Sunteți pe pagina 1din 41

TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

TESTE GRILA LA DISCIPLINA ESIN

1. Giroscopul este un solid rigid cu punct fix, care se caracterizeaza prin:


a) viteza de rotatie foarte mare in jurul axei de simetrie;
b) greutate mare;
c) suspensie cardanica;
d) toate variantele a), b) si c).

2. Giroscopul cu trei grade de libertate are suspensia cardanica formata din:


a) inel cardanic orizontal;
b) inel cardanic vertical;
c) inel cardanic exterior;
d) toate variantele a), b) si c).

3. Giroscopul liber este:


a) giroscopul cu trei grade de libertate asupra caruia nu actioneaza forte exterioare;
b) giroscopul compensat al carui centru de greutate coincide cu centrul de suspensie;
c) giroscopul compensat asupra caruia nu actioneaza forte exterioare;
d) nici una dintre variantele a), b) sau c).

4. Inertia giroscopului liber se manifesta prin:


a) mentinerea constanta a directiei axei de rotatie a giroscopului liber;
b) mentinerea directiei axei de rotatie a giroscopului liber;
c) mentinerea constanta a directiei axei principale de rotatie a giroscopului liber;
d) mentinerea directiei axei principale de rotatie a giroscopului liber.

5. Efectul giroscopic (precesia giroscopului) inseamna:


a) miscarea giroscopului pe o directie perpendiculara directiei de actiune a fortei
exterioare;
b) miscarea giroscopului in directia actiunii fortei exterioare;
c) miscarea giroscopului pe planul actiunii fortei exterioare;
d) miscarea giroscopului pe planul perpendicular actiunii fortei exterioare.

6. Momentul giroscopic reprezinta:


a) momentul fortelor exterioare care actioneaza asupra giroscopului;
b) momentul rezultant al fortelor de inertie ale giroscopului;
c) momentul rezultant al tuturor fortelor care apar la miscarea giroscopului;
d) momentul rezultant al fortelor giroscopului.

7. Precesia regulata a giroscopului echilibrat datorita inertiei este:


a) un cerc;
b) o elipsa;
c) o spirala;
d) o parabola.

8. Nutatia giroscopului reprezinta:


a) miscarea axei giroscopului sub influenta fortelor exterioare permanente;
b) miscarea axei giroscopului sub influenta unui moment care actioneaza permanent;
c) miscarea axei giroscopului sub influenta momentului fortelor exterioare
permanente;
d) miscarea axei giroscopului sub influenta momentului fortelor permanente care ii
modifica pozitia.

1
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

9. Conform dinamicii corpului solid orice punct de pe suprafata Pamantului are aceeasi
viteza unghiulara de rotatie t dispusa pe o axa:
a) paralela;
b) perpendiculara;
c) secanta;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

10. Componenta orizontala (o) de rotatie a Pamantului reprezinta viteza unghiulara de


rotatie a planului:
a) meridianului;
b) orizontului;
c) primului vertical;
d) eclipticii.
in jurul directiei NS (estul coboara, vestul se ridica).

11. Componenta verticala (v) de rotatie a Pamantului reprezinta viteza unghiulara de


rotatie a planului:
a) orizontului;
b) meridianului;
c) primului vertical;
d) primului meridian.
in jurul directiei ZnNd.

12. Miscarea aparenta a axei principale a giroscopului este o consecinta a:


a) miscarii diurne a Pamantului;
b) proprietatii de inertie a axei principale a giroscopului liber;
c) a) si b);
d) nici una din variantele a), b) sau c).

13. Viteza liniara aparenta V1 a axului giroscopului are sensul :


a) de ridicare pentru inclinarea axului spre E fata de meridian;
b) de coborare cand axa este inclinata spre V;
c) de ridicare pentru inclinarea axului spre V fata de meridian;
d) de coborare cand axa este inclinata spre E.

14. Viteza liniara aparenta V2 a axului giroscopului are sensul :


a) spre est pentru latitudine nordica si spre vest pentru latitudine sudica;
b) spre est pentru latitudine sudica si spre vest pentru latitudine nordica;
c) spre est pentru latitudine nordica si sudica;
d) spre vest pentru latitudine nordica si sudica.

15. Giroscopul nu va ramane in planul meridianului datorita vitezei:


a) V1;
b) V2;
c) V3;
d) V4.

16. Axa giroscopului revine in pozitia initiala dupa:


a) 6 ore;
b) 12 ore;
c) 18 ore;

2
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

d) 24 ore;

17. In perioada de oscilatii de 24 de ore a giroscopului acesta va avea oscilatii fata de


planul (planurile):
a) orizontului;
b) meridianului;
c) verticalul locului;
d) variantele a), b) si c).

18. Giroscopul liber este folosit ca indicator al directiei:


a) N;
b) S;
c) E;
d) nici una din variantele a), b) sau c).
I
19. O nava cu girocompas monogiroscopic la bord, se afla in punctul = 59010 3 S ; =
175003 2I W , in Dg1=1200 ; V=18 Nd , vine la Dg 2=2400; A=+10. Specificati care Da2, din
cele patru date, trebuie trasat pe harta, cunoscand raportul: Bex/BHg = 0,02
a) Da2 = 242 10
b) Da2= 240 10
0
c) Da2 = 238 5
d) Da2 = 241 50

21. Care din metodele de mai jos nu este o metoda de transformare a giroscopului in
girocompas:
a) metoda pendulara;
b) metoda electromagnetica;
c) metoda vaselor comunicante;
d) metoda oscilatiilor neamortizate?

22. Realizarea unei precesii axei principale, cu o viteza egala cu vz , va determina axa
giroscopului sa ramana in planul:
a) orizontului;
b) meridianului;
c) orizontului adevarat;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

23. Metoda pendulara se realizeaza prin:


a) coborarea centrului de greutate fata de centrul de suspensie prin atasarea unei
greutati;
b) ridicarea centrului de greutate fata de centrul de suspensie prin atasarea unei
greutati;
c) coborarea centrului de greutate fata de centrul de suspensie prin atasarea unui
recipient cu lichid;
d) ridicarea centrului de greutate fata de centrul de suspensie prin atasarea unui
recipient cu lichid.

24. Viteza liniara a polului giroscopului, in cazul metodei pendulare, are sensul spre:
a) spre vest cand axa principala este inclinata deasupra planului orizontului;
b) spre est cand axa principala este inclinata sub planului orizontului;
c) spre est cand axa principala este inclinata deasupra planului orizontului;
3
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

d) spre vest cand axa principala este inclinata sub planului orizontului.

25. Metoda vaselor comunicante(pentru transformarea giroscopului in girocompas)


foloseste in dispozitivul cu vase comunicante:
a) alcool;
b) glicerina;
c) mercur;
d) apa distilata.

26. Viteza V3, (in cazul metodei vaselor comunicante) ce apare ca urmare a vitezei
unghiulare de precesie p dupa axa OZ, are sensul spre:
a) est sau vest;
b) numai spre est;
c) numai spre vest;
d) spre nord.

27. In cazul oscilatiilor neamortizate ale giroscoapelor, analiza grafica a acestora este:
a) un cerc in care V1, V2, si V3 au sensurile corespunzatoare;
b) o elipsa in care V1, V2, si V3 au sensurile corespunzatoare;
c) o spirala in care V1, V2, si V3 au sensurile corespunzatoare;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

28. Tensiunea de alimentare a traductorului de moment data de indicatorul de


orizontalitate, in cazul metodei electromagnetice, este :
a) proportionala cu unghiul de inclinare al axei principale a girocompasului fata de
planul orizontului;
b) proportionala cu unghiul de inclinare al axei principale a girocompasului fata de
planul meridianului;
c) invers proportionala cu unghiul de inclinare al axei principale a girocompasului
fata de planul primului vertical;
d) invers proportionala cu unghiul de inclinare al axei principale a girocompasului
fata de planul eclipticii;

29. In cazul metodei electromagnetice pentru obtinerea precesie se creeaza un moment


exterior proportional cu inclinarea folosindu-se:
a) un selsin electromagnetic proportional;
b) un traductor electromagnetic de moment;
c) o rezistenta;
d) o punte hidraulica de moment.

30. In cazul metodei electromagnetice, o data cu inclinarea axei OX a girocompasului fata


de planul orizontului, indicatorul de orizontalitate:
a) se inclina cu un unghi mai mare;
b) se inclina cu un unghi mai mic;
c) se inclina cu acelasi unghi;
d) ramane imobil.

4
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

31. Giroscopul liber este transformat in girocompas prin :


a) actionarea cu o forta orizontala pentru a anula iesirea din meridian a axului
principal;
b) actionarea cu o forta de gravitatie verticala obtinuta prin coborarea centrului de
greutate pentru obtinerea unei precesii care sa anuleze iesirea din meridian;
c) actionarea cu o forta de gravitatie verticala obtinuta pe principiul vaselor
comunicante pentru crearea unei precesii care sa duca la anularea iesirii din meridian;
d) actionarea cu un cuplu de forte obtinute cu un element electromagnetic (motor,
aparat de inductie, etc.) pentru obtinerea unei precesii care sa duca la anularea iesirii din
meridian.

32. Amortizarea oscilatiilor girocompaselor are la baza crearea unei precesii suplimentare
cu un astfel de sens incat se:
a) accelereaza intrarea in meridian a axului principal si franeaza pe timpul iesirii;
b) accelereaza iesirea din meridian a axului principal si franeaza pe timpul intrarii;
c) accelereaza intrarea in planul primului vertical a axului principal si accelereaza si
pe timpul iesirii;
d) accelereaza intrarea in meridian a axului principal si accelereaza si pe timpul
iesirii.

33. In cadrul metodei vaselor comunicante pentru amortizarea oscilatiilor girocompaselor,


sensul vitezei de precesie suplimentara V4 este:
a) spre vest cand in vasul nordic este mai mult ulei;
b) spre est cand in vasul nordic este mai mult ulei;
c) spre vest cand in vasul sudic este mai mult ulei ;
d) spre est cand in vasul sudic este mai mult ulei.
34. La metoda vaselor comunicante (pentru amortizarea oscilatiilor) se foloseste un sistem
de vase ce contin:
a) mercur;
b) parafina;
c) ulei;
d) alcool.
35. In cazul oscilatiilor amortizate ale girocompaselor pendulare, axul principal al
girocompasului se va deplasa sub influenta unora din urmatoarelor viteze:
a) viteza aparenta V1 cu sensul in sus sau in jos functie de sensul de inclinare al
axului spre est sau spre vest;
b) viteza aparenta V2 care este constanta deoarece latitudinea este constanta si are
sensul spre nord sau sud functie de semnul latitudinii;
c) viteza de precesie principala V3 cu sensul spre est sau spre vest functie de sensul
de inclinare;
d) viteza de precesie suplimentara V4 cu sensul spre est sau spre vest functie de vasul
cu surplus de ulei.

36. Studiul oscilatiilor amortizate ale girocompaselor pendulare presupune proiectarea


traiectoriei descrise de axa girocompasului pe un plan perpendicular pe planele:
a) primului vertical si orizontului;
b) orizontului si meridianului;
c) meridianului si primului vertical;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

5
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

37. Diagrama oscilatiilor amortizate ale girocompasului pendular are forma:


a) unui cerc;
b) unei elipse;
c) unei spirale;
d) unei parabole.

38. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata:


a) diagrama de orientare in meridian este obtinuta la inregistratorul automat de drum
pe timpul cat girocompasul se orienteaza in meridian?
b) diagrama se foloseste pentru a verifica buna functionare a elementului sensibil la
schimbarea/inlocuirea lichidului de racire?
c) diagrama nu se compara niciodata cu cea obtinuta prin calcul?
d) toate variantele de mai sus?

