Sunteți pe pagina 1din 103

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Proiectarea instalatiei de balast

DESCRIERE GENERALA
Clasificare
Nava i echipamentul livrate de constructor vor corespunde cu urmtoarele reguli i
norme care sunt tiprite i valabile la data efectiv a contractului.
CLASA
Nava este un petrolier destinat transportului de diverse categorii de mrfuri (produse
finite, iei, motorin) avnd un punct de inflamabilitate mai mic de 60 C i este construit
sub supraveghere i n conformitate cu regulile RNR pentru clasa:

M
RNR
0
PETROLIER
-Convenia Internaional
pentru liniile de ncrcare 1966
cu amendamentele din 1971
CM

i 1975;
-Convenia Internaional pentru msurare tonaj 1969;
-Convenia Internaional pentru ocrotirea vieii umane pe mare 1974,inclusiv
Protocolul din 1978 i 1981;
-Convenia i regulile pentru prevenirea coliziunii pe mare 1972,inclusiv
amendamentul din 1980;
-Convenia Internaional pentru prevenirea polurii de la nave 1973, TSPP 1978 i
Protocolul 1981(RNR);
-Normele administraiei i pazei coastei SUA pentru navele strine 1981;
-Convenia Internaional pentru telecomunicaii 1979;
-Reguli pentru navigaie pe Canalul de Suez, 1081;
-Reguli pentru navigaie pe Canalul Panama, 1977;

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-Convenia Conferinei Internaionale a muncii privind amenajrile pentru echipaj la


bordul navelor, Geneva, 1949;
-Reguli pentru navigaia pe Canalul Kiel.

Descriere
Nava este un petrolier din oel, cu o singur elice, de tip cu balast separat, prova cu
bulb i pupa oglind.
La prova fa de peretele de coliziune sunt amplasate picul prova, diverse magazii i
puurile de lan. Doi perei longitudinali i ase perei transversali mpart spaiul zonei marf
n apte tancuri centrale i patrusprezece tancuri laterale, din care patru tancuri laterale de
balast. Dou tancuri de reziduuri sunt dispuse suplimentar la extremitatea pupa a zonei
tancurilor de marf, n anumite situaii acestea putnd servi i ca tancuri de marf. Este
prevzut de asemenea, dublu fund n zona tancurilor centrale, n care sunt prevzute tancuri
de balast i tunelul pentru tubulaturi. In pupa zonei tancurilor de marf sunt prevzute:
compartimentul de pompe i compartimentul maini cu tancuri laterale i un dublu fund
pentru balast, combustibil greu i motorin, tancuri de decantare i serviciu, tancuri pentru ap
dulce, tancuri de ulei ,etc.
In pupa peretelui presetup sunt amplasate picul pupa, dou magazii de punte,
compartimentul mainii de crm, compartimentul agregate hidraulice, compartimentul
pomp incendiu de avarie, precum i tancurile de ap dulce.
Suprastructura pentru amenajri este dispus, de asemenea,la pupa navei.
Sahtul mainii este separat de suprastructura destinat amenajrilor pentru echipaj.
Sunt prevzute, de asemenea, un catarg combinat pentru lumini de semnalizare i
pentru antene radar pe puntea etalon i un catarg pentru lumini de semnalizare prova, pe
puntea teug.
O pasarel central face legatura ntre puntea brci suprastructur i puntea teug.
Carasteristicile navei
-Lungimea maxim . . ..190,00 m
-Lungimea ntre perpendiculare ....180,00 m
-Laimea de calcul .. 28,00 m
-Inlimea de construcie ... 16,80 m

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-Pescaj de eantionaj .. 12,00 m


-Inlimea etajului de suprastructur de deasupra punii
principale(inclusiv coferdam de 700 mm) .. .. . 3,40 m
-Inlimea etajului de suprastructur de deasupra punii
de navigaie . 2,50 m
-Inlimea celorlalte etaje ale suprastructurii .. 2,70 m
-Inlimea punii teug .. 2,50 m
-Curbura transversal a punii principale de tip trapezoidal. 560
-Curbura transversal a punilor suprastructurii
(fr etajele V i VI) 0
-Curbura transversal a punii teug 0
-Selatura pupa . 0
-Selatura prova a punii principale 0

Masini
Motor principal
Propulsia navei va fi asigurat de un motor de tip 6 DKRN 60/195-10 executat sub
licen MAN-B&W, reversibil, supraalimentat, cu 6 cilindri n linie.
Puterea maxim continu (MCR) este de 11400 CP la 114 rot/min.
Elicea este de tip monolit cu 4 pale din Ni, Al, Bz.
Masini electrice
Patru motoare diesel cu 6 cilindri, fiecare cuplat direct cu cte un generator de 800
KVA, 3x400 V, 50 Hz.
Un grup diesel generator de avarie de 118 KVA i un diesel generator de staionare de
70 KVA.

Caldarine
O caldarin cu combustibil lichid, capacitate aprox.15 t/h la 7 bari.
O caldarin recuperatoare capacitate max.1 t/h i o caldarin auxiliar capacitate 1,25
t/h la 7 bari.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Viteza, autonomie
Viteza navei la plin ncrctur, pescaj 12,9 m cu corpul navei curat, n ap adnc,
linitit, intensitatea vntului nu mai mare de 3 pe scara Beaufort i valuri de gradul 2
Douglas, va fi de 16,5 0,15 Nd la sarcina 90 % MCR (7542 KW) i turaie 114 rpm.

Autonomia maxim a navei va fi de cca.10.000 mile cu o toleran de 12 % n


urmtoarele condiii:
-viteza medie cca. 16,0 Nd
-starea mrii (15% rez.putere) . medie
-starea corpului .medie

Echipaj
Amenajrile aa cum sunt artate n planul general sunt prevzute pentru urmtorul echipaj:
40 ofieri i marinari, inclusiv pilot, armator i o cabin de rezerv.

Deadweight
Deadweight-ul n ap de mare (CS = 1,025 t/m ) va fi de aprox.37000 tdw la pescajul
de eantionaj de 12,0 m (marf, inclusiv n tancuri de reziduuri cu = 0,85 t/m i nava cu
100% rezerve).
Deadweight-ul este verificat imediat nainte de livrarea primei nave din serie, scznd
din deplasament, deplasamentul navei goal, adic:
-nava goal;
-inventar;
-piesele de rezerv n concordan cu societatea de clasificare i alte autoriti
contractuale;

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-combustibil, ulei de ungere, ap dulce i ap de alimentare n maini i n sistemul de


tubulaturi;
-ap de peste bord n sistemele de tubulaturi de rcire .

Deadweight-ul include astfel:


-marf i ap de balast;
-combustibilul, uleiul de ungere, ap dulce i apa de alimentare din tancuri;
-piesele de rezerv supliemtare fa de cerinele societii de clasificare i alte
autoriti contractuale;
-echipaj i pasageri, bagajele i lucrurile lor personale;
-provizii;
-provizii i materiale de toate categoriile aflate la bord.
Deadweight-ul stipulat n contract va fi corectat corespunztor greutii implicate de :
-utilaje auxiliare i modificri agregate dup contractare (exceptnd piesele de rezerv
suplimentare fa de cerinele societii de clasificare i a altor organizaii contractuale)
-modificri cerute de societatea de clasificare i alte societi, suplimentar fa de
cerinele pe care contractul este bazat.

1.Determinarea dimensiunilor principale:

Determinarea dimensiunilor principale


Determinarea dimensiunilor principale s-a fcut cu ajutorul Cursului practic de
Proiectarea Navei - POPOVICI Ovid, MANOLACHE Lucian, IOAN Alexandru,
DOMNISORU Leonard.
1.1.Calculul lungimii cnd se cunoaste deadweight-ul si viteza
Estimarea deplasamentului

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Legtura dintre deplasamentul navei ( si deadweight Dw a fost stabilite pe baze


statistice sub forma:

Dw
Dw

(Dw- coeficent de utilizare al deplasamentului


Valorile informative sunt date n tabelul de mai jos:
Dw
0,60 - 0,84

Tipul navei
Petrolier

Dw
60000
Dw

u
0,56 - 0,80

[t]

Dac armatorul va indica i cantitatea de marf pe care vrea s o ncarce, atunci


deplasamentul se va calcula cu relatia:

Mu
u

Mu- masa mrfurilor ncrcate pe nav


(u- coeficent de utilizare al deplasamentului pentru marfa util.

Mu
M u 36000
u

[t]

O estimare brut a raportului ( Dw/( ), pentru nave de constructie si amenajri normale


este oferit de Sch(nemann.
* Se va intra n diagrama dup Sch(nemann (fig. 1.3 pag. 12) cu viteza navei v=16 Nd
si deadweight-ul, si se va scoate raportul dw/(= 0,64.
De aici rezult:
45572.5355

[t]

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dw
= 0,6 0.84 = 0,83 coeficient de utilizare a deplasamentului

unde :

admis in prima aproximatie in urma analizei mai multor nave de acelasi tip si dimensiuni
apropiate .

