d. 1500 Mm
R: b
2. Un cerc mare pe sfera terestra care intersecteaza ecuatorul la longitudinea de 141E il
va intersecta din nou la longitudinea de:
a. 180E
b. 41E
c. 141W
d. 039W
R: d
3. Un far cu inaltimea de 37 metri si o bataie nominala de 18 Mm,cand vizibilitatea este
de 11Mm, pentru o inaltime a ochiului observatorului de 13 metri, incepe sa se vada
de la distanta aproximativa de:
a. 12.5 Mm
b. 16.0 Mm
c. 20.0 Mm
d. 23.5 Mm
R: c
4. Curba de pe suprafata terestra paralela cu ecuatorul este:
a. o parabola
b. un cerc mic
c. o hiperbola
d. un cerc mare
R: b
5. Distanta aproximativa la un reper cu inaltimea de 82 picioare (25.0m) deasupra
nivelului marii,cu vrful pe linia orizontului,pentru o inaltime a ochiului
observatorului de 52 de picioare (16.0m) este:
a. 16.0 Mm
b. 18.0 Mm
c. 20.8 Mm
d. 20.5 Mm
R: b
6. Daca adancimea data in harta este de 36 de picioare, aceasta este egala cu:
a. 7m
b. 9m
c. 11m
d. 13m
R: c

7. Lungimea milei marine exprimata in metri este de:


a. 1850 m
b. 1852 m
c. 1666 m
d. 1845 m
R: b
8. Suprafata de nivel de altitudine zero se numeste:
a. geoid
b. elipsoid de referinta
c. sfera terestra
d. elipsoid de revolutie
R: a
9. Arcul de meridian masurat de la ecuator pana la paralelul locului se numeste:
a. longitudine
b. diferenta de latitudine
c. latitudine
d. diferenta de longitudine
R: c
10. Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul
punctului de sosire se numeste:
a. longitudine
b. diferenta de longitudine
c. latitudine
d. diferenta de latitudine
R: d
11. Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul
punctului de sosire se numeste:
a. longitudine
b. diferenta de longitudine
c. latitudine
d. diferenta de latitudine
R: b
12. Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului se numeste:
a. diferenta de longitudine
b. longitudine
c. diferenta de latitudine
d. latitudine
R: b
13. Daca nava se deplaseaza spre Est:
a. diferenta de longitudine este pozitiva
b. diferenta de latitudine este pozitiva
c. diferenta de latitudine este negativa
d. diferenta de longitudine este negativa
R: a

14. In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord:


a. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de
sosire
b. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire
c. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de
sosire
d. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de
sosire
R: c
15. Diferenta de longitudine are domeniul de valori cuprins intre:
a. 0-90
b. 0-180
c. 0-270
d. 0-360
R: b
16. In planul orizontului directiile exprimate in carturi au valori cuprinse intre:
a. 0-16 carturi
b. 0-30 carturi
c. 0-32 carturi
d. 0-36 carturi
R: c
17. Relevmentul adevarat se masoara de la:
a. axul longitudinal al navei
b. meridianul giro
c. meridianul magnetic
d. meridianul adevarat
R: d
18. Deviatia compas este produsa de:
a. masele amagnetice ale corpului navei
b. curentii de inalta frecventa indusi in corpul navei
c. magnetul compensator de banda
d. masele magnetice ale corpului navei
R: d
19. Corectia compasului magnetic este egala cu :
a. diferenta dintre declinatia magnetica si deviatia compas
b. diferenta dintre drumul adevarat si drumul compas
c. diferenta dintre drumul adevarat si drumul magnetic
d. diferenta dintre drumul magnetic si drumul compas
R: b