39. Oscilatiile amortizate ale girocompasului pendular, considerate ca fiind oscilatii ce se


realizeaza fata de planul meridianului, sunt caracterizate de urmatoarele marimi:
a) amplitudinea oscilatiilor;
b) perioada oscilatiilor amortizate;
c) factorul de amortizare;
d) toate variantele a), b) si c).

40. Metode de amortizare a oscilatiilor girocompaselor sunt:


a) metoda vaselor comunicante(folosita la girocompasele cu mercur);
b) metoda deplasarii centrului de greutate(folosita la girocompasele pendulare);
c) metoda electromagnetica;
d) toate variantele a), b) si c).

41. In cazul amortizarii oscilatiilor girocompaselor, prin metoda deplasarii centului de


greutate, viteza liniara V4 produsa de viteza unghiulara de precesie are sensul:
a) in jos cand capatul nordic al axului girocompasului este deasupra planului
orizontului;
b) in sus cand capatul nordic al axului girocompasului este deasupra planului
orizontului;
c) in lateral cand capatul nordic al axului girocompasului este deasupra planului
orizontului;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

42. In cazul oscilatiilor amortizate ale girocompaselor cu mercur, eroarea de amortizare:


a) este proportionala cu latitudinea locului;
b) este nula la Ecuator;
c) la poli este nula;
d) este proportionala cu longitudinea locului.

43. Metoda electromagnetica de amortizare a oscilatiilor presupune folosirea de:


a) traductoare de moment orizontal;
b) traductoare de cursa orizontala;
c) traductoare de moment vertical;
d) traductoare de cursa verticale.

6
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

44. In cazul metodei electromagnetice de amortizare a oscilatiilor, tensiunea data de


indicatorul de orizontalitate este proportionala cu inclinarea axului girocompasului fata de
planul:
a) orizontului;
b) meridianului;
c) primului vertical;
d) meridianului magnetic.

45. Oscilatiile amortizate ale girocompasului electromagnetic are forma:


a) unei elipse;
b) unui cerc;
c) unei spirale;
d) unei parabole.

46. In cazul metodei electromagnetice, eroare de amortizare:


a) se poate anula prin aplicarea unei tensiuni de corectie la traductoarele de moment
orizontal;
b) se poate anula prin aplicarea unei tensiuni de corectie la traductoarele de moment
vertical;
c) nu se poate anula;
d) nu exista eroare de amortizare in cazul metodei electromagnetice.

47. Eroarea de viteza reprezinta:


a) unghiul cu care se abate axa girocompasului fata de meridianul adevarat sub
influenta deplasarii navei pe suprafata Pamantului;
b) unghiul cu care se abate axa girocompasului fata de meridianul adevarat sub
influenta deplasarii navei cu viteza constanta pe suprafata Pamantului;
c) unghiul cu care se abate axa girocompasului fata de drumul adevarat al navei sub
influenta deplasarii navei pe suprafata Pamantului;
d) unghiul cu care se abate axa girocompasului fata de directia initiala sub influenta
deplasarii navei pe suprafata Pamantului.
48. Eroarea de viteza:
a) depinde de tipul girocompasului;
b) actioneaza asupra tuturor tipurilor de girocompase;
c) depinde de viteza si drumul navei;
d) depinde de latitudinea geografica la care se afla nava.

49. Eroarea de viteza poate fi exprimata functie de:


a) drumul adevarat;
b) drumul magnetic;
c) drumul giro;
d) toate variantele a), b) si c).

50. Corectia corespunzatoare eliminarii erorii de viteza prin folosirea corectorului automat
al erorii de viteza presupune fixarea distantei dintre cele doua discuri care este:
a) proportionala cu viteza navei;
b) proportionala cu tangenta longitudinii;
c) invers proportionala cu cosinusul latitudinii;
d) toate variantele a), b) si c).

51. Discul O1 (parte a corectorului automat al erorii de viteza) cuplat solidar cu axul zz al
girocompasului este:

7
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

a) elementul sensibil;
b) elementul complex;
c) elementul traductor;
d) elementul invers.

52. Erorile inertiale la girocompase se datoreaza:


a) acceleratiei inertiale produsa de variatia vectorului vitezei navei;
b) deplasarilor inertiale produse de miscarea navei;
c) acceleratiei inertiale produsa de miscarea navei;
d) deplasarilor inertiale produse de variatia vectorului vitezei navei.

53. Deplasarea balistica se datoreaza:


a) actiunii acceleratiei inertiale asupra girocompasului cu centrul de greutate deplasat
fata de centrul de suspensie;
b) actiunii acceleratiei inertiale asupra girocompasului cu centrul de greutate identic
cu centrul de suspensie;
c) actiunii fortei de greutate asupra girocompasului cu centrul de greutate deplasat
fata de centrul de suspensie;
d) actiunii fortei de greutate asupra girocompasului cu centrul de greutate identic cu
centrul de suspensie;

54. Deplasarea balistica este specifica:


a) girocompaselor pendulare;
b) girocompaselor actionate cu mercur la care amortizarea oscilatiilor se face prin
deplasarea centrului de greutate;
c) girocompaselor electromagnetice;
d) toate variantele a), b) si c).

55. Deplasarea balistica are forma:


a) unei elipse;
b) unui cerc;
c) unei parabole;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

56. Conditia trecerii aperiodice a axului girocompasului in noul meridian este urmatoarea:
a) perioada oscilatiilor amortizate ale girocompasului la latitudinea de calcul sa fie
egala cu perioada pendulului gravitational
b) perioada oscilatiilor neamortizate ale girocompasului la latitudinea de calcul sa fie
mai mare ca perioada pendulului gravitational
c) perioada oscilatiilor amortizate ale girocompasului la latitudinea de calcul sa fie
mai mica ca perioada pendulului gravitational
d) perioada oscilatiilor neamortizate ale girocompasului la latitudinea de calcul sa fie
egala cu perioada pendulului gravitational

57. Eroarea inertiala de gradul I la girocompase este data de:


a) diferenta dintre deplasarea inertiala si deplasarea navei;
b) diferenta dintre deplasarea inertiala si deplasarea meridianului;
c) diferenta dintre deplasarea meridianului si deplasarea navei;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

8
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

58. Eroarea inertiala de gradul I:


a) actioneaza pe timpul manevrei;
b) se amortizeaza singura dupa una doua oscilatii;
c) este maxima la terminarea manevrei;
d) toate variantele a), b) si c).

59. Eroarea inertiala de gradul I se calculeaza:


a) tot timpul din trei in trei ore;
b) la intrarea pe un aliniament;
c) tot timpul din sase in sase ore;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

60. Eroarea inertiala de gradul I are forma:


a) unei elipse;
b) unui cerc;
c) unei parabole;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

61. Eroarea inertiala de gradul II apare la urmatoarele girocompase:


a) girocompase pendulare care dispun de amortizor hidraulic;
b) girocompase electromagnetice;
c) girocompase actionate cu mercur;
d) toate variantele de mai sus.

62. Eroarea inertiala de gradul II are forma:


a) unei elipse;
b) unui cerc;
c) unui patrat;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

63. Eroarea inertiala de gradul II atinge maximul cand:


a) axa girocompasului se va deplasa spre vechiul meridian;
b) axa girocompasului se va deplasa spre noul meridian;
c) axa girocompasului se va deplasa spre meridianul adevarat;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

64. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte:


a) eroarea inertiala de gradul II se anuleaza singura dupa 20-25 de minute;
b) la latitudini mai mici decat latitudinea de calcul eroarea inertiala de gradul II
micsoreaza eroarea inertiala de gradul I;
c) la latitudini mai mari decat latitudinea de calcul eroarea inertiala de gradul II
micsoreaza eroarea inertiala de gradul I;
d) nu poate fi anulata prin nici un dispozitiv.

65. Eroarea inertiala de gradul II se poate anula prin:


a) dispozitivul de intrerupere a amortizarii;
b) eliminarea cauzei ce o produce;
c) oprirea trecerii uleiului dintr-un vas in altul pe timpul manevrei navei;
d) toate variantele a), b) si c).

66. Eroarea de balans se datoreaza:


a) valurilor;

9
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

b) vitezei navei;
c) longitudinii;
d) oscilatiilor campului magnetic al navei.

67. In cazul erorii de balans:


a) vectorul acceleratiei de balans se descompune in doua componente;
b) conditia de echilibru in meridian nu se mai pastreaza;
c) vectorul acceleratiei inertiale se descompune in doua componente;
d) toate variantele a), b) si c).

68. Eroarea de balans depinde de:


a) latitudinea locului;
b) amplitudinea acceleratiei de balans;
c) directia valului;
d) termenul cos2Q.

69. Anularea erorii de balans se realizeaza prin:


a) vase comunicante;
b) girosfera;
c) constructie;
d) doua giroscoape introduse intr-o sfera cuplate intre ele printr-o legatura
antiparalelogram.

70. In cazul eliminarii erorii de balans:


a) axele principale ale torurilor in pozitie de echilibru formeaza un unghi de 180;
b) giroscoapele au trei grade de libertate;
c) vectorii momente cinetice nu se descompun;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

71. Schema bloc a unui girocompas cuprinde:


a) element sensibil;
b) element traductor;
c) sistem de alimentare;
d) sistem de transmisie sincrona;
e) sistem de transmisie asincrona;
f) sistem de racire;
g) sistem de compensare;
h) sistem de semnalizare;
i) sistem de urmarire.
Raspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g)+h)
b) a)+c)+d)+f)+h)+i)
c) a)+b)+c)+e)+f))+g)+h)+i)
d) a)+c)+e)+f)+h)+i)

72. Elementul sensibil al girocompaselor bigiroscopice este o sfera inchisa ermetic in


interiorul careia sunt dispuse urmatoarele componente:
a) bobina de centrare;
b) cadrul de sustinere al celor doua giromotoare;
c) amortizorul hidraulic;
d) legatura antiparalelogram.

10
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

73. Sfera de urmarire al girocompaselor bigiroscopice este formata din:


a) doua emisfere;
b) o sfera etansa;
c) o centura ecuatoriala;
d) doua centuri ecuatoriale.

74. Operatia de centrare a girosferei se executa pentru:


a) a se evita atingerea sferelor intre ele;
b) pastrarea distantelor dintre comutatori celor doua sfere;
c) realizarea unei bune alimentari;
d) toate variantele.

75. Metode posibile de centrare a girosferei sunt:


a) centrarea cu o bobina de centrare;
b) centrarea cu doua bobine;
c) centrarea cu doua bobine de centrare si perna de aer;
d) centrarea cu trei bobine;
e) centrarea cu trei bobine si pivot central;
f) centrarea perna de aer si pivot central;
g) centrarea cu pivot central;
Raspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+e)+f)
b) a)+b)+d)+e)
c) a)+b)
d) a)+b)+c)+f)

76. In cazul centrarii girosferei cu o bobina de centrare:


a) fortele din zona unde distanta este mica cresc;
b) fortele din zona unde distanta este mica scad;
c) fortele din zona unde distanta este mare cresc;
d) fortele din zona unde distanta este mare scad.

77. Dispunerea bobinelor in cazul centrari cu doua bobine este:


a) in calota superioara;
b) in partea stanga;
c) in calota inferioara;
d) in partea dreapta.

78. Centrarea girosferei cu doua bobine si perna de mercur are avantajul ca:
a) permite utilizarea girocompaselor in zone de navigatie grele;
b) permite o gama larga a temperaturii lichidului de sustinere;
c) nu necesita realimentare;
d) nu exista o astfel de centrare.