1.2. Calculul lungimii navei


Suprafaa udat a navei este influenat considerabil de lungime.
Din acest motiv, pentru navele cu vitez mic, la care componenta cea mai nsemnata
rezistenei la naintare este rezistena de frecare, proiectarea se face n condiiilelimitrii
lungimii.
Lungimea navei are influen nu numai asupra volumului necesar depozitrii mrfii
dar i asupra consumului de energie necesar transportului.
Jaeger propune pentru calculul lungimei ntre perpendiculare, urmtoarea relaie:
1

L pp (p q) 3 (p q) 3

unde :
1

p b v 3 ;
b

5
6 , pentru navele care se afl sub viteza critica (cargouri, petroliere, etc.. ) ;

v - viteza de serviciu [Nd] ;

5
16 3 45572.53 750,3 ;
6
1
3

1
3

q b v 2

5
q 136194 3
6

1
2

1
3

17,5 2 136194

1
3

611 .4

L pp 750,3 611,4 3 750,3 611,4 3 180.96 m


Adoptam: Lpp = 180 m

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Lungimea la plutirea de plin ncrcare se determin cu relaia :


LWL = (1.021.04)Lpp
LWL = 1.033180 = 185.4 m

1.3.Calculul coeficienilor de finee CB, CM, CW, CP


Literatura arat c exist o dependen liniar a coeficientului de finee bloc CB de
numrul Froude.
CB 1.05 1.68 Fr
Fr

unde

g L pp

9,01
0,187 ;
9.81 180

v- viteza de mars in m/s


v = 15.5 nod = 7.974 m/s
g- acceleratia gravitationala
CB 1,05 1,4 Fr 0,06 1,05 1,04 0,187 0,006 0,81 ;
Coeficientul de finee al suprafeei plutirii depinde deforma cuplelor. El influeneaz
stabilitatea, nescufundabilitatea, i cubatura navei.
Pentru nave de mare tonaj:
Cw 0,75 C B 0,275 0,75 0,8 0,275 0,896

Adoptm : CW = 0.85
Coeficientul de finee al celei mai mari seciuni transversale este:

CM

AM
Bd

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Din diagrama 1,15 pag 41 [1] CM se determina functie de CB :


C M 0,99 ;

Coeficientul de finee prismatic longitudinal CP are o mare inportan asupra


rezistenei la inaintare.
Dac se cunosc coeficienii CB i CM, atunci se poate calcula CP, cu relaia

CP

C
0.8
B
0.774 ;
A M L WL C M 0.99

Adoptm

CP = 0.75

1.4. Verificarea lungimii navei la interferena valurilor


Lungimea navei trebuie astfel aleasa incit sa nu produca o interferenta nefavorabila a
valurilor, sa nu se suprapuna o creasta de val prova cu o creasta de val pupa.
Un criteriu recomandat pentru verificarea lungimii navei este asa numitul criteriu P, ce
foloseste diagrama lui Kent.
Valoarea P se calculeaza cu relatia:

P 0.746

VS
C P L WL

unde : LWL se introduce in picioare ;

P 0.746

17,5
0,774 267 3,28

0,501

P aparine domeniului cuprins intre :


P

1
4

4
14

1.5.Calculul limii navei i a raportului B/d

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pentru calculul limii se pot folosi relaii pe bayestatistice sau condiiile de


stabilitateiniial.
Watson recomand pentru nave de transportat mrfuri uscate relaia :

1
1
L pp 2
180 2 28 m ;
7,5
7,5

Din considerente de indeplinire a volumului de balast adoptm : B = 28 m


In cazul navelor cu restrictii de pescaj, cum sunt tancurile petroliere ,navele combinate
de capacitate mare se recomanda adoptarea raportului bd dupa prototip .
Nava prototip este un petrolier 39000 Dwt la care raportul bd este 2.33

1.6.Calculul pescajului i nlimii de construcie a navei


n multe cazuri pescajul este prescris n conformitate cu adncimea canalelor
navigabile, adncimea acvatoriilor porturilor, praguri etc.

B
28

12m
bd
2.333

Din partea beneficiarului nu se fac ngrdiri privitoare la nalimea de construcie,


excepie fcnd navele care trebuie s treac pe sub anumite poduri. O nlime de construcie
relativ mare , determin n primul rnd, un volum util mare.
Mrirea nlimii de construcie reprezint practic singurul mijloc pentru influiena
indicelui de stivuire.
La stabilirea nlimii de construcie, se ine cont de bordul liber minim.
Bordul liber minim F , se poate determina conform ,,Conveniei internaionale
privind liniile de ncrcare . Londra 1966 sau din condiii de nescufundabilitate i volum util
Bordul liber minim pentru LPP = 180 m este : F = 4800 mm
D = d + F = 12 + 4.800 = 16.8 m

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Inaltimea de constructie trebuie sa asigure volumul tancurilor de marfa si de balast .


Vu = 101898 m3
VB = 21952 m3
Inaltimea dublului fund dupa Germanisher Loyid este :
hDF

B
28

0 .9 m ;
15 15

Pentru tancurile de balast adoptam initial o latime de 4,5 m ;


Lungimea picului pupa : L picpupa 0,04 L pp 0,04 180 7.2 m ;
Lungimea compartimentului masini : LCM 30 m ;
Lungimea picului prova : L picpupa 0,07 Lpp 0,07 180 12.6 m ;
Lungimea utila : Lu 153 m ;

D1

Vu
15,5 m ;
35 153

Inaltimea de constructie este :


D D1 hDF 15,5 0.8 16.3 m ;

Datorita formelor ascutite ale corpului navei la extremitatea prova adoptam o inaltime
de constructie de 16.8 m ;

1.7.Verificarea rapoartelor dintre dimensiuni


In practica de proiectare este necesar s se verifice dimensiunile cu unele rapoarte
stabilite prin analiz statistic.
L 180

6.42 ;
B
28

B 28

2.333 ;
d 12
L
180

10.71 17
D 16.8

1.8.Verificarea perioadei oscilaiilor de ruliu

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ntre perioada oscilaiilor libere transversale T, nlimea metacentric relativ h i


nlimea metacentric relativ h , se poate stabili o relaie de calcul care s permit o
verificare din punct de vedere al confortului echipajului, n condiii de navigaie n valuri.
Din teoria oscilaiilor navei :
2 k

g h0

unde :
k

raza de inerie a masei navei i a maselor de ap aderente, n raport cu axa

longitudinalce trece prin centrul de greutate;


h0 nlimea metacentric iniial;
g acceleraia gravitaional

k 2

J J

unde:
J momentul de inerie al navei;
J - momentul de inerie al maselor adiionale;

a B2 b D 2
12

DJ = a1 J

Introducnd n :

T 2

2 k
g h0

relaile de mai sus obinem:

1 a 1 a B 2 b D 2
12 g h 0

B
28

1.666
Cu aproximaia : D 16.8
relaia devine:

2
D

1 a 1 a b
B
B
B

T 2
B c
c
12 g h 0
h
h0

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Constanta c , are valori subunitare i depinde de tipul, construcia i situaia de


ncrcare. Se consider c pentru majoritatea navelor c = 0.73 0.8
B
h

T c

T 0.73

28
19,2 s
0,06

Se constat c prin creterea limii se obine o cretere a nlimii


metacentrice relative pentru T i c constante. Creterea perioadei oscilaiilor de ruliu T,
numai prin micorarea lui h , conduce la nrutirea stabilitii iniiale.
La creterea limii se recomand mrirea lui h , astfel ca T s nu scad sub12s:
T 12

1.9.Stabilitatea iniial
Stabilitatea initiala este caracterizata de inaltimea metacentrica .
MG BK MB GK

Cota centrului de caren poate fi scris sub forma:


BK c1 d

unde:
- c1, este un coeficient ce depinde de coeficentul de finee bloc CB i coeficientul de
finee al plutirii CW
- Benson recomand pentru determinarea lui c1 relaia:

c1

c1

1
C
1 B
CW
1
1

0.525
CB
0.767
1
1
0.85
CW

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

BK 0.525 14,6 7,675m

Raza metacentric transversal, se poate scrie sub forma:

MB

c iB B 2
12 C B d

unde:
ciB, este un coeficient ce depinde de coeficientul de finee al plutirii CW i formele
navei.
Normand recomand pentru calculul coeficientului ciB urmtoarea relaie:
c iB 0.894 C 2W 0.096

c iB 0.894 0.85 2 0.096 0.741

MB

c iB B 2
0.741 44 2

10,675m
12 C B d 12 0.767 14,6

Pentru nave normale de transport, ordonata centrului de greutate a corpului,


suprastructurilor, rufurilor, amenajrilor i instalaiilor, mai puin instalaia de propulsie, c 3 se
poate lua ntre 0.68 0.73. Valorile mai mari sunt valabile pentru navele mai mici.
GK 0,5 21 10,5m
MG 7,675 10,675 10,5 7,85m

2.Determinarea diagramei de carene drepte si diagrama Bonjean :

2.1. Calculul de carene drepte


B

Pentru proiectarea navelor i pentru rezolvarea problemelor (unora)


K ce apar n
exploatare este necesar s se traseze curbele elementelor geometrice i mecanice ale planului
de forme.
Calculul de carene drepte pe plutiri drepte se efectueaz folosind urmatoarele relaii:
1. Aria suprafetei plutirii
L

A WL 2 y dx
0

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2. Momentul static al ariei plutirii:


