Navigatie

01_NAVIGATIE_RO_CN(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1) Daca vertexul are coordonatele: =40 N, =161 E, cercul mare pe care este definita ortodroma
corespunzatoare va intersecta ecuatorul in punctele de longitudine:
a )
71E, 109W
b )
109E, 161W
c )
109E, 171W
d )
71E, 19W

2) decalajul intre orbite pe ecuator = 60 grade.
a ) 71 grade E , 109 grade W;
b ) 109 grade E , 161 grade W; c ) 109 grade E , 171 grade W;

3) Adancimea apei se masoara cu:
a ) lochul;
b ) sonda;
c ) barometrul

a ) lochul;
b ) sonda;
c ) barometrul.

5) Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire se
numeste:
a ) longitudine;
b ) diferenta de longitudine;
c ) diferenta de latitudine.

6) Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire se
numeste:
a ) longitudine;
b ) diferenta de longitudine;
c ) diferenta de latitudine;

7) Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului se numeste:
a ) diferenta de longitudine;
b ) longitudine;

8) Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului se numeste:
a ) diferenta de longitudine;
b ) longitudine;

9) Arcul de meridian masurat de la ecuator pana la paralelul locului se numeste:
a ) longitudine; b ) diferenta de latitudine;
c ) latitudine.

10) Arcul de meridian masurat de la ecuator pana la paralelul locului se numeste:
a ) longitudine; b ) diferenta de latitudine;
c ) latitudine;

11) Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire se
numeste:
a ) diferenta de longitudine; b ) latitudine;

12) Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire se
numeste:
a ) diferenta de longitudine; b ) latitudine;

13) Cadranele de orizont sunt delimitate de:
a ) linia Nord-Sud, axa lumii; b ) axa lumii, linia Est-Vest;
c ) linia Nord-Sud, linia Est-Vest.

14) Cand apar bule de aer in cutia compasului, conducatorul de salupa are obligatia:
a ) de a completa cu apa distilata;
b ) de a completa cu glicerina; c ) de a completa cu alcool.

15) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la caracteristicile ortodromei este FALSA?
a ) intersecteaza meridianele sub
unghiuri diferite;
b ) pe harta gnomonica este o
linie dreapta;
c ) este arc de cerc mic pe
sfera terestra.

16) Care din urmatoarele informatii nu sunt continute in hartile costiere:
a ) elemente de topografia coastei; b ) pericolele de navigatie;
c ) frecventa de lucru a radiofarurilor

17) Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand:
a ) hartile rutiere;
b ) avizele pentru navigatori;
c ) hartile meteorologice in facsimil.

18) Cartul E la N este un cart:
a ) intercardinal; b ) inter-cardinal;
c ) intermediar.

19) Cartul E la N este un cart:
a ) intercardinal; b ) inter-intercardinal.
c ) intermediar.

a ) intercardinal; b ) inter-intercardinal;
c ) intermediar.

21) Cartul N este un cart:
a ) intercardinal;
b ) cardinal;
c ) inter-cardinal.

a ) intercardinal;
b ) cardinal;
c ) inter-intercardinal

a ) intercardinal;
b ) cardinal;
c ) inter-intercardinal.

24) Cartul SSE este un cart:
a ) intercardinal; b ) cardinal;
c ) inter-intercardinal

25) Cartul SSE este un cart:
a ) intercardinal; b ) cardinal;
c ) inter-intercardinal.
26) Cartul SW este un cart:
a ) intercardinal;
b ) cardinal; c ) inter-cardinal.

a ) intercardinal;
b ) cardinal; c ) inter-intercardinal

a ) intercardinal;
b ) cardinal; c ) inter-intercardinal.

29) Cazurile particulare cand distanta ortodromica este egala cu cea loxodromica corespund situatiei in care
punctul initial si cel final se situeaza pe:
a ) O latitudine oarecare b ) Latitudini diferite
c ) Acelasi meridian sau pe ecuator

30) Cesculita are rolul:
a ) de a micsora frecarea dintre
pivot si roza;
b ) de a asigura
plutirea rozei;
c ) de a mentine roza compasului intr-o
pozitie rigida.

31) Cesculita are rolul:
a ) de a reduce frecarea dintre
pivot di roza;
b ) de a asigura
plutirea rozei;
pozitie rigida.

32) Cesculita are rolul;
a ) de a reduce frecarea dintre
pivot si roza;
b ) de a asigura
plutirea rozei;
pozitie rigida.

33) Compensarea compasului magnetic are drept consecinta
a ) diminuarea influentei
magnetismului terestru;
b ) diminuarea influentei
magnetismului navei;
c ) anularea influentei comune a
magnetismului navei si a magnetismului
terestru.

34) Compozitia lichidului din cutia compasului magnetic este:
a ) alcool si apa
distilata;
b ) alcool, apa distilata si
glicerina;
c ) apa distilata, ulei mineral si
glicerina.

a ) alcool si apa;
b ) alcool, apa distilata si glicerina;
c ) apa distilata, ulei mineral si glicerina.

a ) alcool si apa;
b ) alcool, apa distilata si glicerina;
c ) apa distilata, ulei mineral si glicerina.

37) Coordonatele punctelor intermediare se determina pentru diferentele de longitudine ( valori
recomandate) de:
a ) 7 grade si 30 minute sau 15
grade;
b ) 5 grade sau 10
grade;
c ) 15 grade sau 22 grade si 30
minute;

38) Coordonatele punctelor intermediare se determina pentru diferentele de longitudine (valori
recomandate) de:
a )
7.30 sau 15
b )
5 sau 10
c )
15 sau 2230
d )
15 sau 30

39) Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarea relatie:
a ) latitudinea egala si de semn contrar,
diferenta de longitudine egala cu 180 grade;
b ) diferenta de
coordonate zero;
c ) diferenta de latitudine zero,
diferenta de longitudine egala cu 180
grade.

a ) latitudinea egala si de semn contrar,
diferenta de longitudine egala cu 180 grade;
b ) diferenta de
coordonate zero;
c ) diferenta de latitudine zero,
grade;
a ) Latitudinea egala si de semn
contrar, diferenta de longitudine egala cu
180 grd
b ) Diferentele de
coordonate zero
c ) Diferenta de latitudine zero,
grd

42) Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei ortodromice se stabileste in functie
de:
a ) Diferenta de latitudine intre
punctul initial si cel final
b ) Diferenta dintre distanta
loxodromica si cea ortodromica
c ) Diferenta dintre drumul
initial si cel final

43) Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei ortodromice se stabileste in functie
de:
a ) diferenta de latitudine intre
punctul initial si cel final;
b ) diferenta dintre distanta
loxodromica si cea ortodromica;
c ) diferenta ddrumul
initial si cel final;

44) Cu cat valoarea diferentei de longitudine intre punctele intermediare este mai mica cu atat diferenta
intre distantele insumate pe drumurile loxodromice si distanta ortodromica este:
a ) Mai mare b ) Total neglijabila c ) Maxima

45) Cu cat valoarea diferentei de longitudine intre punctele intermediare este mai mica cu atat diferenta
intre distantele insumate pe drumurile loxodromice si distanta ortodromica este:
a ) mai mare; b ) total neglijabila; c ) maxima;

46) Curba de pe suprafata terestra paralela cu ecuatorul este:
a ) o parabola;
b ) un cerc mic;
c ) un cerc mare;

47) Curba pe suprafata terestra care intersecteaza meridianele sub acelasi unghi se numeste:
a ) izoazimutala; b ) ortodroma;
c ) loxodroma.

48) Daca adancimea data in harta este de 36 de picioare, aceasta este egala cu:
a ) 7 m; b ) 9 m;
c ) 11 m.

49) Daca declinatia din harta pentru anul 1998 este 0 grade 45 min. W(6 min E) declinatia actualizata
pentru anul 2002 este:
a ) 0 grade 39 min W; b ) 2 grade 25 min E;
c ) 0 grade 21 min E.
50) Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava, factorul de corectie al lochului
este:
a ) egal cu 1; b ) supraunitar;
c ) subunitar
51) Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este zero, corectia compas este:
a ) zero;
b ) egala cu declinatia magnetica;
c ) constanta

52) Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:
a ) cresterea vitezei si deriva de
vant;
b ) numai cresterea
vitezei;
c ) micsorarea vitezei si deriva de
vant.

53) Deplasarea est-vest este:
a ) lungimea arcului de meridian
cuprins intre doua paralele;
b ) lungimea arcului de ecuator
cuprins intre doua meridiane;
c ) lungimea arcului de paralel
cuprins intre doua meridiane.

54) Derivatia compas este unghiul format intre:
a ) meridianul magnetic si
meridianul compas;
b ) meridianul adevarat si
meridianul magnetic;
c ) meridianul adevarat si
meridianul compas;

55) Diferenta de longitudine are domeniul de valori cuprins intre:
a ) 0 - 90 grade;
b ) 0 - 180 grade;
c ) 0 - 360 grade
56) Diferenta de longitudine are domeniul de valori cuprins intre:
a ) 0 - 90 grade;
b ) 0- 180 grade;
c ) 0-360 grade.

57) Diminuarea influentei erorilor accidentale de observatie se realizeaza prin:
a ) Serii de masuratori
efectuate in aceleasi conditii
b ) Calibrarea
instrumentului, aparatului
utilizat
c ) Efectuarea masuratorilor numai cand se
intalnesc conditii optime de observare

58) Diminuarea influentei erorilor accidentale de observatie se realizeaza prin:
a ) serii de masuratori
efectuate in aceleasi conditii;
b ) calibrarea
instrumentului, aparatului
utilizat;
c ) efectuarea masuratorilor numai cand se
intalnesc conditii optime de observare;

59) Distanta insumata pe drumurile intermediare comparata cu distanta loxodromica, respectiv ortodromica
este intotdeauna:
a ) mai mica decat cea
loxodromica, egala cu distanta
ortodromica;
b ) cuprinsa intre distanta
loxodromica si cea ortodromica;
c ) mai mare decat cea
loxodromica, respectiv
ortodromica
60) Distanta intre doua puncte pe harta Mercator se masoara pe:
a ) scara longitudinilor in partea
superioara a hartii;
b ) scara longitudinilor in partea
de jos a hartii;
c ) scara latitudinilor in
dreptul punctelor;
61) Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea:
a ) declinatiei magnetice;
b ) deviatiei compas;
c ) corectiei compas.

62) Eliminarea influentei erorilor sistematice de observare se poate face prin:
a ) Executarea de serii
de masuratori
b ) Executarea observatiilor
in conditii optime
c ) Determinarea erorii reziduale de masurare
si aplicarea corectiei corespunzatoare

63) Eliminarea influentei erorilor sistematice de observare se poate face prin:
a ) executarea de serii
de masuratori;
b ) executarea observatiilor
in conditii optime;
c ) determinarea erorii rezidule de masurare
si aplicarea corectiei corespunzatoare;

64) Erorile accidentale de masurare a parametilor de navigatie ( relevment, distanta, unghi orizontal, unghi
vertical, inaltime) sunt determinate predominant de:
a ) conditiile
hidrometeorologice;
b ) nivelul de instruire a
observatorului;
c ) precizia aparatului, instrumentului de
masura utilizat;

65) Erorile accidentale de masurare a parametrilor de navigatie (relevment, distanta, unghi orizontal, unghi
vertical, inaltime) sunt determinate predominant de:
a ) Conditiile
hidrometeorologice
b ) Nivelul de instruire a
observatorului
c ) Precizia aparatului, instrumentului de
masura utilizat

66) Erorile sistematice de observare sunt determinate de:
a ) conditii improprii de
observare;
b ) nivelul de instruire a
observatorului;
c ) necalibrarea instrumentului/aparatului
de masura.

67) Erorile sistematice de observare sunt determinate de:
a ) Conditiile improprii de
observare
b ) Nivelul de instruire a
observatorului
c ) Necalibrarea
instrumentului/aparatului de masura

68) Fusul orar in care se afla la un moment dat observatorul se determina prin impartirea longitudinii
locului observatorului la:
a ) 7 grade 30 minute; b ) 30 grade;
c ) 15 grade.

69) Grafic pe harta, functie de procedeul utilizat de determinare a punctului navei, in cazul depistarii in
cazul depistarii in prealabil a existentei erorilor sistematice de observare se aplica diverse metode pentru
stabilirea celei mai probabile poziti
a ) metoda triunghiurilor
asemenea;
b ) metoda locului de egala diferenta de
relevment;
c ) metoda dreptei de inaltime
adevarata;
70) Grafic pe harta, functie de procedeul utilizat de determinare a punctului navei, in cazul depistarii in
prealabil a existentei erorilor sistematice de observare se aplica diverse metode pentru stabilirea celei mai
probabile pozitii. Care din afirmat
a ) Metoda triunghiurilor
asemenea
b ) Metoda locului de egala diferenta de
relevment
c ) Metoda dreptei de inaltime
adevarata

71) Harta gnomonica usureaza considerabil rezolvarea problemelor de navigatie:
a ) Costiera b ) Estimata c ) Radioelectronica

72) Harta marina este:
a ) reprezentarea la o anumita scara
a unei zone oceanice;
b ) proiectia pe o suprafata
sferica a Pamantului;
c ) proiectia Pamantului pe o
suprafata oarecare.

a unei zone oceanice;
suprafata oarecare.

aunei zone oceanice;
suprafata oarecare.

75) Harta mercator este realizata in proiectie:
a ) centrala cilindrica dreapta
conforma;
b ) centrala cilindrica
transversala;
c ) centrala cilindrica transversala
conforma.
76) In figura alaturata este reprezentat un extras dintr-o harta maritima. Care este scara acestei harti ?

a ) 1/15.000; b ) 1/1.500;
c ) 1/150.000.
77) In figura alaturata este reprezentat:

a ) coperta Cartii Pilot; b ) coperta Cartii Farurilor;
c ) titlul unei harti de navigatie.
78) In imaginea alaturata este reprezentat :

a ) un compas magnetic simplu;
b ) un compas magnetic cu reflexie;
c ) un repetitor giro.

a ) habitaclul unui compas
magnetic;
b ) magnetii compensatori de fier
moale;
c ) cutia compasului
magnetic.


a ) un curentometru; b ) o sonda de mana;
c ) un loch mecanic.
81) In imaginea alaturata este reprezentat:

a ) un ceas la bord;
b ) un barometru; c ) un cronometru pentru observatii astronomice.
82) In imaginea alaturata este reprezentata :

a ) cutia unui compas magnetic;
b ) o girosfera; c ) un repetitor giro.
83) In imaginea alaturata sageata indica :

a ) habitaclul; b ) magnetii compensatori de fier moale;
c ) postamentul compasului.


a ) suspensia cardanica a cutiei
compasului;
b ) magnetii compensatori de fier
moale;
c ) postamentul
compasului.


a ) magnetii compensatori de fier moale ai unui
compas magnetic magnetic;
b ) roza
compasului;
c ) postamentul compasului
magnetic.

86) In imaginea alaturata, cheita de reglaj (incercuita) din partea de sus a oglinzii, serveste:

a ) reglajul paralelismului
celor doua oglinzi;
b ) reglajul perpendicularitatii
oglinzii mari pe planul sextantului;
c ) reglajul perpendicularitatii
oglinzii mici pe planul sextantului.

87) In imaginea alaturata, cheita de reglaj (incercuita) din partea de sus a oglinzii, serveste:

a ) reglajul
paralelismului celor doua
oglinzi;
b ) reglajul perpendicularitatii
oglinzii mari pe planul sextantului;
c ) reglajul perpendicularitatii
oglinzii mici pe planul sextantului.

88) In navigatia maritima se utilizeaza preponderent harta in proiectie:
a ) stereografica; b ) conica;
c ) Mercator.

89) In proiectie Mercator ecuatorul este:
a ) o curba cu concavitatea spre nord; b ) un segment de elipsa;
c ) un segment de dreapta.

90) In proiectie Mercator paralele sunt:
a ) linii drepte perpendiculare pe meridian;
b ) segmente de parabola; c ) segmente de hiperbola.

91) Indiferent de procedeul utilizat pentru determinarea punctului navei solutia pentru eliminarea
eventualelor erori in punct este:
a ) Eliminarea erorilor grosiere de
observare
b ) Anularea prin corectii corespunzatoare a
erorilor sistematice
c ) Refacerea
calculelor

92) Indiferent de procedeul utilizat pentru determinarea punctului navei solutia pentru eliminarea
eventualelor erori in punct este:
a ) eliminarea erorilor grosiere de
observare;
b ) anularea prin corectii corespunzatoare a
erorilor sistematice;
c ) refacerea
calculelor;

93) Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim prin scheme de separare a traficului sunt
continute in:
a ) Ocean Passages for the World;
b ) Ships' Routeing;
c ) Sailing Directions.
94) Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim sunt continute in:
a ) Ships Routeing
b ) Ocean Passages for the World c ) Sailing Directions
95) La bordul unei nave aflata la ancora se masoara:
a ) vantul adevarat;
b ) vantul aparent; c ) rezultanta dintre vantul real si vantul aparent.

96) Latitudinea geografica este:
a ) arcul de ecuator masurat de la
meridianul Greenwich pana la
meridianul locului;
b ) arcul de paralel masurat de la
meridianul locului;
c ) arcul de meridian masurat
de la ecuatorul terestru pana la
paralelul locului.

97) Lichidul din cutia compasului magnetic are rolul:
a ) de a impiedica miscarile
dezordonate ale rozei;
b ) de a impiedica fenomenele
corozive in interiorul cutiei
compasului;
c ) de a asigura plutirea rozei
cu o flotabilitate usor negativa.

98) Lichidul din cutia compasului magnetic are rolul:
a ) de a impiedica miscarile
dezordonate ale rozei;
b ) de a impiedica fenomenele
corozive in interiorul cutiei
compasului;
c ) de a asigura plutirea rozei
cu oflotabilitate usor negativa.

99) Linia de credinta a compasului magnetic de la bord materializeaza:
a ) directia nord magnetic;
b ) axul longitudinal al navei;
c ) directia nord compas.

100) Longitudinea geografica este:
a ) arcul de ecuator masurat de
la meridianul Greenwich pana la
meridianul locului;
b ) arcul de paralel masurat de la
meridianul locului;
c ) arcul de meridian masurat
de la ecuatorul terestru pana la
paralelul locului.

101) Lungimea milei marine exprimata in metri este de:
a ) 1850;
b ) 1852;
c ) 1845;

102) Lungimea milei marine exprimata in metri este:
a ) 1850 m;
b ) 1852 m;
c ) 1845 m.

103) Magnetii compensatori de fier moale ai compasului magnetic sunt montati:
a ) in cutia compasului;
b ) pe postament, langa cutia compasului;
c ) in interiorul postamentului.

104) Magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul:
a ) de a indica
directia nord compas;
b ) de a impiedica magnetizarea
postamentului compasului magnetic;
c ) de a crea camp magnetic care sa
se opuna campului magnetic al navei.
a ) de a indica
c ) de a crea un camp magnetic care
sa se opuna campul magnetic al navei.

a ) de a indica
c ) de a crea un camp magnetic
opus campului magnetic al navei.

107) Magnetii compensatori de fier moale ai compasului magnetic sunt montati:
a ) in cutia compasului;
b ) pe postament, langa cutia compasului;

108) Magnetii permanenti ai compasului magnetic sunt montati:
a ) in cutia compasului; b ) pe postament, langa cutia compasului;

109) Magnetii permanenti longitudinali ai compasului magnetic sunt montati:
a ) in interiorul postamentului.
b ) pe postament, langa cutia compasului; c ) in cutia compasului;

110) Magnetii permanenti longitudinali ai compasului magnetic sunt montati:
a ) in interiorul postamentului;
b ) pe postament, langa cutia compasului; c ) in cutia compasului.

111) Magnetii permanenti transverali ai compasului magnetic sunt montati:

112) Magnetii permanenti transversali ai compasului magnetic sunt montati:

113) Magnetul permanent vertical ( sau corectorul de banda) al compasului magnetic este montat:
a ) pe postament, langa cutia compasului;
b ) in interiorul postamentului;
c ) in cutia compasului.

114) Magnetul permanent vertical (sau corectorul de banda) al compasului magnetic este montat:
b ) in interiorul postamentului.
c ) in cutia compasului;

115) Magnetul permanent vertical (sau corectorul de banda) al compasului magnetic este montat:
b ) in interiorul postamentului;
c ) in cutia compasului.

116) Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt
communicate initial prin:
a ) avize catre navigatori
saptamanale;
b ) avize radio catre
navigatori;
c ) editiile corectate ale
hartilo;

communicate initial prin:
a ) avize radio catre
navigatori;
b ) avize catre navigatori
saptamanale;
c ) editiile corectate ale
hartilor.

comunicate initial prin:
a ) Avize catre navigatori
saptamanale
b ) Avize radio catre
navigatori
c ) Editiile corectate ale
hartilor

119) Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la:
a ) Asigurarea hidrgrafica si de
navigatie
b ) Rutele de apa
adanca
c ) Rutele recomandate de
traversada

120) Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la:
a ) asigurarea hidrografica si de
navigatie;
b ) rutele de apa
adanca;
c ) rutele recomandate de
traversada;

121) Paralelul limita in cazul navigatiei mixte se stabileste in functie de mai multi factori. Care din
afirmatiile de mai jos este FALSA?
a ) Curentii existenti in zona
de navigatie
b ) Conditiile hodrometeorologice pe
latitudini mari
c ) Configuratia zonei de
navigatie

122) Pentru convertirea drumului adevarat in drum compas se utilizeaza:
a ) declinatia magnetica si deviatia
compas insumate algebric;
b ) declinatia magnetica
actualizata pentru anul in curs;
c ) deviatia compas scoasa
din tabelul de derivatie

123) Polii geografici sunt:
a ) cele doua puncte in care
axa de rotatie intersecteaza
suprafata Pamantului;
b ) doua puncte care depind
centrul Pamantului si punctul
navei;
c ) doua puncte care depind de centrul
Pamantului si observatorul astronomic
de la Greenwich.

124) Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferenta de relevment pot fi aplicate
numai cu conditia ca:
a ) Sa existe conditii favorabile
pentru executarea observatiilor
b ) Drumul navei sa fie
mentinut riguros constant
c ) Sa existe certitudine ca
observatiile sunt afectate numai de eroare
sistematica

125) Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferenta de relevment pot fi aplicate
numai cu conditia ca;
a ) sa existe conditii favorabile
pentru executarea observatiilor;
b ) drumul navei sa fie
mentinut riguros constant;
c ) sa existe certitudine ca observatiile
sunt afectate numai de eroare sistematica;

126) Procentul de probabilitate in punct de 95% corespunde unei erori medii patrate de:
a )
1
b )
2
c )
3
d )
4

127) Punctele de latitudine maxima situate pe un cerc mare oarecare de pe sfera terestra se numesc:
a ) Vertexuri
b ) Zenit, Nadir c ) Punct cardinal Nord, punct cardinal Sud

128) Punctele de latitudine maxima situate pe un cerc mare oarecare de pe sfera terestra se numesc:
a ) Vertexuri;
b ) Zenit, Nadir; c ) punct cardinal Nord, punct cardinal Sud;

129) Relevmentul adevarat se masoara de la:
a ) axul longitudinal al navei; b ) meridianul magnetic;
c ) meridianul adevarat.