79. Centrarea girosferei cu doua bobine si pivot central:


a) se utilizeaza la navele ce naviga in zone de navigatie grele;
b) permite un interval mare al temperaturii lichidului de racire;
c) pivotul patrunde pana in centrul sferei;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

80. Alimentarea cu tensiune a elementelor din interiorul girosferei se realizeaza prin:


a) electrodul polar superior;

11
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

b) electrodul ecuatorial;
c) electrodul polar inferior;
d) condensator.

81. Alimentarea cu tensiune a girosferei se face prin:


a) contact direct;
b) lichid de racire;
c) lichid de sustinere;
d) peri de sarma.

82. Sistemul de urmarire cu traductor rezistiv foloseste la:


a) transformarea giratiei navei in semnal electric;
b) amplificarea semnalului mecanic primit in urma giratiei navei;
c) alimentarea unui micromotor de executie pentru transmiterea la distanta a
indicatiilor girocompasului;
d) toate variantele a), b) si c).

83. In cazul sistemului de urmarire cu traductor rezistiv puntea Wheatstone este echilibrata
cand:
a) sfera de urmarire este in urma girosferei;
b) sfera de urmarire este sincronizata cu girosfera;
c) sfera de urmarire este inaintea girosferei;
d) nava este la drum.

84. Sistemul de urmarire cu traductor rezistiv se foloseste la girocompasele cu suspensie:


a) in lichid;
b) pe perna de aer;
c) cu arc reductor;
d) dubla.

85. In cazul sistemului de urmarire cu traductor rezistiv, la giratia navei in sens invers,
diferenta de potential se inverseaza, iar motorasul de urmarire:
a) se roteste in sens invers;
b) se roteste in acelasi sens;
c) motorasul nu actioneaza in nici un fel;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

86. Functionarea selsinului, din sistemul de transmisie sincrona cu selsine in regim de


indicator, pentru unghiuri de defazaj in jur de:
a) 45;
b) 90;
c) 135;
d) 180,
este instabila.

87. Datorita faptului ca nu toti coeficientii ecuatiei caracteristice sunt pozitivi (in cazul
sistemului de transmisie sincrona cu selsine in regim de indicator):
a) functionarea selsinului este instabila;
b) functionarea selsinului este stabila;
c) functionarea selsinului este reglabila;

12
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

d) nici una din variantele a), b) sau c).

88. Selsinele in regim de indicator dezvolta cupluri de sincronizare mai mari la unghiuri de
dezacord mici cu cat:
a) cuplul sincronizant specific este mai mic;
b) cuplul sincronizant specific este mai mare;
c) cuplul sincronizant specific nu are nici o influenta;
d) cuplul sincronizant specific ramane constant o perioada mai lunga de timp.

89. Repetitoarele girocompaselor sunt formate din:


a) roza zecimala;
b) roza aproximativa;
c) roti dintate cilindrice;
d) roti dintate conice;
e) resort elicoidal;
f) tija de sincronizare;
g) contacte de sincronizare;
h) selsin indicator;
i) becuri iluminare.
Raspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g)+h)+i)
b) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g)+i)
c) a)+b)+c)+e)+f)+g)+h)+i)
d) a)+b)+d)+e)+f)+g)+h)+i)

90. Diagrama de drum inregistrata de inregistratorul automat de drum:


a) este proba juridica;
b) permite reconstituirea drumului navei;
c) prezinta in partea dreapta patru spatii pentru trasarea cadranului in care se afla
nava;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

91. Tipurile de inregistratoare de drum folosite sunt:


a) inregistratoare cu tambur;
b) inregistratoare cu clema;
c) inregistratoare cu cama;
d) inregistratoare cu disc.

92. Elementele ce difera, ca constructie, intre inregistratorul cu cama si cel cu tambur sunt:
a) bratul penitei de drum;
b) ghidaje;
c) cama;
d) carucior;
e) biela;
f) tambur colector;
g) resort;
h) motoras de timp.
Raspunsul corect este:
a) a)+b)+d)+e)+f)+g)+h);

13
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

b) a)+b)+c)+e)+g);
c) a)+c)+e)+f)+g);
d) a)+b)+c)+e)+h).

93. In cazul sistemelor de racire si semnalizare cu termostate intalnite la giroscoapele cu


suspensie in lichid:
a) variatia volumului tubului gofrat este egala cu variatia volumului benzolului;
b) deplasarea tijei termostatului este proportionala cu variatia temperaturii;
c) lichidul din interior(benzol) are un coeficient de dilatare mic;
d) corpul termostatului este scufundat in lichidul de racire.

94. Raza de curbura a releelor cu bimetale depinde de:


a) sageata formata f;
b) cresterea temperaturii a lamelei;
c) h, grosimea lamelei;
d) unghiul de incidenta.

95. Girocompasul KURS-IV are urmatoarele parti componente:


a) girocompasul mama;
b) girosfera;
c) sistemul de urmarire;
d) corectorul erorii de viteza;
e) sistemul de orientare rapida;
f) aparate periferice;
g) sisteme de alimentare.
Raspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+d)+f)+g)
b) a)+b)+c)+d)
c) a)+b)+c)+d)+e)+f)
d) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g)

96. Girocompasul mama (pentru KURS-IV) contine:


a) corpul girocompasului;
b) suspensia cardanica;
c) vasul suport;
d) habitaclu;
e) elemente ale sistemului de racire;
f) elemente ale sistemului de urmarire;
g) elemente ale sistemului de alimentare a girosferei;
h) corector.
Raspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+d)+e)+f)+h);
b) a)+b)+c)+e)+g)+h);
c) a)+b)+c)+e)+g);
d) a)+b)+c)+d)+f)+g)+h).

97. Habitaclul girocompasului KURS-IV este un capac in forma de:


a) cilindru;
b) patrat;
c) calota;

14
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

d) trapez.

98. Vasul suport al girocompasului KURS-IV este:


a) destinat sustinerii sferei de urmarire;
b) destinat sustinerii celorlalte elemente ale girocompasului;
c) confectionat din otel;
d) contine o greutate din cupru.

99. In interiorul vasului suport (al girocompasului KURS-IV) se afla:


a) lichidul de sustinere;
b) sfera de urmarire;
c) serpentina de racire a lichidului de racire;
d) toate variantele a), b) si c).

100. Capacul vasului suport in cazul girocompasului KURS-IV :


a) este confectionat din bronz;
b) are rolul de a inchide vasul suport;
c) sustine sfera de urmarire;
d) este confectionat din cupru.

101. Corectorul automat al erorii de viteza girocompasului KURS-IV are in componenta


unele din urmatoarele componente:
a) carucior;
b) roata dintata azimutala;
c) disc inferior;
d) roza de citire precisa;
e) dispozitivul de actionare manuala;
f) contacte limitatoare de cursa;
g) selsinul inductiv;
h) capac superior.
Raspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+d)+e)+f)+h);
b) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g)+h);
c) a)+b)+d)+e)+f)+g)+h);
d) a)+b)+c)+d)+f)+g)+h).
102. Blocul de pornire al KURS-IV este destinat:
a) protectiei circuitelor;
b) controlului curentilor consumati de sistemul de urmarire;
c) controlului curentilor consumati de elementul sensibil;
d) cuplarea alimentarii instalatiei la reteaua bordului.
103. Blocul sistemului de urmarire al girocompasului KURS-IV are in componenta unele
din urmatoarele componente:
a) transformatorul de urmarire;
b) transformatorul de semnalizare;
c) rezistentele puntii traductoare;
d) amplificatoare magnetice;
e) punti redresoare;
f) condensatoare de revenire;
g) intrerupatorul selsinului de urmarire.
Raspunsul corect este:

15
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

a) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g);
b) a)+b)+c)+e)+f)+g);
c) a)+b)+c)+d)+e)+g);
d) b)+c)+d)+e)+f)+g).

104. Inregistratorul de drum al girocompasului KURS-IV are in componenta unele din


urmatoarele componente:
a) penita de drum;
b) caruciorul;
c) ghidaje;
d) tambur canelat;
e) selsin receptor;
f) diagrama de drum;
g) tambur de franare;
h) tambur colector;
i) roza aproximativa.
Raspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+d)+e)+f)+h)+i);
b) a)+b)+d)+e)+f)+g)+h)+i);
c) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g)+i);
d) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g)+h)+i).

105. Repetitoarele de relevare ale girocompasului KURS-IV difera de cele de drum prin:
a) sistemul de fixare;
b) cerc azimutal pentru citirea relevmentelor prova;
c) geamul de protectie;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

106. Blocul de semnalizare al girocompasului KURS-IV atentioneaza asupra abaterii


temperaturii de la valorile nominale
a) +38C si +42C;
b) +37C si +42C;
c) +38C si +41C;
d) +37C si +41C.

107. In cazul pompei de racire a girocompasului KURS-IV :


a) agentul de racire este apa distilata si glicerina;
b) agentul de racire este apa distilata si benzol;
c) foloseste pentru racirea apei distilate apa de mare sau apa dulce de la bord;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

108. Convertizorul (AMG-201) al girocompasului KURS-IV :


a) converteste tensiunea trifazata a bordului in tensiune bifazata necesara alimentarii
elementului sensibil al girocompasului;
b) converteste tensiunea trifazata a bordului in tensiune bifazata necesara alimentarii
sistemului de urmarire al girocompasului;
c) converteste tensiunea trifazata a bordului in tensiune bifazata necesara alimentarii
girocompasului;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

109. Alidada simpla a girocompasului KURS-IV:


a) contine o prisma triunghiulara cu reflectie simpla;

16
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

b) bula de inaltime este plasata sub prisma;


c) la mijlocul obiectivului este intinsa o sarma subtire de nichel;
d) toate variantele a), b) si c).

110. Operatiunile executate pentru punerea in functiune a girocompasului KURS-IV sunt:


a) existenta becurilor de semnalizare si iluminare;
b) se verifica ca nivelul apei distilate in pompa sa fie la linie;
c) se verifica rezistenta de izolatie nu mai mica de 2M;
d) se verifica nivelul fluidului de sustinere cuprins intre 1si 2 cm sub capacul vasului
suport;
e) se verifica legaturile electrice;
f) se verifica vizual blocurile instalatiei;
g) se verifica sigurantele de protectie;
h) se pune corectorul la zero;
i) se verifica existenta hartiei de la inregistrator;
j) se pun comutatoarele in pozitia: intrerupt, deschis, zero.
Succesiunea corecta a operatiilor este:
a) f)+g)+a)+i)+d)+b)+h)+e)+c)+j);
b) f)+i)+d)+g)+a)+e)+c)+j)+b)+h);
c) e)+f)+a)+g)+c)+i)+j)+b)+d)+h);
d) e)+g)+d)+a)+b)+f)+i)+j)+b)+c).

111. Stabiliti care propozitie este adevarata:


a) in momentul initial, imediat dupa alimentarea girocompasului pendular, elementul
sensibil al acestora executa o miscare rapida spre est daca girocompasul este la latitudine
nordica si apoi incepe sa execute oscilatiile amortizate;
b) in momentul initial, imediat dupa alimentarea girocompasului pendular, elementul
sensibil al acestuia executa o miscare rapida spre est, daca inainte de alimentare a fost
inclinat cu vasul nordic al dispozitivului hidraulic sub planul orizontului la latitudini
sudice;
c) in momentul initial, imediat dupa alimentarea girocompasului pendular, elementul
sensibil al acestuia executa o deplasare rapida spre vest, deoarece inainte de alimentare
acesta a fost inclinat cu vasul sudic sub planul orizontului la latitudini nordice;
d) in momentul initial, imediat dupa alimentarea girocompasului pendular, elementul
sensibil al acestuia executa o miscare rapida spre vest, daca inainte de alimentare axul
principal al girocompasului era orientat spre sud.