L

M y 2 x y dx
0

3. Abscisa centrului de plutire:


My

xF

A WL

4. Momentul de inerie al ariei plutirii dup axa x:


Ix

2 L 3
y dx
3 0

5. Momentul de inerie al ariei plutirii dup axa y:


L

Iy 2 x 2 y dx
0

6. Momentul de inerie al ariei plutirii fa de o axa paralel cu y ce trece prin centrul


plutirii:
IyF Iy x F2 A WL

7. Volumul carenei:
V

0 A WL z dz
z

8. Deplasament:
K = 1,006

r = 1.025 t / m3

9. Coordonatele centrului de carena:


xB

yb
zB

Myz
V

A WL z xF dz
0
z

Mxz
0
V
Mxy
V

A WL z z dz
0
z

10. Raza metacentrica transversal:

r0

Ix
V

11. Raza metacentrica longitudinal:

R0

I yF
V

= 1.025 t/m3

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ca metod de integrare s-a folosit metoda trapezelor care const n aproximarea


integralei cu suma ariilor trapezelor:

a f u du
b

Se mparte domeniul (a , b) n intervale egale cu lungimea:


v

V=f(u)

ba
u

Fie un interval I cuprins ntre u1 i ui+1 . Integrala

u
I

ui 1

f u du

se

aproximeaz prin aria trapezului ABui+1ui:


V

Vi+1
I

1
h v i v i 1
2

Vi
A
ui

ui+1

Rezulta ca pentru intervalul (a , b) avem:


n

I f u du Ii
b

i0

1 n
v i v i 1
2 i0

h
v 0 2v1 2v 2 ... 2v n 1 2v n
2

I h i v i
i0

unde
ai = 1

ai = 1 / 2

pentru i = 0; i = n

pentru i (1; n-1)

n cazul n care tabelul de puncte ale functiei contine valori intermediare aflate la
fractiuni din h, relatia se pastreaza, valorile ai modificndu-se corespunztor cu subdivizarea
intervalului de lungime h.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

I h i v i
i0

unde
ai = 1

ai = 1 / 2

pentru i = 0; i = n

pentru i (1; n-1)

n cazul n care tabelul de puncte ale functiei contine valori intermediare aflate la
fractiuni din h, relatia se pastreaza, valorile ai modificndu-se corespunztor cu subdivizarea
intervalului de lungime h.

cupla
CUPLA

y(x) Myi
y3
x
dx
y
Ai
xy
Ixi
0-85.00
12
3 -53.55 4
50.25
6
0
0.63
y3
CUPLA
y 3.15
Ai 16.070 xy
Ixi
1/2 x 0-80.75 dx 4.25
-254.36 0Myi
-1081.04 031.26
44.28
3
0
0
0
0
y
CUPLA
x
dx
y
Ai
xy
Myi
Ixi
0
- 4.25 0.005.67
0.003
1 -85.00
37.490 0.00
-433.76 0-1843.46 0
182.28
258.24
1/2
0-76.50
0Ixi
0
-85.00
-dx0
0.00
0.00
0.00
y
CUPLA
x
y 0 0.00
Ai
xy
Myi
1/2
-80.75
4.25
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
1 1/2
-72.25
4.25
8.19
58.91
-591.73 -2514.84 549.35
778.25
-80.75
4.25
0.00
0.00 1 -80.33
0.00
0.00
0.00
1
0.4
0.6
1 0.00
1.2
1.4
0
-85.00
0.000.8 4.46
0.00
0.00
11/2CUPLA
-341.38
1.16
1.64
y3
2 -76.50-68.00
4.25
9.87
76.76
-671.16
-2852.43
961.50
1362.13
x 4.25
dx 1.05
y
Ai
xy
Myi
Ixi
1
-76.50
4.25
0.42
1.79
-32.13
-136.55
0.07
0.10
-80.75
4.25
0.002.2 16.07
0.00 2.6
0.00
0.00
0.00
0.00
11 1/2
1/21/2
1
2
2.8
3
3.4
-72.25
4.25
2.73
-197.24
-838.28
20.35
28.82
2 1/2
-63.75
4.25
11.55
91.04
-736.31
-3129.33 1540.80
2182.80
0
-85.00
0.00
0.00
0.00
1 1/2
-72.25
4.25
1.05
6.25
-75.86
-322.42
1.16
1.64
1
-76.50
4.25
0.63
2.68
-48.20
-204.83
0.25
0.35
y 33
CUPLA
x
y3.8 30.35
Ai -299.88
xy 4.4
Myi
Ixi
2
4.25
-1274.49
85.77
121.50
2CUPLA
2-59.50
3dx 4.41
5.2
5.6
3 -68.00
4.25
12.81
103.53
-762.20
-3239.33
2102.07
2977.93
-80.75
4.25
6.254.2
-118.70
-504.49
3.18
4.50
y
x
dx
y1.47
Ai
xy
Myi
Ixi
21 1/21/2
-68.00
4.25
2.10
13.39
-142.80
-606.90
9.26
13.12
-72.25
4.25
2.10
11.60
-151.73
-644.83
9.26
13.12
0
-85.00
0.00
0.00
0.00
-63.75
6.5114.49
-415.01
-1763.80
275.89
390.85
-51.00
8.50
232.05
-738.99
-6281.42
3042.32
8619.91
-76.50 4.25
4.20
24.10
-321.30 6.6
-1365.53 7.2
74.09
104.96
2221/2
1/2
2.2
4.4
5.4 46.41
6.2
7.8
-85.00
-4.25 2.31
0.00
0.00
0.00
1/20 41 -63.75
4.25
18.74
-147.26
-625.87
12.33
17.46
-68.00
4.25
3.15
22.31
-214.20
-910.35
31.26
44.28
-80.75
4.25
0.21
0.89 -487.31
-16.96 -2071.05
-72.07
0.01
0.01
3 211/2
-59.50
4.25
8.19
62.48
549.35
778.25
5
-42.50
8.50
15.54
255.26
-660.45
-5613.83
3752.78
10632.88
1/2
-72.25
4.25
6.51
45.52
-470.35
-1998.98
275.89
390.85
1/2
-80.75
4.25
0.00 7
0.00 7.8-224.91
0.00
0.00
0.00
0.00
-59.50
4.25
3.78
25.88
-955.87
54.01
76.51
332 1/2
3.6
6.2
8.6
998.61
9.6
3
-63.75
4.25
4.62
33.02
-294.53
-1251.73
139.70
3
1
-76.50
4.25
2.73
12.50
-208.85
-887.59
20.35
28.82
y
CUPLA -51.00-34.00
dx
Ai
xy
Myi
Ixi
4CUPLA
8.50dx
-5006.93
1540.80
4365.60
y
8.50
15.75
265.97
-535.50
-4551.75
3906.98
11069.79
xx
yy8.82 167.79
Ai
xy
Myi
Ixi
-68.00
4.25 11.55
65.15 -589.05
-599.76
-2548.98
686.13
972.02
-76.50
4.25
0.84
3.57
-64.26
-273.11
0.59
0.84
4 1 62 -51.00
8.50
6.93
91.04
-353.43
-3004.16
332.81
942.97
4
6.6
9.2
10.4217.77
11-597.98
11.6
12.2
12.6
-59.50
4.25
6.51
47.30
-387.35
-1646.22
275.89
390.85
1/2
-72.25
4.25
5.46
34.81
-394.49
-1676.56
162.77
230.59
0
-85.00
0.00
0.00
0.00
551 311/2
-42.50
8.50
14.07
-5082.79
2785.37
7891.87
7
-25.50
8.50
15.75
267.75
-401.63
-3413.81
3906.98
11069.79
0 1/2 -42.50
-85.00
0.00
0.00
0.00