130) Roza magnetica a compasului magnetic se sprijina pe:
a ) peretele despartitor al cutiei compasului;
b ) pivot;
c ) acele magnetice .

131) Roza magnetica a compasului magnetic se sprijina pe:
a ) peretele despartitor al cutiei compasului;
b ) pivot;
c ) acele magnetice.

132) Sageata din imagine indica:

a ) surub de reglaj al perpendicularitatii
oglinzilor sextantului;
b ) surub de reglaj al paralelismului
oglinzilor sextantului;
c ) tamburul
sextantului.


a ) sistemul de iluminare al
compasului;
b ) corectorii de fier moale ai
compasului;
c ) magnetii permanenti ai
compasului.

a ) oglinda mica a sextantului;
b ) oglinda mare a sextantului; c ) o oglinda auxiliara a sextantului.


a ) oglinda mica a sextantului;
b ) oglinda mare a sextantului;
c ) o oglinda auxiliara a sextantului.

a ) oglinda de noapte a sextantului;
b ) luneta sextantului;
c ) dispozitivul de citire precisa.

a ) limbul gradat al
sextantului;
b ) tamburul
sextantului;
c ) dispozitivul de citire precisa a
unghiurilor .
138) Scara numerica a unei harti este:
a ) raportul dintre lungimea si
latimea hartii;
b ) un numar de
catalog;
c ) raportul dintre lungimea unitara de pe Pamant
si corespondentul pe harta

139) Scara numerica a unei harti este:
a ) raportul dintre lungimea si
latimea hartii;
b ) un numar de
catalog;
c ) raportul dintre lungimea unitara de pe pamant
si corespondentul pe harta.

140) Sistemul cardanic al cutiei compasului are rolul:
a ) de a fixa cutia compasului
pe postament;
b ) de a preintampina rotirea
postamentului;
c ) de a mentine in pozitie
orizontala cutia compasului.

a ) de a fixa rigid cutia
compasului pe postament;
b ) de a preantampina rotirea
postamentului;

a ) de a fixa rigid cutia
compasului pe postament;
b ) de a preintampina rotirea
postamentului;
143) Sistemul de ace magnetice al compasului magnetic are urmatoarele caracteristici:
a ) acele magnetice sunt
dispuse paralel, in numar par, in
cutia compasului;
b ) acele magnetice sunt
dispuse paralel, in numar impar,
in cutia compasului;
c ) acele magnetice sunt dispuse
perpendicular unele fata de altele, in
numar par, in cutia compasului.

144) Sistemul de ace magnetice al compasului magnetic are urmatoarele caracteristici:
cutia compasului;
numar par, in cutia compasului;

145) Sistemul de ace magnetice ale compasului magnetic are urmatoarele caracteristici:
cutia compasului;
numar par, in cutia compasului;

146) Sonda ultrason masoara:
a ) viteza maselor de apa; b ) adancimea apei la mareea joasa
c ) adancimea apei sub chila.

147) Sonda ultrason masoara:
a ) viteza maselor de apa; b ) adancimea apei la mareea joasa;
c ) adancimea apei sub chila.

148) Temperatura apei de mare se exprima in:
a ) milibari;
b ) grade celsius,
c ) milimetri coloana de mercur.

149) Un cart are:
a ) 12 grade; b ) 32 grade;
c ) 11 grade 25 secunde.

150) Un cart are:
c ) 11 grade si 25min.

151) Un cart are:
c ) 11.25 grade.

152) Vertexurile in cazul navigatiei mixte au latitudinea:
a ) egala cu valoarea latitudinii
paralelului limita;
b ) aceeasi cu vertexurile ortodromei intre
punctul initial si cel final;
c ) egala si de semn
contrar.

153) Viteza navei se masoara cu:
a ) sonda; b ) barometrul;
c ) lochul.

01_NAVIGATIE_RO_METEO(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1) Caracterizati zona calmurilor ecuatoriale :
a ) Vinturi de directii variabile
si intensitati reduse; Perioada de calm
intr-un an = cca. 1/4; Grenuri insotite
de ploi torentiale si descarcari
electrice.
b ) Perioada de calm intr-un an
= cca. 2/3; Vinturi slabe
variabile; Ploi torentiale si
greenuri in perioada
echinoctiilor.
c ) Ploi torentiale si descarcari
electrice mai ales in perioada
solstitiilor; Vinturi slabe variabile;
Perioada de calm intr-un an = cca.
3/4.

2) Care este ordinea aparitiei semnelor prevestitoare de vreme rea la latitudini extratropicale ?
a ) Norii cirrus care pot precede
cu 24 - 48 ore modificarile de
presiune; Scaderea presiunii
atmosferice; Hula, in cazul apropierii
de nava a unei ocluziuni;
Comportamentul pasarilor si
animalelor marine.
b ) Scaderea presiunii
atmosferice care se produce cu
mult inainte de intrarea navei in
zona de furtuna; Norii cirrus;
Comportamentul pasarilor si
animalelor marine; Hula.
c ) Comportamentul pasarilor si
animalelor marine; Hula, care se
propaga pina la 1000 Mm
inaintea furtunii; Scaderea
presiunii; Norii cirrus.

3) Care este semicercul manevrabil al unui ciclon tropical ?
a ) Se situeaza, in raport cu
directia de deplasare a
ciclonului, in partea dreapta a
traiectoriei in emisfera nordica
si in partea stinga a acesteia in
cea sudica.v
b ) Se situeaza, in raport cu directia de
deplasare a ciclonului, in partea polara a
traiectoriei variabile si in partea
ecuatoriala a traiectoriei caracteristice in
emisfera nordica si invers in emisfera
sudica.
c ) Se situeaza, in raport cu
directia de deplasare a ciclonului,
in partea stinga a traiectoriei in
emisfera nordica si in partea
dreapta a acesteia in emisfera
sudica.

4) Care este semicercul periculos al unui ciclon tropical ?
a ) Se situeaza, in raport cu
directia de deplasare a
ciclonului, in partea stinga a
traiectoriei cu emisfera nordica
si in partea dreapta a acesteia in
emisfera sudica.
b ) Se situeaza in raport cu
directia de deplasare a ciclonului,
in partea dreapta a traiectoriei in
emisfera nordica si in partea
stinga a acesteia in emisfera
sudica.
c ) Se situeaza, in raport cu directia de
deplasare a ciclonului, in partea
ecuatoriala a traiectoriei variabile si in
partea polara a traiectoriei caracteristice
in emisfera nordica si invers in cea
sudica.

5) Care este structura verticala a atmosferei pornind de la suprafata terestra ?
a ) Troposfera, stratosfera,
termosfera, mezosfera, exosfera.
b ) Troposfera, stratosfera,
mezosfera, termosfera, exosfera.
c ) Troposfera, termosfera,
stratosfera, mezosfera, exosfera.

6) Care sint elementele unei depresiuni ?
a ) o zona cu izobare
inchise avind presiunea mica in
centru; un front cald in fata, un
front rece in spate si, evetual, un
front oclus in zona centrala;
sectorul cald din partea opusa a
depresiunii.
b ) o zona cu izobare inchise
avind presiunea mica in centru;
un front rece in fata, un front
cald in spate si, eventual, un
front oclus in zona centrala; un
sector cald in partea ecuatoriala a
depresiunii.
c ) o zona cu izobare inchise avind
presiunea mica in centru; un front cald
in fata, un front rece in spate si,
eventual, un front oclus in zona
centrala; un sector cald in partea
ecuatoriala a depresiunilor din emisfera
nordica si in partea polara a dep

7) Care sint factorii care influenteaza caracteristicile valului ?
a ) Suprafata de contact; Coeficientul de
frecare si abatere Corolis; Forta vintului;
Durata de actiune a vintului; Adincimea
apei.
b ) Forta vintului; Durata
de actiune a vintului; Suprafata
de contact; Adincimea apei.
c ) Forta vintului; Suprafata
de contact; Durata de actiune a
vintului; Latitudinea locului.

8) Care sint norii cu dezvoltare verticala ?
a ) Cirrus, altocumulus si stratus
- pe etaje de sus in jos.
b ) Cumulus si
cumulonimbus.
c ) Stratocumulus, altocumulus si
cirrocumulus pe etaje de jos in sus.

9) Care sint norii etajului inferior ?
a ) Cumulus si
cumulonimbus.
b ) Nimbostratus,
stratocumulus si stratus.
c ) Norii din familiile cirrus, stratus si
cumulus - specia stratiformis.

10) Care sint norii etajului mijlociu ?
a ) Altocumulus si
altostratus.
b ) Cirrocumulus, altocumulus,
cumulus si cumulonimbus.
c ) Norii din familiile cumulus si cirrus
cu tipurile nebulosus si lenticularis.

11) Care sint norii etajului superior ?
a ) Cirrus, cirrocumulus si
cirrostratus.
b ) Nimbus, nimbostratus,
cumulonimbus.
c ) Norii de formatie alto cu speciile
castellanus si floccus.

12) Care sint regiunile din emisfera nordica de la latitudini medii si inalte caracterizate printr-o frecventa
mare a depresiunilor ?
a ) Oceanele Atlantic si
Pacific.
b ) Oceanele Inghetat de Nord, Atlantic
si Pacific.
c ) Oceanele Atlantic, Indian si
Pacific.

13) Ce este anticiclonul ?
a ) O zona de inalta presiune in
care vintul circula de la centru spre
periferie rotindu-se in sens direct in
b ) O zona de inalta presiune in
care vintul circula de la periferie
spre centru rotindu-se in sens
c ) O zona inconjurata de linii
izobare inchise caracterizata de un
emisfera "N" si in sens retrograd in
emisfera "S".
anticiclonic in cele 2 emisfere. gradient baric orizontal cu sensul
de la centru spre periferie.

14) Ce este ciclonul tropical ?
a ) Este o formatiune depresionara
mobila ce s-a format in zonele
extratropicale in jumatatea estica a
oceanelor, s-a deplasat spre ecuator unde,
alimentata de aerul cald s-a adincit,
gradientul baric orizontal a crescut, urmind
apoi un traseu specific s
b ) Este o formatiune
depresionara mobila, cu
izobarele foarte apropiate,
lipsita de fronturi, avind efect
devastator si zone de formare si
regiuni de actiune specifice.
c ) Este una din cca. 40%
din depresiunile formate in
apropierea axei tolvegului
ecuatorial care, datorita
alimentarii cu aer cald se
adinceste formind cicloane.

15) Ce este ciclonul tropical ?
a ) Este o formatiune depresionara mobila
ce s-a format in zonele extratropicale in
jumatatea estica a oceanelor, s-a deplasat
spre ecuator unde, alimentata de aerul cald
s-a adincit, gradientul baric orizontal a
crescut, urmind apoi un traseu specific si
avi
b ) Este o formatiune
depresionara mobila, cu
izobarele foarte apropiate,
lipsita de fronturi, avind efect
devastator si zone de formare si
regiuni de actiune specifice.
c ) Este una din cca. 40%
din depresiunile formate in
apropierea axei tolvegului
ecuatorial care, datorita
alimentarii cu aer cald se
adinceste formind cicloane.

16) Ce este depresiunea ?
a ) O zona inconjurata de linii
izobare inchise si caracterizata de
un gradient baric orizontal cu
sensul de la periferie spre centru.
b ) O zona de joasa presiune in
care vintul circula de la periferie
spre centru rotindu-se in sens
retrograd in emisfera "N" si in sens
direct in emisfera "S".
c ) O zona de joasa presiune in
care vintul circula de la centru
spre periferie rotindu-se in sens
ciclonic atit in emisfera "N" cit si
in cea "S"

17) Ce este gradientul baric orizontal ?
a ) Diferenta de presiune intre
doua puncte situate la o distanta care
determina pe normala la izobare un
segment de 60 Mm si are sensul de la
presiunea mare spre cea mica.
b ) Raportul avind ca numarator
diferenta de presiune dintre 2
puncte, si ca numitor distanta dintre
ele, iar sensul fiind cel de la
presiunea mica spre cea mare.
c ) Diferenta de presiune
dintre doua puncte situate la
distanta de 100 km avind
sensul cel rezultat din calcul.

18) Ce este gradientul termic vertical ?
a ) Diferenta de temperatura intre aerul de
la suprafata marii si cel de la uscat la
inaltimea de 300 m pentru un anumit
moment.
b ) Diferenta de temperatura
intre doua straturi de aer situate la o
diferenta de nivel de 100 m.
c ) Viteza de
modificare a temperaturii
aerului in inaltime.

19) Ce este harta izobarica ?
a ) Harta intocmita pentru o anumita
valoare a presiunii si reda repartitia in
zona a valorii respective a presiunii
atmosferice.
b ) O harta pe care sint
reprezentate liniile ce unesc
punctele de egala tendinta
barometrica.
c ) O harta avind
configurata distributia presiunii
in zona respectiva prin linii
izobare.

20) Ce este hula ?
a ) Prima faza a valului de
vint, de unde si numele de
precursor al furtunii.
b ) Valul ramas dupa
ce vintul, care l-a generat, a
incetat sa mai bata.
c ) O forma specifica de ondulare a suprafetei
marii ce apare cind sint intrunite anumite
conditii, incomplet elucidate, de presiune si vint.

21) Ce este presiunea atmosferica ?
a ) Apasarea pe care
atmosfera terestra o executa
asupra scoartei.
b ) Densitatea aerului atmosferic
intr-un volum de 1 m cub la
suprafata pamintului.
c ) Forta de respingere a moleculelor
de aer la un anumit nivel altimetric si la
o anumita temperatura.

22) Ce este temperatura aerului ?
a ) O stare care
exprima nivelul caldurii
aerului.
b ) O stare care caracterizeaza
gradul de agitatie a moleculelor de
aer.
c ) Cantitatea de energie primita de la
soare de o masa de aer la un anumit
moment.

23) Ce este teperatura punctului de roua ?
a ) Temperatura la care
vaporii de apa sublimeaza.
b ) Temperatura la care
vaporii de apa condenseaza.
c ) Temperatura la care trebuie incalzita
apa intr-un recipient pentru a trece in stare
gazoasa.

24) Ce este treapta barica ?
a ) Treapta barica este distanta
pe verticala, in metri sau in alta
unitate de lungime pentru care
presiunea atmosferica inregistreaza
o crestere sau o descrestere de 1
mbar.
b ) Treapta barica este
diferenta de presiune dintre
doua puncte situate pe
verticala la o diferenta de
nivel de 10 m sau 30
picioare
c ) Treapta barica este viteza de scadere
a presiunii atmosferice in cazul unei
miscari ascendente a aerului atmosferic de
la nivelul marii si pina la inaltimea de 100
m si se foloseste pentru reducerea
presiunii la nivelul marii.

25) Ce este umiditatea relativa ?
a ) Umiditatea relativa este
diferenta dintre cantitatea de apa
continuta de aer la temperatura
punctului de roua si umiditatea
absoluta si se exprima in procente.
b ) Umiditatea relatieste raportul
dintre cantitatea de apa continuta de
atmosfera in regim de saturatie si
umezeala absoluta si se exprima in
cote parti.
c ) Umiditatea relativa este
raportul dintre umezeala reala la
o anumita temperatura si
umezeala absoluta si se exprima
in procente.
26) Ce este vintul ?
a ) Deplasarea orizontala
a unei mase de aer dintr-o zona
cu presiuni inalte spre o zona
cu presiuni joase.
b ) Deplasarea orizontala a aerului
ca urmare a interactiilor care au loc
la contactul dintre doua mase de aer
cu caracteristici diferite.
c ) Componenta orizontala a
deplasarii unei mase de aer ca urmare
a actiunii combinate a fortei atractiei
gravitationale si fortei Coriolis.

27) Ce este vintul aparent ?
a ) Vintul pe care l-ar
inregistra nava, daca ar sta pe
loc.
b ) Vintul pe care-l
inregistreaza nava in mars.
c ) Miscarea aerului in sens opus deplasarii
navei, miscare care da aparenta unui vint.

28) Ce indiciu da haloul ?
a ) Vremea rea se va
instala in regiunea in care este
observat in circa 48 h de la
inregistrarea fenomenului.
b ) Indica o
activitate solara,
respectiv lunara, mai
mare decit normal.
c ) Indica gradul maxim de densitate a cetii si
imbunatatirea vizibilitatii in urmatoarele 6 - 12 h; in
cazul pachetelor de ceata indica schimbarea directiei
de deplasare a acestora spre dreapta in raport cu
partea opusa astrului.

29) Ce intelegeti prin "directia vintului ?
a ) Directia
dinspre care bate
vintul.
b ) Spre deosebire de curent
directia vintului este cea spre care se
deplaseaza aerul.
c ) Unghiul exprimat in grade sau carturi pe
care-l face girueta sau mineca de vint cu axul
longitudinal al navei.

30) Ce intelegeti prin inversiune de temperatura ?
a ) Se intelege situatia in
care aerul din straturile
superioare este mai rece, deci
mai greu, decit aerul de la
suprafata solului sau din
stratul inferior, situatie care
apare in timpul verii.
b ) Se intelege situatia in care
temperatura aerului aflat deasupra
uscatului pe o grosime nu prea mare,
creste pe masura ce se inainteaza in
inaltime datorita pierderii rapide de
caldura in spatiu de catre sol si stratul
inferior prin radiatie.
c ) Se intelege situatia in care pe o
inaltime de 300 picioare (100 m) de
la suprafata solului sau a marii aerul
este dispus in mai multe straturi cu
temperaturi diferite si apare in
zonele tropicale pe coastele estice
ale oceanelor .

31) Ce intelegeti prin precipitatii atmosferice ?
a ) Caderile perceptibile de
precipitatii lichide pe suprafata
solului sau a marii ca urmare a
caderii libere a produselor de
condensare dupa ce au ati greutati
ce nu le mai ingaduie sa pluteasca
in masa noroasa.
b ) Totalitatea produselor
rezultate prin condensarea sau
sublimarea vaporilor de apa din
atmosfera si care ajung la suprafata
solului sau a marii sub actiunea
fortei gravitationale.
c ) Totalitatea produselor de
condensare chiar daca nu ating
suprafata marii sau a solului si se
reintorc in nori ca urmare a
procesului de evaporare din
straturile inferioare masei noroase.

32) Ce reprezinta cifrele din centrul rozei vinturilor reprezentata in hartile "routeing", ex. (pe verticala de
sus in jos) : 356, 8,12 ?
a ) Intr-un an in zona respectiva
s-a inregistrat picla in 8% din
zile, iar ceata in 12%.
b ) S-au facut 356 observatii in
cadrul carora vinturile variabile au
reprezentat 8%, iar calmurile 12%.
c ) Intr-un an zilele fara vint
au reprezentat 8%, iar cele cu
vint variabil 12%.

33) Ce se intelege prin nebulozitate ?
a ) Prin nebulozitate
se intelege gradul de
acoperire al cerului cu
nori.
b ) Gradul de intunecare al norilor
functie de grosimea si de pozitia
norului fata de soare si se exprima in
scara de la 0 la 10.
c ) Gradul de intunecare a atmosferei
functie de cantitatea de nori si/sau
intensitatea fenomenului de condensare a
apei din atmosfera.

34) Ce sint alizeele ?
a ) Vinturi periodice caracterizate
printr-o directie foarte stabila ce bat
in cele 2 emisfere in perioadele de
vara si iarna respective dinspre NE in
emisfera nordica si SE in cea sudica,
fiind inlocuite de contraalizee, in
perioadele de primavara si ia
b ) Vinturi permanente
caracterizate printr-o directie
foarte stabila ce bat intr-o
centura continua de cca. 1200
Mm in fiecare emisfera dinspre
NE in emisfera nordica si SE in
emisfera sudica.
c ) Vinturi permanente de directie
aproximativ stabila, functie de
influenta centrilor de inalta si joasa
presiune din zona ce bat intr-o
centura de cca. 1200 Mm in fiecare
emisfera spre NE in emisfera
nordica si SE in cea sudica.

35) Ce sint alizeele ?
a ) Vinturi periodice caracterizate
printr-o directie foarte stabila ce bat in
cele 2 emisfere in perioadele de vara
si iarna respective dinspre NE in
emisfera nordica si SE in cea sudica,
fiind inlocuite de contraalizee, in
perioadele de primavara si iarna,
b ) Vinturi permanente
caracterizate printr-o directie
foarte stabila ce bat intr-o
centura continua de cca. 1200
Mm in fiecare emisfera dinspre
NE in emisfera nordica si SE in
emisfera sudica.
c ) Vinturi permanente de directie
aproximativ stabila, functie de
influenta centrilor de inalta si joasa
presiune din zona ce bat intr-o
centura de cca. 1200 Mm in fiecare
emisfera spre NE in emisfera
nordica si SE in cea sudica.

36) Ce sint contraalizeele ?
a ) Sint vinturi de
inaltime care inlocuiesc
masele de aer deplasate de
alizee si au directia SW in
emisfera nordica respectiv
NW in cea sudica.
b ) Sint vinturi periodice de directie foarte
stabila ce bat in cele 2 emisfere, in centuri
de cca. 1200 Mm, in perioadele de
primavara si toamna respective, avind
directia SW in emisfera nordica si NW in
cea sudica pentru ca sa fie inlocuite de alizee
i
c ) Sint vinturi in continuarea
alizeelor spre N in emisfera
nordica respectiv spre S in cea
sudica batind spre NW in
emisfera nordica si SW in cea
sudica.

37) Ce sint grenurile ?
a ) Sint lovituri bruste de vint
b ) Sint vinturi locale de scurta c ) Sint vinturi neregulate
de durata scurta avind viteze de 40 -
60 Nd producind o crestere a
presiunii de aproximativ 4 mb, o
scadere a temperaturii de pina la 10
grade C si o crestere a umezelii
relative; vintul se roteste brusc in
sens retrograd
durata ce pornesc brusc, cu viteze
de 40 - 60 Nd si apar in perioadele
de schimbare a anotimpurilor
(echinoctii si solstitii); din cauza
vitezei si, mai ales , a rotirii bruste,
continui produc mari pagube.
producindu-se in zone si
anotimpuri imprevizibile, dar
odata formate se vor deplasa
paralel cu izotermele din zona
respectiva lasind spre dreapta
temperaturile joase si respectiv in
stinga cele inalte.