117. In cazul regimurilor AUTOMAT si URMARIRE (al unui pilot automat PID)
instalatia automata de guvernare:
a) este un sistem automat cu circuit deschis;
b) dispune de reactie inversa;
c) marimea de intrare este aplicata unui comparator diferential la care se aplica si
marimea de intrare;
d) este un sistem automat cu circuit inchis.

118. La intrarea comparatorului diferential al unui pilot automat PID se aplica:


a) tensiunea de intrare;
b) tensiunea de reactie inversa;
c) tensiunea de eroare;
d) nici una din variantele de mai sus.

17
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

119. La iesirea comparatorului diferential al unui pilot automat PID se obtine:


a) tensiunea de intrare;
b) tensiunea de reactie inversa;
c) tensiunea de eroare;
d) nici una din variantele de mai sus.

120. Regimul URMARIRE (al unui pilot automat PID) se deosebeste de regimul
AUTOMAT (al unui pilot automat PID) prin faptul ca:
a) marimea de intrare este introdusa de timonier;
b) marimea de iesire este introdusa de timonier;
c) marimea de comparatie este introdusa de timonier;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

121. In regimul MANUAL al unui pilot automat PID instalatia de guvernare este:
a) un sistem automat cu circuit inchis;
b) un sistem automat cu circuit deschis;
c) un sistem semiautomat cu circuit inchis;
d) un sistem semiautomat cu circuit deschis.

122. Reglajul pentru un pilot automat PID se face functie de:


a) starea marii;
b) starea de incarcarea a navei;
c) conditiile hidrometeorologice;
d) toate variantele a), b) si c).

123. Parametrii legilor de comanda a instalatiei de guvernare automata folosesc:


a) unghiul de abatere de la drum;
b) derivata unghiului de abatere de la drum;
c) integrala unghiului de abatere de la drum;
d) la alegerea timonierului doar una din variantele a), b) sau c).

124. In compunerea unei scheme corespunzatoare unui pilot automat PID intra urmatoarele
componente:
a) repetitorul giro;
b) traductorul proportional;
c) elementul de integrare;
d) elementul de adaptare;
e) elementul de sumare;
f) comparatorul diferential;
g) amplificatorul.
raspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+e)+g);
b) a)+b)+d)+f)+g);
c) a)+b)+c)+d)+e)+f);
d) nici una din variantele a), b) sau c).

125. Tensiunea de reactie inversa a unui pilot automat:


a) se aplica la comparatorul diferential;
b) este proportionala cu unghiul de bandare al carmei;
c) se gaseste mereu in antifaza cu tensiunea principalului semnal de comanda;
d) toate variantele a), b) si c)..

18
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

126. In timpul functionari la bordul navelor a pilotilor autoadaptivi:


a) se efectueaza o analiza permanenta a semnalelor;
b) se analizeaza constant caracteristicile navei;
c) se observa deviatiile de sens ale carmei;
d) nu exista astfel de piloti.

127. Pilotul automat ANSCHUTZ:


a) este realizat pe module ce permit interconectarea intre ele;
b) poate fi cuplat cu orice girocompas cu transmisie asincrona in c.a.;
c) poate fi cuplat cu un compas magnetic;
d) este un pilot P.I.D..

128. Pentru cuplarea pilotului ANSCHUTZ cu girocompasul sunt necesare urmatoarele


blocuri:
a) blocul indicator;
b) blocul de control;
c) blocul de calcul;
d) blocul declansatorului;
e) blocul de alimentare;
f) blocul de alarma;
g) reactia inversa;
Raspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+d)+e)+f);
b) a)+b)+c)+e)+f);
c) a)+b)+c)+e)+f)+g);
d) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g).

129. Blocul de intrare al pilotului automat ANSCHUTZcuprinde:


a) etajul de redresare si stabilizare al tensiunilor de alimentare a calculatorului
pilotului;
b) etajele demodulator si redresor ale semnalului de alarma;
c) etajele demodulator si redresor ale semnalului eroare de drum;
d) etajele divizor si redresor ale semnalului reactiei inverse.

130. Blocul calculator al pilotului automat ANSCHUTZ:


a) contine etajele de prelucrare a semnalului eroare de drum;
b) contine etajele de reglaj intern;
c) contine etajele de reglaj extern;
d) obtine la iesire semnalul de eroare de drum insumat.

131. Blocul de alarma al pilotului automat ANSCHUTZ:


a) contine etajele de comparare a semnalului eroare de drum cu un semnal de
referinta;
b) contine etajele de comanda pentru stoparea masinii carmei;
c) contine etajele de calibrare ale sistemului de urmarire;
d) toate variantele a), b) si c).

132. Blocul comparatorului al pilotului automat ANSCHUTZcontine:

19
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

a) mai multe etaje de comparare;


b) mai multe etaje de circuite poarta;
c) mai multe etaje de prelucrare a semnalului eroare de drum;
d) mai multe etaje de reglaj intern si extern.

133. In cazul in care blocul indicator al pilotului automat ANSCHUTZ nu lucreaza cu


blocul de control, pe panoul frontal al blocului indicator sunt prevazute:
a) butoanele potentiometrelor si comutatoarele necesare reglari pilotului in regim
automat;
b) relee de comanda;
c) dispozitive antiparazite radio;
d) nici una din variantele a), b) sau c)..

134. Blocul de control la pilotului automat ANSCHUTZ contine pe panoul frontal:


a) potentiometrul carma;
b) potentiometrul contracarma;
c) potentiometrul ambardee;
d) potentiometrul limita carma;
e) potentiometrul alarma eroare de drum;
f) potentiometrul reglare iluminare;
g) buton resetare alarma;
h) becuri iluminare.
Raspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g)+h);
b) a)+b)+c)+d)+e)+f);
c) a)+b)+d)+e)+f)+g)+h);
d) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g).

135. In interiorul suportului blocului de comanda al pilotului automat ANSCHUTZ sunt


dispuse placile cu circuite ale:
a) blocului de alarma si blocului de calcul si blocului declansatorului;
b) blocului de calcul si sursei de alimentare;
c) blocului declansatorului, blocului de calcul si sursei de alimentare;
d) sursei de alimentare, blocului declansatorului, blocului de calcul si blocului de
alarma.

136. Blocul de alarma B al pilotului automat ANSCHUTZ are rolul de a genera:


a) semnale de alarma acustice si luminoase cand eroarea de drum depaseste valoarea
aleasa din butonul interior calibrare alarma;
b) semnale de alarma acustice si luminoase cand apar defectiuni care modifica
valorile tensiunilor de alimentare;
c) trei semnale auxiliare care au rolul de a anula componenta integrativa;
d) nici una dintre variante.

137. Semnalul sonor de alarma in cazul blocului de alarma B al pilotului automat


ANSCHUTZ se poate opri prin apasarea butonului:
a) no alarm ;
b) reset alarm;
c) alarm off;

20
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

d) end alarm.

138. Schema blocului de alarma B al pilotului automat ANSCHUTZ mai semnalizeaza


si:
a) lipsa tensiuni principale de alimentare;
b) disparitia tensiunii de +15V stabilizata;
c) disparitia tensiunii de +5V stabilizata;
d) disparitia tensiunii releelor;
e) disparitia tensiunii lampii;
f) disparitia tensiunii de -15V stabilizata;
g) disparitia tensiunii de -5V stabilizata;
Raspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+d)+e);
b) a)+b)+c)+f)+g);
c) a)+b)+c)+d)+e)+f);
d) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g).

139. Blocul de alarma S al pilotului automat ANSCHUTZ genereaza urmatoarele


semnale:
a) semnale de alarma sonare si luminoase cand eroarea de drum depaseste valoarea
de prag aleasa din butonul exterior reglare alarma;
b) semnale de alarma sonare si luminoase la disparitia tensiunilor de alarmare;
c) trei semnale auxiliare pentru anularea componentei integrative;
d) toate variantele a), b) si c).

140. Blocul de alarma S al pilotului automat ANSCHUTZ semnalizeaza:


a) caderea tensiunii de +15V;
b) caderea tensiunii de -15V;
c) caderea tensiunii de +5V;
d) toate variantele a), b) si c).

141. Rolul(rolurile) blocul de alimentare K al pilotului automat ANSCHUTZ


este(sunt):
a) furnizeaza pilotului automat toate tensiunile continui necesare;
b) demoduleaza si nivelarea semnalului eroare de drum;
c) demoduleaza si niveleaza semnalul de reactie directa;
d) demoduleaza si niveleaza semnalul de reactie inversa.

142. Blocul de alimentare K al pilotului automat ANSCHUTZ genereaza urmatoarele


tensiuni
a) tensiunea de -15V stabilizata;
b) tensiunea de +15V stabilizata;
c) tensiunea de comutare +50V pentru electrovalvule;
d) tensiunea releelor +25V;
e) tensiunea de +5V alimentare becuri;
Raspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+d);
b) b)+c)+d);
c) a)+b)+e);
d) a)+b)+c)+d)+e).

143. Semnalul eroare de drum poate fi reglat cu ajutorul potentiometrului:

21
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

a) sleep alarm;
b) alarm cal;
c) silance alarm;
d) nu exista un astfel de potentiometru.

144. Blocul de calcul al pilotului automat ANSCHUTZ:


a) primeste semnalele eroare de drum;
b) primeste semnalul reactie inversa;
c) genereaza semnalul de control;
d) toate variantele a), b) si c).

145. Pilotii automati sunt echipamente de navigatie cu ajutorul carora se:


a) mentine directia de deplasare a navei;
b) automatizeaza instalatia de guvernare a navei;
c) modifica directia de propagare a navei;
d) nici un raspuns nu este corect.

146. In regimurile AUTOMAT si URMARIRE instalatia automata de guvernare nu:


a) este un sistem automat cu circuit inchis;
b) dispune de reactie inversa;
c) are marimea de iesire aplicata la intrarea unui comparator diferential la care se
aplica si marimea de intrare;
d) are marimea de iesire aplicata la intrarea unui amplificator diferential la care se
aplica si marimea de intrare.

147. In cadrul blocului de intrare al pilotului automat ANSHUTZ nu se regasesc:


a) etajul de redresare si stabilizare a tensiunilor de alimentare ale calculatorului
pilotului;
b) etajele demodulator si redresor ale semnalului eroare de drum;
c) etajul de control al functionarii pilotului automat;
d) etajele divizor si redresor ale semnalului reactiei inverse.

148. In cadrul blocului indicator al pilotului automat ANSHUTZ:


a) se indica drumul navei si a drumului selectat de la repetitorul giro;
b) selsinul receptor giro este cuplat mecanic cu traductorul abaterii navei de la drum;
c) traductorul abaterii navei de la drum genereaza o tensiune continua de amplitudine
proportionala cu abaterea navei de la drum;
d) traductorul abaterii navei de la drum genereaza o tensiune continua de faza
corespunzatoare sensului abaterii navei de la drum.

149. Pe panoul frontal al blocului de control al pilotului automat ANSCHUTZ se gasesc:


a) un bec, patru potentiometre si trei butoane;
b) doua becuri, patru potentiometre si doua butoane;
c) un bec, cinci potentiometre si doua butoane;
d) un bec, sase potentiometre si un buton.

150. In cadrul blocului de alarma S al pilotului automat ANSCHUTZ pozitiile


comutatorului marimea L exprima:
a) pozitia 1 nave mai mari de 50000tdw, pozitia 2 nave mai mici de 50000tdw;
b) pozitia 1 nave mai mici de 50000tdw, pozitia 2 nave mai mari de 50000tdw;
c) pozitia 1 nave mai mari de 60000tdw, pozitia 2 nave mai mici de 60000tdw;
d) pozitia 1 nave mai mici de 60000tdw, pozitia 2 nave mai mari de 60000tdw.