2
-63.75 8.50
4.25
10.71 142.80
83.00 -419.48
-682.76 -3565.54
-2901.74 961.50
1228.48
1740.35
-72.25
4.25
2.31
13.39
-166.90
-709.31
12.33
17.46
9.87
2724.26
-51.00
8.50
9.66
137.45
-492.66
-4187.61
901.43
2554.05
23 -34.00
-68.00
4.25
7.77
56.23
-528.36
-2245.53
469.10
664.55
5
9.4
11.8
12.8249.90
13.4
14
14.2
1/2
-80.75
4.25
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
66 41/2
-521.22
-4430.37
3602.69
10207.61
8
-17.00
8.50
15.75
267.75
-267.75
-2275.88
3906.98
11069.79
-80.75
4.25
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
-59.50 8.50
4.25 15.33
12.18
97.28
-724.7113.8
-3080.02
1806.93
2559.82
-34.00
8.50
13.02
194.57
-442.68
-3762.78
2207.16
6253.61
2
-68.00
4.25
3.99
26.78
-271.32
-1153.11
63.52
89.99
521 1/2 -25.50
-42.50
8.50
12.39
187.43
-526.58
-4475.89
1902.01
5389.04
-63.75
4.25
9.87
74.97
-629.21
-2674.15
961.50
3
1362.13
3
-76.50
4.25
1.05
4.46
-80.33
-341.38
1.16
1.64
7
8.50
15.75
264.18
-401.63
-3413.81
3906.98
11069.79
6
12.4
14.4
14.2
14.6
14.6
14.6
14.8
-8.50 dx
8.50
15.75
267.75
-133.88
-1137.94
3906.98
11069.79
1 94 -25.50
-76.50
4.25
1.26
5.36
-96.39
-409.66
2.00
2.83
-51.00
8.50 13.02
14.28 221.34
224.91
-728.28
-6190.38
2911.95
8250.54
CUPLA
x -63.75
y5.67
Ai
xy
Myi
yy
72 61/2
8.50
-332.01
-2822.09
2207.16
6253.61
CUPLA
x
dx
y
Ai
xy
Myi
IxiIxi
4.25
41.06
-361.46
-1536.22
182.28
258.24
-34.00
8.50
15.12
233.84
-514.08
-4369.68
3456.65
9793.84
35 -17.00
-59.50
4.25
11.55
91.04 -267.75
-687.23
-2920.71
1540.80
2182.80
1/2
-72.25
4.25
2.94
16.96
-212.42
-902.76
25.41
36.00
8811 0
8.50
15.75
267.75
-2275.88
3906.98
11069.79
10
0.00
8.50
15.75
267.75
0.00
0.00
3906.98
11069.79
1/2
-72.25
4.25
3.15
18.74
-227.59
-967.25
31.26
44.28
-42.50
8.50
15.33
251.69
-651.53
-5537.96
3602.69
10207.61
07
-85.00
0.00
0.00
0.00
12.4
14.4
14.8
15
15
15
15
-17.00
8.50
13.02
221.34
-221.34
-1881.39
2207.16
6253.61
3
-59.50
4.25
7.35
55.34
-437.33
-1858.63
397.07
562.51
-85.00
0.00
0.00
0.00
-25.50
8.50
15.12
257.04
-385.56
-3277.26
3456.65
9793.84
46 -8.50
-51.00
8.50
13.86
215.99
-706.86
-6008.31
2662.50
7543.75
-68.00
4.25
4.62
32.13
-314.16
-1335.18
98.61
139.70
99 7
8.50
-133.88
3906.98
11069.79
8.50 4.25
8.50
15.75 267.75
267.75
133.88 -1137.94
1137.94
3906.98
11069.79
2211
-68.00
4.25
5.46
36.59
-371.28
-1577.94
162.77
230.59
-34.00
8.50 15.75
264.18
-535.50
-4551.75
1/2
-80.75
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
-8.50
8.50
13.02
221.34
-110.67
-940.70
2207.16
6253.61
4
-51.00
8.50
10.92
155.30
-556.92
-4733.82
1302.17
3689.48
-80.75
4.25
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
8 81/2
12.4
14.4
14.8
15
15
15
15
-17.00
8.50
15.12
257.04
-257.04
-2184.84
3456.65
9793.84
5
-42.50
8.50
15.33
248.12
-651.53
-5537.96
3602.69
10207.61
1/2
-63.75
4.25
6.93
49.09
-441.79
-1877.60
332.81
471.48
10
0.00
8.50
15.75
267.75
0.00
0.00
3906.98
11069.79
12
17.00
8.50
15.75
267.75
267.75
2275.88
3906.98
11069.79
1/2
-63.75
4.25
7.56
55.34
-481.95
-2048.29
432.08
612.12
7
-25.50
8.50
-401.63
-3413.81
1
-76.50
4.25
1.47
6.25
-112.46
-477.93
3.18
4.50
1022 1
0.00
8.50
13.02
221.34
0.00
0.00
2207.16
6253.61
-42.50
8.50
13.44
207.06
-4855.20
2427.72
6878.53
-76.50
4.25
1.89
8.03 15 -571.20
-144.59
-614.49
6.75
9.56
9 95313
12.4
-8.50
8.50
14.4
15.12
14.8267.75
257.04
-128.52
15
-1092.42
15
3456.65
9793.84
15
68 -72.25
-34.00
8.50
15.54
262.40
-528.36
-4491.06
3752.78
10632.88
-59.50
4.25
9.03
67.83
-537.29
-2283.46
736.31
1043.11
11
8.50
8.50
15.75
133.88
1137.94
3906.98
11069.79
25.50
8.50
15.75
267.75
401.63
3413.81
3906.98
11069.79
3
-59.50
4.25
9.45
72.29
-562.28
-2389.67
843.91
1195.54
1 1/2
-17.00
4.25
8.50
3.57
21.42
-257.93
-267.75
-1096.21
-2275.88
45.50
64.46
111 1/2
8.50
8.50
13.02
221.34
110.67
940.70
2207.16
6253.61
6
-34.00
8.50
14.91
240.98
-506.94
-4308.99
3314.61
9391.41
-72.25
4.25
4.41
26.78
-318.62
-1354.15
85.77
121.50
10
0.00
8.50
15.12
257.04
0.00
0.00
3456.65
9793.84
79 -68.00
-25.50
8.50
15.75
265.97
-401.63
-3413.81
3906.98
11069.79
10
14.4
14.8267.75
15
15
-51.00
8.50
12.18
180.29
-621.18
-5280.03
1806.93
5119.64
WL
z12.4
zB
xB
xF
Aw
Ix
Iy
r
12
17.00
34.00
8.50
8.50
15.75
267.7515267.75
535.50 15
2275.88
4551.75
3906.98
3906.98
11069.79
11069.79
2
5.88
40.16
-399.84
-1699.32
203.30
288.00
4414
-51.00
8.50
12.81
189.21
-653.31
-5553.14
2102.07
5955.87
-8.50 4.25
8.50 15.75
-133.88
-1137.94
12 2
17.00
8.50
13.02
221.34
221.34
1881.39
2207.16
6253.61
7
-25.50
8.50
15.54
258.83
-396.27
-3368.30
3752.78
10632.88
-68.00
4.25
6.72
47.30
-456.96
-1942.08
303.46
429.91
115 8 (z*Aw)
8.50
8.50
15.12
257.04
128.52
1092.42
3456.65
9793.84
-17.00
8.50
15.75
267.75
-267.75
-2275.88
3906.98
11069.79
-42.50
8.50
14.49
226.70
-615.83
-5234.51
3042.32
8619.91
(xF*Aw)
WL
a'
Mxy
zB
xF*Aw
a"
Myz