38) Ce sint grenurile ?
a ) Sint lovituri bruste de vint
de durata scurta avind viteze de 40 -
60 Nd producind o crestere a
presiunii de aproximativ 4 mb, o
scadere a temperaturii de pina la 10
grade C si o crestere a umezelii
relative; vintul se roteste brusc in
sens retrograd in e
b ) Sint vinturi locale de scurta
durata ce pornesc brusc, cu viteze
de 40 - 60 Nd si apar in perioadele
de schimbare a anotimpurilor
(echinoctii si solstitii); din cauza
vitezei si, mai ales , a rotirii bruste,
continui produc mari pagube.
c ) Sint vinturi neregulate
producindu-se in zone si
anotimpuri imprevizibile, dar
odata formate se vor deplasa
paralel cu izotermele din zona
respectiva lasind spre dreapta
temperaturile joase si respectiv in
stinga cele inalte.

39) Ce sint musonii ?
a ) Sint vinturi periodice, intilnite in
Oceanul Indian de N si de S, Marea
Chinei de Sud, Marea Arafura si Marea
Timor, generate de centrele de joasa si
inalta presiune ce se inlocuiesc reciproc
functie de anotimp, vinturi orientate
spre SW vara si spre
b ) Sint vinturi periodice
care, in Oceanul Indian si
Pacific, au luat locul
alizeelor de vara respectiv
iarna si se deplaseaza spre
SW vara si NE iarna
c ) Sint vinturi periodice, care iau
nastere datorita alternanantei sezoniere
in repartitia presiunii atmosferice intre
uscat si mare avind directia SW in
perioada de vara si NE in timpul iernii
cu unele variatii functie de zona.

40) Ce sint musonii ?
a ) Sint vinturi periodice, intilnite in
Oceanul Indian de N si de S, Marea
Chinei de Sud, Marea Arafura si Marea
Timor, generate de centrele de joasa si
inalta presiune ce se inlocuiesc reciproc
functie de anotimp, vinturi orientate
spre SW vara si spre NE i
b ) Sint vinturi periodice
care, in Oceanul Indian si
Pacific, au luat locul
alizeelor de vara respectiv
iarna si se deplaseaza spre
SW vara si NE iarna
c ) Sint vinturi periodice, care iau
nastere datorita alternanantei sezoniere
in repartitia presiunii atmosferice intre
uscat si mare avind directia SW in
perioada de vara si NE in timpul iernii
cu unele variatii functie de zona.

41) Ce sint norii ?
a ) Sint formatiuni
compacte de condensare sau de
sublimare aflate in suspensie la o
anumita inaltime de la suprafata
solului sau a marii, astfel ca
vizibilitatea orizontala nu este
b ) Sint formatiuni
constituite din picaturi de
apa sau acicule de gheata
care iau nastere datorita
procesului de inversiune
termica in straturile
c ) Sint un fenomen meteorologic ce se
deplaseaza in sensul general de deplasare a
fenomenelor meteorologice (de la "W" la
"E") si presupune colectarea de catre aer in
deplasarea lui, a umiditatii ce se gaseste in
atmosfera, sub forma de picaturi de apa
afecta. atmosferei.

42) Ce sint vinturile de vest ?
a ) Sint vinturi intilnite intre
paralele de 40 grd. si 50 - 55 grd. N
respectiv S batind, in 74% dintr-un
an, spre W, avind forta 6B/S in
timpul iernii si forta 4B/S in timpul
verii, aceste vinturi fiind folosite in
traversadele ocenice spre W.
b ) Sint vinturi permanente situate
in partea polara a alizeelor din cele 2
emisfere, avind sensul de la W spre
E si, din cauza duratei mai lungi a
unui voiaj spre America in timpul
caruia caii transportati mureau din
cauza terminarii furajelor si apei,
c ) Sint vinturi generate de
centrele de inalta presiune din
centura 30 - 40 grd lat. nordica
respectiv sudica si care, in 74%
dintr-un an, sint dintr-o directie
cuprinsa intre SW si NW, avind
functia si forta mai mari in timpul
iernii decit vara.

43) Cite varietati de ceata se pot distinge in functie de modul de formare ?
a ) De radiatie, arctica, tropicala, de
advectie, frontala, ecuatoriala, de
evaporare.
b ) De radiatie, absorbtie,
evaporare, advectie, arctica,
frontala.
c ) De radiatie,
evaporare, advectie, arctica,
frontala.

44) Cum se clasifica vinturile in functie de frecventa ?
a ) Vinturi permanente - bat
in tot cursul anului; Vinturi
periodice - bat intr-o anumita
perioada a anului; Vinturi
dominante - cele care au
frecventa cea mai mare intr-o
regiune.
b ) Vinturi permanente - bat in
tot cursul anului; Vinturi periodice
- bat intr-o anumita perioada a
anului; Vinturi neregulate - survin
accidental intr-o anumita zona si au
directie si viteza imprevizibile.
c ) Vinturi permanente - bat tot
timpul anului; Vinturi periodice
neregulate bat intr-o anumita perioada a
anului fara a avea directia si viteza
constante; Vinturi neregulate - survin
accidental intr-o zona si au directie si
viteza imprevizibile;

45) Cum se determina viteza vintului aparent la bord ?
a ) Este egala si de
sens contr cu viteza
navei.
b ) Prin calculul vectorial intre vintul
real si indicatiile anemometrului.
c ) Raportind indicatiile
anemometrului la timpul inregistrarii
rotatiilor.

46) Cum variaza presiunea atmosferica in timpul unei zile ?
a ) In timpul unei zile presiunea
atmosferica inregistreaza o evolutie
sinusoidala completa : un maxim cu
aproximativ 1 - 2 ore inainte de
rasaritul soarelui si un minim la
aproximativ 2 ore dupa culminatia
superioara a soarelui.
b ) In timpul unei zile presiunea
atmosferica variaza sub forma unei
curbe sinusoidale neregulate
inregistrind mai multe maxime si
minime, variatie care poarta
numele de maree barometrica.
c ) In timpul unei zile
presiunea atmosferica
inregistreaza 2 maxime in jurul
orelor locale 10.00 si 22.00 si
2 minime in jurul orelor locale
04.00 si 16.00.

47) Cum variaza temperatura aerului in apropierea solului in timpul unei zile?
a ) Valorile extreme de
temperatura din cursul unei
zile se inregistreaza la orele
culminatiilor inferioare si
superioare ale soarelui la
meridianul locului.
b ) Temperatura minima se
inregistreaza cu putin timp inainte
de rasaritul soarelui, dupa care
incepe sa creasca pina la o ora
dupa culminatie cind atinge
valoarea maxima.
c ) Temperatura minima se inregistreaza
cu putin timp inainte de rasaritul soarelui,
iar cea maxima la miezul zilei dupa care
temperatura incepe sa scada, desi bilantul
caloric continua sa fie pozitiv, datorita
turbulentei care apare in straturile inferi

48) Descrieti trombele marine :
a ) Sint virtejuri ciclonice de
dimensiuni reduse in care aerul, in
miscare ascendenta, descrie spirale
spre dreapta in emisfera N si spre
stinga in cea S. Au traiectorii
neregulate si se pot forma si la
latitudini inalte, in orice anotimp cu
exceptia ie
b ) Sint virtejuri ciclonice de
latitudini inalte, in orice anotimp
cu exceptia ie
c ) Sint virtejuri ciclonice de
in sens direct in emisfera nordica si
in sens retrograd in cea sudica. Au
traiectorii neregulate si se pot
forma si la latitudini inalte in
perioada d

49) Descrieti trombele marine :
a ) Sint virtejuri ciclonice de
latitudini inalte, in orice anotimp cu
exceptia iernii.
b ) Sint virtejuri ciclonice de
latitudini inalte, in orice anotimp
cu exceptia ie
c ) Sint virtejuri ciclonice de
in sens direct in emisfera nordica si
in sens retrograd in cea sudica. Au
traiectorii neregulate si se pot
forma si la latitudini inalte in
perioada d

50) Identificati tipul de halou dupa urmatoarele caracteristici : inel luminos in jurul soarelui sau, mai rar, al
lunii, culoarea, de obicei alba, este, in cazul unui halou bine dezvoltat, rosie la interior si galbena la exterior,
raza de curbura -46 gra
a ) Halou Henelian. b ) Halou ordinar.
c ) Halou extraordinar.

51) Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare ca urmare a deplasarii unei mase
de aer cald si umed pe suprafata marii cu temperatura mai coborita decit temperatura punctului de roua, la
latitudini medii apare iarna, este fo
a ) Ceata de contact.
b ) Ceata de advectie.
c ) Ceata de amestec.

52) Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in conditii de inversiune termica la
caderea serii ca urmare a coboririi temperaturii din stratul inferior sub temperatura punctului de roua, se
ridica la scurt timp dupa rasari
a ) Ceata ecuatoriala. b ) Ceata de advectie.
c ) Ceata de radiatie.

53) Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in situatia in care o masa de aer
rece si umeda aluneca pe suprafata marii cu ape mai calde depasind nivelul de saturatie, la latitudini medii
se intilneste toamna si iarna si e
a ) Ceata de evaporare.
b ) Ceata de suprasaturatie. c ) Ceata frontala.

54) Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare la contactul a doua mase de aer cu
temperaturi diferite si umezeli relative ridicate, se prezinta sub forma unor centuri cu latimea de circa 50
Mm.
a ) Ceata de contact. b ) Ceata de advectie.
c ) Ceata frontala.

55) In emisfera nordica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum
constant, vintul :
a ) Gireaza in sens direct.
b ) Gireaza in sensul acelor de ceasornic. c ) Gireaza spre pupa.

56) In emisfera nordica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului, in drum
constant vintul :
a ) Gireaza in sens invers acelor de
ceasornic.
b ) Se mentine
constant.
c ) Gireaza in sens
retrograd.

57) In emisfera sudica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum
constant, vintul :
a ) Gireaza in sensdirect.
b ) Gireaza in sens direct. c ) Se mentine constant.

58) In emisfera sudica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului in drum
constant, vintul :
a ) Gireaza in sens retrograd.
b ) Gireaza in sens invers acelor de ceasornic.
c ) Gireaza spre prova.

59) Indicati efectele trasnetului la bordul unei nave :
a ) Nu are nici un efect la bord datorita
faptului ca nava se comporta ca o cusca
Faraday, oferind impotriva trasnetului o
protectie ce poate fi considerata totala.
b ) Modifica magnetismul
permanent al navei introducind
astfel erori in indicatiile
compasului magnetic.
c ) Modifica magnetismul
permanent al navei ca urmare a
curentului de circa 25.000 A care
se scurge prin paratrasnet.

60) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul manevrabil :
a ) Se ia alura cu vintul din prova
babord si se naviga cu viteza
maxima permisa de starea marii.
b ) Se ia alura cu vintul din pupa
c ) Se ia alura cu vintul din
pupa tribord si se naviga cu viteza

61) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul periculos :
a ) Se ia alura cu vintul din
prova tribord intre 10 - 45 grade si
se naviga cu viteza maxima permisa
de starea marii.
b ) Se ia alura cu vintul din prova
babord intre 10 - 45 grade si se
naviga cu viteza maxima permisa
de starea marii.
c ) Se ia alura cu vintul din pupa
tribord intre 10 - 45 grade si se
de starea marii.

62) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica,in semicercul periculos aproape de
traiectoria centrului ciconului :
a ) Se ia o alura cu vintul din
pupa tribord 20 - 25 grade si se va
naviga cu viteza maxima permisa de
starea marii, iar dupa ce a intrat bine
in semicercul manevrabil se va
manevra ca atare.
b ) Se ia o alura cu vintul din
pupa babord 20 - 25 grade si se
de starea marii, iar dupa ce a intrat
bine in semicercul manevrabil va
manevra ca atare.
c ) Se ia o alura cu vintul din
prova babord 20 - 25 grade si se
naviga cu viteza maxima permisa,
iar dupa ce intra bine in
semicercul manevrabil, va
manevra ca atare.

63) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul manevrabil :
a ) Se ia alura cu vintul din pupa
tribord si se naviga cu viteza
c ) Se ia alura cu vintul din
pupa babord si se naviga cu viteza

64) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos :
a ) Se ia alura cu vintul din pupa
b ) Se ia alura cu vintul din
prova babord si se naviga cu viteza
c ) Se ia alura cu vintul din prova

65) Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos aproape de
traiectoria centrului ciclonului :
a ) Se ia alura cu vintul din
pupa babord 20 - 25 grade, iar dupa
ce patrunde bine in semicercul
manevrabil, va manevra ca atare.
tribord 20 - 25 grade, iar dupa ce
patrunde bine in semicercul
c ) Se ia alura cu vintul din pupa
tribord 20 - 25 grade, iar dupa ce
patrunde bine in semicercul

66) Indicati modalitatea de reducere a erorii ce apare in cazul mirajului la masurarea inaltimilor la astri cind
este imperios necesar sa se determine punctul in astfel de conditii :
a ) Masurarea inaltimii cu
b ) Masurarea inaltimii cu sextontul c ) Corectarea inaltimilor
sextantul sa se faca din cel mai inalt
loc de pe nava, cind mirajul este
inferior si cit mai aproape de
suprafata marii la miraj superior.
sa se faca din cel mai inalt loc de pe
nava, cind mirajul este superior si cit
mai aproape de suprafata marii, cind
mirajul este inferior.
masurate cu valorile scoase
din table functie de
latitudine si inaltimea
astrului.

67) Indicati posibilitatile de determinare a centrului ciclonului tropical la bord:
a ) Directia din care se apropie de
o nava in larg valurile de hula
caracterizate prin h si L mari;
Directia din care presiunea
atmosferica scade cel mai repede;
Directia la punctul de pe orizont de
aparenta convergenta a benzilor
subtiri, semitransparen
b ) Directia din care se apropie de
nava sau coasta(nava la
ancora)valurile de hula caracterizate
prin h si L mari; Directia la punctul
de pe orizont de aparenta
convergenta a benzilor subtiri,
semitransparente de nori Ci care au
ramificatii curbate spre
c ) Directia din care se
apropie de o nava in larg valurile
de hula caracterizata prin h si L
mari; Directia la punctul de pe
orizont de aparenta convergenta
a benzilor subtiri,
semitransparente de nori Ci.

68) Indicati posibilitatile de determinare a centrului ciclonului tropical la bord:
a ) Directia din care se apropie de
o nava in larg valurile de hula
caracterizate prin h si L mari;
Directia din care presiunea
atmosferica scade cel mai repede;
Directia la punctul de pe orizont de
subtiri, semitransparente de
b ) Directia din care se apropie de
nava sau coasta(nava la
ancora)valurile de hula caracterizate
prin h si L mari; Directia la punctul
de pe orizont de aparenta
convergenta a benzilor subtiri,
semitransparente de nori Ci care au
ramificatii curbate spre
c ) Directia din care se
apropie de o nava in larg
valurile de hula caracterizata
prin h si L mari; Directia la
punctul de pe orizont de
subtiri, semitransparente de nori
Ci.

69) Indicati traiectoria ciclonului tropical :
a ) Este o parabola avind inainte
de curbare, orientare WSW in
emisfera nordica, respectiv ESE in
cea sudica, iar dupa curbare
orientindu-se pe directia NE in
emisfera nordica si SW in cea
sudica.
b ) Este o parabola avind,
inainte de curbare, orientare WNW
in emisfera nordica, respectiv WSW
in cea sudica, iar dupa curbare
orientindu-se pe directia NE in
emisfera nordica si SE in cea sudica.
c ) Este o parabola avind
concavitatea orientata spre W
atit in emisfera nordica cit si in
cea sudica (traiectoriile in cele 2
emisfere sint apro simetrice fata
de ecuator).

70) Pe unde va trece nava in raport cu o depresiune din emisfera nordica, daca elementele meteo
inregistreaza urmatoarele evolutii : vintul ia directia S sau SW girind spre W si forta lui creste in timp, norii
apar la orizont in W si plafonul lor coboara
a ) Pe la nord in raport cu
depresiunea.
b ) Prin centrul
depresiunii.
c ) Pe la sud in raport cu
depresiunea.

71) Prin ce se caracterizeaza un ciclon tropical ?
a ) Izobarele sunt apropiate intre
ele, deci gradientii barici orizontali
sunt mari; Zona de minima
presiune a ciclonului are, spre
deosebire de depresiune, un sector
cald mult mai mare care
alimenteaza depresiunea adincind-
o si un sector rece mic; Centr
b ) Izobarele sint apropiate intre
sint mici; Zona de minima presiune
este in mare parte calda; Centrul de
presiune minima are un diametru
de 5 - 30 Mm; Zona exterioara
centrului ciclonului, in care vintul
atinge vi
c ) Izobarele sint apropiate
intre ele, deci gradientii barici
orizontali sint mari; Zona de
minima presiune este in intregime
calda. Centrul de presiune minima
are un diametru de 5 - 30 Mm;
Zona exterioara centrului
ciclonului, in care vintul atinge vit

72) Prin ce se caracterizeaza un ciclon tropical ?
a ) Izobarele sunt apropiate intre
sunt mari; Zona de minima
presiune a ciclonului are, spre
deosebire de depresiune, un sector
cald mult mai mare care
alimenteaza depresiunea adincind-o
si un sector rece mic; Centrul de
b ) Izobarele sint apropiate intre
sint mici; Zona de minima
presiune este in mare parte calda;
Centrul de presiune minima are un
diametru de 5 - 30 Mm; Zona
exterioara centrului ciclonului, in
care vintul atinge vi
c ) Izobarele sint apropiate
intre ele, deci gradientii barici
orizontali sint mari; Zona de
minima presiune este in intregime
calda. Centrul de presiune minima
are un diametru de 5 - 30 Mm;
Zona exterioara centrului
ciclonului, in care vintul atinge vit

73) Traiectoria posibila a unui ciclon poate fi estimata prin :
a ) Masurarea a 2 relevmente
succesive la centrul ciclonului la
interval de 2 - 3 h; Introducerea
corectiei ce ia in consideratie
deplasarea navei si studiul
traiectoriilor caracteristice ale
cicloanelor in zona.Cu ajutorul
radarului in cazul distantelor
b ) Masurarea a 2 relev(?)
interval 2-3 h fara a fi necesara
vreo corectie avind in vedere faptul
ca nava se afla in interiorul zonei
de manifestare a ciclonului si
studiul traiectoriilor caracteristice
ale cicloanelor
c ) Masurarea a 2 relev(?)
interval de cca. o ora pentru ca
nava sa aiba timp sa-l evite si
studiul traiectoriilor caracteristce
ale cicloanelor in zona; Cu ajutor
radarului, in cazul distantelor
mici.

74) Traiectoria posibila a unui ciclon poate fi estimata prin :
a ) Masurarea a 2 relevmente
interval de 2 - 3 h; Introducerea
corectiei ce ia in consideratie
deplasarea navei si studiul
traiectoriilor caracteristice ale
cicloanelor in zona.Cu ajutorul
radarului in cazul distantelor mici
b ) Masurarea a 2 relev(?)
interval 2-3 h fara a fi necesara
vreo corectie avind in vedere faptul
ca nava se afla in interiorul zonei
de manifestare a ciclonului si
studiul traiectoriilor caracteristice
ale cicloanelor
c ) Masurarea a 2 relev(?)
interval de cca. o ora pentru ca
nava sa aiba timp sa-l evite si
studiul traiectoriilor caracteristce
ale cicloanelor in zona; Cu ajutor
radarului, in cazul distantelor
mici.

01_NAVIGATIE_RO_MO(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1) Acea parte a uraganului care este situata in dreapta traiectoriei sale in sensul in care se deplaseaza
furtuna, in emisfera nordica, este numita:
a ) Zona adapostita de
vant
b ) Semicercul
periculos
c ) Ochiul
furtunii
d ) Semicercul
manevrabil

2) Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin:
a ) Vreme
frumoasa si uscata
b ) Cer innorat si
vanturi puternice
c ) Precipitatii continue si
rafale de vant
d ) Cer complet
acoperit si vant slab

a ) vreme frumoasa si
uscata;
b ) cer innorat si vanturi
puternice;
c ) precipitatii continue si rafale de
vant.

a ) vreme
frumoasa si uscata;
b ) cer innorat si
vanturi puternice;
c ) precipitatii continue si
rafale de vant;
d ) cer complet acoperit
si vant slab.

5) Aparitia norilor Altostratus in imediata apropiere a navei, deasupra marii, va fi insotita pe langa altele si
de urmatoarele conditii:
a ) precipitatii cu caracter general si
vizibilitate redusa;
b ) cresterea presiunii atmosferice
si vant puternic;
c ) furtuna cu descarcari
electrice.

6) Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt asociate cu:
a ) Trecerea unui
front cald
b ) Trecerea unui
front rece
c ) Sistem de
inalta presiune
d ) Vanturi ce se rotesc in sensul acelor
de ceas in emisfera nordica

a ) trecerea unui front cald;
b ) trecerea unui front rece;
c ) sistem de inalta presiune.

a ) trecerea unui
front cald;
b ) trecerea unui
front rece;
c ) sistem de inalta
presiune;
d ) vanturi ce se rotesc in sensul acelor
de ceas in emisfera nordica.

9) Barometrul aneroid este un instrument de masura folosit pentru:
a ) masurarea vitezei
vantului;
b ) masurarea presiunii
aerului;
c ) determinarea directiei de deplasare a
furtunilor.

10) Cand exista conditii de risipire a cetii?
a ) Cand se produce amestecul
aerului cald cu aerul rece;
b ) Cand are loc advectia aerului
cald peste suprafata rece;
c ) La intensificarea la
tare, a vantului.

11) Cand exista o diferenta nesemnificativa intre inaltimile a doua ape inalte succesive sau a doua ape joase
succesive intr-o zi mareica, mareea se numeste:
a ) Maree diurna
b ) Mare semidiurna regulata
c ) Maree mixta d ) Mare semmidiurna neregulata

12) Cand masa de aer rece si o masa de aer cald se intalnesc fara a continua sa se mai deplaseze, zona de
separatie se numeste
a ) front rece; b ) front oclus;
c ) front cvasistationar

13) Cand sunt traversate de un front, izobarele tind:
a ) Sa treaca de-a
curmezisul frontului fara
sa se schimbe
b ) Sa se schimbe de la
curbe line in interiorul masei de
aer spre benzi ascutite la front
c ) Sa se
schimbe in linii
drepte
d ) Sa se schimbe de la benzi
ascutite in interiorul masei de
aer la curbe line de front

14) Cand temperatura unei mase de aer scade:
a ) Temperatura punctului de
roua variaza
b ) Umiditatea
absoluta scade
c ) Umiditatea
relativa creste
d ) Umiditatea
relativa scade

a ) temperatura punctului de roua
variaza;
b ) umiditatea absoluta
scade;
c ) umiditatea relativa
creste.

a ) temperatura punctului de
roua variaza;
b ) umiditatea
absoluta scade;
c ) umiditatea
relativa creste;
d ) umiditatea
relativa scade;

17) Cand un curent curge in directie opusa fata de valuri, valul:
a ) creste ca inaltime;
b ) creste ca lungime; c ) creste ca viteza.

18) Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimile 12 ore, este egala cu 0 sau este redusa,
indica:
a ) o vreme furtunoasa este
iminenta;
b ) conditiile prezente de vreme vor fi
neschimbate;
c ) o crestere a fortei
vantului.

19) Care din afirmatiile de mai jos privind mareele de apogeu este ADEVARATA?
a ) Au loc numai la
cuadratura
b ) Determina maree
diurne
c ) Au o valoare mai scazuta decat
in mod normal
d ) Au loc la
sizigii

20) Care din afirmatiile de mai jos privind mareele de apogeu este ADEVARATA?
a ) au loc numai la
cuadratura;
b ) determina maree
diurne;
c ) au o valoare mai scazuta decat in mod
normal.

21) Care din afirmatiile de mai jos privind viteza de deplasare a fronturilor este ADEVARATA?
a ) Frontul rece si cel
cald se deplaseaza cu
aceeasi viteza
b ) Frontul rece se
deplaseaza mai rapid decat
frontul cald
c ) Frontul rece se
deplaseaza mai incet spre
partea de Nord
d ) Frontul cald se
deplaseaza mai repede
decat frontul rece

22) Care din afirmatiile de mai jos privitoare la efectul fortei Coriolis asupra curentilor oceanici din
emisfera nordica este ADEVARATA?
a ) forta Coriolis abate spre dreapta de la directia
initiala orice corp in miscare, deci si curentii;
b ) depinde de
declinatia lunii;
c ) forta coriolis este mai
mare la latitudini mici.

23) Care din afirmatiile de mai jos privitoare la efectul fortei Coriolis asupra curentilor oceanici din
emisfera nordica este ADEVARATA?
a ) Forta Coriolis abate spre
dreapta de la directia intiala orice
corp in miscare,deci si curentii
b ) Depinde de
declinatia Lunii
c ) Forta Coriolis
este mai mare la
latitudini mici
d ) Forta Coriolis abate
spre stanga orice corp in
miscare de la directia initiala

24) Care din urmatoarele expresii nu are legatura cu norii Cumulonimbus:
a ) Furtuna cu
grindina
b ) Precipitatii cu
caracter general
c ) Precipitatii insotite de
descarcari electrice
d ) Precipitatii sub forma de
averse sau tornade

25) Care este forta unui vant avand viteza de 65 Nd?
a ) 4 Bf; b ) 6 Bf;
c ) 12 Bf.

26) Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in urmatoarele 48 de ore?
a ) Schimbarea brusca a
directiei vantului si scaderea
vitezei
b ) Valuri lungi ce-
si pastreaza directia
c ) Scaderea zilnica a
presiunii atmosferice cu peste
6mb
d ) Un cer
acoperit cu ploi
continui

27) Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in urmatoarele 48 de ore?
a ) schimbarea brusca a
directiei vantului si scaderea
vitezei;
b ) valuri lungi ce-
si pastreaza directia;
c ) scaderea zilnica a
presiunii atmosferice cu peste 6
mb;
d ) un cer
acoperit cu ploi
continui.

28) Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul dezvoltarii sale?
a ) Forta de furtuna a
vantului dinspre Nord
b ) O hula
neobisnuit de lunga
c ) Valuri abrupte cu
perioada scurta si vant usor
d ) Furtuna cu descarcari
electrice si umiditate normala

29) Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul dezvoltarii sale?
a ) o hula neobisnuit
de lunga;
b ) valuri abrupte cu perioada
scurta si vant usor;
c ) furtuna cu descarcari electrice si
umiditate normala.

30) Care este viteza medie de deplasare a ciclonilor tropicali pe traiectoria variabila?
a ) 10 la 12 Nd
b ) 4 la 6 Nd c ) 15 la 20 Nd d ) 40 Nd

31) Care este viteza medie de deplasare a ciclonilor tropicali pe traiectoria caracteristica?
a ) 10 la 15 Nd;
b ) 20 la 30 Nd;
c ) 5 la 10 Nd.

32) Care este viteza medie de deplasare a ciclonilor tropicali pe traiectoria variabila?
a ) 10 la 12 Nd;
b ) 4 la 6Nd; c ) 15 la 20 Nd.

33) Care este viteza medie de deplasare ciclonilor tropicali pe traiectoria caracteristica?
a ) 10 la 15 Nd
b ) 20 la 30 Nd
c ) 5 la 10 Nd d ) 70 Nd

34) Care sunt tipurile principale de nori asociate unui front rece?
a ) Altostratus si
Fractostratus
b ) Altocumulus si
Cirrus
c ) Cirrostratus si
Cumulus
d ) Cumulonimbus si
Cumulus

35) Care vanturi bat spre ecuator, in emisfera nordica, din zona de aproximativ de 30 grd N?
a ) Vanturi predominant vestice b ) Musoni c ) Brize
d ) Alizeele de NE

36) Ce conditii exista in ochiul unui ciclon tropical?
a ) O temperatura a aerului mai
scazuta decat cea din exteriorul
ochiului
b ) Vant ce-si
schimba rapid
directia
c ) Nori
Altocumulus
dominanti
d ) Presiune
atmosferica extrem de joasa
si calm

37) Ce curent produce deplasarea aisbergurilor spre rutele maritime din NW oceanului Atlantic?
a ) Curentul Atlantic de Nord b ) Curentul Canarelor
c ) Curentul Labrador
d ) Curentul Baffin

38) Ce curent se intalneste pe ruta directa dintre Vancouver si Los Angeles?
a ) Curentul Perului b ) Curentul Oya Shivo
c ) Curentul Californiei
d ) Curentul Norvegiei

39) Ce curent vei intalni pe ruta S Africa spre Str. Magellan?
a ) Curentul de deriva al vanturilor
de W
b ) Curentul
Acelor
c ) Curentul
Benguela
d ) Curentul
Perului

40) Ce instrument de masura inregistreaza variatiile presiunii aerului?
a ) Termograful;
b ) Barograful;
c ) Higrograful.

41) Ce materiale documentare trebuie sa se consulte pentru informarea de amanunt asupra curentilor din
oceanul Atlantic de nord?
a ) table de maree;
b ) carti pilot ale zonei
c ) Navtex

42) Ce materiale documentare trebuie sa se consulte pentru informarea de amanunt asupra curentilor din
oceanul Atlantic de Nord?
a ) Tablele de maree
b ) Cartile pilot ale zonei
c ) Navtexul d ) Atlasul geografic

43) Ce schimbare a starii marii va indica formarea unei furtuni tropicale la mai mult de 100 Mm de pozitia
navei?
a ) O hula lunga din
directii diferite
b ) O aclamie de lunga durata
a vantului si a marii
c ) Mare agitata cu
valuri din NE
d ) Valuri cu lungimi si
perioade mici

44) Ce vant se formeaza intre masele de uscat si suprafata marii in timpul noptii?
a ) Mistralul
b ) Briza de uscat
c ) Bora d ) Briza de mare

45) Ce vant se formeaza intre masele de uscat si suprafata marii in timpul noptii?
a ) Mistralul;
b ) Briza de uscat;
c ) Bora.

46) Ce vanturi isi schimba periodic directia?
a ) Alizeele
b ) Musonii
c ) Sirocco d ) Vanturile de West

47) Ce vanturi isi schimba periodic directia?
a ) Alizeele;
b ) Musonii;
c ) Sirocco.

48) Cea mai buna estimare a directiei vantului, la suprafata marii, unde sunt ape adanci, poate fi obtinuta
prin observarea:
a ) directiei de deplasare a norilor; b ) directiei masei de vant;
c ) directiei valurilor.

49) Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece, se numeste:
a ) Ceata de radiatie b ) Ceata de conductie c ) Ceata frontala
d ) Ceata de advectie

a ) ceata de radiatie; b ) ceata de conductie;
c ) ceata de advectie

a ) ceata de radiatie; b ) ceata de conductie; c ) ceata frontala;
d ) ceata de advectie.

52) Ceata se formeaza cand:
a ) umiditatea
relativa este de 50%;
b ) temperatura aerului este mai mare
decat temperatura punctului de roua;
c ) temperatura aerului este egala sau
mai mica decat temperatura punctului de
roua.

53) Ciclonii tropicali puternici (uragane, taifunuri) se produc in toate apele calde oceanice, cu exceptia:
a ) Oceanului
Indian
b ) Oceanului Pacific de
Nord
c ) Oceanului Pacific de
Sud
d ) Oceanului Atlantic de
Sud

54) Circulatia aerului in jurul centrului de joasa presiune in emisfera nordica este:
a ) In sens direct
b ) Variabila c ) In sens retrograd d ) Rectilinie

55) Circulatia aerului in jurul de joasa presiune in emisfera nordica este:
a ) in sens direct;
b ) variabila; c ) in sens retrograd; d ) rectilinie.
56) Conform legii Buys-ballot, cand in emisfera nordica se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa
presiune va fi localizat in:
a ) NE;
b ) WSW; c ) NW; d ) SSE.
57) Conform legii Buys-Ballot, cand in emisfera nordica, se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa
a ) NE
b ) WSW c ) NW d ) SSE

58) Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa
a ) ENE
b ) SSW
c ) ESE d ) WSW

59) Conform legii Buys-ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa
a ) ENE;
b ) SSW;
c ) ESE; d ) WSW.

60) Cum se manifesta un tsunami in ocean deschis?
a ) Mare violenta cu
valuri din toate directiile
b ) Nu sunt schimbari
notabile in starea marii
c ) Hula moderata cu
directie nedefinita
d ) Valuri mari cu
lungimi si inaltimi
extreme

61) Cum se numeste distanta pe verticala dintre talpa valului si creasta valului?
a ) lungimea valului;
b ) inaltimea valului;
c ) perioada valului.

62) Curentii oceanici sunt definiti ca:
a ) deplasari verticale ale maselor
de apa;
b ) deplasari orizontale ale maselor
de apa;
c ) modificari ale densitatii
apei.

63) Curentul Braziliei curge in directia generala:
a ) NW b ) SSW c ) S
d ) NE

64) Curentul oceanic stabil continuu aflat la aproximativ 60 grd S este:
a ) Curentul vanturilor
polare
b ) Curentul
Perului
c ) Curentul de deriva al
vanturilor de W
d ) Curentul
Falkland

65) Curentul rece care curge dinspre stramtoarea Bering, de-a lungul coastelor Asiei de NE, se numeste:
a ) Curentul Alaska
b ) Curentul Oya Shivo
c ) Curentul Californiei d ) Curentul Kuro Shivo

66) Curentului Ecuatorial Contrar are directia generala spre:
a ) Nord
b ) Est
c ) Sud-West d ) Nord-Est

67) Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai indicat loc pentru a trece de
furtuna va fi:
a ) Prin ochiul
furtunii
b ) Prin jumatatea din dreapta a
traiectoriei furtunii
c ) Prin semicercul
periculos
d ) Prin jumatatea stanga a
traiectoriei furtunii

68) Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai indicat loc pentru a trece de
furtuna va fi:
a ) prin ochiul
furtunii;
b ) prin jumatatea din dreapta a
traiectoriei furtunii;
c ) prin semicercul
periculos;
d ) prin jumatatea stanga a
treaiectoriei furtunii.

69) Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune joasa va fi:
a ) Drept in
fata sa
b ) Spre dreapta, usor in
spatele sau
c ) Spre stanga, usor in
spatele sau
d ) Spre stanga usor in
fata sa

70) Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune joasa va fi:
a ) drept in fata
sa;
b ) spre dreapta, usor in
spatele sau;
c ) spre stanga, usor in
spatele sau;
d ) spre stanga usor in
fata sa.

71) Deplasarea aerului intr-un anticiclon, in emisfera sudica va fi:
a ) In sens retrograd spre
interior
b ) In sens direct spre
exterior
c ) In sens retrograd spre
exterior
d ) In sens direct spre
interior

72) Deplasarea aerului intr-un anticiclon, in emisfera sudica va fi:
a ) in sens retrograd spre
interior;
b ) in sens direct spre
exterior;
c ) in sens retrograd spre
exterior;
d ) in sens direct spre
interior.

73) Distanta pe verticala dintre mareea data si nivelul mediu al apei este:
a ) limita mareei; b ) adancimea apei din harta;
c ) inaltimea mareei

74) Doua din cele mai importante cauze care genereaza curentii oceanici de suprafata sunt:
a ) adancimea apei si
topografia submarina;
b ) vanturile si diferenta de
densitate a apei marii;
c ) temperatura aerului si
presiunea atmosferica.

75) Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:
a ) Scade ca si
temperatura aerului
b ) Scade in timp ce
temperatura aerului creste
c ) Creste ca si
temperatura aerului
d ) Creste in timp ce
temperatura aerului scade

a ) scade ca si temperatura
aerului;
b ) creste ca si temperatura
aerului;
c ) creste in timp ce temperatura a
aerului scade.

a ) scade ca si
temperatura aerului;
b ) scade in timp ce
temperatura aerului creste;
c ) creste ca si
temperatura aerului;
d ) creste in timp ce
temperatura aerului scade.

78) Expresia " aerul este saturat" inseamna ca:
a ) umiditatea relativa este
de 100%;
b ) presiunea atmosferica este maxima, la
temperatura data;
c ) norii acopera total bolta
cereasca.

79) Expresia " aerul este saturat" inseamna:
a ) umiditatea
relativa este de 100%;
b ) presiunea atmosferica este
maxima, la temperatura data;
c ) precipitatiile vor incepe
sa cada peste 24 ore;
d ) norii acopera
total bolta cereasca.

80) Expresia "aerul este saturat" inseamna:
a ) Umiditatea
relativa este de 100%
b ) Presiunea atmosferica
este maxima, la temperatura
data
c ) Presiunea atmosferica
este maxima, la temperatura
data
d ) Norii acopera
total bolta cereasca

81) Frontul oclus este cauzat de obicei de:
a ) Frontul rece care
devine stationar
b ) Frontul cald care
se destrama
c ) Frontul rece care ajunge
din urma frontul cald
d ) Frontul cald care
devine stationar

82) Frontul oclus este cauzat de obicei de:
a ) frontul rece care
devine stationar;
b ) frontul cald care
se destrama;
c ) frontul rece care ajunge
din urma frontul cald.
d ) frontul cald care
devine stationar.

83) Gradientul baric orizontal reprezinta:
a ) variatia orizontala a
temperaturii;
b ) diferenta de presiune pe unitatea de
suprafata orizontala;
c ) diferenta de presiune
in timp.
84) Hartile de prognoza de la facsimilul navei indica faptul ca veti traversa in urmatoarele ore un front rece
al unui sistem de joasa presiune. Ce masuri veti lua?
a ) Veti astepta la
ancora inseninarea
vremii si trecerea
frontului
b ) Veti asptepta sa
vedeti norii Cirrus si
Altostratus si apoi veti
schimba de drum
c ) Veti schimba de
drum la distanta de
zona ce va fi afectata de
frontul rece
d ) Va veti continua drumul
si veti fi pregatiti pentru
rafale de vant, averse si
descarcari electrice
85) Higrometrele sunt instrumente de masura utilizate pentru a determina:
a ) presiunea atmosferica; b ) cantitatea precipitatiilor;
c ) umiditatea relativa.

86) In ce directie curge curentul Humboldt (Perului)?
a ) Spre S-W
b ) Spre N
c ) Spre E-S-E d ) Spre W

87) In emisfera nordica, principalele sisteme de curenti oceanici tind sa curga:
a ) In sens direct, cu
exceptia curentului
Golfului
b ) In sens retrograd,
in Atlanticul de nord si
Pacificul de nord
c ) In sens direct daca
curent cald, sau retrograd
daca este curent rece
d ) In sens direct in
Atlanticul de Nord si
Pacificul de Nord

88) In emisfera nordica, principalele sisteme de curenti oceanici tind sa curga:
a ) in sens direct, cu
exceptia curentului
Golfului;
b ) in sens retrograd,
in Atlanticul de nord si
Pacificul de nord;
c ) in sens direct daca este
curent cald, sau retrograd
daca este curent rece;
d ) in sens direct in
Atlanticul de Nord si
Pacificul de Nord

89) In emisfera nordica, schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW odata cu cresterea vitezei lui
indica faptul ca:
a ) Este in trecere
un front rece
b ) In apropiere este un centru
de inalta presiune
c ) In apropiere exista un
front stationar
d ) Se apropie un
front oclus

90) In emisfera nordica, schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW odata cu cresterea vitezei lui
indica faptul ca:
a ) este in trecere un
front rece;
b ) in apropiere este un centru de inalta
presiune;
c ) in apropiere este un front
stationar

91) In emisfera nordica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct este:
a ) Zona de joasa presiune
b ) Front rece c ) Zone de inalta presiune d ) Front cald

92) In emisfera sudica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct este:
a ) Front oclus
b ) Zona de presiune inalta
c ) Front stationar d ) Zona de presiune joasa

93) In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc:
a ) Anticicloni
b ) Cicloni tropicali
c ) Sa barica d ) Talveg depresionar

a ) anticicloni;
b ) cicloni tropicali;
c ) sa barica; d ) talveg depresionar.
a ) anticicloni;
b ) cicloni tropicali;
c ) talveg depresionar.

96) Inegalitatea diurna a mareelor este cauzata de:
a ) Schimbarea conditiilor de
vreme
b ) Varitia declinatiei
Lunii
c ) Luna aflata la
apogeu
d ) Soarele aflat la
periheliu

97) Inegalitatea diurna a mareelor este cauzata de:
a ) schimbarea conditiilor de
vreme;
b ) variatia declinatiei
Lunii;
c ) Luna aflata la
apogeu;
d ) Soarele aflat la
periheliu.

98) Instrumentul utilizat pentru masurarea umiditatii atmosferice este:
a ) Termometrul; b ) Barometrul;
c ) Psihometrul.

99) Intervalul de timp dintre creste de val succesive se refera la:
a ) perioada valului;
b ) frecventa valului; c ) lungimea valului.

100) Intr-o zona de relativ calm, aproape de centrul uraganului, marea este:
a
) Calma
b ) Moderata, dar
navigabila
c ) Montata si
confuza
d ) Montata, dar cu valuri regulate ce-si
pastreaza directia

101) Intr-un ciclon tropical, in vortex, vantul se deplaseaza:
a ) Perpendicular pe
izobare
b ) Paralel cu linia
frontului rece
c ) Nu bate vantul,
este calm
d ) Perpendicular pe linia
frontului cald

102) Intr-un ciclon tropical, in vortex, vantul se deplaseaza:
a ) perpendicular pe
izobare;
b ) paralel cu linia
frontului rece;
c ) nu bate vantul,
este calm;
d ) perpendicular pe linia
frontului cald.

103) La barometru, scaderea presiunii indica apropierea unui:
a ) sistem de inalta presiune;
b ) sistem de joasa presiune;
c ) maxim de temperatura.

104) La citirea unei harti, intervalele dese de linii de gradient baric vor indica:
a ) Vanturi puternice
b ) Calm sau vanturi slabe c ) Nebulozitate 8/8 d ) Ploi continui
105) La o nava in mars, cu anemometrul se masoara:
a ) numai viteza vantului aparent;
b ) viteza si directia vantului real; c ) numai viteza vantului real.
106) La un voiaj de la Capetown la Londra, care este cel mai puternic curent intalnit pe langa coastele
Africii?
a ) Curentul Ecuatorial de
nord
b ) Curentul
Benguelei
c ) Curentul
Acelor
d ) Curentul Atlanticului-de
Sud

107) Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a presiunii atmosferice se
numesc:
a ) Izoterme b ) Izohipse
c ) Izobare
d ) Izotabate

108) Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a presiunii atmosferice se
numesc:
a ) izoterme; b ) izohipse;
c ) izobare;
d ) izotabate.

109) Mareea inalta medie are inaltimea medie a:
a ) Celor mai inalte
ape
b ) Celor mai joase
ape
c ) Celor mai joase ape din
ultimele 2 zile
d ) Tuturor apelor
inalte

110) Mareea joasa medie are inaltimea media a:
a ) Suprafetei
marii
b ) Tuturor apelor
joase
c ) Apelor inalte si
apelor joase
d ) Celor mai joase ape din
ultimele 24 de ore

111) Mareele de cuadratura se produc cand:
a ) Luna este la fazele de
primul si al doilea patrar
b ) La Luna noua
si Luna plina
c ) Soarele si Luna sunt
la conjunctie
d ) Soarele si Luna
sunt in opozitie

a ) Luna este la fazele de
primul si al doilea patrar;
b ) la Luna noua
sau Luna plina;
la conjunctie;
d ) Soarele si Luna
sunt in opozitie;

a ) Luna este la fazele de primul si al
doilea patrar;
b ) la Luna noua si Luna
plina;
c ) soarele si Luna sunt la
conjunctie

114) Mareele de cuadratura se produc:
a ) La inceputul primaverii,
cand Soarele este in apropierea
punctului vernal
b ) Cand Soarele,
Pamantul si Luna formeaza
un unghi de 90 grd
c ) Cand Soarele,
Pamantul si Luna sunt pe
aceasi directie
d ) La
intervale de 28
de zile

115) Mareele de sizigii au loc cand:
a ) Luna este la primul
sau la al doilea patrar
b ) Este Luna
noua sau Luna plina
pe directii diferite
d ) Soarele si Luna au
declinatii de aceeasi valoare

116) Mareele de sizigii au loc cand:
a ) Luna este la primul
sau la al doilea patrar;
b ) este Luna
noua sau Luna plina
pe directii diferite;
d ) Soarele si Luna au
declinatii de aceeasi valoare;

117) Mareele de sizigii se produc cand:
a ) Declinatia Lunii este
maxima si este in opozitie
cu Soarele
b ) Numai cand Soarele si
Luna sunt la aproximativ 90
grd fata de Pamant
c ) Cand Soarele, Luna si
Pamantul sunt pe aceeasi
directie, indiferent de ordine
d ) O singura
data in decurs de
28 de zile

118) Milibarul este unitatea de masura pentru:
a ) temperatura aerului; b ) umiditatea relativa;
c ) presiunea atmosferica.

119) Musonii sunt caracterizati ca:
a ) Vanturi usoare,
variabile, cu umiditate
redusa
b ) Vantur tari, in rafale,
cu aceeasi directie in tot
timpul anului
c ) Vanturi constante
care isi schimba directia de
2 ori pe an
d ) Vanturi moderate care
isi schimba directia de doua
ori in timpul zilei

120) Norii negrii, densi, Cumulonimbus, care inconjoara ochiul ciclonilor tropicali, sunt numiti:
a ) Benzi de ploaie spiralate
b ) Ziduri sau pereti de nori
c ) Nori palnie d ) Spirale ciclonice

121) Norii sunt clasificati tinand cont de:
a ) dimensiune; b ) viteza de deplasare;
c ) altitudine si mod de formare.