20. Deviatia compas este unghiul format intre:


a. meridianul magnetic si meridianul compas
b. meridianul adevarat si meridianul magnetic
c. meridianul adevarat si meridianul compas
d. meridianul giro si meridianul compas
R: a
21. Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas deviatia compas este:
a. nordica
b. estica
c. sudica
d. vestica
R: d
22. Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea:
a. declinatiei magnetice
b. deviatiei compas
c. corectiei compas
d. corectiei giro
R: b
23. Daca drumul compas este egal cu drumul magnetic atunci:
a. declinatia este egala si de acelasi semn cu deviatia compas
b. deviatia compas este egala cu zero
c. declinatia magnetica este egala cu zero
d. declinatia este egala si de semn contrar cu deviatia compas
R: b
24. Pe hartile la scara foarte mica informatiile privind declinatia magnetica sunt date sub
forma de:
a. izodiname
b. izocline
c. izogone
d. izostadii
R: c
25. Curba care uneste puncte de egala declinatie magnetica se numeste:
a. Izogona
b. Izoclina
c. Izodinama
d. Izoazimutala
R: a
26. Daca declinatia din harta pentru anul 1988 este 045W (6E) declinatia actualizata
pentru anul 2002 este:
a. 225W
b. 039W
c. 225E
d. 039E
R: d

27. Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este zero, corectia
compas este:
a. zero
b. egala cu declinatia magnetica
c. constanta
d. nu depinde de declinatia magnetica
R: b
28. Corectia compas pentru o anumita valoare a drumului navei este zero cand:
a. valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas sunt egale si de semn contrar
b. valoarea declinatiei magnetice actualizata pentru anul in curs este zero
c. valoarea deviatiei compas este zero
d. valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas sunt egale si de acelasi semn
R: a
29. Compensarea compasului magnetic are drept consecinta:
a. diminuarea influentei magnetismului terestru
b. diminuarea influentei magnetismului navei
c. anularea influentei comune a magnetismului navei si a magnetismului terestru
d. anularea influentei magnetismului navei
R: b
30. Pentru convertirea drumului adevarat in drum compas se utilizeaza:
a. declinatia magnetica si deviatia compas insumate algebric
b. declinatia magnetica actualizata pentru anul in curs
c. deviatia compas scoasa din tabelul de deviatie
d. declinatia magnetica si deviatia compas insumate in valoarea absoluta
R: a
31. Viteza deasupra fundului se determina cu:
a. lochul electromagnetic
b. lochul hidrodinamic
c. lochul mecanic
d. lochul Doppler
R: d
32. Deviatia giro depinde de:
a. viteza navei, latitudine si drumul giro
b. latitudine, declinatia magnetica si drumul giro
c. viteza navei, deviatia compas si latitudine
d. viteza navei, latitudine si drumul magnetic
R: a
33. Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava,factorul de
corectie al lochului este:
a. negativ
b. supraunitar
c. subunitar
d. pozitiv
R: c

34. Sonda ultrason masoara:


a. adancimea minima a apei
b. adancimea apei la mareea joasa
c. adancimea apei sub chila
d. adancimea de la suprafata apei
R: c
35. Pe harta Mercator deformarile reprezentarii suprafetei terestre sunt:
a. maxime in zona ecuatoriala
b. conforme
c. minime pe latitudini inalte
d. echivalente
R: b
36. Nivelul de referinta al inaltimii reperelor din harta este de regula:
a. nivelul mediu al apei joase la cuadratura
b. nivelul mediu al apei joase la sizigii
c. nivelul mediu al apei inalte la cuadratura
d. nivelul mediu al apei inalte la sizigii
R: d
37. Tipul de proiectie cartografica utilizat pentru harta Mercator este:
a. stereografica
b. conica
c. cilindrica
d. policonica
R: c
38. Pe harta Mercator mila marina reprezinta marimea unui arc de :
a. un minut de ecuator
b. un grad de meridian
c. un minut de meridian
d. un grad de ecuator
R: c
39. Distanta intre doua puncte pe harta Mercator se masoara pe:
a. scara longitudinilor in partea superioara a hartii
b. scara latitudinilor in partea de jos a hartii
c. scara longitudinilor in partea de jos a hartii
d. scara latitudinilor in dreptul punctelor
R: d
40. O harta avind scara de 1:160.000 este :
a. harta costiera
b. harta generala
c. plan
d. harta oceanica
R: a

