Compasul magnetic

Compasul magnetic
Descrierea compasului magnetic (1)
Partile componente:
1 - roza compasului cu
sistemul magnetic
2 cutia compasului cu
sistemul cardanic
3 postamentul compasului
Descrierea compasului magnetic (2)
4 pontil tubular
B magneti de compensare
longitudinali
C - magneti de compensare
transversali
D corectori de fier moale
J corector de banda
Cutia compasului se sprijin pe dou puncte de pe cercul cardanic,
astfel c se poate roti n planul longitudinal al navei; la rndul su,
cercul cardanic se sprijin n dou puncte pe postamentul compasului,
astfel c ntregul ansamblu cutie-cerc cardanic poate executa o rotaie
n planul transversal al navei.
Acest sistem cardanic permite deci cutiei compasului s execute micri
att n plan transversal ct i n plan longitudinal, micri ce au rol de
compensare a ruliului i tangajului navei.
Elementul sensibil (adic elementul care se orienteaz efectiv
pe direcia Nc) este sistemul de ace magnetice (1). Aceste ace
magnetice, de forma cilindric i ntotdeauna n numr par, sunt
sudate pe roza compasului (3), care este un disc din material
amagnetic, gradat de la 000 la 360, i pe care se citesc Dc i Rc.
De roz (3) este sudat un flotor (2), care are rol de a reduce fora de
apsare a sistemului ace magnetice-roz pe pivotul (5). Pivotul sprijin
sistemul roz-ace magnetice pe o piesa numit ceculi (4).
La compasele magnetice moderne, cutia compasului este plin cu un
lichid cu compoziia: 43% alcool + 57% ap distilat, cu rol de
amortizare a oscilaiilor rozei, provocate de ruliu i tangaj, precum i de
reducere a friciunii rozei (3) pe pivotul (5).
Tipuri de compas magnetic
Dupa felul in care sunt construite cutia compasului si roza,
compasurile magnetice sunt de doua feluri:
- compasuri uscate, la care cutia compasului este uscata iar
roza este suspendata de un pivot,
- compasuri cu lichid, la care cutia compasului este plina cu
un lichid in care este afundata roza;
Roza compasului
este alcatuita din:
1 un disc gradat in sistem
circular de la 0-360
2 flotor, ce are rolul de a
reduce frecarea dintre roza
si pivot
3- sistem de ace magnetice,
dispuse paralel si avand
nordul spre gradatia zero a
rozei;
Roza si cutia compasului
Roza si cutia compasului
Cutia compasului
Cutia compasului este format din dou compartimente A i B,
lichidul comunicnd ntre ele prin orificiile practicate n
peretele separator (7);
n camera superioar A se gsesc, n afara ansamblului roza-flotor-
sistem de ace magnetice, dou fire reticulare (8) dispuse ntr-un
plan paralel cu planul longitudinal al navei, iar dreapta
determinat de cele dou fire se numete linie de credin.
n dreptul firului reticular dinspre prova al liniei de credin, se
citeste, pe roz, valoarea drumului compas.
Cutia compasului
Camera inferioar B, are peretele inferior (9) construit dintr-o
membran elastic. Acesta are rolul de a ceda la dilatarea
lichidului de suspensie, i apoi de a reveni la contracia
acestuia, evitnd n acest mod formarea bulelor de aer n lichid.
Calota inferioar (10) a camerei inferioare este prevazut cu o
greutate (11) i un bec (12). Greutatea asigur stabilitatea la ruliu
i tangaj a cutiei compasului, iar becul asigur iluminarea feei
inferioare a rozei.
Cutia compasului
La partea superioar, cutia se nchide ermetic cu un geam (13),
fixat pe cutie cu un cerc azimutal (14), gradat pe faa exterioar
de la 000 la 360 din grad n grad, i care servete la msurarea
relevmentelor prova, cu ajutorul unei alidade montate pe acesta.
Dispozitivul de compensare
B) magnei permaneni longitudinali,
C) magnei permaneni transversali,
D) corectorii de fier moale
J) corectorul de band este un magnet vertical
care se fixeaz n interiorul pontilului (4) ,
iar distana lui faa de roz se regleaz cu
ajutorul unui lanior amagnetic.