122) O maree este considerata diurna cand este formata din:
a ) o singura apa inalta si o singura apa joasa
in 24 de ore;
b ) doua ape inalte in 24
de ore;
c ) doua ape joase in 24
de ore.

123) Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua scadere si foarte aproapiata de
punctul de roua. Ce tip de vreme poate fi prognozat?
a ) Averse de ploaie
b ) Ceata
c ) Lapovita d ) Vreme secetoasa

124) Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua scadere si foarte apropiata de
punctul de roua. Ce tip de vreme poate fi prognozat?
a ) averse de ploaie;
b ) ceata;
c ) vreme secetoasa.

125) Precipitatiile continue, cu caracter general, sunt tipice pentru:
a ) Conditiile de
inalta presiune
b ) Conditiile de vreme
caracteristice frontului cald
c ) Disparitia
norilor Cirrus
d ) Conditiile de vreme
caracteristice frontului rece

126) Precipitatiile continue, cu caracter general, sunt tipice pentru:
a ) conditiile de
inalta presiune;
b ) conditiile de vreme
caracteristice frontului cald;
c ) disparitia
norilor Cirrus;
d ) Conditiile de vreme
caracteristice frontului rece.

127) Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este:
a ) 760 mb b ) 938,9 mb c ) 1000 mb
d ) 1013,2 mb

a ) 760 mb; b ) 1000;
c ) 1013,2 mb.

a ) 760 mb; b ) 938,9 mb c ) 1000 mb;
d ) 1013,2 mb.

130) Secventa norilor Cirrus, Cirrostratus, Altostratus si Nimbostratus, dupa care urmeaza ploaie cu caracter
general, indica apropierea unui:
a ) Front oclus b ) Front stationar
c ) Front cald
d ) Front rece

131) Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona situata in:
a ) Partea din fata a
navei
b ) Stanga traiectoriei
furtunii
c ) Partea din spate a
navei
d ) Dreapta traicetoriei
furtunii

132) Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona situata in:
a ) partea din fata a
navei;
b ) stanga traiectoriei
furtunii;
c ) partea dinspate a
navei;
d ) dreapta rtraiectoriei
furtunii.

133) Semicercul navigabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este localizat fata de traiectoria
furtunii:
a ) Frontal
b ) In dreapta traiectoriei
c ) In spatele furtunii d ) In stanga traiectoriei

134) Semicercul navigabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este localizat fata de traiectoria
furtunii:
a ) frontal;
b ) in dreapta traiectoriei;
c ) in spatele furtunii d ) in stanga traiectoriei.

135) Semnele care indica apropierea unui front cald, sunt:
a ) Norii Cumulonimbus,
cu dezvoltare mare pe
verticala
b ) Nori negri, ce
dau precipitatii sub
forma de averse
c ) Ceata, formata la
deplasarea aerului cald
peste suprafata apei mai
reci
d ) Nori superiori de
tip Cirrus, urmati de nori
mijlocii si apoi inferiori,
densi

136) Sistemele barice la latitudini medii se deplaseaza in general:
a ) De E la W
b ) De W la E
c ) De N la S d ) In orice directie

137) Sistemele barice la latitudini medii se deplaseaza in general:
a ) de E la W;
b ) de W la E;
c ) de N la S.

138) Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera nordica este:
a ) SW, S si SE b ) NE, E si S c ) W, NW si N
d ) NW, N si NE

139) Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera nordica este:
a ) SW, S si SE; b ) NE, E si S; c ) W, NW si N;
d ) NW, N si NE

140) Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera sudica este:
a ) NW, W si S
b ) SW, S si SE
c ) N, NW si E d ) W, NW si N

141) Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe condensarea acestora se refera
la:
a ) umiditate absoluta;
b ) punct de roua;
c ) punct de precipitatii; d ) deficit de saturatie.

la:
a ) Umiditatea absoluta
b ) Punct de roua
c ) Punct de precipitatii d ) Deficit de saturatie

la:
a ) umiditatea absoluta;
b ) punct de roua;
c ) deficit de saturatie.

144) Trecerea unui sistem de joasa presiune poate fi determinata prin citirea periodica a instrumentului de
masura numit:
a ) Barograf;
b ) Termograf; c ) Higrograf.

145) Umiditatea relativa este definita ca:
a ) raportul dintre cantitatea actuala
de vapori de apa, la temperatura data si
cantitatea maxima posibila;
b ) cantitatea maxima de
vapori de apa pe care aerul este
capabila sa-l contina;
c ) relatia dintre cantitatea de
vapori de apa din aer si
presiunea atmosferica.

146) Una din cauzele care genereaza circulatia curentilor oceanici este:
a ) umiditatea atmosferica; b ) banchizele de gheata;
c ) variatia densitatii apei oceanice

147) Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura si presiune dintre uscat si
mare se numeste:
a ) Muson b ) Alizeu de NE c ) Fohn
d ) Briza de mare

148) Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura si presiune dintre uscat si
mare se numeste:
a ) Muson; b ) Alizeu de NE; c ) Fohn;
d ) Briza de mare.

149) Vanturile alizee de SE bat de fapt spre:
a ) NW
b ) SE c ) S d ) NE

150) Vanturile catabatice bat:
a ) Dinspre uscat
spre mare
b ) In sens direct in
emisfera nordica
c ) In josul pantei datorita
curgerii aerului rece
d ) Ascendent, de-a
lungul pantei

151) Vanturile catabatice bat:
a ) dinspre uscat
spre mare;
b ) in sens direct in
emisfera nordica;
c ) in josul pantei datorita
curgerii aerului rece;
d ) ascendent, de-a
lungul pantei.

152) Vanturile dominante care bat intre 40 grd-60 grd latitudine nordica sunt:
a ) Alizeele de NE
b ) Vanturile de West
c ) Musonii d ) Vanturile de Est

153) Variatia de nivel a suprafetei oceanului datorate unei furtuni aflate la distanta se numeste:
a ) Maree; b ) Resaca;
c ) Hula.

154) Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon tropical din cauza ca:
a ) Este prezent
efectul de recurbare
b ) La viteza vantului se
adauga si si viteza de deplasare a
furtunii
c ) Se produce extensia spre
margine a zonei de joasa
presiune
d ) Gradientul de
presiune este mare

155) Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon tropical din cauza ca:
a ) este prezent
efectul de recurbare;
b ) la viteza vantului se
adauga si viteza de deplasare a
furtunii;
c ) se produce extensia spre
margine a zonei de joasa
presiune;
d ) gradiebntul de
presiune este mare.

156) Vremea buna este in mod obisnuit asociata cu:
a ) Presiune
atmosferica joasa
b ) Presiune atmosferica
stationara
c ) Presiune
atmosferica inalta
d ) Presiune atmosferica
in scadere

157) Zona fundului oceanic care se intinde de la linia tarmului spre largul marii pana unde se modifica
panta, spre cele mai mari adancimi se numesc:
a ) Campia abisala; b ) Zona de rift;
c ) Self sau platou continental.

01_NAVIGATIE_RO_NA(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1) Denumiti corect momentul cand Soarele are declinatia S2327
a ) Solstitiu de iarna
b ) Echinoctiu de primavara c ) Solstitiu de vara d ) Echinoctiu de toamna

2) Cand in urma determinarii corectiei sextantului rezulta o valoare mai mare decat limita admisa, iar
valoarea corectiei obtinuta este 2.5 se:
a ) Reface
calculul de control
b ) Reface controlul si
reglajul sextantului
c ) Verifica si regleaza numai
paralelismul oglinzilor
d ) Determina din nou
corectia sextantului

3) O nav se deplaseaz ntre dou puncte M 1 (1, 1) i M 2 (2, 2) ntr-un drum reprezentat n figura
alturat. Care din urmtoarele afirmaii este advrat:

a )

b )

c )

alturat. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat ?

a )

b )

c )

alturat. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat ?

a )

b )

c )

6) n imaginea alturat este reprezentat orbita Pmntului n jurul Soarelui (S), iar P1, P2, P3 i P4
reprezint cele patru puncte care marcheaz nceputul anotimpurilor astronomice. innd cont de orientarea
Pmntului, precum i de valoarea i semnul declinaiei Soarelui (
N
sau
S
), precizai ce reprezint
punctul P1 ?

a )
nceputul verii astronomice n
emisfera nordic;
b )
nceputul iernii astronomice n
emisfera nordic;
c )
emisfera sudic.

N
sau
S
punctul P2 ?

a )
emisfera sudic;
b )
nceputul primverii astronomice n
emisfera nordic;
c )
nceputul toamnei astronomice n
emisfera nordic.

N
sau
S
punctul P3 ?

a )
emisfera nordic.
b )
emisfera sudic;
c )
emisfera nordic.

9) n imaginea alturat este reprezentat orbita Pmntului n jurul Soarelui (S) iar P 1, P2, P3 i P4
N
sau
S
punctul P4 ?

a )
emisfera sudic;
b )
emisfera nordic;
c )
emisfera nordic.
N
sau
S
punctul P1 ?

a )
emisfera sudic;
b )
emisfera sudic;
c )
emisfera nordic.

N
sau
S
punctul P2 ?

a )
emisfera sudic;
b )
emisfera sudic;
c )
emisfera nordic.

12) n imaginea alturat este reprezentat orbita Pmntului n jurul Soarelui (S) iar P1, P2, P3 i P4
N
sau
S
punctul P3 ?

a )
emisfera sudic;
b )
emisfera sudic;
c )
emisfera nordic.

13) n imaginea alturat este reprezentat orbita Pmntului n jurul Soarelui (S) iar P1, P2, P3 i P4
N
sau
S
punctul P4 ?

a )
emisfera sudic;
b )
emisfera sudic;
c )
emisfera sudic.

14) O nav aflat ntr-un punct cu longitudinea 120 W se afl n fusul :
a ) 7 vestic ;
b ) 8 vestic ;
c ) 9 vestic.

15) Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza pe directia:
a ) Nord adevarat; b ) Nord giro;
c ) Nord compas.

a ) lochul;
b ) sonda;
c ) barometrul.

17) Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana la paralelul de inaltime al
astrului se numeste:
a ) Distanta zenitala b ) Declinatie c ) Distanta polara
d ) Inaltime

18) Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana la paralelul de inaltime al
astrului se numeste:
a ) distanta zenitala; b ) declinatie;
c ) inaltime;
d ) distanta polara;

19) Astrii avand declinatia in valoare absoluta mai mica decat colatitudinea intersecteaza orizontul adevarat
astronomic in doua puncte corespunzatoare:
a ) Culminatiei superioare,
culminatiei inferioare
b ) Trecerii prin primul
vertical vestic, respectiv
estic
c ) Rasaritului,
apusului
d ) Trecerii din emisfera
estica in cea vestica si
invers

20) Axa de rotatie a Pamantului este:
a ) axa teoretica ce uneste zenitul
observatorului si centrul Pamantului;
b ) axa teoretica ce
uneste cei doi poli
geografici;
c ) linia ce uneste centrul Pamantului
si observatorul astronomic de la
Greenwich.

21) Axa de rotatie a Pamantului este:
a ) axa teoretica in jurul careia
Pamantul executa miscarea sa naturala
de rotatie in sens direct;
b ) axa teoretica ce trece
prin centrul Pamantului si
punctul navei;
c ) linia ce uneste centrul
Pamantului si observatorul
astronomic de la Greenwich.

22) Axa lumii intersecteaza sfera cereasca in doua puncte numite:
a ) Punct cardinal Nord, punct
cardinal Sud
b ) Pol Nord,
pol Sud
c ) Zenit,
Nadir
d ) Punct cardinal Est, punct
cardinal Vest

23) Axa lumii si verticala locului observatorului determina planul:
a ) primul
vertical;
b ) meridianul ceresc al
locului observatorului;
c ) orizontului adevarat astronomic
al observatorului;
d ) ecuatorul
ceresc.

24) Axa lumii si verticala locului observatorului determina planul:
a ) Primului
vertical
b ) Meridianul ceresc al
locului observatorului
c ) Orizontului adevarat
astronomic al observatorului
d ) Ecuatorului
ceresc

25) Cand apar bule de aer in cutia compasului, timonierul are obligatia:
a ) de a completa cu apa distilata;
b ) de a completa cu glicerina; c ) de a completa cu apa alcool.
26) Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?

a ) drumul adevarat este in
cadranul I, relevmentul adevarat
este in cadranul IV iar relevmentul
prova este la tribord;
b ) drumul adevarat este in
cadranul III, relevmentul adevarat
este in cadranul II iar relevmentul
c ) drumul adevarat este in
prova este la babord.
27) Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?

a ) drumul adevarat este in
b ) drumul adevarat este in
cadrul II, relevmentul adevarat este
in cadranul IV iar relevmentul
c ) drumul adevarat este in
cadranul II, relevmentul adevarat
prova este la babord.

28) Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este FALSA:
a ) Este uniforma b ) Este izocrona c ) Este aparenta
d ) Este directa

29) Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este FALSA:
a ) este uniforma; b ) este izocrona;
c ) este directa;
d ) este aparenta.

30) Care din factorii enumerati mai jos nu influenteaza precizia dreptei de inaltime?
a ) Inlocuirea cercului de
inaltime cu dreapta de inaltime
b ) Eroarea accidentala
de masurare a inaltimii
c ) Eroarea in citirea
cronometrului
d ) Eroarea in
punctul estimat

31) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la reprezentarea sferei terestre din imaginea alaturata este
adevarata ?

a ) latitudinea geografica a
observatorului M este nordica, deci
negativa;
b ) latitudinea geografica a
observatorului M este sudica;
c ) latitudinea geografica a
observatorului M este nordica, deci
pozitiva.
adevarata ?

a ) longitudinea geografica a
observatorului M este estica, deci
negativa;
b ) longitudinea geografica a
observatorului M este estica, deci
pozitiva;
c ) longitudinea geografica a
observatorului M este vestica.

adevarata ?

a ) observatorul M se gaseste in
emisfera nordica;
b ) observatorul M se gaseste in
emisfera sudica;
c ) observatorul M se gaseste in
emisfera vestica.

adevarata ?

a ) observatorul M se gaseste
in emisfera estica;
b ) observatorul M se gaseste in
emisfera sudica;
c ) observatorul M se gaseste in
emisfera vestica.

35) Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
a )
Dg= Da - c
b )
Dg= Da + g
c )
Dg= Da - g

a )
Dg= Da - c
b )
Dg= Da + g
c )
Dg= Da - g

a )
Dc= Da+ d+ oc
b )
Dc= Da- d- oc
c )
Dc= Da+ d- oc

a )
Da= Dc+ d+ oc
b )
Da= Dc- d- oc
c )
Da= Dc+ d- oc

a )
Rc= Ra+ d+ oc
b )
Rc= Ra- d- oc
c )
Rc= Ra+ d- oc
a )
Ra= Rc+ d+ oc
b )
Ra= Rc- d- oc
c )
Ra= Rc+ d- oc
a )
Dc= Da - Ac
b )
Dc= Da + Ac
c )
Dc= Da - Ac
a )
Da= Dc - Ac
b )

01_NAVIGATIE_RO_NEC(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1) Simbolul g desemneaz:
a ) corecia total giro;
b ) corecia pentru eroarea de vitez;
c ) corecia pentru eroarea de balans.

2) Declinaia magnetic se simbolizeaz cu:
a ) d
b ) ; c ) .

3) Deviaia compas se simbolizeaz cu:
a ) d
b ) ;
c ) .

4) Corecia magnetic se simbolizeaz cu:
a ) d b ) ;
c ) .

5) Drumul giro este Dg=147 grd.0 iar corectia totala giro este . Care este valoarea drumului
adevarat Da?
a ) Da = 143 grd.5
b ) Da = 150 grd.5
c ) Da = 144 grd.5

6) Drumul compas este Dc=202.0 iar corectie totala compas este c=-2.5.Care este valoarea drumului
adevarat Da?
a ) Da=204.5 b ) Da=200.5
c ) Da=199.5

7) Drumul adevarat este Da=78.0 iar corectia totala compas este c=-1.0.Care este valoarea drumului
compas Dc?
a ) Dc=77.0 b ) Dc=78.0
c ) Dc=79.0

8) Drumul giro este Dg=147.0 iar corectie totala giro este g=+3.5.Care este valoarea drumului adevarat
Da?
a ) Da=143.5
b ) Da=150.5
c ) Da=144.5

9) Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza pe directia:
a ) Nord adevarat; b ) Nord giro;
c ) Nord compas.

10) Bataia geografica a unui far este calculata in functie de:
a ) inaltimea
luminii si refractia
atmosferica
b ) inaltimea luminii si
inaltimea ochiului
observatorului
c ) inaltimea ochiului
observatorului si refractia
atmosferica
d ) inaltimea luminii,
inaltimea ochiului observatorului
si refractia atmosferica standard

11) Bataia geografica a unui far este specificata in Cartea farurilor pentru o inaltime a ochiului
observatorului de:
a ) 5 picioare
b ) 5 metri
c ) 5 brate d ) 5 yarzi

12) Bataia geografica a unui far este specificata in cartea farurilor pentru o inaltime a ochiului
observatorului:
a ) 5 picioare;
b ) 5 metri;
c ) 5 brate; d ) 5 yarzi.

13) Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina acestuia cand vizibilitatea
meteorologica este de:
a ) 5 Mm b ) 6 Mm
c ) 10 Mm
d ) 12 Mm

14) Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina acestuia cand vizibilitatea
meteorologica este de:
a ) 5 Mm; b ) 6 Mm;
c ) 10 Mm;
d ) 12 Mm;

valoarea corectiei obtinuta este mai mica sau mai mare ; plus sau minus 2 min.5 se:
a ) reface controlul si reglajul
sextantului;
b ) verifica si regleaza numai
paralelismul oglinzilor;
c ) determina din nou
corectia sextantului.

valoarea corectiei sextantului obtinuta este mai mare sau egala cu plus sau minus 2.5 minute este:
a ) reface controlul si reglajul
sextantului;
b ) verifica si regleaza numai
paralelismul oglinzilor;
c ) determina din nou
corectia sextantului.

17) Caracteristica luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un grup de:
a ) 3 sclipiri urmate de o sclipire lunga b ) 9 sclipiri;
c ) 6 sclipiri urmate de o sclipire lunga.

18) Caracteristica luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un grup de:
a ) 3 sclipiri urmate de o sclipire lunga; b ) 9 sclipiri;
c ) 6 sclipiri urmate de o sclipire lunga.

19) Caracteristica luminii marcajului cardinal de Est cuprinde un grup de:
a ) 9 sclipiri; b ) 6 sclipiri;
c ) 3 sclipiri

20) Caracteristica luminii marcajului cardinal de Est cuprinde un grup de:
a ) 9 sclipiri; b ) 6 sclipiri;
c ) 3 sclipiri.

21) Caracteristica luminii marcajului cardinal de Vest cuprinde un grup de:
a ) 6 sclipiri;
b ) 9 sclipiri;
c ) 3 sclipiri

22) Caracteristica luminii marcajului cardinal de Vst cuprinde un grup de:
a ) 6 sclipiri;
b ) 9 sclipiri;
c ) 3 sclipiri.

23) Caracteristica luminii marcajului de pericol izolat este urmatoarea:
a ) sclipiri rapide de
culoare verde;
b ) grup de doua sclipiri de
culoare alba;
c ) grup de doua sclipiri foarte rapide de
culoare rosie;

24) Caracteristica luminii marcajului de pericol izolat este urmatoarea:
a ) slipiri rapide de
culoare verde;
b ) grup de doua sclipiri de
culoare alba;
c ) grup de doua sclipiri foarte rapide de
culoare rosie.

25) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la caracteristicile ortodromei este FALSA?
a ) intersecteaza meridianele sub
unghiuri diferite;
b ) pe harta gnomonica este o
linie dreapta;
c ) este arc de cerc mic pe
sfera terestra

26) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la proiectia Mercator este FALSA?
a ) este centrala
b ) este echivalenta
c ) este cilindrica d ) este dreapta

27) Care din relatiile de mai jos este adevarata ?
a ) Dg = Da - Ac b ) Dg = Da + Ag
c ) Dg = Da - Ag

28) Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta:
a ) perioada luminii b ) bataia
c ) inaltimea constructiei farului
d ) culoarea luminii

29) Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta:
a ) perioada luminii; b ) bataia;
c ) inaltimea constructiei farului;
d ) culoarea luminii.

30) Care din urmatoarele informatii nu sunt continue in hartile costiere
a ) elemente de topografia
coastei;
b ) pericolele de
navigatie;
c ) frecventa de lucru a
radiofarurilor.

31) Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie?
a ) cerc de egala distanta b ) dreapta de relevment
c ) ortodroma
d ) aliniament

32) Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie?
a ) cerc de egala distanta; b ) dreapta de relevment;
c ) ortodroma;
d ) alimiament.

33) Care dintre relatiile de mai jos este adevarata ?
a ) Dc = Da + d + oc
b ) Dc = Da d - oc
c ) Dc = Da + d - oc

a ) Rc = Ra + d + oc
b ) Rc = Ra d - oc
c ) Rc = Ra + d dc

a ) Ra = Rc + d+ oc
b ) Ra = Rc d - oc c ) Ra = Rc + d - oc

a ) Dc = Da - Ac
b ) Dc = Da + Ac c ) Dc = Da - Ag

a ) Da = Dg - Ac
b ) Da = Dg + Ag
c ) Da = Dg - Ag

a ) b )
c )

a ) b ) c )

a ) b )
c )

a )
b ) c )

a ) b ) c )

a ) b ) c )

a ) b )
c )

a ) b )
c )

a ) b ) c )

a ) b )
c )

a ) Dg=Da-c b ) Dg=Da+g c ) Dg=Da-g

a ) Da=Dg-c b ) Da=Dg+g
c )

01_NAVIGATIE_RO-NR(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1) Acordul receptorului LORAN-C pe freceventa de lucru a unui lant LORAN-C se face in functie de:
a ) Frecventa de
repetitie a impulsului
b ) Frecventa
purtatoare
c ) Frecventa specifica de
repetitie a impulsurilor
d ) Frecventa de baza

2) Cand sunt activate zonele de veghe ( ring guard) la un radar ARPA care dinafirmatiile de mai jos este
ADEVARATA?
a ) toate tintele
periculoase vor fi
plotate si urmarite
automat;
b ) toate tintele care
intra in suprafata de
veghe vor fi plotate si
urmarite automat;
c ) Numai tintele periculoase
care intra in suprafata de
veghe vor fi plotate si urmarite
automate;
d ) unele tinte de
mici dimensiuni pot
scapa detectiei zonelor de
veghe.