41. Proiectia gnomonica este:


a. centrala plana tangenta
b. centrala cilindrica transversala
c. conica dreapta
d. centrala cilindrica dreapta
R: a
42. Harta Mercator este realizata in proiectie:
a. centrala cilindrica dreapta
b. centrala cilindrica dreapta conforma
c. centrala cilindrica transversala
d. centrala cilindrica transversala conforma
R: b
43. Ortodroma se poate reprezenta ca linie dreapta pe o harta in proiectie:
a. conica
b. stereografica
c. policonica
d. gnomonica
R: d
44. In zonele cu maree nivelul de referinta al adancimilor (nivelul zero al hartii) este de
regula:
a. nivelul mediu al celei mai inalte ape la cuadratura
b. nivelul mediu al celei mai joase ape la sizigii
c. nivelul mediu al celei mai inalte ape la sizigii
d. nivelul mediu al celei mai joase ape la cuadratura
R: b
45. Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand:
a. hartile rutiere
b. avizele pentru navigatori
c. hartile meteorologice in facsimil
d. avizele meteorologice
R: b
46. Curba pe suprafata terestra care intersecteaza meridianele sub aceleasi unghi se
numeste:
a. izoazimutala
b. ortodroma
c. loxodroma
d. cerc de egala distanta
R: c
47. Arcul de cerc mare care trece prin doua puncte oarecare de pe suprafata suprafata
terestre se numeste:
a. ortodroma
b. izoazimutala
c. loxodroma
d. izogona
R: a

48. Loxodroma trece prin polii terestrii daca intersecteaza paralelele de latitudine sub un
unghi de:
a. 30
b. 60
c. 90
d. 120
R: c
49. Una din proprietatile impuse hartii in proiectie Mercator este ca:
a. ortodroma sa fie linie dreapta
b. loxodroma sa fie o curba
c. ortodroma sa fie o curba
d. loxodroma sa fie o linie dreapta
R: d
50. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la proiectia Mercator este FALSA?
a. este centrala
b. este echivalenta
c. este cilindrica
d. este dreapta
R: b
51. Care din urmatoarele informatii nu sunt continute in hartile costiere:
a. elemente de topografia coastei
b. pericolele de navigatie
c. frecventa de lucru a radiofarurilor
d. declinatia magnetica
R: c
52. Deplasarea est-vest este:
a. lungimea arcului de meridian cuprins intre doua paralele
b. lungimea arcului de ecuator cuprins intre doua meridiane
c. lungimea arcului de paralel cuprins intre doua meridiane
d. lungimea arcului de cerc mare ce trece prin doua puncte oarecare de pe sfera
terestra
R: c
53. In proiectie Mercator ecuatorul este:
a. o curba cu concavitatea spre nord
b. un segment de hiperbola
c. un segment de elipsa
d. un segment de dreapta
R: d

54. In proiectia Mercator paralele sunt:


a. linii drepte perpendiculare pe meridian
b. segmente de parabola
c. linii dreptre echidistante
d. segmente de hiperbola
R: a
55. La bordul unei nave aflata la ancora se masoara:
a. vantul adevarat
b. vantul navei
c. vantul aparent
d. rezultanta dintre vantul real si vintul aparent
R: a
56. Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:
a. cresterea vitezei si deriva de vant
b. numai micsorarea vitezei
c. numai cresterea vitezei
d. micsorarea vitezei si deriva de vant
R: d
57. Linia de pozitie determinata de doua repere vizate in acelasi plan vertical se numeste:
a. cerc de egala distanta
b. arc de cerc capabil de un unghi orizontal
c. aliniament
d. dreapta de relevment
R: c
58. Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta:
a. perioada luminii
b. bataia
c. inaltimea constructiei farului
d. culoarea luminii
R: c
59. Linia de pozitie este:
a. locul geometric al punctelor determinate in functie de viteza navei
b. locul geometric al punctelor determinate de un parametru de navigatie constant
c. locul geometric al punctelor determinate in functie de drumul navei
d. locul geometric al punctelor de egala diferenta de latitudine
R: b
60. Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este un punct:
a. estimat-observat
b. observat
c. estimat
d. determinativ
R: c