15
42.50
8.50
15.75
267.75
669.38
5689.69
3906.98
11069.79
13
25.50
8.50
15.75
267.75
401.63
3413.81
3906.98
11069.79
12.4
14.4
14.8
15
15
15
15
013
0
0.00
1.71
1.71
2900.63
67054.75
1718026.52
2 11
1/2
-63.75
4.25
8.19
59.80
-522.11
-2218.98
549.35
778.25
5 10 25.50
-42.50
8.50
14.70
233.84
-624.75
-5310.38
3176.52
9000.15
0.00 8.50
8.50 13.02
221.34
332.01
0.00 2822.09
0.00
2207.16
6253.61
8
-17.00
8.50
15.54
264.18
-264.18
-2245.53
3752.78
10632.88
212
1/2
-63.75
4.25
8.82
66.05
-562.28
-2389.67
686.13
972.02
17.00
8.50
15.12
257.04
257.04
2184.84
3456.65
9793.84
9
-8.50
8.50
15.75
267.75
-133.88
-1137.94
3906.98
11069.79
6
-34.00
8.50
15.33
253.47
-521.22
-4430.37
3602.69
10207.61
16
51.00
8.50
15.33
264.18
781.83
6645.56
0
0.00
0.00
0.00
4972.79
0.00
14
1
34.00
1
8.50
0.56
15.75
2.22
267.75
2.62
535.50
3650.33
113410.40
4551.75
2560653.89
3906.98
11069.79
34.62
3
-59.50
4.25
10.08
77.65
-599.76
-2548.98
1024.19
1450.94
14 3
6 11 34.00
-34.00
8.50
15.33
255.26
-521.22
3641.40
-4430.37
3602.69
10207.61
8.50 8.50
8.50 12.60
15.75
267.75
133.88 15
1137.94 2000.38
3906.98
11069.79
12
12.4
14.4
14.8 217.77
15 428.40
15
15
9
-8.50
8.50
15.54
264.18
-132.09
-1122.77
3752.78
10632.88
-59.50
4.25
10.92
83.90
-649.74
-2761.40
1302.17 5667.73
1844.74
13
25.50
8.50
15.12
257.04
385.56
3277.26
3456.65
9793.84
10
0.00 1825.16
8.50
15.75
267.75
0.00 128546.85
0.00
717
-25.50
8.50
15.75
264.18
-401.63
-3413.81
3906.98
11069.79
59.50
8.50
14.28
251.69
849.66
7222.11
2911.95
8250.54
4
-51.00
8.50
13.23
198.14
-674.73
-5735.21
2315.69 14523.88
6561.11
2151 10
3650.33
2-51.00
1.07
1825.16
2.55
3.05
0.56
3887.73
9551.09
14523.88
2919449.37
14523.88
18.25
15
42.50
15.33
264.18
651.53
5537.96
3602.69
10207.61
42.50
8.50
11.34
203.49
481.95
4096.58
1458.27
4131.78
7
-25.50
8.50
15.75
264.18
-401.63
-3413.81
12
17.00
8.50
15.75
267.75
267.75
2275.88
3906.98
11069.79
0.00
8.50
15.54
264.18
0.00
0.00
3752.78
10632.88
4
13.65
208.85
-696.15
-5917.28
2543.30
7206.02
13 14811 12.4
14.4
14.8 253.47
15 -267.75
15
15
15
34.00
8.50
14.70
499.80
4248.30
3176.52
9000.15
8.50 5712.89
8.50
15.75
267.75
133.88
1137.94
-17.00
8.50
15.75
267.75
-2275.88
3906.98
11069.79
5
18
-42.50
68.00
8.50
8.50
14.91
11.34
239.19
217.77
-633.68
771.12
-5386.24
6554.52
1458.27
3314.61
4131.78
9391.41
3162 11
11425.79
51.00
3
1.59
8.50
7538.06
2.75
9.66
178.50
3.13
1.07
4034.10
11876.27
492.66
138975.94
4187.61
21427.36
3134344.25
21427.36
901.43
35951.24
2554.05
12.63
16
51.00
14.28
251.69
728.28
6190.38
2911.95
8250.54
8
-17.00
8.50
15.75
267.75
-267.75
-2275.88
13
25.50
8.50
15.75
267.75
401.63
3413.81
3906.98
11069.79
8.50
8.50
15.54
264.18
132.09
1122.77
3752.78
10632.88
5
-42.50
15.12
244.55
-642.60
-5462.10
3456.65
9793.84
15
42.50
8.50
14.07
244.55
597.98
5082.79
2785.37
7891.87
14
12
14
14.6226.70
15737.21
15
15
15
17.00
8.50
15.75
267.75
267.75
2275.88
912
-8.50
8.50
15.75
267.75
-133.88
-1137.94
3906.98
11069.79
6
-34.00
8.50
15.54
258.83
-528.36
-4491.06
3752.78
10632.88
1/2
72.25
4.25
9.24
87.47
667.59
2837.26
788.89
1117.59
59.50
8.50
6.51
137.45
387.35
3292.43
275.89
781.70
417318
19877.76
4
9938.88
2.11
17476.94
2.86
3.18
1.59
4106.39
12646.28
143050.22
24522.55
3266957.36
24522.55
60473.79
9.49
17
59.50
12.39
6266.24
1902.01
5389.04
9
-8.50
8.50
15.75
267.75
-133.88
-1137.94
14
34.00
8.50
15.75
267.75
535.50
4551.75
3906.98
11069.79
12
17.00
8.50
15.54
264.18
264.18
2245.53
3752.78
10632.88
6
-34.00
260.61
-528.36
-4491.06
16
51.00
8.50
12.60
226.70
642.60
5462.10
2000.38
5667.73
25.50
8.50
15.75
267.75
401.63
3413.81
15
10.8
13.4
14.2
14.6
14.8
14.8
14.8
1013
0.00
8.50
15.75
267.75
0.00
0.00
3906.98
11069.79
7
-25.50
8.50
15.75
265.97
-401.63
-3413.81
3906.98
11069.79
19
68.00
76.50
8.50
4.25
3.36
6.51
83.90
66.94
228.48
498.02
1942.08
2116.56
37.93
275.89
107.48
390.85
5184 13
5
2.62
2.92
3.10
4166.19
146152.26
3389005.70
7.61
28527.87
14263.94
31740.87
2.11
13040.76
25687.04
25687.04
86160.83
10
0.00
8.50
15.75
267.75
0.00
0.00
18
68.00
9.03
182.07
614.04
5219.34
736.31
2086.22
15
42.50
8.50
15.75
267.75
669.38
5689.69
3906.98
11069.79
25.50
8.50
15.54
264.18
396.27
3368.30
3752.78
10632.88
7
-25.50
15.75
265.97
-401.63
-3413.81
3906.98
11069.79
17
59.50
8.50
10.08
192.78
599.76
5097.96
1024.19
2901.88
34.00
8.50
15.75
267.75
535.50
4551.75
1114
8.50
8.50
15.75
267.75
133.88
1137.94
3906.98
11069.79
861/2
-17.00
8.50
15.75
267.75
-267.75
-2275.88
3906.98
11069.79
18
1/2
72.25
4.25
1.68
21.42
121.38
515.87
4.74
6.72
1/2
80.75
4.25
3.36
41.95
271.32
1153.11
37.93
53.74
6
3.14
2.94
2.95
4217.96
149263.97
3480418.73
6.38
16
519
37256.52
9.2
18628.26
12
50369.13
13
2.62
13.6
12926.97
14
25967.73
14.2
25967.73
112128.57
14.4
11
8.50
8.50
15.75
267.75
133.88
1137.94
3906.98
11069.79
18
16
72.25
51.00
4.25
8.50
6.93
15.33
67.83
264.18
500.69
781.83
2127.94
6645.56
332.81
3602.69
10207.61
471.48
14
34.00
8.50
15.33
262.40
521.22
4430.37
3602.69
10207.61
8
-17.00
15.75
267.75
-267.75
-2275.88
3906.98
11069.79
18
68.00
8.50
6.72
142.80
456.96
3884.16
303.46
859.82
42.50
8.50
15.54
265.97
660.45
5613.83
3752.78
10632.88
1215
17.00
8.50
15.75
267.75
267.75
2275.88
3906.98
11069.79
9
-8.50
8.50
15.75
267.75
-133.88
-1137.94
3906.98
11069.79
19
76.50
4.25
0.63
9.82
48.20
204.83
0.25
0.35
20
85.00
4.25
0.42
16.07
35.70
151.73
0.07
0.10
7
7
3.65
2.92
2.68
4271.51
151891.81
3582197.56
5.49
6
46138.68
23069.34
73438.47
3.14
12452.83
25379.80
25379.80
137508.37
12
17.00
8.50
15.75
267.75
267.75
2275.88
3906.98
11069.79
17
59.50
8.50
14.07
249.90
837.17
7115.90
2785.37
7891.87
19
76.50
4.25
4.83
49.98
369.50
1570.35
112.68
159.63
1718 15
6.2
9.6
11 257.04
11.8-133.88
12.2
12.6
12.8
42.50
8.50
14.91
633.68
5386.24
3314.61
9391.41
9
-8.50
15.75
267.75
-1137.94
3906.98
11069.79
1/2
72.25
4.25
4.83
49.09
348.97
1483.11
112.68
159.63
16
51.00
8.50