22
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

151. Blocul de alimentare al pilotului automat ANSCHUTZ:


a) genereaza tensiuni de +15V si 15V stabilizate, +50V, +25V, +5V si demoduleaza
semnalul eroare de drum si semnalul reactie inversa;
b) genereaza tensiuni de +15V stabilizata, +50V, +25V, +5V, -5V si demoduleaza
semnalul eroare de drum si moduleaza semnalul reactie inversa;
c) genereaza tensiuni de +15V si 15V stabilizate, +50V, +25V, +5V si moduleaza
semnalul eroare de drum si semnalul reactie inversa;
d) genereaza tensiuni de +15V stabilizata, +50V, +25V, +5V, -5V si moduleaza
semnalul eroare de drum si demoduleaza semnalul reactie inversa.

152. Blocul de calcul al pilotului automat ANSCHUTZ nu:


a) primeste semnalul eroare de drum;
b) primeste semnalul reactie inversa;
c) genereaza semnalul de control;
d) genereaza semnalul de calcul.

153. Blocul declansatorului pilotului automat ANSCHUTZ :


a) compara semnalul sonor insumat;
b) genereaza semnale de polaritate corespunzatoare pentru comanda releelor de
sens;
c) compara semnalul de reactie integrativ cu semnalul dat de potentiometrul
limitarea carmei;
d) genereaza semnalul pentru limitarea unghiului de carma.

154. Blocul amplificatorului optional al pilotului automat ANSCHUTZ:


a) se foloseste doar la una din variantele de piloti ANSCHUTZ;
b) se foloseste impreuna cu amplificatorul pentru controlul continuu al unghiului de
carma;
c) nu primeste semnalul de control insumat de la blocul de calcul;
d) genereaza o tensiune de comanda invers proportionala cu unghiul dorit de carma.

155. Blocul amplificatorului pentru controlul continuu al unghiului de carma cu reglaj de


reactie pentru debitul de ulei al pilotului automat ANSCHUTZ:
a) este un servomotor ce se foloseste la mecanismele de guvernare mecanice;
b) are rolul de a regla un distribuitor cu sertar astfel incat carma este deviata
corespunzator unei tensiuni electrice;
c) este o parte a unei bucle de control duble;
d) toate variantele de mai sus.

156. Amplificatorul pentru controlul continuu al unghiului de carma cu reglaj de reactie


pentru debitul de ulei al pilotului automat ANSCHUTZ este format din urmatoarele
etaje:
a) etajul redresor si stabilizator;
b) etajul de intrare;
c) etajul amplificatorului de putere;
d) etajul de semnalizare;
e) transformatoarele de alimentare si relee.
raspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+d);
b) a)+c)+d)+e);
c) a)+b)+e);

23
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

d) nici una din variantele a), b) sau c).

157. Etajul redresor-stabilizator al pilotului automat ANSCHUTZ:


a) are rolul de a genera tensiuni de curent continuu pentru alimentarea
amplificatorului si a potentiometrelor timonei;
b) tensiunile stabilizate nu pot fi reglate din potentiometrele semireglabile;
c) tensiunile de c.a. date de infasurarile secundare ale transformatorului sunt
redresate de punti cuplate in serie pentru marirea puterii;
d) toate variantele a), b) si c).

158. Etajul de intrare al pilotului automat ANSCHUTZ :


a) amplifica si compara tensiunile date de potentiometrul timonei;
b) genereaza un semnal proportional cu diferenta lor;
c) tensiunea de reactie data de potentiometrul de variatie al carmei;
d) suma tensiunilor de reactie se transmite la etajul amplificator de putere si la etajul
de semnalizare.

160. Stabiliti care propozitie este adevarata:


a) dispozitivul integrativ al pilotului automat are rolul de a insuma oscilatiile carmei
fata de pozitia zero si a transmite comanda la comparatorul diferential pentru anularea
acestor oscilatii;
b) dispozitivul integrativ are rolul de a insuma abaterile navei de la drum si a
comanda punerea carmei cu un unghi mic pentru eliminarea derivei produsa de abaterile
nesimetrice de la drum;
c) dispozitivul integrativ functioneaza in limitele 100 abatere de la drum, in toate
regimurile de functionare;
d) dispozitivul integrativ actioneaza numai in regimul automat si in limitele 100
abateri de la drum ale navei.

161. Principiul de functionare al sondelor este propagarea:


a) undelor electromagnetice;
b) ultrasunetelor;
c) semnalelor radar;
d) temperaturilor in apa si masurarea timpului in care acestea parcurg adancimea dus-intors
162. Fenomenele de piezoelectricitate si magnetostrictiune realizeaza:
a) producerea ultrasunetelor;
b) receptia ultrasunetelor;
c) masurarea ultrasunetelor;
d) amortizarea ultrasunetelor.
163. Inregistratoarele si indicatoarele de adancime sunt urmatoarele:
a) indicatorul cu disc rotoric;
b) indicatorul cu disc vertical;
c) indicatorul cu tub catodic;
d) indicatorul numeric;
e) indicator cu clama;
f) inregistrator cu inscriere liniara;
g) inregistrator cu inscriere circulara;
h) inregistrator pe baza efectului termoelectric al acului electric;
Raspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+d)+e)+f)+h);
b) a)+c)+d)+f)+g)+h);

24
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

c) b)+c)+d)+f)+g)+h);
d) b)+d)+e)+f)+g)+h).
164. Alegeti varianta corecta privind factorii ce influenteaza propagarea ultrasunetelor in
apa de mare.
a) temperatura, salinitatea , adancimea;
b) temperatura, starea marii, salinitatea;
c) salinitatea , starea marii, adancimea;
d) temperatura, adancimea, starea marii.
165. Operatiile ce se executa in vederea punerii in functiune a sondelor ultrason sunt:
a) alegerea domeniului de masura;
b) remagnetizarea vibratorului de receptie(Nel 7);
c) alimentarea sondei;
d) punerea comutatoarelor de alimentare pe pozitia zero;
e) verificarea vizuala a blocurilor sondei;
f) citirea adancimii;
g) punerea potentiometrului pentru reglarea amplificarii in pozitie medie;
h) executam notarea operativa;

Succesiunea corecta a operatiilor este:


a) a)+b)+c)+d)+e)+g)+f)+h);
b) e)+d)+a)+c)+g)+b)+h)+f);
c) c)+b)+a)+e)+g)+h)+d)+f);
d) a)+e)+c)+g)+d)+h)+f)+b).
166. Din momentul emisiei pana in momentul receptiei becul indicatorului de adancime
analogic s-a rotit cu un unghi a=1200, turatia discului pe gama de adancime
corespunzatoare este N0=200 rot/min. Stabiliti adancimea citita pe scala, stiind ca viteza de
propagare este: c=1500m/s
a) H =75 m;
b) H =100m;
c) H = 50m;
d) H =150m.
167. O sonda ultrason masoara adancimii pana la 150m . Calculati turatia discului
indicatorului de adancime analogic in [rot/min] avand in vedere viteza de propagare a
ultrasunetelor in apa de mare. c= 1500m/s
a) N0=200rot/min;
b) N0=400rot/min;
c) N0=300rot/min;
d) N0=500rot/min.
168. O sonda ultrason functioneaza pe gama de adancime 0-150m. Stabiliti turatia corecta
a discului indicatorului de adancime analogic , stiind ca viteza de propagare este c =
1500m/s.
a) N0 = 400 rot/min;
b) N0 = 250 rot/min;
c) N0 = 300rot/min;
d) N0 = 350 rot/min.
169. Din momentul emisiei pana in momentul receptiei ; discul indicatorului de adancime
analogic, s-a rotit cu un unghi a=1500 , turatia discului pe gama de adancime
corespunzatoare este de 300 rot/ min. Adancimea indicata de sonda ( c= 1500m/s) este :
a) H = 106,5 m;
b) H = 62,5 m;
c) H = 86,5 m;
d) H = 48,5 m.

25
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

170. Latimea ecogramei Lmax= 300mm.Care este viteza corecta a penitei de inregistrare ,
pe gama de adancime 0-150m, cunoscand viteza de propagare c= 1500m/s
a) v = 1,5m/s;
b) v = 2,5m/s;
c) v = 0,5 m/s;
d) v = 1m/s.
171. Din momentul emisiei pana in momentul receptiei penita de inregistrare a
inregistratorului de adancime cu inscriere liniara s-a deplasat pe ecograma pe o distanta de
100mm.
Stabiliti care este adancimea inregistrata avand in vedere ca viteza penitei V= 1,5m/s, iar
viteza de propagare a ultrasunetelor este c= 1500 m/s .
a) H = 40 m;
b) H = 60 m;
c) H = 50 m;
d) H = 70 m;
172. Alegeti varianta corecta pentru numarul de rotatii al scalei de antrenare a curelei
penitei de inregistrare, stiind ca raza rolei este R= 47,77 mm, gama de adancime este 0-
150m , latimea ecogramei este L max = 300mm, iar viteza de propagare a ultrasunetelor
c= 1500m/s.
a) N = 300rot/ min;
b) N = 250 rot/ min;
c) N = 350 rot/ min;
d) N = 200 rot/ min.
173. Din momentul emisiei pana in momentul receptiei, discul indicatorului de adancime
analogic s-a rotit cu un unghi a= 1500, turatia discului pe gama de adancime
corespunzatoare este de 300rot/min.Ce adancime se citeste pe scala stiind ca viteza de
propagare este c= 1500m/s
a) 62,5m;
b) 125m;
c) 50m;
d) 100m.
174. Latimea ecogramei L= 300mm.Ce viteza trebuie sa aiba penita de inregistrare pentru
a inscrie o adancime maxima de 150m , avand in vedere ca viteza de propagare este
c=1500m/s
a) V=1,0m/s;
b) V=1,5m/s;
c) V=2m/s;
d) V=2,5m/s
175. Din momentul emisiei pana in momentul receptiei penita de inregistrare a
inregistratorului de adancime s-a deplasat pe ecograma pe o distanta de 100mm .Ce
adancime se citeste avand in vedere ca viteza penitei V= 1,5 m/s iar viteza de propagare a
ultrasunetelor este c= 1500m/s
a) 100m;
b) 75m;
c) 50m;
d) 25m.
176. Ce viteza de rotatie [in rot/min] trebuie sa aiba rola de antrenare a curelei penitei de
inregistrare care are raza R= 47,77 mm, pentru a masura o adancime maxima de 150m ,
stiind ca latimea ecogramei este de 300 mm, iar viteza de propagare a ultrasunetelor
c=1500 m/s
a) N0=300rot/min;
b) N0=350rot/min;