3) Cand sunt activate zonele de veghe (ring guard) la un radar ARPA care din afirmatiile de mai jos este
ADEVARATA?
a ) Toate tintele
periculoase vor fi
plotate si urmarite
automat
b ) Toate tintele care
intra in suprafata de
veghe vor fi plotate si
urmarite automat
c ) Numai tintele periculoase
care intra in suprafata de
veghe vor fi plotate si urmarite
automat
d ) Unele tinte de
mici dimensiuni pot
scapa detectiei zonelor de
veghe

4) Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in "Admiralty List of Radio Signals"
a ) vol.3; b ) vol.4;
c ) vol.2

5) Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in "Admiralty list of Radio Signals":
a ) vol.3; b ) vol.4;
c ) vol.2.

6) Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in Admiralty List of Radio Signals:
a ) Vol.3 b ) Vol.4
c ) Vol.2
d ) Vol.1

7) Care din afirmatia de mai jos cu privire la factorii care afecteaza precizia punctului LORAN-C este falsa:
a ) Conditiile de
propagare
b ) Starea marii in
zona de navigatie
c ) Unghiul de intersectie
intre liniile de pozitie
d ) Distanta nava-statia
MASTER a lantului LORAN-C
utilizat

8) care din afirmatii sunt adevarate?

a ) tinta din tribord
va intersecta drumul navei
proprii prin prova;
b ) tinta din babord va
intersecta drumul navei
proprii prin prova
c ) tinta din babord va
intersecta drumul navei
proprii prin pupa
d ) ambele tinte sunt
periculoase daca se
pastreaza parametrii de
miscare.

9) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la efectul de uscat este FALSA:
a ) Depinde de raportul
dintre distanta nava-
radiofar, nava-linia
coastei
b ) Este minim cand
directia nava-radiofar este
orientata pe normala la
linia coastei
c ) Este maxim cand
linia coastei
d ) Depinde de unghiul
format intre directia nava-
radiofar si linia coastei

10) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial GPS este FALSA?
a ) inaltimea aproximativa a orbitei
este aproximativ egala cu 21.200km;
b ) inclinarea orbitei fata de planul
ecuatorului terestru i= 55 grade;
c ) perioada de rotatie
a satelitilor T= 24 ore.

a ) Inaltimea
aproximativa a orbitei
~21.200 km
b ) Inclinarea orbitei fata de
planul ecuatorului terestru i=55
grd
c ) Perioada de
rotatie a satelitilor T=24
ore
d ) Decalajul intre
orbite pe ecuator
Dl=60

a ) inaltimea
aproximativ
b ) inclinarea orbitei
fata de planul
ecuatorului terestru
c ) perioada
de rotatie a
satelitilor T= 24
d )
Daca vertexul are coordonatele: = 40 grade
21.200km; i=55 grade; ore; N; = 161 grade E, cercul mare pe care este
definita ortodroma corespunzatoare va
intersecta ecuatorul in punctele de longitudine:

a ) inaltimea aproximativa a
orbitei este 21.200 km
ecuatorului terestru este 55 grade
c ) perioada de rotatie a
satelitilor este 24 ore

14) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control GPS este FALSA:
a ) Urmarirea
satelitilor GPS
b ) Determinarea pozitiei
reale pe orbita a satelitilor
GPS
c ) Modificarea
continua a parametrilor
orbitei satelitiilor GPS
d ) Actualizarea efemeridei si
almanahului in memoria
satelitiilor GPS la fiecare 12 ore

15) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control GPS este FALSA?
a ) urmarirea
satelitilor GPS;
b ) determinarea pozitiei
GPS;
c ) modificarea
orbitei satelitilor GPS;
d ) actualizarea efemeridei si
satelitilor GPS la fiecare 12 ore.

16) Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate, in legatura cu situatia prezentata in fig. 9?

a ) ambele tinte prezinta
pericol de coliziune;
b ) ambele tinte sunt
neprivilegiate;
c ) ambele tinte sunt
privilegiate;
d ) vectorii sunt
adevarati.

17) Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate, in legatura cu tinta din imaginea alaturata (fig.7)?

a ) tinta
este fixa;
b ) tinta este in deriva in
siajul navei proprii;
c ) tinta are acelasi drum si
aceeasi viteza ca ale navei proprii;
d ) tinta are drum opus navei
proprii dar aceeasi viteza.

18) Care din afirmatiile urmatoare privitoare la utilizarea PI ( paralelelor indicatoare) este FALSA?
a ) PI se pot utiliza
numai in Miscarea
Relativa;
b ) nu este recomandat a se trasa pe
ecranul radar mai mult de doua PI
simultan;
c ) pilotarea navei cu ajutorul PI
nu este indicata atunci cand exista
deriva.

19) Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare influenta asupra valorii deviatiei
radio si care determina variatia de tip cuadrantal a acesteia:
a ) Catargele
b ) Corpul navei
c ) Bigile d ) Antenele navei

a ) catargele;
b ) corpul navei;
c ) bigile; d ) antenele navei.

21) Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii manevrei de evitare la un radar
ARPA cu sistem vectorial efectele manevrei de evitare se pot estima:
a ) Numai pentru tinta
periculoasa, pentru care se
face simularea evitarii
b ) Numai pentru
tintele care sunt deja
c ) Numai toate
tintele de pe ecranul
radarului ARPA
d ) Numai pentru tintele plotate
si urmarite de ARPA care au un
CPA mai mic decat distanta de
plotate si urmarite de
ARPA
siguranta

22) Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de evitare, la un radar ARPA
cu sistem vectorial, are ca rezultat:
a ) Stabilirea drumului
navei tinta pentru care se face
evitarea
b ) Stabilirea
distantei de siguranta
optima
c ) Stabilirea orei la care
se incepe manevra de
evitare
d ) Stabilirea
parametrilor manevrei de
evitare

23) Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii manevrei de evitare, la un radar
ARPA cu sistem vectorial efectele manevrei de evitare se pot estima:
a ) numai pentru tinta
periculoasa, pentru care se
face simularea evitarii;
b ) numai pentru
tintele care sunt deja
polate si urmarite de
ARPA;
c ) numai toate
tintele de pe ecranul
radarului ARPA;
d ) numai pentru tintele plotate
si urmarite de ARPA care au un
CPA mai mic decat distanta de
siguranta.

24) Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In conditiile in care exista deriva, pe Planseta
RADAR se lucreaza cu urmatorii parametri de miscare pentru nava proprie:
a ) Drum deasupra fundului/
viteza deasupra fundului
b ) Drum adevarat/
viteza deasupra fundului
c ) Drum
adevarat/ viteza prin
apa
d ) Drum deasupra
fundului/ viteza prin apa

25) Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? O harta electronica radar (True MAP) poate fi
trasata pe ecranul radar de catre utilizator si ulterior folosita pentru pilotarea navei, numai daca:
a ) Radarul
functioneaza in
Miscarea Reala/ N UP
b ) Radarul
functioneaza in Miscare
Relativa/ N UP
c ) Numai daca
radarul este cuplat cu
receptorul GPS.
d ) Avem pe radar un reper
in functie de care sa putem
pozitiona manual harta electronica

a ) stabilirea drumului
navei tinta pentru care se face
evitarea;
b ) stabilirea
distantei de siguranta
optima;
c ) stabilirea orei la care
se incepe manevra de
evitare;
d ) stabilirea
parametrilor manevrei de
evitare.

a ) stabilirea drumului navei tinta
pentru care se face evitarea;
b ) stabilirea distantei de
siguranta optima;
c ) stabilirea parametrilor
manevrei de evitare.

28) Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistem vectorial, in cadrul simularii
manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii parametri:
a ) TCPA-ul la nava tinta
pentru care se face evitarea
b ) Viteza
navei proprii
c ) Timpul alocat pentru
inceperea manevrei de evitare
d ) Drumul navei
noastre

29) Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista deriva, plotand pe Planseta
RADAR pozitiile succesive ale unui reper fix se poate determina:
a ) Drumul adevarat (Da)
care trebuie tinut la timona,
pentru a contracara efectul
derivei
b ) Corectia pentru
stabilirea valorii exacte a
CPA-ului la o nava tinta
c ) Viteza
curentului
d ) Drumul deasupra fundului
care trebuie luat pentru a trece de
la o anumita distanta fata de reper

30) Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista deriva, plotand pe Planseta
RADAR pozitiile succesive ale unui reper fix se poate determina:
a ) drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la
timona, pentru a contracara efectul derivei;
b ) corectia pentru stabilirea valorii
exacte a CPA-ului la nava tinta
c ) viteza
curentului

31) Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistem vectorial, in cadrul simularii
a ) TCPA-ul la nava tinta
pentru care se face evitarea;
b ) viteza navei
proprii;
c ) timpul alocat pentru
inceperea manevrei de evitare;
d ) drumul navei
noastre.

32) Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?In conditiile in care exista deriva, plotand pe Planseta
RADAR pozitiile sugestive ale unui reper fix se poate determina:
a ) drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la
timona, pentru a contracta efectul derivei;
b ) corectia pentru stabilirea valorii
exacte a CPA-ului la o nava tinta;
c ) viteza
curentului.

33) Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?La radar ARPA cu sistem vectorial, in cadrul simularii
a ) TCPA-ul la nava tinta pentru care
se face evitarea;
b ) viteza navei
proprii;
c ) timpul alocat pentru inceperea

34) Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?La un radar cu sistem vectorial, in cadrul simularii
a ) TCPA-ul la nava tinta care se
face evitarea
b ) viteza navei
proprii;
c ) timpul alocat pentru inceperea

35) Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI ( paralelelor indicatoare) este FALSA?
a ) PI se pot
utiliza numai in
Miscarea Relativa;
b ) nu este recomandat a se
trasa pe ecranul radar mai
mult de doua PI simultan;
c ) pilotarea navei cu
ajutorul PI nu este indicata
atunci cand exista deriva;
d ) este indicata utilizarea
PI, pentru pilotarea navei in
orice conditii de vizibilitate.

36) Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor indicatoare) este FALSA?
a ) Cu ajutorul PI se
poate urmari deplasarea
navei pe un anumit drum
b ) Cu ajutorul PI se
poate urmari efectuarea
unei schimbari de drum
c ) Cu ajutorul PI se
poate pilota nava pruntr-o
schema de separare a
traficului
d ) Cu ajutorul PI se
poate urmari rezultatul
unei manevre de evitare

a ) PI se pot
utiliza numai in
Miscarea Relativa
b ) Nu este recomandat a
se trasa pe ecranul radar mai
mult de doua PI simultan
c ) Pilotarea navei cu
ajutorul PI nu este indicata
atunci cand exista deriva
d ) Este indicata utilizarea
PI, pentru pilotarea navei in
orice conditii de vizibilitate

a ) PI se pot utiliza
numai in Miscarea
Relativa;
b ) nu este recomandat a se trasa pe
ecranul radar mai mult de doua PI
simultan;
c ) pilotarea navei cu ajutorul PI
nu este indicata atunci cand exista
deriva.

39) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei " nave ajunse din urma " este
FALSA?
a ) distanta la "nava
ajunsa din urma" scade;
b ) directa Miscarii Relative a " navei ajunsa din
urma" are aproximativ aceeasi valoare cu drumul
navei proprii;
c ) viteza relativa a
"navei ajunse din urma"
este mica.

40) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei "nave ajunse din urma" este
FALSA?
a ) distanta la "nava
ajunsa din urma" scade;
b ) directa Miscarii Relative a "navei ajunsa din
urma" are aproximativ aceeasi valoare cu drumul
navei proprii;
c ) viteza relativa a
"navei ajunse din urma"
este mica

41) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei nave care naviga in acelasi
drum si cu aceeasi viteza cu nava este FALSA?
a ) Distanta la
nava respectiva se
mentine constanta
b ) In Miscarea Relativa
tinta care reprezinta nava
respectiva va fi stationara pe
ecranul radar
c ) Relevmentul la
nava respectiva se
mentine constant
d ) Vectorul de Miscare
Relativa pentru nava respectiva
va avea aceeasi directie cu
drumul navei proprii

42) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei nave care naviga in acelasi
drum si cu aceeasi viteza cu nava este FALSA?
a ) In Miscarea Relativa tinta care
reprezinta nava respectiva va fi
stationara pe ecranul radar;
b ) relevmentul la nava
respectiva se mentine
constant;
c ) vectorul de Miscare Relativa
pentru nava respectiva va avea aceeasi
directie cu drumul navei proprii.

43) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unui reper de navigatie plutitor (
baliza) este FALSA?
a ) in cazul in care nu
exista deriva, directia
Miscarii Relative a
reperului fix este in sens
contrar drumului navei;
b ) in cazul in care nu
exista deriva, viteza
relativa a reperului este
egala cu viteza navei
proprii;
c ) in cazul in care
nu exista deriva, viteza
egala cu viteza
curentului;
d ) in cazul in care nu exista
deriva, din triunghiul vitezelor
construit pentru reperul
respectiv se poate determina
directia curentului.

44) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unui reper de navigatie plutitor
(baliza) este FALSA?
a ) In cazul in care nu
exista deriva, directia
Miscarii Relative a
reperului fix este in sens
contrar drumului navei
b ) In cazul in care nu
egala cu viteza navei
proprii
c ) In cazul in care
egala cu viteza
curentului
d ) In cazul in care exista
deriva, din triunghiul vitezelor
construit pentru reperul
respectiv se poate determina
directia curentului

45) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al manevrei de evitare pe baza
informatiilor date de un radar ARPA cu sistem PAD este ADEVARATA?
a ) PAD-ul indica
grafic zona periculoasa
din jurul unei tinte;
b ) in functie de aria
PAD-ului putem aprecia
valoarea CPA -ului la o
tinta mobila;
c ) tehnica PAD-uluise
preteaza cel mai bine
pentru stabilirea
manevrelor
d ) drumul de evitare se
stabileste prin determinarea
directiei la centrul geometric al
PAD-ului.

46) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radar este FALSA?
a ) Inaltimea la care
se afla antena
radarului influenteaza
bataia radarului
b ) Detectia radar nu este
influentata de conditiile
hidrometeorologice
c ) Radarul trebuie
verificat periodic in conditii
de vizibilitate buna, pentru a
se vedea daca functioneaza
corect
d ) Relevmentele
sunt mai precise decat
distantele masurate cu
radarul
47) Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radar este FALSA?
a ) inaltimea la care
se afla antena
radarului influenteaza
bataia radarului;
b ) detectia radar nu este
influentata de conditiile
hidrometeorologice;
c ) radarul trebuie verificat
periodic in conditii de
vizibilitate buna, pentru a se
vedea daca functioneaza
corect;
d ) relevmentele
sunt mai precise decat
distantele masurate cu
radarul.
48) Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la operarea radarului pe timp de ceata este ADEVARATA?
a ) Ambarcatiunile de
mici dimensiuni pot scapa
uneori detectiei radar
b ) Balizele vor
aparea intotdeauna pe
ecranul radarului
c ) Distantele radar sunt
mai putin precise decat
relevmentele radar
d ) O coasta cu dune de
nisip se vede mai bine
pe radar decat o coasta
stancoasa

49) Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la operarea radarului pe timp de ceata este ADEVARATA?
a ) ambarcatiunile de
mici dimensiuni pot scapa
uneori detectiei radar;
b ) balizele vor
aparea intotdeauna pe
ecranul radarului;
c ) distantele radar sunt
mai putin precise decat
relevmentele radar;
d ) o coasta cu dune de
nisip " se vede" mai bine
pe radar decat o coasta
stancoasa.

50) Care din urmatoarele date trebuie utilizate ( introduse) in sistemul ARPA?
a ) drumul deasupra
fundului;
b ) drumul
compas;
c ) drumul preliminar trasat pe
harta;
d ) drumul
adevarat.

51) Care din urmatoarele date trebuie utilizate ( introduse) in sistemul ARPA?
a ) viteza deasupra
fundului;
b ) viteza prin
apa;
c ) viteza indicata de
GPS;
d ) viteza indicata de lochul
Doppler.

52) Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduce) in sistemul ARPA?
a ) drumul deasupra fundului; b ) drumul compas;
c ) drumul adevarat.

53) Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?
a ) Drumul deasupra
fundului
b ) Drumul
compas
c ) Drumul de urmat, trasat pe
harta
d ) Drumul
adevarat

a ) drumul deasupra fundului; b ) drumul compas;
c ) drumul adevarat.

a ) Viteza deasupra
fundului
b ) Viteza prin
apa
c ) Viteza indicata de
GPS
d ) Viteza indicata de lochul
Doppler

56) Care din urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine radar foarte apropiata de cea care
poate fi observata vizual, de pe puntea de comanda?
a ) miscarea relativa, H-
UP, Vector Relativ pentru
tintele plotate;
b ) miscarea reala, N-
UP, Vector Real pentru
tintele plotate;
c ) miscarea reala, C-
tintele plotate;
d ) miscarea relativa, C-
tintele plotate;
57) Care din urmatoarii factori nu influenteaza deviatia radio:
a ) Distanta nava-
radiofar
b ) Relevmentul prova la
radiofar
c ) Lungimea de
unda
d ) Pescajul
navei

58) Care dintre urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?In conditiile in care exista deriva, pe Planseta
RADAR se lucreaza cu urmatorii parametri de miscare pentru nava proprie:
a ) drum deasupra
fundului/viteza deasupra
fundului;
b ) drum adevarat/viteza
deasupra fundului;
c ) drum
adevarat/ viteza prin
apa;
d ) drum deasupra
deasupra fundului/ viteza
prin apa.

59) Care dintre urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?O harta electronica radar ( True MAP) poate fi
trasata pe ecranul radar de catre utilizator si ulterior folosita pentru pilotarea navei, numai daca:
a ) radarul
functioneaza in
Miscarea Reala/ N-UP;
b ) radarul
functioneaza in
Miscarea Relativa/ N-
UP;
c ) numai daca
radarul este cuplat cu
receptorul GPS;
d ) avem pe radar un reper in
functie de care sa putem pozitiona
manual harta electronica.

60) Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea NAVLINE este FALSA?
a ) NAVLINE-urile se
traseaza prin metoda
relevmentelor si distantelor
masurate la punctele
caracteristice ale rutei de
urmat;
b ) NAVLINE-ul trebuie
utilizat atunci cand ruta pe
care trebuie pilotata nava
implica schimbari frecvente
de drum;
c ) principiul
pilotarii navei pe
NAVLINE este
acelasi ca si in cazul
PI;
d ) spre deosebire
de PI, NAVLINE-ul nu
poate fi utilizat decat pe
scala radar pe care a fost
trasat.

61) Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea NAVLINE este FALSA?
a ) NAVLINE-urile se
traseaza prin metoda
relevmentelor si distantelor
masurate la punctele
caracteristice ale rutei de
urmat
b ) NAVLINE-ul trebuie
utilizat atunci cand ruta pe
care trebuie pilotata nava
implica schimbari frecvente
de drum
c ) Principiul
pilotarii navei pe
NAVLINE este
acelasi ca si in cazul
PI
d ) Spre
deosebirede PI,
NAVLINE-ul nu poate
fi utilizatdecat pe scala
radar pe care a fost trasat

62) Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al manevrei de evitare pe baza
informatiilor date de un radar ARPA cu sistem PAD este ADEVARATA?
a ) PAD-ul
indica grafic zona
periculoasa din jurul
unei tinte
b ) In functie de aria
PAD-ului putem
aprecia valoarea CPA-
ului la o tinta mobila
c ) Tehnica PAD-ului se
preteaza cel mai bine pentru
stabilirea manevrelor de
evitare prin variatia vitezei
d ) Drumul de evitare se
stabileste prin determinarea
directiei la centrul geomteric
al PAD-ului

63) Care dintre urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine radar foarte apropiata de cea
care poate fi observata vizual, de pe puntea de comanda?
a ) Miscarea relativa, H-
UP, Vector Relativ pentru
tintele plotate
b ) Miscarea Reala, N-
tintele plotate
c ) Miscarea Reala,
C-UP, Vector Real pentru
tintele plotate
d ) Miscare Relativa,
C-UP, Vector Real
pentru tintele plotate

64) Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul si viteza unei tinte, la radarele
ARPA?
a ) hexagoanele PAD (
predicted are of danger);
b ) afisarea valorilor pentru
drumul si viteza tintei in format
alfanumeric;
c ) marcarea pozitiilor
anterioare avute de tinta pe
ecranul radar;
d ) vector
relativ sau real de
miscare

65) Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul si viteza unei tinte, la radarele
ARPA?
a ) Hexagoanele PAD
(predicted area of danger)
b ) Afisarea valorilor pentru
drumul si viteza tintei in
format alfanumeric
c ) Marcarea pozitiilor
anterioare avute de tinta pe
ecranul radar
d ) Vector
relativ sau real de
miscare

66) Care este semnificatia parametrului SOG afisat de un receptor GPS de navigatie maritima?
a ) viteza deasupra fundului
in functie de urmatorul
WAYPOINT;
b ) viteza deasupra fundului in
functie de urmatorul
WAYPOINT-ul anterior;
c ) viteza deasupra fundului
rezultata din derivata spatiului intre
puncte consecutiv determinate;

a ) viteza deasupra fundului in
WAYPOINT;
functie de WAYPOINT-ul
anterior;
puncte consecutiv determinate

68) Ce caracterizeaza o situatie de "foarte mare apropiere"?
a ) distanta la o nava
tinta scade;
b ) CPA-ul la o nava tinta este relativ
mic si se mentine constant;
c ) CPA-ul la o nava tinta este mai
mic decat distanta de siguranta.

69) Ce caracterizeaza o situatie de "foarte mare apropiere?
a ) distanta la o nava
tinta scade;
b ) CPA-ul la o nava
tinta este 0;
c ) CPA-ul la o nava tinta este mai mic decat
distanta de siguranta.

70) Ce determina la un radar ARPA emiterea unei alarme vizuale si sonore?
a ) Plotarea automata
a unei tinte care a intrat
in suprafata zonelor de
veghe
b ) O tinta
plotata si urmarita
automat al carei
ecou s-a pierdut
c ) O tinta care are un
CPA mai mic decat limita
stabilita/setata de utilizator
d ) Plotarea unei tinte care a
scapat de detectia primei zone de
veghe, dar a fost detectata de catre
cel de-al doilea Ring Guard

a ) plotarea automata a unei tinte
care a intrat in suprafata zonelor de
veghe;
b ) o tinta plotata si
urmarita automat al carei ecou
s-a pierdut;
c ) o tinta care are un CPA mai
mic decat limita stabilita / setata de
utilizator

a ) plotarea automata a unei tinte
care a intrat in suprafata zonelor de
veghe;
b ) o tinta plotata si
urmarita automat al carei ecou
s-a pierdut;
c ) o tinta care are un CPA mai mic
decat limita stabilita/ setata de
utilizator.

a ) plotarea automata
a unei tinte care a intrat
in suprafata zonelor de
veghe;
b ) o tinta
plotata si urmarita
automat al carei
ecou s-a pierdut;
c ) o tinta care are un
CPA mai mic decat limita
stabilita/setata de
utilizator;
d ) plotarea unei tinte care a
scapat de detectia primei zone de
veghe, dar a fost detectata de
catre cel de-al doilea Ring Guard.

74) Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce valoarea drumului deasupra fundului
pentru nava proprie
a ) Nu vor fi
nici un fel de
erori
b ) Pot aparea erori la
determinarea Directiei Miscarii
Relative a tintelor
c ) Pot aparea
erori la calculul
CPA-ului
d ) Pot aparea erori la
determinarea drumului adevarat
al tintelor

75) Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce valoarea drumului deasupra fundului
pentru nava proprie:
a ) nu vor fi
nici un fel de
erori;
b ) pot aparea erori la
determinarea Directiei Miscarii
Relative a tintelor;
c ) pot aparea
erori la calculul
CPA-ului;
d ) pot aparea erori la
determinarea drumului adevarat
al tintelor;

76) Ce inseamna ARPA?
a ) un sistem automat de
plotare a tintelor radar;
b ) un sistem manual de
c ) un sistem automat pentru pilotarea
navei pe baza informatiei radar.

77) Ce inseamna ARPA?
a ) un sistem automat de
b ) un sistem manual de
c ) un sistem automat pentru plotarea
navei pe baza informatiei radar

78) Cea mai precisa informatie pe care un radar o poate oferi se refera la:
a ) Relevmentul la o tinta b ) Marimea unei tinte c ) Viteza unei tinte
d ) Distanta la o tinta

79) Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra numarul minim
necesar de sateliti radiovizibili, care este de:
a ) 4;
b ) 2; c ) 6; d ) 5;

a ) 4
b ) 2 c ) 6 d ) 5

a ) 4;
b ) 2; c ) 6

a ) 4;
b ) 2; c ) 6;

83) Corectia ortodromica se aplica in relatia de convertire a relevmentului radio cand diferenta de
longitudine nava-radiofar este:
a ) <2 b ) 1<<2 c ) >2

84) CPA-ul la o tinta aflata pe ecranul unui radar conventional, setat in Miscare Relativa cu imaginea
stabilizata N-UP, poate fi determinat;
a ) imediat ce tinta a aparut
pe ecranul radarului;
b ) numai daca imaginea radar este
observata in mod constant;
c ) numai dupa ce tinta a fost
plotata de cel putin doua ori.

85) CPA-ul la tinta aflata pe ecranul unui radar conventional, setat in Miscare Relativa cu imaginea
stabilizata N-UP, poate fi determinat:
a ) imediat ce tinta a aparut
pe ecranul radarului;
b ) numai daca imaginea radar este
observata in mod constant;
c ) numai dupa ce tinta a fost
plotata de cel putin doua ori.

86) Cum se poate detecta cu ajutorul radarului setat in Miscare Relativa prezenta unei tinte periculoase?
a ) distanta scade iar
relevmentului adevarat creste
b ) relevmentul si distanta la
tinta se modifica;
c ) tinta se apropie, iar relevmentul la
ea nu se modifica in mod evident.

87) Cum se poate detecta cu ajutorul radarului setat in Miscare Relativa prezenta unei tinte periculoase?
a ) distanta scade iar valoarea
relevmentului adevarat creste;
b ) relevmentul si distanta la
tinta se modifica;
c ) tinta se apropie, iar
relevmentul la ea nu se modifica;

88) Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de evitare pentru o nava tinta aflata
in tribord, putin inaintea traversului, la un ARPA?
a ) Miscare Reala/ N-
UP/ vector real
b ) Miscare Reala/C-
UP/ vector real
c ) Miscare Relativa/ N-
UP/ vector relativ
d ) Miscare Relativa/ C-
UP/vector real

89) Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de evitare pentru o nava tinta aflata
in tribord, putin inaintea traversului, la un ARPA?
a ) Miscare reala/ N-
UP/ vector real;
b ) Miscare reala/ C-
UP/ vector real;
c ) Miscare relativa/ N-
UP/ vector relativ;
d ) Miscare relativa/ C-
UP/ vector real;

90) Derivata radio este determinata de:
a ) efectul de uscat; b ) efectul de noapte;
c ) efectul de emisie secundara.

91) Deviatia radio este determinata de:
a ) Efectul de uscat b ) Efectul de noapte
c ) Efectul de emisie secundara
d ) Efectul de antena

c ) efectul de emisie secundara

c ) efectul de emisie secundara;
d ) efectul de antena.

94) Din fig, 17 selectati informatia FALSA:

a ) forma de reprezentare
a imaginii radar este North
Up;
b ) evitarea se face prin
schimbare combinata de
drum si viteza;
c ) evitarea se face prin
reducere de viteza, in conditii
de deriva de curent;
d ) timpul de
ploting este de 6
minute.

95) Efectul de noapte este generat de:
a ) Trecerea undei directe
peste suprafete cu proprietati
conductive diferite
b ) Receptia
simultana a undei directe
si a celei reflectate
c ) Eroarea de nealiniere a
antenei cadru in axul
longitudinal al navei
d ) Eroarea in
corectia
compasului

a ) trecerea undei directe peste
suprafete cu proprietati conductive
diferite;
b ) receptia simultana a
undei directe si a celei
reflectate;
c ) eroarea de nealiniere a antenei
cadru in axul longitudinal al navei

diferite;
reflectate;
cadru in axul longitudinal al navei.

98) Eroarea medie patratica in punctul determinat cu un echipament DGPS in 95 5 din cazuri este:
a ) plus sau minus 10
m;
b ) plus sau minus 50
m;
c ) plus sau minus 120
m;
d ) plus sau minus 300
m

99) Eroarea medie patratica in punctul determinat cu un echipament DGPS in 95% din cazuri este:
a ) 10m
b ) 50m c ) 120m d ) 300m

100) Eroarea medie patratica in punctul GPS (pentru utilizatorii neautorizati de Departamentul Apararii al
SUA) cu metoda SA activa, in 95% din cazuri este:
a ) 15m
b ) 150 m
c ) 300m d ) 50m

101) Eroarea medie practica in punctul GPS (pentru utilizatorii neautorizati de Departamentul Apararii al
SUA)cu metoda SA activa, in 95 % din cazuri este:
m;
mm;
m;
m.

102) Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru navele dotate cu radare
ARPA?
a
) NU
b
) DA
c ) DA, numai in conditii de vizibilitate
buna
d ) DA, numai in conditii de vizibilitate
redusa

103) Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru navele dotate cu radare
ARPA?
a
) NU;
b
) DA;
c ) DA, numai in conditii de vizibilitate
buna;
d ) DA, numai in conditii de vizibilitate
redusa.

104) Forma de reprezentare a acestei imagini radar (fig. 2) este:

a ) head up, vectori
relativi;
b ) head up, vectori
reali;
c ) north up, vectori
relativi;
d ) north up, vectori
reali.

105) Forma de reprezentare a acestei imagini radar (fig. 3) este:

a ) head up, vectori
relativi;
b ) head up, vectori
reali;
c ) north up, vectori
reali.
d ) north up, vectori
relativi;

106) Freceventa purtatoare de lucru a statiilor LORAN-C este:
a ) 1950 Khz b ) 1850 Khz c ) 1750 Khz
d ) 100 Khz

107) Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia orizontala in pozitie (
HDOP) exprimata printr-o scara conventionala de la 1 la 10. punctele cu grad minim de incredere
corespund pentru:
a ) HDOP mai mic
decat 1;
b ) 2 mai mic decat HDOP
mai mic decat 3;
c ) 4 mai mic decat HDOP
mai mic decat 5;
d ) HDOP mai
mare decat 5;

108) Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia orizontala in pozitie
(HDOP) exprimata printr-o scara conventionala de la 1 la 10. Punctele cu grad minim de incredere
corespund pentru:
a ) HDOP<1 b ) 2<hdop<=""> </hdop c ) 4<hdop<=""> </hdop
d ) HDOP>5

109) In fig. 10 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de;

a ) evitare prin reducere
de viteza in timp alocat,
reprezentare North Up;
b ) evitare prin reducere
reprezentate Head Up;
c ) evitare prin
drum si viteza, North
Up;
d ) evitare prin
reducere de viteza
imediatt, reprezentate
North Up;

110) In fig. 11. este prezentata rezolvarea vectoreiala, pe planseta radar a unei probleme de :

a ) evitare prin
reducere de viteza imediat,
reprezentare Head Up;
c ) evitare prin
drum si viteza, Head
Up;
d ) evitare prin reducere
de viteza imediat,
reprezentare, North Up;

111) In fig. 12 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de:

a ) evitare prin reducere
b ) evitare prin
reducere de viteza in timp
alocat, reprezentate North
Up;
c ) evitare prin
Up;
d ) evitare prin
schimbare de drum
reprezentare, North Up;


a ) evitare prin
reducere de viteza in timp
alocat, reprezentare Head
Up;
reprezentate North Up;
c ) evitare prin
Up;
d ) evitare prin
schimbare de drum
reprezentare, Head Up;

a ) evitare prin schimbare
de drum in timp alocat,
b ) evitare prin
schimbare de drum
imediat, reprezentare
North Up;
c ) evitare prin
Up;
d ) evitare prin
schimbare de drum
imediat reprezentare,
Head Up;


a ) evitare prin schimbare
de drum in timp alocat,
b ) evitare prin
schimbare de drum
North Up;
c ) evitare prin
Up;
d ) evitare prin
schimbare de drum imediat
reprezentare, Head Up;

a ) evitare prin
schimbare de drum in
timp alocat, reprezentare
North Up;
b ) evitare prin
drum si viteza, noua viteza
impusa, North-Up;
c ) evitare prin
drum si viteza,noul drum
impus, Head Up;
d ) evitare prin
schimbare de drum
imediat reprezentare,
North Up;


a ) evitare prin
schimbare de drum in
timp alocat, reprezentare
North Up;
b ) evitarea se face prin
drum si viteza, noua viteza
impusa, North Up;
c ) evitare prin
schimbare de drum si
viteza, noul drum impus,
head Up;
d ) evitare prin
schimbare de drum
North Up.
117) In sistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea,
longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la
suprafata:
a ) Sferei terestre b ) Geoidului
c ) Elipsoidului de referinta
d ) Liniei de plutire

suprafata:
a ) sferei terestre; b ) geoidului;
c ) elipsoidului de referinta;
d ) liniei de plutire.

119) In sistem tridimensional 3D, parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea,
suprafata:
c ) Elipsoidului de referinta.

120) In sistemul tridimensional 3D, parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea,
suprafata:
c ) elipsoidului de referinta.

121) In situatia reprezentata alaturat ( fig. 6):

a ) tinta din tribord este mai
periculoasa decat tinta din
babord;
b ) tinta din
babord este
fixa;
c ) se va evita tinta din
tribord pentru ca este
privilegiata;
d ) se va evita tinta din
babord pentru ca este
privilegiata;

122) In stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul GPS se face in functie de:
a ) Numarul de nave
existente in rada
b ) Distanta la un reper fix
la coasta
c ) Numarul de chei de
lant la apa
d ) Adancimea
apei

a ) numarul de nave
existente in rada;
b ) distanta la un reper fix
la coasta;
c ) numarul de chei de
lant la apa;
d ) adancimea
apei.

124) In terminologia radar " Aspectul" unei nave tinta inseamna:
a ) relevmentul adevarat in
care nava proprie " vede"
nava proprie;
b ) relevmentul prova
semicircular in care nava tinta "
vede" nava proprie;
c ) relevmentul prova in
care nava tinta " vede" nava
proprie;
d ) marimea si
forma navei.

125) In terminologia radar "Aspectul" unei nave tinta inseamna:
a ) relevmentul adevarat in care
nava proprie "vede" nava proprie;
semicircular in care nava tinta "vede"
nava proprie;
c ) relevmentul prova in care
nava proprie "vede" nava tinte

126) In terminologia radar Aspectul unei nave tinta inseamna:
a ) Relevmentul adevarat in
care nava proprie vede
nava proprie
b ) Relevmentul prova
semicircular in care nava tinta
vede nava proprie
c ) Relevmentul Prova in
care nava proprie vede
nava tinta
d ) Marimea
si forma navei

127) In terminologia radar" Aspectul" unei nave tinta inseamna:
a ) relevmentul adevarat in care
nava proprie "vede" nava proprie;
semicircular in care nava tinta " vede"
nava proprie;
c ) relevmentul Prova in care
nava proprie " vede" nava tinta.

128) Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D ( latitudine, longitudine) si pozitia
corespunzatoare materializata pe harta de navigatie apar diferente daca:
a ) harta nu
este actualizata
la zi;
b ) nu este cunoscuta
exact inaltimea antenei
receptorului GPS;
c ) nu a fost aplicata
corectia de fus orar la ora
afisata de receptorul GPS;
d ) harta a fost proiectata pe
baza unui elipsoid de referinta diferit
de cel pe baza caruia a fost proiectat
sistemul GPS.

129) Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D (latitudine, longitudine) si pozitia
a ) Harta nu
este actualizata
la zi
b ) Nu este cunoscuta
receptorului GPS
c ) Nu a fost aplicata
afisata de receptorul GPS
d ) Harta a fost proiectata pe
sistemul GPS

130) La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la acest sistem grafic
ARPA, este FALSA?
a ) Orice tinta
plotata poate avea
unul, doua sau nici
un PAD
b ) Aria PAD-ului nu se
modifica atata timp cat nu se
modifica parametrii de mars ai
navei proprii sau ai navei tinta
c ) Pozitia PAD-ului se
modifica o data cu
modificarea distantei dintre
nava noastra si nava tinta
d ) Punctul de
coliziune nu coinicide
cu centrul geometric al
PAD-ului

ARPA, este FALSA?
a ) PAD-ul
are forma unui
hexagon
b ) Aria PAD-ului nu se
modifica neaparat simetric pe
masura ce scade distanta la
nava tinta
c ) Aria PAD-ului
depinde de distanta de
siguranta introdusa de
catre utilizator
d ) Aria PAD-ului depinde
de timpul alocat de utilizator
pana la inceperea manevrei de
evitare

ARPA, este FALSA?
a ) PAD-ul
are forma unui
hexagon;
b ) aria PAD-ului nu se
modifica neaparat simetric pe
masura ce scade distanta la
nava tinta?
c ) Aria PAD-ului
depinde de distanta de
siguranta introdusa de catre
utilizator;
d ) Aria PAD-ului depinde
de timpul alocat de utilizator
pana la inceperea manevrei de
evitare.;

133) Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind:
a ) locul geometric al
punctelor din care suma
distantelor la doua puncte
fixe este constanta;
b ) locul geometric al
punctelor de egal
relevment la doua
puncte fixe;
c ) locul geometric al
punctelor de egala
diferenta de relevment la
doua puncte fixe;
d ) locul geometric al
punctelor de egala
diferenta de distanta la
doua puncte fixe;

a ) Locul geometric al
fixe este constanta
b ) Locul geometric
al punctelor de egal
relevment la doua
puncte fixe
c ) Locul geometric al
punctelor de egala
doua puncte fixe
d ) Locul geometric
al punctelor de egala
doua puncte fixe

a ) locul geometric al punctelor din
care suma distantelor la doua puncte
b ) locul geometric al punctelor
de egala diferenta de relevment la
doua puncte fixe;
punctelor de egala diferenta de
distanta la doua puncte fixe;

36) Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie. Care din urmatoarele
afirmatii este FALSA?
a ) Drumul deasupra
fundului pe care se deplaseaza
nava proprie
b ) Viteza de deasupta
fundului pe care se deplaseaza
nava proprie
c ) Unghiul
total de deriva
d ) Abaterea navei
proprii de la ruta trasata pe
harta

a ) drumul deasupra fundului pe
care se deplaseaza nava proprie;
b ) viteza de deasupra fundului pe
c ) abaterea navei proprii
de la ruta trasata pe harta

a ) drumul deasupra fundului pe
b ) Viteza de deasupra fundului pe
c ) abaterea navei proprii
de la ruta trasata pe harta.

139) O linie de pozitie LORAN-C se determina prin masurarea:
a ) Diferentei de faza si
amplitudine
b ) Diferentei de timp si
frecventa
c ) Diferentei de
frecventa si faza
d ) Diferentei de
timp si faza

140) O pereche de statii a unui lant LORAN-C se identifica in functie de:
a ) Frecventa de baza de
b ) Frecventa de
d ) Frecventa
purtatoare

a ) frecventa de baza de
repetitie a impulsurilor;
b ) frecventa de
c ) frecventa specifica de
d ) frecventa
purtatoare.

142) Parametrii utilizati pentru determinarea pozitiei cu sistemul GPS:
a ) Pseudodistanta,
inaltimea
b ) Diferenta de
relvement, suma distantelor
c ) Pseudodistanta,
diferenta de distanta
d ) Diferenta de
distanta, azimutul

a ) pseudodistanta,
inaltimea;
b ) diferenta de
relevement, suma
distantelor;
c ) pseudodistanta,
diferenta de distanta;
d ) diferenta de
distanta, azimutul

144) Pe ecranul radar setat in Miscare Relativa observati o tinta care timp de 12 minute s-a mentinut in
acelasi relevment si la aceeasi distanta fata de nava proprie. Tinta respectiva este:
a ) un reper
fix;
b ) o nava care se deplaseaza in acelasi drum si cu aceeasi
viteza ca nava proprie;
c ) o nava ajunsa din
urma.

145) Pe harta electronica poate fi afisata pozitia cu conditia ca echipamentul ECDIS sa fie cuplat cu:
a ) receptorul GPS;
b ) girocompasul; c ) pilotul automat.

a ) Receptorul GPS;
b ) Girocompasul; c ) Pilotul automat;

147) Pe schema din fig. 10, forma de reprezentare radar este:

a ) Head; b ) North; c ) Head Up;
d ) North Up;

148) Precizia masurarii relevmentului radiogoniometric este influentata de un cumul de factori. Influenta
carui din acesti factori poate fi masurata valoric prin metoda comparatiei intre relevementul optic si
relevmentul radio masurate simultan la acelasi
a ) efectul de uscat b ) efectul de noapte c ) efectul de antena
d ) efectul de emisie secundara
149) Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de factori. Care din afirmatiile de
mai jos este FALSA:
a ) Configuratia
satelitilor radiovizibili
b ) Eroarea in
punctul estimat al
navei
c ) Numarul de
sateliti radiovizibili
d ) Degradarea intentionata a secventei
de efemerida din structura semnalului
emis de satelitii GPS

150) Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de factori. Care din afirmatiile de
mai jos este FALSA:
a ) configuratia
satelitilor radiovizibili;
b ) eroarea in
punctul estimat al
navei;
c ) numarul de
sateliti radiovizibili;
d ) degradarea intentionata a secventei
emis de satelitii GPS.

151) Progamarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o traversada oceanica pe drum
mixt, se face in functie de:
a ) Drumurile
intermediare si cel pe
paralelul limita
b ) Punctele
intermediare ca
WAYPOINT-uri
c ) Distantele pe
drumurile intermediare si
pe paralelul limita
d ) Relevmentul si distanta
de la punctul initial la
punctul final

152) Programarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o traversada oceanica pe drum
a ) drumurile
paralelul limita;
b ) punctele
intermediare ca
WAYPOINT-uri;
c ) distantele pe
pe paralelul limita;
d ) relevmentul si distanta
punctul final.

153) Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului de maree, acesta indica o
viteza mai mare decat viteza reala a navei proprii. Ce erori sunt posibile in datele pe care ARPA le afiseaza?
a ) CPA-ul afisat este
mai mic decat cel real;
b ) TCPA -ul afisat este
mai mic decat cel real;
c ) relevmentul afisat pentru
tinta plotata este eronat;
d ) nici una
dintre aceste erori

154) Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului de maree, acesta indica o
viteza mai mare decat viteza reala a navei proprii. Ce erori sunt posibile in datele pe care ARPA le afiseaza?
a ) CPA-ul afisat este
mai mic decat cel real
b ) TCPA-ul afisat este
mai mic decat cel real
c ) Relevmentul afisat pentru
tinta plotata este eronat
d ) Nici una
dintre acestea erori

155) Radarul este setat in Miscare N-UP. Influienteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de
radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte?
a ) da;
b ) nu;
c ) numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentru tinta plotata.

156) Radarul este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de
a
) Da
b
) Nu
c ) Numai daca se lucreaza cu vectori reali
de miscare pentru tinta plotata
d ) Numai daca se lucreaza cu vectori
relativi de miscare pentru tinta plotata

157) Radarul este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de
a
) da;
b
) nu;
c ) numai daca se lucreaza cu vectori reali
de miscare pentru tinta plotata;
d ) numai daca se lucreaza cu vectori
relativi de miscare pentru tinta plotata.

158) Radarul este setat in Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP. Care din urmatoarele afirmatii
referitoare la utilitatea functiei HISTORY este ADEVARATA?
a ) Arata care
dintre tinte vine la
coliziune
b ) Arata care dintre
tintele plotate a schimbat
de drum
c ) Aceasta functie se utilizeaza
numai atunci cand se simuleaza
manevra de evitare
d ) Indica drumul,
viteza si CPA-ul tintei
plotate.

159) Radarul este setat in Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP. Care din urmatoarele afirmatii
referitoare la utilitatea functiei HISTORY este ADEVARATA?
a ) arata care dintre
tinte vine la
coliziune;
b ) arata care dintre
tintele plotate a schimbat
de drum;
c ) aceasta functie se utilizeaza
numai atunci cand se simuleaza
manevra de evitare;
d ) indica drumul,
viteza si CPA-ul tintei
plotate.

160) Radarul este setat in Miscare Reala, N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de
a ) da;
b ) nu;
c ) numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare pentru tinta plotata.

161) Radarul este setat in Miscare Reala. Care din urmatoarele tipuri de tinte nu se va deplasa pe imaginea
radar?
a ) Un
reper fix
b ) Spotul care reprezinta
pozitia navei proprii
c ) O nava care merge in acelasi drum si
cu aceeasi viteza ca nava proprie
d ) O nava
ajunsa din urma

162) Radarul este setat in Miscare Reala. Care din urmatoarele tipuri de tinte nu se va deplasa pe imaginea
radar?
a ) un
reper fix;
b ) suportul care reprezinta pozitia
navei proprii;
c ) o nava care merge in acelasi drum si in aceeasi
viteza ca nava proprie.

163) Radarul este setat in Miscare Relativa H-UP. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?
a ) Linia coastei care
apare pe imaginea radar are
de regula aceeasi orientare
cu harta de navigatie
b ) Pe cercul
azimutal al radarului
se masoara relevmente
adevarate
c ) Imaginea radar
corespunde cu imaginea care
se poate observa vizual de pe
puntea de comanda
d ) La o schimbare de
drum, imaginea radar se
roteste in sensul giratiei
navei

164) Radarul este setat in Miscare relativa H-UP. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?
a ) linia coastei care apare
pe imaginea radar are de
regula aceeasi orientare cu
harta de navigatie;
b ) pe cercul
azimutal al radarului
se masoara relevmente
adevarate;
c ) imaginea radar
corespunde cu imaginea care
se poate observa vizual de pe
puntea de comanda;
d ) la o schimbare de
drum, imaginea radar se
roteste in sensul giratiei
navei.