Aciunea corectorului de band asupra rozei
n vederea compensrii este funcie de
distana acestuia faa de roz, i de orientarea
polului su nord. Astfel, n emisfera nordic, corectorul de band se va orienta cu
polul su nord n sus, iar la trecerea n emisfera sudic, corectorul de band se va
orienta cu polul sud n sus.
Citirea indicatiilor compasului magnetic
- compasul etalon, este montat in planul diametral al navei,
pe puntea etalon
- Indicatiile compasului se pot citi de pe puntea etalon si de
pe puntea de comanda (citire folosita uzual in guvernarea
navei);
Utilizarea compasului la bord
Compasul magnetic da posibilitatea mentinerii unui drum compas,
corespunzator unui anumit drum adevarat;
DEFINITIE: Drumul compas (Dc) este unghiul in planul
orizontului adevarat cu varful in centrul rozei, format intre
directia nord compas si directia prova a axei longitudinale a navei.
Drumul compas in care este guvernata nava la un moment dat, se
citeste la gradatia de pe roza din dreptul liniei de credinta dinspre
prova.
Guvernarea navei
Pe timpul giratiei navei:
- roza se mentine cu
gradatia 0-180 orientata
pe directia nord compas,
- linia de credinta urmeaza
miscarile navei in orizont;
Gradaia 000
0
de pe roza compasului magnetic materializeaz
direcia Nc, n timp ce linia de credin LL materializeaz axul
longitudinal al navei. Oricum ar gira nava, linia 000
0
-180
0
(adic linia N-S) va rmne tot timpul fixa n orizont.
Erori
Pe timpul giratiei navei, functie de viteza de giratie, citirea
drumului compas contine o anumita decalare, ce reprezinta
suma a doua erori:
- Eroarea de histerezis magnetic, determinata de
intarzierea cu care barele de fier moale de la bord se
magnetizeaza functie de noua pozitie si intarzierea cu care
acestea isi pierd magnetismul corespunzator orientarii
avute.
- Eroarea de antrenare a rozei de catre lichidul in care
roza este afundata.
Relevmentul compas
Relevmentele se masoara cu ajutorul alidadei, ca
relevmente compas sau ca relevmente prova.
DEFINITIE: Relevmentul compas (Rc) este unghiul in
orizont, cu varful in centrul rozei format intre directia nord
compas si directia la reper.
Se masoara cu ajutorul alidadei montata pe compasul
etalon.
Masurarea relevmentelor compas
Masurarea relevmentelor compas
- se orienteaza alidada astfel
incat centrul obiectului sa fie
vizat in planul vertical
determinat de crestatura (1) si
firul reticular (2)
- simultan cu vizarea obiectului
se citeste relevmentul compas
in dreptul ocularului (3)
Rc se citesc la precizie de 0.5
Alidada simpla
Alidada telescopica
Masurarea relevmentelor prova
- se orienteaza alidada cu
planul de vizare pe directia
obiectului;
- se determina relevmentul
prova la obiect citind
gradatia de pe cercul
azimutal, aflata in dreptul
indicelui ocularului;
Convertirea drumurilor si a relevmentelor
Na nord adevarat
Nm nord magnetic
Nc nord comaps
d declinatia magn.
deviantia magn.
C corectia compas
Da, Dm, Dc
Ra, Rm, Rc
Rp relevment prova
Formule utile
Exercitii propuse
La data de 4 august 2012 nava X merge n drum adevarat Da = 075, se citeste
declinatia din harta, din roza cea mai apropiata de pozitia navei: 309W1978
(4W). Sa se calculeze drumul magnetic si drumul compas al navei. Sa se
reprezinte aceste elemente.
1. Calcul d
12
2. Calcul Dm
3. Calcul C 4. Calcul Dc
La data de 16 oct 2012 se citesc indicaiile compasului Dc = 275, se
scoate din hart din roza cea mai apropiat de poziia navei, declinaia pe
anul 1998: d = 6.
5
W, crete anual 3. La un anumit moment se msoar
un relevment prova la un far Rp
Td
= 25.
S se calculeze: drum adevrat, drum magnetic, relevment adevrat,
relevment magnetic i s se reprezinte grafic elementele calculate.
1. Calcul d
12
2. Calcul C
3. Calcul Da 4. Calcul Dm
5. Calcul Ra 6. Calcul Rm