Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
4. “Transportul de mărfuri efectuat pe baza unui contract de transport multimodal cu cel puțin
două moduri diferite de transport, de către operatorul de transport multimodal, dintr-un loc, dintr-
o țară din care mărfurile sunt încărcate, într-un loc desemnat pentru livrare, care se află în altă
țară”.
Aceasta definitie a transportului multimodal a fost data de:
a. Parlamentul European
b. Convenția Națiunilor Unite pentru Transportul Multimodal al Mărfurilor
c. IMO
d. ONU
11. În conformitate cu definiţiile aprobate şi adoptate la Geneva în iunie 2010 de către Grupul de
Lucru privind Statistica Transporturilor al Comisiei Economice pentru Europa din cadrul ONU:
a. transportul intermodal este un caz particular al transportului multimodal, efectuat în una şi
aceeaşi Unitate de Transport Intermodal – UTI prin moduri succesive de transport şi cu divizarea
mărfii la schimbarea modurilor de transport.
b. transportul multimodal este un caz particular al transportului intermodal, efectuat în una şi
aceeaşi Unitate de Transport Intermodal – UTI prin moduri succesive de transport şi fara
divizarea mărfii la schimbarea modurilor de transport.
c. transportul intermodal este un caz particular al transportului multimodal, efectuat în una şi
aceeaşi Unitate de Transport Intermodal – UTIprin moduri succesive de transport şi fara
divizarea mărfii la schimbarea modurilor de transport.
d. transportul multimodal este un caz particular al transportului aerian, efectuat în una şi aceeaşi
Unitate de Transport Intermodal – UTI prin moduri succesive de transport şi fara divizarea mărfii
la schimbarea modurilor de transport.
13. Conform unei definiţii agreate de comun acord de către principalele organizaţii şi structuri
regionale şi internaţionale de cooperare ONU, transportul intermodal reprezinta:
a. acel sistem de transport care presupune utilizarea în mod succesiv a cel puţin două moduri de
transport şi în care unitatea de transport intermodal nu se divizează la schimbarea modurilor de
transport.
b. transportul de mărfuri efectuat pe baza unui contract de transport multimodal cu cel puțin două
moduri diferite de transport, de către operatorul de transport multimodal.
c. acel sistem de transport care presupune utilizarea în mod succesiv a cel puţin patru moduri de
transport şi în care unitatea de transport intermodal se divizează la schimbarea modurilor de
transport.
d. acel sistem de transport care presupune utilizarea în mod succesiv a cel puţin trei moduri de
transport şi în care unitatea de transport intermodal se divizează la schimbarea modurilor de
transport.
17. Alegeti definitia corecta a transportului succesiv prin intermediul unui comisionar:
a. modul de transport realizat pe mai multe tronsoane cu cărăuşi diferiţi, care încheie contracte de
transport distincte cu comisionarul clientului.
b. modul de transport realizat pe mai multe tronsoane cu cărăuşi diferiţi, în temeiul aceluiaşi
contract de transport.
c. convenţie între cărăuş şi client, prin care cărăuşul se obligă să efectueze deplasare de persoane
sau bunuri, în schimbul unei remuneraţii achitate de client. d. persoana fizică sau juridică care
realizează transport de persoane sau de mărfuri în temeiul unui contract.
22. Unul dintre participantii la transportul intermodal este beneficiarul de transport. Acesta poate
fi:
1. negustor sau comerciant care expediaza si/sau primeste transporturi de marfuri prin diferite
mijloace de transport.
2. clientul furnizorului de transport
3. intermediar care aranjeaza transportul marfurilor si prestatiile complementare transportului, in
numele expeditorului
4. persoana care se ocupa de importul, exportul si tranzitul marfurilor, in numele expeditorului
a. 1+4
b. 1+2
c. 2+3
d. 2+4
a.
4. Uniunea Internationala
Care organizatie a Cailor in
internationala Ferate
domeniul transportului are acronimul UIRR?
b. Uniunea Internationala a Transportului Combinat auto-feroviar.
c. Uniunea Internationala a Transportului Rutier
d. Organizatia Internationala a Transportului Maritim
34. Termenii comerciali stabiliți clar prin intermediul REGULILOR INCOTERMS 2010
(Termeni Comerciali Internaționali) sunt elementele cheie ale contractelor internaționale de
vânzare deoarece indică părților ce trebuie să facă referitor la:
1. transportul mărfurilor de la vânzător la cumpărător
2. formalitățile de import – export
3. pretul transportului
a. 1+2
b. 1+2+3
c. 2+3
d. 1+3
37. In conditiile transportului multimodal combinat sau intermodal, partile care incheie
contractul de transport sunt :
1. expeditorul – de regula prin delegatul sau care poate fi salariat propriu sau al unei firme de
intermediere a transporturilor;
2. reprezentantul societatii din transport multimodal, care actioneaza in numele institutiei pe
care o reprezinta.