15.12
260.61
771.12
6554.52
3456.65
9793.84
13
25.50
8.50
15.75
267.75
401.63
3413.81
3906.98
11069.79
10
0.00
8.50
15.75
267.75
0.00
0.00
3906.98
11069.79
19
1/2
80.75
4.25
0.21
3.57
16.96
72.07
0.01
0.01
20
1/2
89.25
4.25
0.00
1.79
0.00
0.00
0.00
0.00
8
8
4.17
2.86
2.28
4325.95
154324.10
3690589.81
4.83
7
13
55208.27
25.50
27604.13
8.50
101042.60
15.75
267.75
3.65
11432.48
401.63
23885.31
3413.81
23885.31
3906.98
161393.68
11069.79
18
68.00
8.50
11.13
214.20
756.84
6433.14
1378.75
3906.46
1918
1/210
80.75
4.25
3.15
33.92
254.36
1081.04
31.26
44.28
16
51.00
8.50
13.65
242.76
696.15
5917.28
2543.30
7206.02
0.00
15.75
267.75
0.00
0.00
3906.98
11069.79
3.2
6.4
7.8 267.75
8.6
91137.94
9.4
9.8
19
76.50
4.25
2.94
33.02
224.91
955.87
25.41
36.00
17
59.50
8.50
13.86
246.33
824.67
7009.70
2662.50
7543.75
11
14
8.50
34.00
8.50
8.50
15.75
15.75
267.75
133.88
535.50
4551.75
3906.98
3906.98
11069.79
11069.79
20
85.00
4.25
0.00
0.89
0.00
0.00
0.00
0.00
Aw=
4492.85
My=
5814.86
Ix=
161706.52
9
9
4.69
2.76
1.79
4405.38
158272.39
3856705.50
4.36
14 1/285.00
34.00
8.50
15.75
267.75
535.50
4551.75
3906.98
11069.79
64508.12
4.17
9843.16
21275.64
18
72.25 32254.06
4.25 133296.66
8.82 24.10
84.79 214.20
637.25 910.35
2708.29 21275.64
686.13 182669.31
972.02
20 8 11
4.25
2.52
16.00
22.67
17
59.50
8.50
11.55
214.20
687.23
5841.41
1540.80
4365.60
8.50
15.75
267.75
133.88
1137.94
3906.98
11069.79
19
1/2
80.75
4.25
1.89
20.53
152.62
648.62
6.75
9.56
18
1/2
1.6
4.6
6
6.6
7
7.4
7.8
18
68.00
8.50
10.92
210.63
742.56
6311.76
1302.17
3689.48
12
17.00
8.50
15.75
267.75
267.75
2275.88
3906.98
11069.79
15
42.50
8.50
15.54
265.97
660.45
5613.83
3752.78
10632.88
20
1/2
89.25
4.25
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
1017.00
5.22
2.63
1.29
4492.85
3.97
1519 89.25
42.50
8.50
15.54
265.97
660.45
5613.83
3752.78
10632.88
9 12
74256.00
4.69
7904.87
17748.03
17748.03
200417.35
76.50 37128.00
4.25 170424.66
6.09 19.64
63.37 187.43
465.89 161706.52
1980.01 4057055.06
225.87
319.98
20101/2
4.25
2.10
796.56
9.26
13.12
18
68.00
8.50
8.19
167.79
556.92
4733.82
549.35
1556.50
15.75
267.75
267.75
2275.88
3906.98
11069.79
20
85.00
4.25
1.05
12.50
89.25
379.31
1.16
1.64
18
72.25
4.25
8.61
83.00
622.07
2643.81
638.28
904.23
13
25.50
8.50
15.75
267.75
401.63
3413.81
3906.98
11069.79
16 1/2
51.00
8.50
14.70
257.04
749.70
6372.45
3176.52
9000.15
19WL10
0.6
2.8
4
4.6
5
5.4
5.4
Aw=
2900.63
My=12646.28
4972.79
Ix=
67054.75
16
51.00
8.50
14.91
258.83
760.41
6463.49
3314.61
9391.41
10
19
1/2
84576.87
80.75
42288.44
4.25
212713.10
3.15
5.22
39.27
5814.86
254.36
13719.73
1081.04
13719.73
31.26
214137.08
44.28
xF=
1.294
[m]
IyF=
Aw=
4034.10
My=
Ix=
138975.94
18
1/2
72.25
4.25
6.30
61.58
455.18
1934.49
250.05
354.23
25.50
8.50
15.75
267.75
401.63
3413.81
3906.98
11069.79
20 13
1/2
89.25
4.25
0.00
4.46
0.00
0.00
0.00
0.00
19
76.50
4.25
5.88
61.58
449.82
1911.74
203.30
288.00
34.00
8.50
15.75
267.75
535.50
4551.75
3906.98
11069.79
17
59.50
8.50
12.81
233.84
762.20
6478.66
2102.07
5955.87
17
59.50
8.50
13.23
239.19
787.19
6691.07
2315.69
6561.11
20
85.00
4.25
1.05
17.85
89.25
379.31
1.16
1.64
19141/219
0.2
1.8
2.6
3
3.6
3.6
3.6
76.50
4.25
4.20
44.63
321.30
1365.53
74.09
104.96
14
34.00
8.50
15.75
267.75
535.50
4551.75
3906.98
11069.79
Aw= 265.97
3650.33
My= [m]
9551.09
Ix= 113410.40
80.75
4.25
3.36
39.27
271.32
1153.11
37.93
53.74
15 19
42.50
15.54
5613.83
3752.78
10632.88
18 1/2
68.00
8.50
9.45
189.21
642.60
5462.10
843.91
2391.07
WL0
xF= 660.45
1.714
IyF=
18
68.00
8.50
9.87
196.35
671.16
5704.86
961.50
2724.26
20
89.25 8.50
4.25
0.00
4.46
0.00 [m]
0.00
0.00
0.00
1/21/2 42.50
80.75
4.25
2.73
29.45
220.45
936.90
20.35
28.82
0
1
2
2.4
2.6
2.8
2.6
WL3201915
xF=
3.135
IyF=
8.50
15.54
265.97
660.45
5613.83
3752.78
10632.88
20 51.00
85.00
4.25
1.68
21.42
142.80
606.90
4.74
6.72
16 18
8.50
15.12
260.61
771.12
6554.52
3456.65
9793.84
18 1/2
1/2
72.25
4.25
7.35
71.40
531.04
2256.91
397.07
562.51
72.25
4.25
7.77Aw= 260.61
74.97
561.38
2385.88
469.10
664.55
4405.38
My= 7904.87
20
85.00
4.25
2.10
20.53
178.50
758.63
9.26Ix= 158272.39
13.12
16
51.00
8.50
15.12
771.12
6554.52
3456.65
9793.84
WL120
89.25 8.50
4.25 13.44
1.26 242.76
12.50
xF= 799.68
2.617
112.46 [m]
477.93
2.00
2.83IyF=
17
6797.28
2427.72
6878.53
19 1/259.50
76.50
4.25
5.25
53.55
401.63
1706.91
144.70
205.00
19
76.50
4.25
5.67
57.12
433.76
1843.46
182.28
258.24
2017
1/2
89.25
4.25
1.47
15.17
131.20
557.59
3.18
4.50
59.50
8.50
13.65
244.55
812.18
6903.49
2543.30
7206.02
18 19
68.00
8.50
10.29
201.71
699.72
5947.62
1089.55
3087.05
Aw=
4325.95
My=
9843.16
Ix=
154324.10
19 1/2
1/2
80.75
4.25
3.78
38.38xF= 305.24
305.24
1297.25
54.01
76.51
80.75
4.25
3.78
40.16
1297.25
54.01
76.51IyF=
WL9
1.794
[m]
68.00
8.50
10.71
207.06
728.28
6190.38
1228.48
3480.70
Aw= 3887.73
My= 11876.27
Ix= 128546.85
18 1/2 18
8.19
78.54
591.73
2514.84
549.35
778.25
20 72.25
85.00 4.25
4.25
2.73
27.67
232.05
986.21
20.35
28.82
20
85.00
4.25
2.94
28.56
249.90
1062.08
25.41
36.00
18 1/2 76.50
72.25 4.25
4.25
8.40
81.22
606.90
2579.33
592.70
839.66
19 WL8
5.67
58.91
433.76
1843.46
182.28
258.24
2.275 [m]
IyF=
20 1/2
1/2
89.25 CETRALIZATOR
4.25
2.31
21.42xF= 224.91
206.17
876.21
12.33
17.46
20
89.25
4.25
2.52
23.21
955.87
16.00
22.67IyF=
76.50
4.25
5.88
60.69
449.82
1911.74
203.30
288.00
xF= 305.24
3.055 [m]
19 WL2
1/2 19 80.75
4.25
3.78
40.16
1297.25
54.01
76.51
Aw=
4106.39
My=
13040.76
Ix=
143050.22
Aw= 4166.19
My= 12926.97
Ix= 146152.26
80.75 4.25
4.25
3.57
40.16
288.28
1225.18
45.50
64.46
20 19 1/2 85.00
2.73
27.67
232.05
986.21
20.35
28.82
20 89.25
85.00 4.25
4.25
2.31
24.99
196.35
834.49
12.33
17.46
20 1/2
2.52
22.31
224.91
955.87
16.00
22.67
WL4
xF= 3.103
3.176 [m]
[m]
IyF=
WL5
xF=
IyF=
20 1/2
89.25
4.25
2.10
18.74
187.43
796.56
9.26
13.12
Aw= 4217.96
M y= 12452.83
Ix= 149263.97
Aw= 4271.51
My= 11432.48
Ix= 151891.81
WL6