26
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

c) N0=375rot/min;
d) N0=275rot/min.
177. Stabiliti care procedura de exploatare a sondei ultrason UNITRA este corect?:
a) Procedura 1
- se deschid blocurile sondei;
- se controleaza existenta hartiei de inregistrare;
- se controleaza becurile de iluminare, semnalizare si sigurantele de protectie;
- se pune intrerupatorul de alimentare pe pozitia intrerupt sau deschis;
- se pune potentiometrul de reglare a amplificarii pe pozitie medie;
- se sincronizeaza repetitorul;
- se verifica pozitia de inregistrare;
- se alege gama de adancimi corespunzatoare adancimilor din harta;
- se alimenteaza blocul de inregistrare;
- se fixeaza la indicatorul digital adancimea la care sonda sa semnalizeze;
- se alimenteaza indicatorul digital;
- se citeste adancimea pe scala corespunzatoare gamei alese;
- daca nu este nevoie se opreste inregistrarea;

b) Procedura 2
- se verifica pozitia intrerupatorului de alimentare sa fie pe pozitia oprit (intrerupt);
- se deschid blocurile sondei si se verifica integritatea legaturilor si contactelor
electrice;
- se controleaza existenta becurilor de iluminare, semnalizare si a sigurantelor de
protectie;
- se verifica existenta hartiei de inregistrare si a penitei;
- se alege gama de adancimi corespunzatoare adancimilor din harta;
- se pune potentiometrul amplificare pe pozitia medie;
- se alimenteaza blocul de inregistrare;
- se regleaza linia zero;
- se traseaza linia notare operativa;
- se inscrie data, ora, punctul navei;
- se fixeaza adancimea pentru semnalizare la indicatorul digital;
- se alimenteaza indicatorul digital;
- daca nu este necesara inregistrarea se opreste inregistrarea;
- se citeste adancimea la indicatorul inregistrator;

c) Procedura 3
- se deschid blocurile sondei;
- se controleaza existenta hartiei de inregistrare;
- se controleaza becurile de iluminare, semnalizare si sigurantele de protectie;
- se pune intrerupatorul de alimentare pe pozitia intrerupt sau deschis;
- se pune potentiometrul de reglare a amplificarii pe pozitie medie;
- se sincronizeaza repetitorul;
- se verifica pozitia de inregistrare;
- se alege gama de adancimi corespunzatoare adancimilor indicate de loch;
- se alimenteaza blocul de inregistrare;
- se fixeaza la indicatorul digital adancimea la care sonda sa semnalizeze;
- se alimenteaza girocompasul;
- se citeste adancimea la inregistratorul girocompasului;
- daca nu este nevoie se opreste inregistrarea;

d) Procedura 4

27
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

- se deschid blocurile sondei;


- se controleaza existenta hartiei de inregistrare;
- se controleaza becurile de iluminare, semnalizare si sigurantele de protectie la
lochul navei;
- se pune intrerupatorul de alimentare pe pozitia intrerupt sau deschis;
- se pune potentiometrul de reglare a amplificarii pe pozitie medie;
- se sincronizeaza inregistratorul cu pilotul automat;
- se verifica pozitia de inregistrare;
- se alege gama de adancimi corespunzatoare adancimilor din harta;
- se alimenteaza blocul de inregistrare;
- se fixeaza la indicatorul digital adancimea la care sonda sa semnalizeze;
- se alimenteaza indicatorul digital;
- se citeste adancimea la receptorul GPS;
178. Lochul poate masura Vnavei in mod:
a) continuu;
b) cu salt de faza;
c) discret;
d) in defazaj;
179. Principalele componente ale unui loch sunt:
a) traductor;
b) dispozitiv de calcul al vitezei;
c) dispozitiv de distanta parcursa;
d) dispozitiv de calcul al adancimii.
180. Lochul hidrodinamic functioneaza dupa:
a) legea lui Bernoulli;
b) principiul Doppler;
c) principiul reflexiei intermediare;
d) legea inductiei magnetice.
181. Lochul hidrodinamic:
a) este un loch relativ;
b) indica viteza functie de presiunea de impact provocata de inaintarea prin apa a navei;
c) sunt foarte rar intalnite in flota;
d) deriva de vant si de curent nu influenteaza determinarea vitezei navei.
182. Principiul de functionare al lochului Doppler se bazeaza pe emiterea unui fascicul de
ultrasunete pe directia axei de masurare si receptionarea reflectarii lor masurand abaterea
de:
a) timp;
b) viteza;
c) frecventa;
d) toate variantele a), b) si c).
183. Aparatul central al lochului hidrodinamic are drept scop principal prelucrarii datelor
furnizate de:
a) sistemul hidraulic;
b) regulatorul de tensiune;
c) blocul de pornire si control;
d) repetitorul de viteza si inregistrare a distantei parcurse,
si transformarea lor in indicatii de distanta si viteza.
184. Sistemul:
a) hidraulic;
b) de compensare;
c) inregistrator;
d) de conversie;

28
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

al lochului hidrodinamic reduce erorile de viteza prin micsorarea diferentei dintre viteza
reala a navei si cea indicata la loch pentru incadrarea acesteia in limitele stabilite.
185. Regulatorul de turatie al lochului are scopul de a mentine constanta viteza de rotatie a
motorasului de timp bazat pe principiul egalizarii:
a) vitezelor tangentiale ale;
b) vitezelor unghiulare ale;
c) vitezelor;
d) vitezelor variabile;
motorului de timp si a mecanismelor de orologerie.
186. Stabiliti care propozitie este adevarata:
a) lochul magnetohidrodinamic indica viteza navei fata de apa;
b) lochul magnetohidrodinamic indica viteza navei deasupra fundului;
c) lochul magnetohidrodinamic indica viteza fata de apa cand nava se deplaseaza pe fluvii
si viteza deasupra fundului cand nava se deplaseaza pe mare;
d) lochul magnetohidrodinamic indica viteza fata de apa cand nava se deplaseaza pe mare
si viteza deasupra fundului cand nava se deplaseaza pe ape interioare.
187. Lochul hidrodinamic LG-4(6) are in componenta urmatoarele:
a) sistem hidraulic;
b) aparatul central;
c) tabloul de pornire si control;
d) tabloul de distributie;
e) repetitorul de viteza;
f) repetitorul de viteza si de distanta parcursa;
g) convertizorul.

Raspunsul corect este:


a) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g);
b) a)+b)+c)+d)+f);
c) a)+b)+c)+d)+f)+g);
d) a)+b)+c)+d)+e)+g).
188. Sistemul hidraulic al lochului LG-4(6) se compune din:
a) spada;
b) valvula spadei;
c) transmitatorul de presiune;
d) recipientul de presiune;
e) furtunuri;
f) stuturi;
g) tubulaturi.
Raspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+e)+f)+g);
b) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g);
c) a)+b)+d)+e)+f)+g);
d) a)+b)+c)+d)+e)+g).
189. Stabiliti procedura corecta de exploatare a lochului hidrodinamic:

a) Procedura 1
- se lasa spada lochului la apa prin deschiderea valvulei apoi dupa coborarea spadei
se inchide valvula;
- se deschid robinetii de la dispozitivul cu robineti;
- se aeriseste instalatia apoi se inchid robinetii de aerisire;
- se aeriseste traductorul hidraulic;

29
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

- se verifica valorile corectorilor a si b sa fie pe pozitia determinata la ultima


compensare;
- se controleaza blocurile instalatiei verificand: existenta becurilor de iluminare si
semnalizare; existenta sigurantelor de protectie; sa nu existe cabluri deteriorate, contacte
imperfecte etc.;
- se pun comutatoarele pe pozitia intrerupt sau oprit;
- se cupleaza comutatoarele de alimentare a lochului;
- se controleaza pozitia zero a indicatorului de viteza, daca nu este se regleaza din
corectorul c prin reglarea tijei traductorului;
- se verifica turatia motorului de timp;
- se sincronizeaza repetitoarele de distanta parcursa;
- se inchide treptat robinetul de egalizare a presiunilor;

b) Procedura 2
- se controleaza blocurile instalatiei verificand: existenta becurilor de iluminare si
semnalizare; existenta sigurantelor de protectie; sa nu existe cabluri deteriorate, contacte
imperfecte etc.;
- dupa iesirea navei in mare se lasa spada lochului la apa prin deschiderea valvulei
apoi dupa coborarea spadei se inchide valvula;
- se deschid robinetii de la dispozitivul cu robineti;
- se aeriseste instalatia apoi se inchid robinetii de aerisire;
- se aeriseste traductorul hidraulic;
- se verifica valorile corectorilor a si b sa fie pe pozitia determinata la ultima
compensare;
- se pun comutatoarele pe pozitia intrerupt sau oprit;
- se cupleaza comutatoarele de alimentare a lochului;
- se controleaza pozitia zero a indicatorului de viteza, daca nu este se regleaza din
corectorul c prin reglarea tijei traductorului;
- se verifica turatia motorului de timp;
- se sincronizeaza repetitoarele de distanta parcursa;
- se inchide treptat robinetul de egalizare a presiunilor;

c) Procedura 3
- se lasa spada lochului la apa prin deschiderea valvulei apoi dupa coborarea spadei
se inchide valvula;
- se deschid robinetii de la spalator pentru a verifica daca exista apa de mare;
- se aeriseste instalatia apoi se inchid robinetii de aerisire;
- se aeriseste traductorul hidraulic;
- se verifica valorile corectorilor a si b sa fie pe pozitia determinata la ultima
compensare;
- se controleaza blocurile instalatiei verificand: existenta becurilor de iluminare si
semnalizare; existenta sigurantelor de protectie; sa nu existe cabluri deteriorate, contacte
imperfecte etc.;
- se pun comutatoarele pe pozitia intrerupt sau oprit;
- se cupleaza comutatoarele de alimentare a lochului;
- se controleaza pozitia zero a indicatorului de viteza, daca nu este se regleaza din
corectorul c prin reglarea tijei traductorului;
- se verifica turatia motorului de timp;
- se sincronizeaza repetitoarele de distanta parcursa;
- se inchide treptat robinetul de egalizare a presiunilor;

d) Procedura 4

30
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

- se lasa spada lochului la apa prin deschiderea valvulei apoi dupa coborarea spadei
se inchide valvula;
- se deschid robinetii de la dispozitivul cu robineti;
- se aeriseste instalatia de apa calda, apoi se inchid robinetii de racire de la
girocompas;
- se aeriseste traductorul hidraulic;
- se verifica valorile corectorilor a si b sa fie pe pozitia determinata la ultima
compensare;
- se controleaza blocurile instalatiei verificand: existenta becurilor de iluminare si
semnalizare; existenta sigurantelor de protectie; sa nu existe cabluri deteriorate, contacte
imperfecte etc.;
- se pun comutatoarele pe pozitia intrerupt sau oprit;
- se cupleaza comutatoarele de alimentare a lochului;
- se controleaza pozitia zero a indicatorului de viteza, daca nu este se regleaza din
corectorul c prin reglarea tijei traductorului;
- se verifica turatia motorului de timp;
- se sincronizeaza repetitoarele de distanta parcursa;
- se inchide treptat robinetul de egalizare a presiunilor.
190. Printre regulile de exploatare ale lochurilor putem aminti:
a) verificarea la viteza minima si maxima in mare libera;
b) masurarea rezistentei de izolatie;
c) curatarea traductoarelor cu hartie abraziva sau diferiti solventi ;
d) ridicarea spadei lochului in porturi.
191. O nava se deplaseaza cu viteza de 18 Nd. Stabiliti care este forta dinamica cu care
actioneaza tija traductorului , stiind ca suprafata membranei este S = 40,35 cm2 , densitatea
apei de mare P= 1,0618g/cm3 iar coeficientul k= 0,75 la v= 18Nd.
a) Fd = 200,5 N;
b) Fd = 266,28 N;
c) Fd = 100,5 N;
d) Fd = 130 N.
192. Stabiliti forta dinamica cu care actioneaza tija traductorului lochului asupra parghiei
principale cunoscand : coeficientul K = 0,691; densitatea apei de mare la t = 150 C , P=
1,0285 g/ cm3 si suprafata membranei S = 65, 92 cm2 , viteza navei este V = 16 Nd
a) Fd = 250 N;
b) Fd = 150 N;
c) Fd = 100 N;
d) Fd = 200N.
193. Stabiliti ce viteza indica lochul hidrodinamic, cunoscand forta dinamica cu care
actioneaza tija traductorului Fd = 300N, densitatea apei de mare P= 1,02512 g/cm3 la
temperatura de 150C, salinitate 3% , suprafata membranei este S= 62,8cm2 iar k = 0,78 la
viteza navei.
a) v= 16 Nd;
b) v= 18Nd;
c) v = 21 Nd;
d) v= 25 Nd.
194. O nava cu loch Doppler acustic la bord se deplaseaza cu viteza v = 18 Nd , frecventa
oscilatiilor emise fe=30KHz, viteza de propagare c = 1500m/s. Stabiliti frecventa Doppler
corecta , stiind ca suprafata de reflexie este in prova.
a) fD= 0,36 kHz;
b) fD = 1,2 kHz;
c) fD = 3kHz;
d) fD= 5kHz .