a. 2
b. 1+2
c. 1
d. niciun raspuns nu e corect
4. In anul 2019, potrivit Guvernului Romaniei Produsul Intern Brut al țării noastre a reprezentat
din PIB-ul Uniunii Europene, aproximativ:
a. 5%
b. 10%
c. 0,1%
d. 1,6%.
a. 1+2
b. 2
c. 1
d. niciun raspuns nu e corect
49. Cate coridoare feroviare de marfă (RFC-Rail Freight Corridors) a definit UE în rețeaua
feroviară europeană?
a. 7 coridoare
b. 9 coridoare
c. 10 coridoare
d. 8 coridoare
59. Una dintre principalele faze ale operaţiilor de încărcare/ descărcare/ transbordare ale
mărfurilor la predarea încărcăturii de la expeditor la cărăuş (la expeditor), la transferul în
terminalele intermodale, de la cărăuş la destinatar (la destinaţie), este:
a. determinarea calitativa a marfurilor
b. observarea marfurilor
c. etichetarea marfurilor
d. determinarea cantitativă a marfurilor
62. În funcţie de activităţile principale în transportul feroviar, se disting mai multe tipuri de
management feroviar şi anume:
1. managementul activităţii de mentenanţă specifică infrastructurii feroviare;
2. managementul conducerii circulaţiei trenurilor;
3. managementul operării comerciale în transportul de mărfuri şi călători;
4. managementul principalelor funcţii de organizare: resurse umane, gestiunea şi controlul
financiar, calitatea şi siguranţa circulaţiei.
63. 1+3+4
64. 1+2+3
65. 1+2+3+4
66. niciun raspuns nu e corect.
66. După caracterul lucrului executat, în funcţie de dezvoltarea staţiei, statiile de cale ferata se
împart în:
a. staţii mari, staţii medii şi staţii mici.
b. staţii directee, staţii de dispoziţie şi staţii indirecte;
c. staţii intermediare, staţii de dispoziţie şi staţii de triaj;
d. staţii intermediare, staţii directe şi staţii de mari.
69. Plata integrală sau parţială efectuată de predător se face în limitele menţionate în scrisoarea
de trăsură. Astfel, “franco tarife de transport” semnifica:
a. predătorul plăteşte numai tariful de transport propriu-zis, însă pe întreg parcursul;
b. predătorul plăteşte tariful de transport propriu-zis pe întreg parcursul plus alte taxe pe care
trebuie să le nominalizeze;
c. predătorul plăteşte tariful de transport până la un punct X, nominalizat (punctul unde se face
joncţiunea tarifelor între ţările limitrofe);
d. predătorul achită, în staţia de predare, suma nominalizată exprimată, de obicei, în moneda ţării
de predare.
70. Conform Conventiei Internationale CIM, căile ferate au datoria de a transporta orice marfă
care se pretează la acest gen de transport, în condiţiile regulilor uniforme de condiţia ca:
1. predătorul să se conformeze prescripţiilor cuvenite;
2. transportul să fie posibil cu mijloace de transport normale;
3. transportul să nu fie împiedicat de împrejurări pe care calea ferată nu le poate evita şi a căror
înlăturare nu depinde de ea.
a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2
d. 1+2+3
73. Care este lungimea aproximativa a lungimii retelei de drumuri nationale din exploatarea
Administraţia Naţională a Drumurilor?
a. 10000 km
b. 20000 km
c. 9876 km
d. 14683 km
77. Din punct de vedere al caracterului activităţii, transporturile rutiere se impart in:
1. transporturi în interes public
2. transporturi în interes propriu
3. transporturi internationale
a. 1+2+3
b. 1+2
c. 2+3
d. 1+3
78. Măsurile de exploatare care pot duce la creşterea capacităţii de circulaţie sunt:
a. reglementarea staţionării în orele de vârf
b. desfăşurarea nestingherită a circulaţiei,
c. evitarea traversării localităţilor,
d. evitarea pasajelor la nivel cu calea ferată
86. Clasificarea navelor se poate face după mai multe criterii. Astfel, după destinatie, avem:
1. nave sportive
2. nave pentru transportul persoanelor (pacheboturile)
3. nave pentru transportul mărfurilor (cargourile)
4. nave mixte
a. 2+3+4
b. 1+2+3+4
c. 1+2+4
d. 1+2
90. La angajarea navei pe bază de contract, obligaţiile părţilor contractante sunt următoarele:
1. armatorul trebuie să aducă nava în portul şi la locul de încărcare, la data şi în condiţiile
prevăzute în contract.