WL7

xF=
xF=

2.952
2.676

[m]
[m]

x 2 *y
Iyi
74551.75
8
9
x 2 *y
Iyi
20539.77
87294.03
2
0x *y
0 Iyi
0
0.00
33182.26
141024.59 1
2
00.00
0.2
x *y
Iyi
0.00
0.00
42752.31
181697.33
0.00
0.00
1.8
2.6
4
0.00
6144.86
26115.67
x 2 *y
45638.88
193965.24
Iyi
2457.95
10446.27
0.00
0.00
4.2
5.2
6
14250.77
60565.78
46939.92
199494.67
0.00
2
5481.07
23294.53
3686.92
15669.40
x
*y
Iyi
2
20391.84
86665.32
6.4
7.4
8
45350.60
192740.06
9585.23
40737.21
x *y
Iyi
9710.40
41269.20
10962.13
46589.06
0.00
26457.05
112442.45
37688.49
320352.17
24579.45
104462.66
8.4
9.4
10
0.00
9387.98
39898.93
14565.60
61903.80
1369.32
5819.60
28994.65
123227.25
28069.13
238587.56
33982.61
144426.08
0.00
0.00 11
13382.15
56874.12
10.4
11
2
18775.97
79797.87
2
15976.64
67900.73
x
*y
Iyi
30041.55
255353.18
x *y
18207.00
154759.50
Iyi
40783.68
173330.64
4915.89
20892.53
18024.93
153211.91
13
13.2
23047.03
97949.87 13
28501.54
121131.55
0.00
25413.94
216018.47
10241.44
87052.22
0.00
43526.11
184985.96
12058.34
51247.96
17827.69
151535.34
25125.66
213568.11
35928.48
152696.04
14.4
14.6
0.00
0.00
17721.48
150632.58
4551.75
38689.88
0.00
0.00 14
43120.25
183261.04
15051.12
127934.52
18449.76
78411.48
22379.44
190225.22
40112.30
2
170477.26
2
6144.86
26115.67
10241.44
87052.22
14.8
14.8
1137.94
9672.47
7373.84
31338.80
37142.28
315709.38
x x*y *y
8466.26
71963.17
Iyi Iyi 1
23043.23
97933.75
17478.72
148569.12
40889.89
173782.02
15346.98
65224.68
4551.75
38689.88
0.00
0.00
16443.20
69883.59
27689.81
235363.41
0.00
15
1531983.63
1
3762.78
26020.84
110588.56
0.00
9831.78
83570.13
36049.86
306423.81
21362.88
90792.24
1137.94
9672.47
1137.94
25247.04
107299.92
18207.00
154759.50
0.00
0.00
940.70
7995.91
28402.92
0.00
0.00
15
15241424.82
1
4369.68
37142.28
27689.81
235363.41
28163.95
119696.80
0.00
0.00
4551.75
38689.88
30724.31
130578.33
10241.44
87052.22
8602.81
36561.93
0.00
0.00
24276.00
206346.00
11060.75
47008.20
15
1092.42
15135865.94
9285.57 1
17964.24
31968.46
1137.94
9672.47
10241.44
87052.22
33455.36
142185.29
4551.75
18635.62 152696.04
38689.88
79201.40
940.70
7995.91
17235.96
146505.66
23020.48
97837.02
0.00
0.00
10241.44
87052.22
15
15
31680.18
269281.53
R
V
18207.00
4551.75
154759.50
38689.88
1
27189.12
115553.7
33318.81
283209.89
1137.94
9672.47
3762.78
31983.63
10104.89
85891.52
31073.28
132061.44
1092.42 r
9285.57
4551.75
38689.88
26172.56
222466.78
xB
R
28448.44
241811.72
10241.44
87052.22
15
15
1
0.00
0.00
33284.67
141459.8
26551.88
225690.94
8466.26
0.00
71963.17
0.00
4491.06
38174.01
35845.03
152341.38
4369.68
37142.28
1137.94
9672.47
17721.48
150632.58
39873.33
338923.31
1.71
781.77
18207.00
3275.48
154759.50
3380.
35685.72
151664.3
14565.60
17721.48
123807.60
150632.58
1137.94
9672.47 1
15
15
1122.77
9543.50
38659.53
164303.00
9831.78
83570.13
0.00 34.62
0.00
10241.44
87052.22
50554.77
429715.55
34411.23
292495.4
2.22
414.43
7044.50
781.77
7270.
27689.81
235363.41
20482.88
174104.44
10241.44
87052.22
4551.75
38689.88
0.00
0.00
35503.65
301781.03
15
15144442.20
1
16993.20
1137.94
9672.47
4551.75
38689.88
52436.16
26931.19
445707.36
228915.0
2.55
25125.66
284.80
18.25
11005.42
213568.11
414.43
11358
37142.28
315709.38
4551.75
38689.88
10241.44
87052.22
1122.77
9543.50
27310.50
232139.25
25413.94
216018.47
15
15
1
4551.75
38689.88
1137.94
9672.47
17964.24
152696.0
48233.38
204991.85
23047.03
195899.73
2.75
216.70
12.63
15075.66
284.80
15558
43863.70
372841.43
1137.94
9672.47
18207.00
154759.50
4491.06
38174.01
17964.24
152696.04
32772.60
278567.10
10241.44
87052.22
14.8
14.8
1
0.00
0.00
10241.44
87052.22
15536.64
38098.15
132061.44
161917.13
176.40
19211.96
19827
2.86
216.70
0.00 9.49
0.00
41754.72
354915.12
28448.44
241811.72
10104.89
85891.52
10241.44
87052.22
35685.72
303328.62
18207.00
154759.50
1137.94
9672.47
4551.75
38689.88
8769.71
37271.25
21909.09
93113.63
148.71
23404.03
24154
2.92
14.4
14.4
176.40
14
1137.94
9672.47
36175.03
39873.33
153743.89
338923.31
17721.48
150632.58
4551.75 7.61
38689.88
31073.28
264122.88
28069.13
238587.56
4551.75
38689.88
1137.94
9672.47
3686.92
15669.40
3034.50
12896.63
129.56
27648.76
28535
2.94
6.38
148.71
4551.75
38689.88
49811.32
423396.20
28266.37
120132.06
13
26931.19
228915.09
1137.94 13.2
9672.47 13
25212.90
107154.83
39327.12
334280.52
10241.44
87052.22
0.005.49
0.00
1369.32
5819.60
0.00
0.00
115.52
31947.48
32971
2.92
10241.44
87052.22
129.56
51465.12
437453.52
20539.77
87294.03
35503.65
301781.03
0.00
0.00
10.2
10.4
10
17205.62
73123.86
49067.87
417076.85
18207.00
1137.94
154759.50
9672.47
0.00
0.00
Iy=
4064580.94
106.21
36313.15
37477
18207.00
154759.50
2.86
115.52
46040.95
195674.04
18207.00
77379.75
40889.89
347564.04
1137.94 4.838.2
9672.47
12323.86
52376.42
8
8
50494.08
429199.68
4551.75
38689.88
28069.13
238587.56
0.00
0.00
99.53
40762.26
42068
28069.13
238587.56
2.76
106.21
35640.20
151470.86
16727.68
71092.65
37870.56
321899.76
4551.75 4.36
38689.88
7586.25
32241.56
44944.74
191015.14
10241.44
87052.22
38234.70
324994.95
5.6
5.6
Iy=
1726551.79
38780.91
329637.74
2.63
20539.77
3.97[m^4]
87294.03
99.53 5
4057055.06
32886.39
139767.17
10241.44
87052.22
0.00 Iy= 3173988.38
0.00
34411.23
146247.73
18207.00
154759.5
45350.60
385480.12
46837.51
398118.81
7586.25
32241.56 3
3.4
3.2
24579.45
104462.66
18207.00
154759.50
Iy= [m^4]
2585644.35
21909.09
93113.63
28069.13
238587.5
43696.80
371422.80
1718026.52
45638.88
387930.48
0.00
0.00
17801.14
75654.83
2.2
1.6
1
3134344.25
28069.13 [m^4]
238587.56
12138.00
51586.50
39327.12
334280.5
38367.46
163061.70
40559.89
172379.51
Iy= 3870889.75
15172.50
64483.13
39327.12
334280.52
2560653.89
10036.61
42655.59
47580.96 [m^4]
404438.1
30724.31
130578.33
33182.26
141024.59
11709.38
49764.85
48324.41
410757.51
47580.96
404438.1
Iy=
3712986.70
24647.73
104752.84
24647.73
104752.84
3856705.50
49523.04
420945.84
Iy= [m^4]
2955729.12
42752.31
181697.3
19724.25
83828.06
21241.50
90276.38
43848.53
186356.23
33182.26
141024.5
3690589.81
[m^4]
18400.45
78201.91
20073.22
85311.17
34411.23
146247.73
2919449.37
[m^4]
24647.73
104752.8
Iy=
Iy= 3308371.21
3429115.86
23278.41
98933.23
19724.25
83828.06
16689.75
70931.44
20073.22
85311.17
3266957.36
[m^4]
3389005.70
[m^4]
16727.68 Iy=
71092.65
3517183.6
Iy= 3612796.04

IyF= 3480418.73 [m^4]


IyF= 3582197.56 [m^4]

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2.2. Calculul diagramei Bonjean


Diagrama Bonjean constituie un instrument deosebit de util n proiectarea i
exploatarea, navei permind calculul elementelor carenei pentru o plutire oarecare.
Calculul seciunii transversale se face pe toat nlimea cuplei.
Se propune calculul ariei transversale AT de la linia de baz pn la punte, aceste valori
vor fi calculate ca funcie de cota z, deci AT= AT(z).
Reprezentarea curbelor transversale se face aeznd un segment orizontal care
reprezint aria transversal pentru o cupl, care are o cot z, reprezentnd aria transversal la
plutirea respectiv.
Aceast curb se traseaz pentru fiecare cupl mparte, la o anumit scar.
Dup calculul valorilor curbelor AT(z) se trece la construcia propriu-zis a diagramei
Bonjean.
Diagramei Bonjean const n ansamblul curbelor AT(z) la fiecare cupl
WL
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

z
0.00
1.00
2.00
3.00
4.00
5.00
6.00
7.00
8.00
9.00
10.00

Aw
2900.63
3650.33
3887.73
4034.10
4106.39
4166.19
4217.96
4271.51
4325.95
4405.38
4492.85

xF
1.71
2.62
3.05
3.13
3.18
3.10
2.95
2.68
2.28
1.79
1.29

Ix
67054.75
113410.40
128546.85
138975.94
143050.22
146152.26
149263.97
151891.81
154324.10
158272.39
161706.52

IyF
1718026.52
2560653.89
2919449.37
3134344.25
3266957.36
3389005.70
3480418.73
3582197.56
3690589.81
3856705.50
4057055.06

z
1.00
1.00
1.00
1.00
1.00
1.00
1.00
1.00
1.00
1.00

wi+Awi-1
6550.95
7538.06
7921.83
8140.49
8272.58
8384.15
8489.46
8597.45
8731.33
8898.23

a
0.00
3275.48
3769.03
3960.92
4070.25
4136.29
4192.07
4244.73
4298.73
4365.66
4449.11

V
0.00
3275.48
7044.50
11005.42
15075.66
19211.96
23404.03
27648.76
31947.48
36313.15
40762.26

0.00
3380.47
7270.32
11358.20
15558.92
19827.80
24154.25
28535.05
32971.57
37477.18
42068.91

z*Aw
0.00
3650.33
7775.46
12102.30
16425.57
20830.95
25307.73
29900.54
34607.58
39648.42
44928.45

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

K1
.j.

cupla
0
1/2
1
1 1/2
2
2 1/2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
18 1/2
19
19 1/2
20
20 1/2

0
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

1K3
2.j..
K7
K5
31
.j
.j..
42
1
1
5K9
3
2
2
6.j.
4
3
3
1
5
4
K13 K11
4
2
6
5
.j.
.j
5
3
7
6
1
1
6
4
8
7
2
2
7
5
9
8
3
3
8
6
10
9
4
4
9
7
11
10
5
5
10
8
11
6
6
11
9
7
7
10
8
8
111
9
9
0.00
10
10 0.00
11
11 1.05
3.15
5.25
6.93
10.29
16.59
22.26
28.14
28.14
28.14
28.14
28.14
28.14
28.14
28.14
27.30
25.41
22.26
16.59
10.08
6.51
3.57
2.10
1.05
0.00

K2
z

.At...