165) Radarul este setat in Miscare relativa H-UP. Ce influenta are directia si viteza curentului asupra
vectorului miscarii relative al unei tinte?
a ) nu are
nici o influenta;
b ) poate genera erori atunci
cand se determina viteza relativa
a tintei respective;
c ) poate genera erori atunci
cand se calculeaza Aspectul la
tinta respectiva;
d ) poate produce
erori in calcularea
CPA-ului.

166) Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea mai rapida metoda
pentru determinarea punctului navei?
a ) Masurarea unei distante
si a unui relevment la un reper
b ) Masurarea a
doua distante
c ) Masurarea a
doua relevmente
d ) In sistemul H-UP nu este
indicata determinarea pozitiei
navei

167) Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea mai rapida metoda
a ) masurarea unei distante si a unui
relevment la un reper;
b ) masurarea a doua
distante;
c ) masurarea a doua
relevmente.

168) Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Ce influenta are directia si viteza
curentului asupra vectorului miscarii relative al unei tinte?
a ) nu are nici
o influenta;
b ) poate genera erori atunci cand se
determina viteza relativa a tintei respective;
c ) poate genera erori atunci cand se
calculeaza Aspectul la tinta respectiva.
169) Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. O nava tinta in sectorul Prova
Tribord vine la coliziune. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
a ) O schimbare de drum
la tribord, efectuata de
nava proprie va face ca
valoarea Directiei Miscarii
Relative sa creasca
b ) O schimbare de drum
la Babord, efectuata de nava
proprie, va face ca valoarea
Directiei Miscarii Relative
al navei tinta sa scada
c ) O reducere a
vitezei navei proprii va
face ca valoarea
Directiei Miscarii
Relative a navei tinta
sa creasca
d ) Stoparea navei
proprii, (viteza prin apa
zero) nu modifica valoarea
a navei tinta
170) Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. Onava tinta in sectorul Prova
Tribord vine la coliziune. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
a ) o schimbare de drum
la tribord, efectuata de
nava proprie va face ca
Relative sa creasca;
b ) o schimbare de drum la
babord, efectuata de nava
proprie va face ca valoarea
al navei tinta sa scada;
c ) o reducere a
vitezei navei proprii va
face ca valoarea
Directiei Miscarii
Relative a navei tinta sa
creasca;
d ) stoparea nvei
proprii, ( viteza prin apa
zero) nu se modifica
relative a navei tinta.

171) Radarul este setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influenta are directia si viteza curentului asupra
a ) Nu are
nici o infuenta
b ) Poate genera erori atunci
cand se determina viteza relativa a
tintei respective
c ) Poate genera erori atunci
cand se calculeaza Aspectul la
tinta respectiva
d ) Poate produce
erori in calcularea
CPA-ului

172) Radarul este setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influienta are directia si viteza curentului asupra
a ) nu are nici
o influienta;
b ) poate genera erori atunci cand se
determina viteza relativa a tintei respective;
c ) poate genera erori atunci cand se
calculeaza aspectul la tinta respectiva.

173) Radarul este setat pe Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP, viteza navei proprii este diferita de
zero. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
a ) O tinta mobila se
deplaseaza intotdeauna
pe imaginea radar
b ) Spotul care
marcheaza pozitia navei
proprii ramane intotdeauna
fix
c ) O schimbare de drum a
navei proprii nu modifica directia
de deplasare a tintelor mobile
aflate pe ecran
d ) Spotul unui
reper fix ramane fix
pe imaginea radar

174) Radarul este setat pe Miscarea Reala, imaginea stabilizata N-UP, viteza navei proprii este diferita de
a ) o tinta mobila se
pe imaginea radar;
b ) spotul care
proprii ramane intotdeauna
fix;
c ) o schimbare de drum a
navei proprii modifica directia de
deplasare a tintelor mobile aflate
pe ecran;
d ) spotul unui
pe imaginea radar.

175) Radarul este setat pe Miscarea Reala. Care din urmatoarele tinte nu se va deplasa pe imaginea radar?
a ) un
reper fix;
b ) spotul care reprezinta
pozitia navei proprii;
c ) o nava care merge in acelasi drum si
cu aceeasi viteza ca nava proprie;
d ) o nava
ajunsa din urma.

176) Radarul este setat pe Miscarea Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea mai rapida metoda
a ) masurarea unei distante
si a unui relevment la un
reper;
b ) masurarea a
doua distante;
c ) masurarea a
doua relevmente;
d ) in sistemul H-UP nu este
indicata determinarea pozitiei
navei.

177) Radarul este setat pe Miscarea Relativa, imaginea stabilizata N-UP, viteza navei proprii este diferita de
a ) O tinta mobila se
pe imaginea radar
b ) Spotul care
proprii ramane
intotdeauna fix
c ) O schimbare de drum a
navei proprii modifica directia
miscarii relative a tintelor mobile
aflate pe ecran
d ) Spotul unui
pe imaginea radar

178) Radarul este setat pe Miscarea Relativa, imaginea stabilizata N-UP, viteza navei proprii este diferita de
a ) o tinta mobila se
pe imaginea radarul;
b ) spotul care
proprii ramane
intotdeauna fix;
c ) o schimbare de drum a navei
proprii modifica directia miscarii
relative a tintelor mobile aflate pe
ecran;
d ) spotul unui
pe imaginea radar.

179) Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de sateliti operationali, a caror
dispunere in spatiu este urmatoarea:
a ) In 4 plane orbitale,
cate 6 sateliti in fiecare
plan orbital
b ) In 6 plane
orbitale, cate 4 sateliti in
fiecare plan orbital
c ) In 3 plane orbitale,
plan orbital
d ) In 8 plane orbitale,
plan orbital

a ) in 4 plane orbitale, cate 6
sateliti in fiecare plan orbital;
b ) in 6 plane orbitale, cate 4
c ) in 3 plane orbitale, cate 8
sateliti in fiecare plan orbital.

a ) in 4 plane orbitale,
plan orbital;
b ) in 6 plane orbitale,
plan orbital;
c ) in 3 plane orbitale,
plan orbital;
d ) in 8 plane orbitale,
plan orbital;
182) Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 e sateliti operationali, a caror
183) Semnul corectiei ortodromice depinde de:
a ) Distanta nava-
radiofar
b ) Semnul declinatiei
magnetice
c ) Pozitia nave in functie de
pozitia radiofarului
d ) Pozitia antenei
cadru

a ) distanta nava-
radiofar;
b ) semnul declinatiei
magnetice;
c ) pozitia nave in functie de pozitia
radiofarului.

185) Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta:
a ) Astrogeodezic
b ) WGS-84
c ) CLARKE d ) WGS-72

a ) astrogeodezic
b ) WGS-84
c ) WGS-72

a ) astrogeodezic;
b ) WGS-84;
c ) CLARKE; d ) WGS-72.

a ) Astrogeodezic;
b ) WGS-84;
c ) WGS-72.

189) Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta:
a ) Data la care a
fost intocmita harta
b ) Data ultimei
corectii a hartii
c ) Elipsoidul de referinta pe
baza caruia a fost proiectata harta
d ) Data limita pina la
care este valabila harta

190) Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta;
a ) data la care a fost
intocmita harta;
b ) data ultimei
corectii a hartii;
c ) elipsoidul de referinta pe
baza caruia a fost proiectata harta;
d ) data limita pana la
care este valabila harta.

191) Tinta din figura 1alaturata prezinta urmatoarea caracteristica:

a ) are acelasi drum cu nava
proprie dar viteza diferita;
b ) este o
tinta fixa;
c ) are acelasi drum si aceeasi
viteza cu nava proprie;
d ) este o nava
in deriva.

192) Tinta din figura 4 radar:

a ) este
periculoasa;
b ) este
nepericuloasa;
c ) va intersecta drumul
propriu prin pupa;
d ) are drumul in cadranul 2
de orizont.

193) Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor date:
a ) Viteza navei deasupra
fundului sau prin apa
b ) Distanta pana la
urmatorul Way Point
c ) Valoarea
corectiei giro
d ) Pozitia indicata de
receptorul GPS

a ) viteza navei deasupra fundului sau
prin apa;
b ) distanta pana la urmatorul Way
Point;
c ) valoarea corectiei
giro.

a ) viteza navei deasupra
fundului sau prin apa;
b ) distanta pana la
urmatorul WAY POINT;
c ) valoarea
corectiei giro;
d ) pozitia indicata de
receptorul GPS.

196) Urmatoarea afirmatie legata de tinta din figura 3 este adevarata:

a ) tinta este
reprezentata in miscare
relativa;
b ) tinta prezinta
pericol de coliziune;
c ) tinta are acelasi drum
si aceeasi viteza cu nava
proprie;
d ) tinta are acelasi drum cu
nava proprie dar o viteza mai
mica.

197) Valoarea limita a functiei XTE ( abatere laterala de la drumul deasupra fundului pana la urmatorul
WAYPOINT) se stabileste in raport de:
a ) sensibilitatea pilotului automat
coroborata cu gradul marii;
b ) pericolele de navigatie
existente in zona;
c ) ambardeea
navei;
d ) corectia
compas.

198) Valoarea limita a functiei XTE (abatere laterala de la drumul deasupra fundului pana la urmatorul
a ) Sensibilitatea pilotului automat
coroborata cu gradul marii
b ) Pericolele de navigatie
existente in zona
c ) Ambardeea
navei
d ) Corectia
compas

199) Valoarea limita admisa pentru corectia sextului este:
a )
b )
c )

200) Viteza navei proprii (fig. 2) este egala cu:

a ) 12 nd;
b ) 10 nd; c ) 22 nd; d ) 0 nd.

01_NAVIGATIE_RO-NRE(2012)
VARIANTA 0
MARTOR

1) Acordul receptorului LORAN-C pe freceventa de lucru a unui lant LORAN-C se face in functie de:
a ) Frecventa de
repetitie a impulsului
b ) Frecventa
purtatoare
d ) Frecventa de baza

2) Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in "Admiralty List of Radio Signals"
a ) vol.3; b ) vol.4;
c ) vol.2

3) Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in "Admiralty list of Radio Signals":
a ) vol.3; b ) vol.4;
c ) vol.2.

4) Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in Admiralty List of Radio Signals:
a ) Vol.3 b ) Vol.4
c ) Vol.2
d ) Vol.1

5) Care din afirmatia de mai jos cu privire la factorii care afecteaza precizia punctului LORAN-C este falsa:
a ) Conditiile de
propagare
b ) Starea marii in
zona de navigatie
c ) Unghiul de intersectie
intre liniile de pozitie
d ) Distanta nava-statia
MASTER a lantului LORAN-C
utilizat

6) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la efectul de uscat este FALSA:
a ) Depinde de raportul
dintre distanta nava-
radiofar, nava-linia
coastei
b ) Este minim cand
linia coastei
c ) Este maxim cand
linia coastei
d ) Depinde de unghiul
format intre directia nava-
radiofar si linia coastei

a ) inaltimea aproximativa a orbitei
este aproximativ egala cu 21.200km;
ecuatorului terestru i= 55 grade;
c ) perioada de rotatie
a satelitilor T= 24 ore.

a )
Inaltimea aproximativa
a orbitei ~21.200 km
b ) Inclinarea orbitei fata de
planul ecuatorului terestru i=55
grd
c ) Perioada de
rotatie a satelitilor T=24
ore
d ) Decalajul intre
orbite pe ecuator
Dl=60

a ) inaltimea
aproximativ
21.200km;
b ) inclinarea orbitei
fata de planul
ecuatorului terestru
i=55 grade;
c ) perioada
de rotatie a
satelitilor T= 24
ore;
d )
Daca vertexul are coordonatele: = 40 grade
N; = 161 grade E, cercul mare pe care este
definita ortodroma corespunzatoare va
intersecta ecuatorul in punctele de longitudine:

a ) inaltimea aproximativa a
orbitei este 21.200 km
ecuatorului terestru este 55 grade
c ) perioada de rotatie a
satelitilor este 24 ore

11) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control GPS este FALSA:
a ) Urmarirea
satelitilor GPS
b ) Determinarea pozitiei
GPS
c ) Modificarea
orbitei satelitiilor GPS
d ) Actualizarea efemeridei si
satelitiilor GPS la fiecare 12 ore

12) Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control GPS este FALSA?
a ) urmarirea
satelitilor GPS;
b ) determinarea pozitiei
GPS;
c ) modificarea
orbitei satelitilor GPS;
d ) actualizarea efemeridei si
satelitilor GPS la fiecare 12 ore.

a ) Catargele
b ) Corpul navei
c ) Bigile d ) Antenele navei

a ) catargele;
b ) corpul navei;
c ) bigile; d ) antenele navei.

15) Care din urmatoarii factori nu influenteaza deviatia radio:
a ) Distanta nava-
radiofar
b ) Relevmentul prova la
radiofar
c ) Lungimea de
unda
d ) Pescajul
navei

a ) viteza deasupra fundului
in functie de urmatorul
WAYPOINT;
WAYPOINT-ul anterior;
puncte consecutiv determinate;

a ) viteza deasupra fundului in
WAYPOINT;
functie de WAYPOINT-ul
anterior;
puncte consecutiv determinate

a ) 4;
b ) 2; c ) 6; d ) 5;

a ) 4
b ) 2 c ) 6 d ) 5

a ) 4;
b ) 2; c ) 6

a ) 4;
b ) 2; c ) 6;

22) Corectia ortodromica se aplica in relatia de convertire a relevmentului radio cand diferenta de
longitudine nava-radiofar este:
a ) <2 b ) 1<<2 c ) >2

23) Derivata radio este determinata de:
c ) efectul de emisie secundara.

a ) Efectul de uscat b ) Efectul de noapte
c ) Efectul de emisie secundara
d ) Efectul de antena

c ) efectul de emisie secundara

c ) efectul de emisie secundara;
d ) efectul de antena.

a ) Trecerea undei directe
peste suprafete cu proprietati
conductive diferite
b ) Receptia
simultana a undei directe
si a celei reflectate
c ) Eroarea de nealiniere a
antenei cadru in axul
longitudinal al navei
d ) Eroarea in
corectia
compasului

diferite;
reflectate;
cadru in axul longitudinal al navei

diferite;
reflectate;
cadru in axul longitudinal al navei.

30) Eroarea medie patratica in punctul determinat cu un echipament DGPS in 95 5 din cazuri este:
m;
m;
m;
m

31) Eroarea medie patratica in punctul determinat cu un echipament DGPS in 95% din cazuri este:
a ) 10m
b ) 50m c ) 120m d ) 300m

32) Eroarea medie patratica in punctul GPS (pentru utilizatorii neautorizati de Departamentul Apararii al
SUA) cu metoda SA activa, in 95% din cazuri este:
a ) 15m
b ) 150 m
c ) 300m d ) 50m

33) Eroarea medie practica in punctul GPS (pentru utilizatorii neautorizati de Departamentul Apararii al
SUA)cu metoda SA activa, in 95 % din cazuri este:
m;
mm;
m;
m.

34) Freceventa purtatoare de lucru a statiilor LORAN-C este:
a ) 1950 Khz b ) 1850 Khz c ) 1750 Khz
d ) 100 Khz
35) Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia orizontala in pozitie (
HDOP) exprimata printr-o scara conventionala de la 1 la 10. punctele cu grad minim de incredere
corespund pentru:
a ) HDOP mai mic
decat 1;
b ) 2 mai mic decat HDOP
mai mic decat 3;
c ) 4 mai mic decat HDOP
mai mic decat 5;
d ) HDOP mai
mare decat 5;
36) Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia orizontala in pozitie
(HDOP) exprimata printr-o scara conventionala de la 1 la 10. Punctele cu grad minim de incredere
corespund pentru:
a ) HDOP<1 b ) 2<hdop<=""> </hdop c ) 4<hdop<=""> </hdop
d ) HDOP>5

suprafata:
a ) Sferei terestre b ) Geoidului
c ) Elipsoidului de referinta
d ) Liniei de plutire

suprafata:
c ) elipsoidului de referinta;
d ) liniei de plutire.

39) In sistem tridimensional 3D, parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea,
suprafata:
c ) Elipsoidului de referinta.

40) In sistemul tridimensional 3D, parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea,
suprafata:
c ) elipsoidului de referinta.

a ) Numarul de nave
existente in rada
b ) Distanta la un reper fix
la coasta
c ) Numarul de chei de
lant la apa
d ) Adancimea
apei

a ) numarul de nave
existente in rada;
b ) distanta la un reper fix
la coasta;
c ) numarul de chei de
lant la apa;
d ) adancimea
apei.

43) Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D ( latitudine, longitudine) si pozitia
a ) harta nu
este actualizata
la zi;
b ) nu este cunoscuta
receptorului GPS;
c ) nu a fost aplicata
afisata de receptorul GPS;
d ) harta a fost proiectata pe
sistemul GPS.
44) Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D (latitudine, longitudine) si pozitia
a ) Harta nu
este actualizata
la zi
b ) Nu este cunoscuta
receptorului GPS
c ) Nu a fost aplicata
afisata de receptorul GPS
d ) Harta a fost proiectata pe
sistemul GPS

a ) locul geometric al
b ) locul geometric al
punctelor de egal
relevment la doua
puncte fixe;
punctelor de egala
doua puncte fixe;
d ) locul geometric al
punctelor de egala
doua puncte fixe;

a ) Locul geometric al
fixe este constanta
b ) Locul geometric
al punctelor de egal
relevment la doua
puncte fixe
c ) Locul geometric al
punctelor de egala
doua puncte fixe
d ) Locul geometric
al punctelor de egala
doua puncte fixe

a ) locul geometric al punctelor din
care suma distantelor la doua puncte
b ) locul geometric al punctelor
de egala diferenta de relevment la
doua puncte fixe;
punctelor de egala diferenta de
distanta la doua puncte fixe;

48) O linie de pozitie LORAN-C se determina prin masurarea:
a ) Diferentei de faza si
amplitudine
b ) Diferentei de timp si
frecventa
c ) Diferentei de
frecventa si faza
d ) Diferentei de
timp si faza

a ) Frecventa de baza de
b ) Frecventa de
d ) Frecventa
purtatoare

a ) frecventa de baza de
b ) frecventa de
c ) frecventa specifica de
d ) frecventa
purtatoare.

a ) Pseudodistanta,
inaltimea
b ) Diferenta de
relvement, suma distantelor
c ) Pseudodistanta,
diferenta de distanta
d ) Diferenta de
distanta, azimutul

a ) pseudodistanta,
inaltimea;
b ) diferenta de
relevement, suma
distantelor;
c ) pseudodistanta,
diferenta de distanta;
d ) diferenta de
distanta, azimutul

a ) receptorul GPS;
b ) girocompasul; c ) pilotul automat.

a ) Receptorul GPS;
b ) Girocompasul; c ) Pilotul automat;

55) Precizia masurarii relevmentului radiogoniometric este influentata de un cumul de factori. Influenta
carui din acesti factori poate fi masurata valoric prin metoda comparatiei intre relevementul optic si
relevmentul radio masurate simultan la acelasi
a ) efectul de uscat b ) efectul de noapte c ) efectul de antena
d ) efectul de emisie secundara

56) Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de factori. Care din afirmatiile de mai
jos este FALSA:
a ) Configuratia
satelitilor radiovizibili
b ) Eroarea in
punctul estimat al
navei
c ) Numarul de
sateliti radiovizibili
d ) Degradarea intentionata a secventei
emis de satelitii GPS

57) Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de factori. Care din afirmatiile de mai
jos este FALSA:
a ) configuratia
satelitilor radiovizibili;
b ) eroarea in
punctul estimat al
navei;
c ) numarul de
sateliti radiovizibili;
d ) degradarea intentionata a secventei
emis de satelitii GPS.
58) Progamarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o traversada oceanica pe drum
a ) Drumurile
paralelul limita
b ) Punctele
intermediare ca
WAYPOINT-uri
c ) Distantele pe
pe paralelul limita
d ) Relevmentul si distanta
punctul final

59) Programarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o traversada oceanica pe drum
a ) drumurile
paralelul limita;
b ) punctele
intermediare ca
WAYPOINT-uri;
c ) distantele pe
pe paralelul limita;
d ) relevmentul si distanta
punctul final.
a ) In 4 plane orbitale,
plan orbital
b ) In 6 plane
orbitale, cate 4 sateliti in
fiecare plan orbital
c ) In 3 plane orbitale,
plan orbital
d ) In 8 plane orbitale,
plan orbital

sateliti in fiecare plan orbital.

a ) in 4 plane orbitale,
plan orbital;
b ) in 6 plane orbitale,
plan orbital;
c ) in 3 plane orbitale,
plan orbital;
d ) in 8 plane orbitale,
plan orbital;

63) Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 e sateliti operationali, a caror

a ) Distanta nava-
radiofar
b ) Semnul declinatiei
magnetice
c ) Pozitia nave in functie de
pozitia radiofarului
d ) Pozitia antenei
cadru

a ) distanta nava-
radiofar;
b ) semnul declinatiei
magnetice;
c ) pozitia nave in functie de pozitia
radiofarului.

a ) Astrogeodezic
b ) WGS-84
c ) CLARKE d ) WGS-72

a ) astrogeodezic
b ) WGS-84
c ) WGS-72

a ) astrogeodezic;
b ) WGS-84;
c ) CLARKE; d ) WGS-72.
a ) Astrogeodezic;
b ) WGS-84;
c ) WGS-72.

70) Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta:
a ) Data la care a
fost intocmita harta
b ) Data ultimei
corectii a hartii
c ) Elipsoidul de referinta pe
baza caruia a fost proiectata harta
d ) Data limita pina la
care este valabila harta

71) Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta;
a ) data la care a fost
intocmita harta;
b ) data ultimei
corectii a hartii;
c ) elipsoidul de referinta pe
baza caruia a fost proiectata harta;
d ) data limita pana la
care este valabila harta.

72) Valoarea limita a functiei XTE ( abatere laterala de la drumul deasupra fundului pana la urmatorul
a ) sensibilitatea pilotului automat
coroborata cu gradul marii;
b ) pericolele de navigatie
existente in zona;
c ) ambardeea
navei;
d ) corectia
compas.

73) Valoarea limita a functiei XTE (abatere laterala de la drumul deasupra fundului pana la urmatorul
a ) Sensibilitatea pilotului automat
coroborata cu gradul marii
b ) Pericolele de navigatie
existente in zona
c ) Ambardeea
navei
d ) Corectia
compas

74) Valoarea limita admisa pentru corectia sextului este:
a )
b )
c )

Navigatie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Navigatie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

01_NAVIGATIE_RO_CN(2012)

S-ar putea să vă placă și