2. armatorul trebuie să pună la dispoziţie nava în bună stare de navigabilitate;
3. navlositorul trebuie să aibă marfa adusă la locul de încărcare şi pregătită pentru
încărcare,conform principiului “marfa aşteaptă nava”;
4. armatorul răspunde pentru eventuala stivuire necorespunzătoare a mărfurilor la bordul navei,
fapt ce conduce la încărcare incompletă a cantităţii de marfă stabilite. În acest caz navlositorul va
suporta un navlu mort.
a. 1+3+4
b. 2+3+4
c. 1+2
d. 1+2+3+4
95. Convenţia de la Geneva (1958) stipulează următoarele drepturi ale statelor în marea liberă:
1. libertatea navigaţiei;
2. libertatea pescuitului;
3. libertatea de a instala conducte petroliere şi cabluri submarine;
4. libertatea de survol.
a. 1+2+3+4
b. 2+3
c. 1+4
d. 1+3+4
96. Pentru navigaţia pe Dunăre a fost înfiinţată Comisia Internaţională a Dunării, cu sediul la: a.
Galati
b. Belgrad
c. Viena
d. Bratislava
99. Timpul de stalii al acestei nave începe din momentul intrării ei în norma de manipulare
simultană a navelor si se determină în funcţie de:
1. numărul navelor sosite înainte în port ;
2. normele de încărcare/descărcare stabilite pentru portul respectiv ;
3. uzanţele portuare.
a. 1+2+3
b. 1+3
c. 1+2
d. 2+3
106. Aeroportul reprezintă o suprafaţă de uscat sau de apă special amenajată, destinată a servi
la:
1. decolarea şi aterizarea aeronavelor;
2. îmbarcarea şi debarcarea pasagerilor;
3. controlul şi conducerea zborului într-o zonă delimitată de spaţiu;
4. întreţinerea şi repararea aeronavelor.
a. 1+2+3+4
b. 2+3
c. 1+2
d. 1+2+3
107. După destinaţie, avioanele se impart in:
a. aerodine si aerostat
b. cu elice si cu reactie
c. subsonice si supersonice
d. civile si militare.
110. Scrisoarea de transport aerian trebuie să conţină mai multe elemente, printre care:
1. indicarea punctelor de plecare şi de destinaţie;
2. dacă punctele de plecare şi de destinaţie sunt situate pe teritoriul unei aceleiaşi părţi
contractante şi, dacă sunt prevăzute una sau mai multe escale pe teritoriul unui alt stat, indicarea
uneia dintre aceste escale;
3. un aviz indicând expeditorilor că transportul comportă o destinaţie finală sau o escală, într-o
ţară, alta decât ţara de plecare, transportul putând fi supus prevederilor Convenţiei de la
Varşovia.
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+2+3
d. 1
111. Containerul de marfă, conform definiţiei dată de I.S.O. este echipament de transport, care
in procesul de transport are următoarele caracteristici tehnice:
1. caracter permanent şi o rezistenţă suficientă pentru a permite o utilizare repetată;
2. construit special pentru a facilita transportul mărfurilor prin unul sau mai multe mijloace de
transport, fără avarierea încărcăturii;
3. înzestrat cu dispozitive utile unei manipulări uşoare (în special pentru transbordarea sa de pe
un miljloc de transport pe altul);
4. o formă constructivă adecvată pentru o umplere şi golire uşoară;
5. un volum de cel puţin 1 m3 (sau 35,3 metric foot) sau mai mult.
a. 1+3+4
b. 1+2+3+4+5
c. 1+2+4
d. 1+5
114. În prezent navele care pot transporta containere pot fi grupate în următoarele categorii:
1. Nave port container specializate, cu încărcare/descărcare pe verticală (lift on - lift off )
2. Nave tip roll-on/roll-off, cu încărcare/descărcare pe orizontală
3. Navele mixte
4. Navele semi-port–container
5. Nave port–slepuri (barje).
a. 1+3+4+5
b. 2+3+5
c. 1+2+3+4+5
d. 1+4+5
117. Printre numeroasele avantaje care au facut din containere un mijloc eficient de realizare a
transportului internaţional intermodal pot fi amintite următoarele:
1.Produsul standard de transport.
2.Flexibilitatea utilizării.
3.Managementul logistic
4. Costuri reduse
a. 2+3+4
b. 1+2+3
c. 1+2+3+4
d. 2+4