31
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

195. Lochul Doppler masoara asa numita frecventa Janus. Care frecventa Janus
receptionata este corecta stiind ca: viteza navei v = 20Nd; viteza de propagare c = 1500 m/s
; fe = 400 KHz, unghiul sub care se emite a = 600
a) fD = 10,33 KHz;
b) fD = 5,49 KHz;
c) fD = 7,67 KHz;
d) fD = 0,547KHz.

196. Lochul Doppler masoara asa numita frecventa Janus. Stabiliti care este viteza navei
daca frecventa Janus receptionata este fD = 3,704 KHz stiind ca se emit oscilatii ultrason
cu frecventa fe = 300 KHz, viteza de propagare c = 1500 m/s, unghiul de inclinare a
emitatorilor fiind 600.
a) v = 18 Nd;
b) v = 3 cab/min;
c) v = 9,26 m/s;
d) v = 15 Nd.

197. Traductorul unui loch Doppler ultrason emite pe frecventa de 30KHz, nava se
deplaseaza cu viteza V=18Nd, viteza de propagare a ultrasunetelor c = 1500m/s. Calculati
frecventa Doppler. Directia de emisie este spre prova navei.
fD = fr - fe
a) fD=0,52KHz;
b) fD=0,37KHz;
c) fD=0,98KHz;
d) fD=0,17KHz.

198. Campul magnetic temporar al navei este rezultatul:


a) magnetizarii prin influenta de catre magnetismul terestru a fierului tare folosit la
constructia navei;
b) magnetizarii prin influenta de catre magnetismul terestru a fierului moale folosit la
constructia navei;
c) magnetizarii prin influenta de catre magnetismul terestru a fierului moale si tare folosit
la constructia navei;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

199. Componentele magnetismului terestru care actioneaza asupra compasului magnetic


variaza:
a) toate odata cu schimbarea drumului navei;
b) doar componentele orizontale odata cu schimbarea pozitiei geografice a navei;
c) numai componenta verticala odata cu schimbarea drumului navei;
d) toate odata cu schimbarea pozitiei geografice a navei.

200. Campul magnetic al navei este format prin:


a) scaderea;
b) compunerea;
c) intersectarea;
d) nici una din variantele a), b) sau c).
celor doua campuri magnetice, temporar si permanent.

201. In cazul campului magnetic temporar al navei:

32
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

a) barele de fier moale longitudinale sunt magnetizate numai de componenta longitudinala


a magnetismului terestru;
b) barele de fier moale transversale sunt magnetizate numai de componenta transversala a
magnetismului terestru;
c) barele de fier moale verticale sunt magnetizate numai de componenta verticala a
magnetismului terestru;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

202. Intensitatea campului magnetic permanent al navei depinde de urmatorii factori:


a) orientarea calei fata de meridianul adevarat;
b) pozitia geografica a santierului care executa constructia;
c) pozitia navei dupa lansare;
d) toate variantele a), b) ?i c).

203. Intensitatea campului magnetic sufera modificari:


a) in timpul andocarilor;
b) din cauza trepidatiilor;
c) pe timpul tragerilor de artilerie la navele militare;
d) din cauza loviturilor valurilor pe vreme rea.

204. Indiferent daca nava se afla in asieta dreapta sau nu, axele:
a) longitudinale;
b) verticale;
c) transversale;
d) toate variantele a), b) si c).
sunt cuprinse in planul orizontului, pentru sistemul rectangular legat de roza compasului
magnetic.

205. Marimile componentelor campului magnetic terestru ce actioneaza asupra rozei


compasului magnetic:
a) componentele orizontale variaza odata cu schimbarile de drum ale navei;
b) componentele orizontale raman constante indiferent de drumul navei;
c) componenta verticala ramane constanta indiferent de drumul navei;
d) componenta verticala variaza odata cu schimbarile de drum ale navei.

206. Componenta longitudinala a magnetismului temporar al navei actioneaza asupra rozei


compasului magnetic prin:
a) componenta longitudinala;
b) componenta verticala;
c) componenta transversala;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

207. In cadrul actiunii componentei y a campului magnetic temporar asupra compasului


magnetic instalat la bord putem spune ca:
a) cele trei componente(longitudinala, transversala, verticala) sunt subunitare;
b) cele trei componente(longitudinala, transversala, verticala) depind de unghiul format de
intensitatea campului y cu sistemul de axe in locul de instalare al compasului magnetic la
bord;
c) cea mai mare valoare o va avea componenta longitudinala;
d) toate variantele a), b) si c).

208. Campul magnetic y :

33
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

a) este situat dupa o directie ce formeaza un unghi oarecare cu axa longitudinala;


b) este situat dupa o directie ce formeaza un unghi oarecare cu axa transversala;
c) rezulta din magnetizarea prin influenta a barelor de fier moale transversale;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

209. Campul magnetic z :


a) rezulta din magnetizarea prin influenta a barelor de fier moale de catre componenta
verticala a magnetismului terestru;
b) este orientat cu un unghi oarecare fata de axa verticala;
c) este orientat cu un unghi oarecare fata de axa longitudinala;
d) nici una din variantele a), b) sau c).

210. In cazul actiunii campului magnetic temporar asupra compasului magnetic instalat la
bord putem spune ca:
a) marimea fortelor variaza functie de locul instalarii compasului la bord;
b) marimea fortelor se modifica odata cu schimbarea pozitiei geografice a navei ;
c) la schimbari de drum cele trei componente date de componenta verticala a
magnetismului terestru raman constante;
d) toate variantele a), b) si c).

211. Actiunea campului magnetic permanent al navei asupra compasului este materializata
prin intensitatea acestuia,:
a) perpendiculara;
b) tangenta;
c) paralela;
d) secanta;
la linia de camp magnetic ce trace prin centrul rozei.

212. Componentele campului permanent al navei:


a) nu depind de drumul navei;
b) nu depind de pozitia geografica;
c) depind de viteza navei;
d) toate variantele a), b) si c).

213. Stabiliti care sistem de ecuatii, din cele scrise mai jos, reprezinta ecuatiile lui
Poisson-Smith:
a)X`=X +aX +bX + cX + P
Y` = Y + dY + eY + fY + Q
Z` = Z + gZ + hZ + kZ + R

b)X`=X +aX +bY + CZ + P


Y` = Y + dY + eY + fZ Q
Z` = Z + gY + hY + kZ + R

c)X` = X + X(a+e)/2 + X(a-e)/2 + Y(d+b)/2 - Y(d-b)/2 cZ + P


Y` = Y + X(d+b)/2 + X(d-b)/2 + Y(a-e)/2 + fZ + Q
Z` = Z + gX + hY + kZ + R

d)X`=X +kX +gX + cX + P


Y` = Y + pY + eY + sY + Q
Z` = Z + nZ + hZ + rZ + R

34
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

214. Stabiliti care sistem de ecuatii din cele scrise mai jos , reprezinta ecuatiile lui Poisson-
Smith:

a)X`=X +aX +bX + cX + P


Y` = Y + dY + eY + fY + Q
Z` = Z + gZ + hZ + kZ + R

b)X`=X +aX +bY + cZ + P


Y` = Y + dY + eY + fZ Q
Z` = Z + gY + hY + kZ + R

c)X` = X + X(a+e)/2 + X(a-e)/2 + Y(d+b)/2 - Y(d-b)/2 cZ + P


Y` = Y + X(d+b)/2 + X(d-b)/2 + Y(a-e)/2 + fZ + Q
Z` = Z + gX + hY + kZ + R

d)X`=X +kX +gX + cX + P


Y` = Y + pY + eY + sY + Q
Z` = Z + nZ + hZ + rZ + R

215. Relatiile lui Poisson-Smith:


a) cuprind una din fortele magnetice ce actioneaza asupra compasului magnetic;
b) cuprind doua din fortele magnetice ce actioneaza asupra compasului magnetic;
c) cuprind cele trei forte magnetice ce actioneaza asupra compasului magnetic;
d) stau la baza teoriei compensarii deviatiilor.

216. Marimile X' si Y' din ecuatiile lui Poisson-Smith:


a) sunt dependente de viteza navei;
b) sunt dependente de drumul navei;
c) nu sunt dependente de viteza navei;
d) nu sunt dependente de drumul navei.

217. Forta magnetica H:


a) actioneaza pe directia meridianului adevarat;
b) actioneaza pe directia meridianului magnetic;
c) produce o deviatie;
d) se numeste forta directoare.
218. Forta magnetica H:
a) se mareste prin dispunerea compasului magnetic cat mai aproape de puntea etalon;
b) se mareste prin dispunerea compasului magnetic cat mai departe de puntea etalon;
c) orienteaza roza compasului magnetic pe directia meridianului magnetic;
d) nici una din variantele a), b) sau c).
219. Forta magnetica AH:
a) este orientata perpendicular pe meridianul magnetic;
b) este orientata perpendicular pe meridianul geografic;
c) deviatia produsa de forta magnetica AH se mai numeste deviatie circulara;
d) deviatia produsa de AH reprezentata grafic este o paralela cu axa absciselor.

220. Forta magnetica AH:


a) este dependenta de drumul navei;
b) deviatia produsa de forta magnetica se mai numeste deviatie constanta;
c) este independenta fata de drumul navei;
d) toate variantele a), b) si c)

35
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

221. Forta magnetica BH:


a) in drumurile magnetice nord si sud nu produce deviatie;
b) in drumurile est si vest valoarea deviatiei produse de forta magnetica BH este maxima;
c) deviatia produsa de BH este circulara;
d) variaza ca marime odata cu schimbarea locului geografic al navei.

222. Forta magnetic? BH:


a) este orientata in axa longitudinala a navei;
b) deviatia produsa de forta BH este semicirculara;
c) deviatiile produse de forta BH in drumuri opuse sunt egale si de semne contrare;
d) toate variantele a), b) si c).

223. Forta magnetica CH produce o deviatie. Atunci:


a) valoarea acestei deviatii se modifica odata cu schimbarea drumului;
b) valoarea acestei deviatii nu se modifica odata cu schimbarea pozitiei geografice;
c) variatia acestei deviatii este circulara;
d) aceasta deviatie are valori mici pentru compasurile instalate in axul longitudinal.

224. Forta magnetica CH produce o deviatie. Atunci:


a) deviatia produsa are o variatie semicirculara;
b) marimea fortei este constanta in orice drum al navei;
c) se mentine permanent in axa transversala a navei;
d) toate variantele a), b) si c).

225. Deviatia produsa de forta magnetica DH:


a) are o variatie cuadrantala;
b) depinde de drumul navei;
c) nu depinde de drumul navei;
d) are orientare simetrica fata de meridianul magnetic.
226. Deviatia produsa de forta magnetica DH:
a) are o variatie semicirculara;
b) nu se manifesta in drumurile magnetice cardinale;
c) depinde de drumul navei;
d) toate variantele a), b) si c).
227. Deviatia produsa de forta magnetica DH:
a) are o variatie cuadrantala;
b) depinde de drumul navei;
c) nu depinde de pozitia geografica;
d) nici una din variantele a), b) sau c).
228. Forta magnetica EH:
a) nu depinde de drumul navei;
b) este perpendiculara pe forta DH;
c) in drumuri cardinale produce o deviatie maxima;
d) toate variantele a), b) si c).

229. Forta magnetica EH:


a) este perpendiculara pe BH;
b) depinde de drumul navei;
c) depinde de pozitia geografica;
d) depinde de locul de instalare al compasului la bordul navei.