10

61.Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct:


a estimat-observat
b observat
c estimat
d determinativ
R: a
62. Pozitia navei determinata cu observatii simultane este un punct :
a. estimat
b. observat
c. estimat-observat
d. determinativ
R: b
63. Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costier de
inaltime cunoscuta este:
a. dreapta de relevment
b. cerc de egala distanta
c. aliniament
d. izoazimutala
R: b
64. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
a. sa fie trecute precis pe harta
b. sa fie vizibile din orice directie
c. sa fie usor de identificat
d. sa fie trecute pe harta si vizibile
R: d
65. Lumina unui far cu ocultatii are urmatoarea semnificatie:
a. perioada de intuneric este mai mica decat cea de lumina
b. perioada de intuneric este egala cu cea de lumina
c. perioada de intuneric este mai mare decat cea de lumina
d. perioada de lumina alterneaza rapid sau foarte rapid cu cea de intuneric
R: a
66. Plecand dintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090, dupa trei ore de
mars punctul determinat printr-o metoda independenta de compas rezulta la o distanta
de 1.5 Mm Est de punctul estimat. Forta vantului in zona este zero. Care din
afirmatiile de mai jos este adevarata?
a. in zona actioneaza un curent de West
b. directia curentului este perpendiculara pe drumul navei
c. viteza curentului este constanta
d. in zona actioneza un curent de Est
R: d

11

67. Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului
navei cu observatii simultane:
a. trei
b. unu
c. doua
d. patru
R: b
68. Care este numarul minim de linii de pozitie necesar pentru determinarea precisa a
punctului navei cu observatii simultane:
a. patru
b. doua
c. trei
d. una
R: c
69. Curentul care produce efect maxim de deriva este:
a. curentul din prova
b. curentul din pupa
c. curentul din travers
d. curentul dinaintea traversului
R: c
70. Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie
a. durata de lumina este egala cu durata de intuneric
b. intensitatea luminii este constanta
c. lumina fixa este este combinata cu o intensificare de lumina
d. lumina care se repeta cu regularitate
R: a
71. Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie:
a. intensitatea luminii este variabila
b. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina
c culori diferite in sectoare strict delimitate
d durata luminii egala cu cea de intuneric
R: c
72. Lumina unui far cu sclipiri are urmatoarea semnificatie:
a durata luminii este mai mica decat cea de intuneric
b intensitatea luminii este variabila
c durata luminii este egala cu cea de intuneric
d durata luminii este mai mare decat cea de intuneric
R: a
73. Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina acestuia cand
vizibilitatea meteorologica este de:
a. 5 Mm
b. 6 Mm
c. 10 Mm
d. 12 Mm
R: c

12

74. Bataia geografica a unui far este specificata in Cartea farurilor pentru o inaltime a
ochiului observatorului de:
a 5 picioare
b 5 metri
c 5 brate
d 5 yarzi
R: b
75. Bataia geografica a unui far este calculata in functie de:
a. inaltimea luminii si refractia atmosferica
b. inaltimea luminii si inaltimea ochiului observatorului
c. inaltimea ochiului observatorului si refractia atmosferica
d. inaltimea luminii, inaltimea ochiului observatorului si refractia atmosferica
standard
R: d
76. Care este cazul nefavorabil pentru determinarea pozitiei navei cu doua unghiuri
orizontale simultane:
a. reperele sunt dispuse aproximativ colinear
b. reperele si nava sunt dispuse aproximativ pe acelasi arc de cerc
c. reperul din mijloc este mai apropiat de nava
d. nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere
R: b
77. Care este combinatia de parametrii de navigatie care nu poate fi utilizata pentru
determinarea pozitiei navei:
a. relevment distanta
b. relevment adancime
c. doua distante
d. doua adancimi
R: d
78. Care sunt limitele maxim admise pentru unghiul de intersectie intre doua linii de
pozitie:
a. 30150
b. 15030
c. 90180
d. 090
R: a
79. Unghiul optim de intersectie intre doua linii de pozitie este:
a. 120
b. 90
c. 60
d. 30
R: b

13

80. Grafic pe harta procedeul unghiului prova dublu se aplica ca procedeu combinat:
a. unghi orizontal-distanta
b. relevment-unghi orizontal
c. relevment-distanta
d. unghi orizontal-aliniament
R: c
81. Stabiliti varianta corespunzatoare ordinei crescande in precizia a urmatoarelor
procedee de determinare a punctului navei cu observatii costiere:
1. Relevment-distanta
2. doua unghiuri orizontale simultane
3. trei relevmente simultane
4. punct estimat
5. doua distante simultane
a.2,4,3,5,1
b.4,1,5,3,2
c.1,2,3,4,5
d.5,2,4,3,1
R: b
82. Un aliniament are sensibilitate maxima cand:
a. distanta nava-reper anterior este mica, distanta dintre repere este mare
b. distanta nava-reper anterior este mare, distanta dintre repere este mare
c. distanta nava-reper anterior este mare, distanta dintre repere este mica
d. distanta nava-reper anterior este mare, reperele sunt dispuse la inaltimi diferite
R: a
83. Linia de egala adancime se mai numeste:
a. izogona
b. izobata
c. izoclina
d. izoazimutala
R: b
84. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are urmatoarea
proprietate:
a. depinde de valoarea corectiei compas
b. depinde de valoarea drumului navei
c. este dependent de unghiul de intersectie dintre relevmente
d. este independent ca pozitie pe harta de valoarea corectiei compas
R: d
85. Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie?
a. cerc de egala distanta
b. dreapta de relevment
c. ortodroma
d. aliniament
R: c

14

86. Care din urmatoarele notiuni este o linie de pozitie?


a. izobata
b. ortodroma
c. izogona
d. loxodroma
R: a
87. Caracteristica luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un grup de:
a. 3 sclipiri
b. 9 sclipiri
c. sclipiri in numar nelimitat
d. 6 sclipiri
R: d
88. Care este culoarea luminii de marcaj special?
a. galbena
b. alba
c. rosie
d. verde
R: a
89. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Est cuprinde un grup de:
a. 9 sclipiri
b. 6 sclipiri
c. 3 sclipiri
d. numar nelimitat de sclipiri
R: c
90. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Vest cuprinde un grup de:
a. 6 sclipiri
b. 9 sclipiri
c. numar nelimitat de sclipiri
d. 3 sclipiri
R: b
91. Caracteristica luminii marcajului de pericol izolat este urmatoarea:
a. sclipiri rapide de culoare verde
b. grup de doua sclipiri de culoare alba
c. sclipiri foarte rapide de culoare rosie
d. ocultatii de culoare alba
R: b
92. Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale dispuse de
sus in jos astfel:
a. negru-galben-negru
b. galben-negru
c. galben-negru-galben
d. negru-galben
R: d

15

93. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal dispuse de
sus in jos astfel:
a. galben-negru-galben
b. negru-galben-negru
c. negru-galben
d. galben-negru
R: a
94. Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea B,
marcajele laterale au urmatoarele lumini:
a. tribord-verde, babord-rosu
b. tribord-alba fixa, babord- alba cu sclipiri
c. tribord-rosu, babord-verde
d. tribord-alba izofaza, babord-alba ocultatii
R: c
95. Marcajul de pericol izolat are ca semn de varf:
a. doua conuri negre cu varful in sus
b. doua sfere negre dispuse pe verticala
c. un con verde cu varful in sus
d. doua conuri negre unite la baza
R: b
96. Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale dispuse de
sus in jos astfel:
a. negru-galben-negru
b. galben-negru-galben
c. negru-galben
d. galben-negru
R: a
97. Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la:
a. marcajul de pericol izolat
b. marcajul lateral
c. marcajul cardinal
d. marcajul special
R: b
98. Marcajul cardinal de Nord are ca semn de varf:
a. doua conuri negre cu varful in sus
b. doua conuri negre cu varful in jos
c. doua conuri negre unite la varf
d. doua conuri negre unite la baza
R: a

16

99. Marcajul cardinal de Sud are ca semn de varf:


a. doua conuri negre cu varful in sus
b. doua conuri negre cu varful in jos
c. doua conuri negre unite la varf
d. doua conuri negre unite la baza
R: b
100.
a.
b.
c.
d.
R: c

Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf:


doua conuri negre cu varful in sus
doua conuri negre unite la varf
doua conuri negre unite la baza
doua conuri negre cu virful in jos

101.
a.
b.
c.
d.
R: b

Marcajul cardinal de Vest are ca semn de varf:


doua conuri negre cu varful in sus
doua conuri negre unite la varf
doua conuri negre cu varful in jos
doua conuri negre unite la baza

102.
a.
b.
c.
d.
R: c

Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf:


un con rosu cu varful in sus
o sfera neagra
un cilindru rosu
un cilindru verde