230. Deviatia produsa de forta magnetica EH:

36
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

a) depinde de drumul navei;


b) nu depinde de pozitia geografica;
c) in drumuri intercardinale este nula;
d) toate variantele a), b) si c).
231. Compensarea deviatiei circulare a compasurilor magnetice se realizeaza prin :
a) corectarea instalarii compasului;
b) traductoare;
c) compensatoare de banda;
d) rezistente electrice.
232. La baza compensarii deviatiei compasului magnetic prin metoda masurarii fortelor
magnetice se afla:
a) deflectorul Colongue;
b) roza de inclinatie;
c) roza cu moment magnetic mic;
d) toate variantele a), b) si c).
233. Deviatia de banda a compasurilor magnetice:
a) este maxima pentru valoarea minima a unghiului de banda;
b) se micsoreaza odata cu micsorarea unghiului de banda;
c) este maxima pentru asieta dreapta;
d) creste proportional cu unghiul de banda mare.
234. La compasurile magnetice:
a) marimea deviatiei de banda depinde de drumul navei;
b) nu se produce deviatie de banda la ecuatorul magnetic;
c) marimea deviatiei de banda este nula pentru asieta dreapta;
d) toate variantele a), b) si c).
235. Tipuri de compensare a deviatiilor compasului magnetic sunt:
a) compensarea deviatiei circulare;
b) compensarea deviatiei cuadrantale;
c) compensarea prin masurarea fortelor magnetice;
d) compensarea prin observarea deviatiilor.
236. Compensarea deviatiei circulare:
a) se face prin corectarea instalarii compasului;
b) se face prin deplasarea compasului cat mai departe posibil de axul longitudinal al navei;
c) se face prin deplasarea compasului cat mai departe posibil de puntea etalon a navei;
d) nici una din variantele a), b) sau c).
237. In cazul deviatiei semicirculare:
a) deviatia este produsa de fortele BH si CH;
b) compensarea se face prin folosirea de magneti permanenti artificiali montati
longitudinal;
c) compensarea se face prin folosirea de magneti permanenti artificiali montati transversal;
d) compensarea se face prin folosirea de bare de fier moale dispuse vertical.
238. Roza de inclinatie folosita pentru compensarea deviatiei compasului magnetic prin
metoda masurarii fortelor magnetice este:
a) construita astfel incat sa se incline sub influenta fortei verticale;
b) are un sistem magnetic format din sase ace magnetice;
c) se instaleaza intr-o cutie speciala;
d) se sprijina pe suport cu ajutorul unei cescute.
239. Deflectorul Colongue folosit in cazul compensarii prin masurarea fortelor magnetice
este format din:
a) paharul deflectorului;
b) baza deflectorului;
c) antena deflectorului;

37
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

d) suportul regletelor.
240. Procedeul de compensare a deviatiilor compasurilor magnetice prin metoda observarii
deviatiilor este cunoscut sub numele de procedeul lui:
a) Airy;
b) Boulen;
c) Mercator;
d) Gauss.
241. Dupa orientarea navei pe drumul magnetic in cazul procedeului de luare a drumurilor
magnetice cu aliniamente pentru compensarea deviatiilor compasului magnetic se asteapta
5-10 minute pentru:
a) stabilizarea magnetismului temporar al navei;
b) eliminarea erorii de histerezis;
c) eliminarea erorii de antrenare a rozei in lichid;
d) toate variantele a), b) si c).
242. In cazul compensarii deviatiilor compasului magnetic prin procedeul de luare a
drumurilor magnetice dupa indicatiile girocompasului:
a) schimbarile de drum ale navei se fac cu viteza minima;
b) schimbarile de drum ale navei se fac cu unghi mic la carma;
c) se introduc la elementele la corectorul automat al erorii de viteza, daca girocompasul are
asa ceva;
d) toate variantele a), b) si c).
243. Compensarea deviatiei produsa de forta magnetica CH:
a) efectul derivator al fortei CH este anulat in orice situatie prin efectul bobinei de
inductie;
b) reducerea la jumatate a deviatiei magnetice in drum opus se face prin apropierea sau
departarea magnetului transversal;
c) reducerea la jumatate a deviatiei magnetice in drum opus se face prin apropierea
electromagnetului transversal;
d) toate variantele a), b) si c).
244. Compensarea deviatiei produsa de forta magnetica BH cu magneti permanenti:
a) este anulata in orice situatie de efectul bobinei de inductie;
b) reducerea la jumatate a deviatiei pentru Dm=270 se face prin apropierea sau departarea
magnetului longitudinal;
c) reducerea la jumatate a deviatiei pentru Dm=270 se face prin apropierea sau departarea
electromagnetului longitudinal;
d) nici una din variantele a). b) sau c).
245. Compensarea componentei cZ a fortei magnetice BH:
a) se realizeaza cu ajutorul unor bare de fier moale;
b) se realizeaza cu ajutorul compensatorilor de latitudine;
c) se realizeaza cu ajutorul barelor Flinders;
d) oricare din variantele a), b) sau c).
246. Procedeele de instalare al barelor Flinders la bordul navelor sunt:
a) prin masurarea parametrului c;
b) la traversarea ecuatorului magnetic;
c) prin procedeul Thomson;
d) toate variantele a), b) si c).
247. Procedeul de instalare al barelor Flinders, pentru compensarea componentei cZ a
fortei magnetice, la traversarea ecuatorului magnetic:
a) este foarte precis;
b) asigura compensarea definitiva a fortei magnetice;
c) trebuie refacut dupa reparatiile capitale ale navei;
d) toate variantele a ), b) ?i c).

38
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

248. In cadrul compensarii deviatiei de banda:


a) pentru anumite latitudini este anulata de magnetul corector de banda;
b) pozitia corectorului de banda se modifica pentru deplasari ale navei cu minim 10
latitudine;
c) la ecuatorul magnetic corectorul de banda este inlaturat;
d) niciodata nu i se schimba polaritatea la remontare.
249. Compensarea deviatiei cuadrantale:
a) ramane valabila timp indelungat;
b) trebuie refacuta dupa reparatii;
c) magnetii se regenereaza prin incalzire la rosu si racire rapida;
d) toate variantele a), b) si c).
250. Compensarea deviatiei produsa de forta magnetica DH foloseste corectori de
urmatoarele tipuri:
a) corectori de tip D longitudinal;
b) corectori de tip D, bare transversale;
c) corectori de tip D, sfere;
d) corectori de tip D, prisme.
251. Operatia de compensare a deviatiilor compasului magnetic trebuie sa se execute in
urmatoarele situatii:
a) dupa constructia navei la trecerea in exploatare;
b) dupa andocare;
c) dupa stationarea navei timp indelungat in acelasi cap compas;
d) dupa demagnetizarea navei.
252. Pregatiri ce se executa pentru executarea compensarii deviatiilor compasului
magnetic:
a) inchiderea portilor etanse;
b) aducerea navei pe asieta dreapta;
c) punerea in functiune a motoarelor principale si auxiliare;
d) verificarea compasului magnetic.
253. Succesiunea operatiilor pentru executarea compensarii este urmatoarea:
a) compensarea deviatiei produsa de forta magnetica AH cu magneti permanenti;
b) compensarea deviatiei de banda produsa de forta JH;
c) compensarea deviatiei produsa de forta magnetica CH.

Raspunsul corect este:


a) a)-b)-c);
b) b)-c)-a);
c) c)-b)-a);
d) b)-a)-c).
254. Compensarea deviatiei de banda produsa de forta magnetica JH se executa:
a) cu ajutorul balantei magnetice;
b) prin bandarea navei;
c) prin stabilizarea rozei compasului magnetic pe mare rea;
d) prin aprovarea sau apuparea navei.
255. Procedeul de compensare a deviatiei compasului magnetic prin bandarea navei se
foloseste atunci cand:
a) nava este in mare;
b) nava este acostata intr-un drum magnetic apropiat de 0 sau 180;
c) din cauza balansului navei roza compasului magnetic devine instabila in meridian;
d) nici una din variantele a), b) sau c).
256. Compensarea deviatiei produsa de forta magnetica CH se executa astfel:
a) numai cu magneti permanenti pentru navele care naviga intr-o arie geografica restransa;

39
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

b) numai cu magneti permanenti pentru navele care executa deplasari pe distante mari;
c) cu magneti permanenti si compensatori de latitudine (bare Flinders) pentru navele care
naviga intr-o zona de navigatie restransa;
d) cu magneti permanenti si compensatori de latitudine (bare Flinders) pentru navele care
executa deplasari pe distante mari.
257. Intocmirea tablei de deviatii prin compararea drumurilor:
a) se aplica daca la nava exista girocompas;
b) se aplica daca la nava exista compas magnetic la care deviatiile magnetice sunt
cunoscute;
c) procedeul se executa prin orientarea navei succesiv din 10 in 10;
d) toate variantele a), b) si c).
258. Giratiile, cu unghi mic la carma, executate de nava in cazul intocmirii tablei de
deviatii prin compararea drumurilor au rolul:
a) de a nu permite aparitia erorilor de viteza;
b) de a nu permite aparitia erorilor balistice;
c) de a nu permite aparitia erorilor de histerezis magnetic;
d) toate variantele a), b) si c).
259. In cazul intocmirii tablei de deviatii prin compararea drumurilor cu girocompasul:
a) sunt necesari trei observatori;
b) in cazul in care un observator nu a reusit sa faca o citire procedeul se reincepe;
c) se executa cu treceri succesive din 10 in 10;
d) inscrierea deviatiilor in tabel se face cu semnul rezultat din grafic.
260. In cazul intocmirii tablei de deviatii prin compararea drumurilor cu girocompasul:
a) in cadrul practic al procedeului, se executa giratii ale navei cu carma bandata;
b) graficul curbelor deviatiilor pentru giratiile din tribord si babord au forma unei spirale;
c) in tabla de deviatii se trec valorile deviatiilor din 20 in 20;
d) nici una din variantele a), b) si c).
261. Procedeele de intocmire a tablei de deviatii prin compararea drumurilor sunt:
a) prin compararea drumurilor cu girocompasul;
b) prin folosirea unui compas magnetic la care trebuie aflate deviatiile;
c) prin folosirea giroscopului;
d) toate variantele a), b) si c).
262. Intocmirea tablei deviatiilor prin compararea relevmentelor:
a) se aplica la navele ce nu au girocompas;
b) se aplica la navele ce nu au compas magnetic la care sa se cunoasca deviatiile;
c) foloseste ca reper un astru;
d) foloseste un reper de navigatie;
263. In formularul foii de observatii folosita in procedeul de comparare a relevmentelor
compas cu cele magnetice la un reper de navigatie apar:
a) Dc (drumul compas);
b) Rp (relevmentul prova);
c) Rm (relevmentul magnetic);
d) Dm (drumul magnetic).
264. Procedeul de intocmire a tablei de deviatii prin compararea relevmentelor la Soare:
a) este mai putin precis datorita erorii de paralaxa;
b) necesita trei observatori;
c) trebuie sa inceapa imediat dupa rasaritul Soarelui;
d) toate variantele a), b) si c).
265. Intocmirea tablei de deviatii prin calcul pe baza coeficientilor A, B, C, D si E:
a) se aplica cand se poate orienta nava pe directii cardinale;
b) se aplica cand se poate orienta nava pe directii intercardinale;
c) necesita cunoasterea coeficientului deviatiei de banda;

40
TESTE GRIL ESIN EXAMENUL DE DIPLOM SESIUNEA IUNIE 2004

d) toate variantele a), b) si c).


266. Tabla de deviatii ramase pentru drumuri compas din 10 in 10 se poate face prin:
a) compararea drumurilor;
b) compararea relevmentelor;
c) prin calcul pe baza coeficientilor A, B, C, D si E;
d) toate variantele a), b) si c).

41