0.5

9.6
.z....
11.2
0
.z
.z.
12.8
1.6
0
0
14.4
3.2
1.6
1.6
.z..
16
4.8
3.2
3.2
0
6.4
4.8
4.8
1.6
8
6.4
.z.
z.
y.
6.4
3.2
9.6
8
0
0
8 14
4.8
11.2
9.6
1.6
1.6 9.6 14
6.4
12.8
3.2 14
3.2 11.2
11.2
8
14.4
4.8 14
4.8 12.8
12.8
9.6
16
6.4
6.4 14.4
14
14.4
11.2
16
8
8
16 14
12.8
9.6 9.6 14
14.4
11.2 11.2 14
216
12.8 12.8 14
0.00
14.4 14
14.4 0.00
16 14
16 2.52
7.56
12.39
17.22
24.15
37.17
48.09
58.17
58.80
58.80
58.80
58.80
58.80
58.80
58.80
57.33
54.39
48.51
38.22
24.99
17.64
10.71
6.72
4.20
1.47

3.1
2.88
.y..
.At...
5.8
10
3.1
0
.y.
.At...
.y..
.At...
7.7
20.8
5.9
7.2
11.5
0
7.3
0
8.9
34.08
6.8
17.36
14
20.4
12
15.44
.y.
At...
9.4
48.72
7.6
28.88
14
42.8
12.7
35.2
14
0
8
41.36
14
65.2
13.1
55.84
14
22.4
9.6
55.44
14 At... .At...
87.6
.y.
13.4
77.04
14
44.8
10.7
71.68
14
110
0
0 98.64
13.6
14
67.2
11.6
89.52
14
132.4
22.4
22.4 120.48
13.7
14
89.6
12.2
108.56
14
154.8
44.8
44.8 142.48
13.8
14
112
12.6
128.4
177.2
14 67.2 164.56
67.2
13.8
14
134.4
12.7
14 89.6 148.64
199.6
89.6
13.9
186.72
14
156.8
14 112 208.96
222
112
13.9
14
179.2
14 134.4 134.4
14
201.6
AT
14 156.8 156.8
14
224
3
4
14 179.2 179.2
0.00
0.00
14 201.6 201.6
0.00
0.00
14 224 6.51
224
4.41
12.60
18.27
20.79
29.82
29.40
42.84
39.69
56.91
59.64
83.37
75.60
104.16
88.41
119.07
90.09
121.59
90.09
121.59
90.09
121.59
90.09
121.59
90.09
121.59
90.09
121.59
90.09
121.59
88.41
119.91
84.63
115.50
76.44
105.42
62.16
87.36
42.21
60.69
30.87
45.15
19.74
29.82
12.60
19.53
8.82
14.07
5.04
9.45

.j.

.y..

..At...

1
0
1.2
0
K4
2
1.6
2.5
2.96
.j..
z...
..y.
.At...
K8
K6
3
3.2
3
7.36
1
0
4.4
0
.j.
.z..
.y
.At...
.j
z.
..y..
..At...
4
4.8
3.5
12.56
2
1.6
9.9
11.44
1
0
14
0
1
0
10.1
0
K10
5
6.4
4.1
18.64
3
3.2
10.3
27.6
2
1.6
14
22.4
2
1.6
13.5
18.88
.j.
z.
..y.
...At...
6
8
5.5
26.32
4
4.8
11.1
44.72
3
3.2
14
44.8
3
3.2
13.8
40.72
7
9.6
7.4
36.64
1
0
14
0
5K12
6.4
11.7
62.96
4.8
14
67.2
K14 4
4
4.8
13.9
62.88
8
11.2
9.2
49.92
2
1.6
14
22.4
6.j.. .z. 6.4
8..z. .y...12.3
82.16
14
89.6
.y...At...
.At...
.j. 5
5
6.4
13.9
85.12
9
12.8
10.4
65.6
3
3.2
14
44.8
7
9.6
12.7
102.16
6
8
K16
14
112
K15 1
1 0 8 0 13.3 1414 0107.44
0
6
10
14.4
11.2
82.88
4
4.8
14
67.2
8.z.
11.2
13
122.72
9.6
14
134.4
.j. 2 7
.y..
.j.
.At...
.z.
y
2
1.6
14
22.4
1.6 9.6
7
129.84
11
16 13.8 14
11.5
101.04
5
6.4
14 21.68
89.6
93
12.8
143.76
1414
156.8
1 3 8
0 3.2 11.2
14
1 14 13.3
00
9.9
3.2
44.8
K17
8
11.2
14
152.24
K18
6
8K20
14 43.92
112
K19
10
14.4
13.5
165.2
179.2
2 4 9
1.6
14.j
2 14 14
22.4
1.6
13.1
4 4.8 12.8
4.8
14
67.2
.z..
.z.66.32
.y...
y.
9
12.8
14
174.64
7
9.6.j.
14
134.4
.j.. 13.6
.y.....
.j
.z.z 186.88
y
113.2
16
14.4
14
201.6
3 5 10
14
3
44.8
3.2
13.7
5
6.4
14
89.6
6.4
14
88.72
1
0
7.8
4.9
10
14.4
14
8
11.2 1
14 0 197.04
156.8
1.7
1
0
0.1
1614
224
4 6 11
4.8
67.2
4.8
13.8
6 8 12.8
14
112
111.12
2 14 14
11.8
9.45
11
16 84
14
219.44
9
141.6
179.2
2
1.6
5.8
1.6
2.4
5 7
6.4
142
5
89.6
6.4
13.9
9.6
14
134.4
133.52201.6
3 14 14
3.2
12.6
10.5
107 9.6 14.4
3
3.2
7
3
3.2
3.3
6 8 118 11.2 16
146
112
8155.92156.8
13.9
11.2
14
4 14 14
4.8
11.1
13.1
224
5
6
7 44
84.8
97.6
3.6
4.8
7 9
9.6
147
9.6
13.9
9 12.8 12.8
14
178.32179.2
5 14 134.4
6.4
11.5
13.3
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
6.4
3.5
5
6.4
8
8
11.2
145
8
11.2
13.9
10 14.4 0.00
14.4
14
6 14 156.8
8200.72201.6
13.4
11.8
0.00 10 0.00
0.21
1.89
6
8
3.3
6
8
8.3
9 11 11.55
12.8
149
12.8
13.9
11 16 14.91
16
14
224
223.12 26.46
8.82
19.53
7 14 179.2
9.6
13.5
12
7
9.6
3.3
7
9.6
8.7
24.36
31.08
39.06
48.93
60.90
10
14.4
14
10
201.6
14.4
14
8
11.2
13.6
12.2
88
11.2
3.9
39.90
51.24
63.84
78.33
94.92
11.2
9.2
11
16
14
11
224
16
14
9
12.8
13.6
12.4
57.33
73.08
90.09
108.78
129.36
99
12.8
4.7
12.8
9.8
10
14.4
12.8
13.8
75.39
94.92
115.92
162.12
1010 138.39
14.4
6.2
14.4
10.7
13.9
11
16
13.3
108.36
134.40
161.28
188.79
216.93
1111
16
7.6
16
11.7
133.35
162.96
192.99
223.44
254.10

18.4
.At...
.At...
.At...
39.84
0
0
0
61.84
15.68
11.48
6
2
84
27.44
35.2
16.24
6.56
106.24
44.72
55.76
10
12.08
27.92
128.48
62.8
76.88
0.63
17.76
40.4
150.72
98.24
81.44
6.51
23.2
53.44
172.96
36.33
119.76
100.48
28.48
67.04
75.60
195.28
141.44
119.84
34.24
113.61
81.36
217.68
139.52
163.2
151.62
41.12
96.56
159.68
185.12
187.11
49.84
112.96
207.28
180.56
245.70
60.88
130.88
284.97

149.73
153.09
153.09
153.09
153.09
153.09
153.09
153.09
151.41
146.58
135.03
113.40
80.01
60.27
40.74
27.09
19.74
14.28

305.55
310.59
310.59
310.59
310.59
310.59
310.59
310.59
308.91
302.61
286.65
250.95
187.32
145.32
99.96
61.95
38.64
28.56

180.60
184.59
184.59
184.59
184.59
184.59
184.59
184.59
182.91
177.66
165.06
140.07
100.17
76.23
52.08
34.65
25.41
19.32

211.68
216.09
216.09
216.09
216.09
216.09
216.09
216.09
214.41
208.74
195.30
167.16
121.17
92.82
63.63
42.00
30.45
23.94

242.76
247.59
247.59
247.59
247.59
247.59
247.59
247.59
245.91
239.82
225.54
194.67
142.80
109.83
75.39
48.93
34.44
27.30

274.05
279.09
279.09
279.09
279.09
279.09
279.09
279.09
277.41
271.11
255.99
222.60
164.85
127.26
87.36
55.44
37.17
28.56

..At...
0

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3.Diagrama bratului stabilitatii statice

STABILITATEA LA INGHIURI MARI DE INCLINARE


Curbele de interpolare ale stabilitatii de forma
- curbele de pantocareneIn conditiile de exploatare nava poate sa se afle in cele mai diverse conditii de
incarcare cuprinse intre deplasamentul navei goale si deplasamentul la prima incarcare. Intre
aceste limite ale deplasamentului , distributia marfii la bord poate fi foarte diferita , astfel
incat , pentru acelasi deplasament pozitia pe inaltime a centrului de greutate, putand avea o
variatie destul de larga. Stabilitatea navei trebuie analizata pentru fiecare situatie de
incarcare , deci trebuie construite cele doua diagrame de stabilitate statica si dinamica.
Se stie ca :
l s YB cos ( Z B Z B 0 ) sin a sin l f l g

(1)

Bratul stabilitatii de greutate , l g , depinde de distributia maselor de bord si se


determina din relatia :
Lg=a sin = (zg zB0) sin

(2)

Cunoscand deci deplasamentul navei , din curbele de carene drepte se poate extrage
valuarea lui zB pentru volumul carenei corespunzator , iar zG se poate determina prin calcul
in functie de distributia incarcaturii
Bratul stabilitatii de forma depinde atat de deplasament cat si de formele navei
.Determinarea lui prin calcul pentru toate deplasamentele ce se pot intalni in exploatarea navei
ar necesita o munca foarte laborioasa .
De aceea , in faza de proiectare a navei se construiesc diagrame de interpolare ale
bratului stabilitatii de forma date sub forma lf(=F(V , () cunoscute sub denumirea diagrama de
pontocarene.
Calculul si constructia curbelor de interpolare se realizeaza in modul urmator : se
stabilesc limitele de variatie ale volumului carenei , intre situatia de nava goala , V0 si plina
incarcare Vp . Intre aceste limite se mai aleg cateva valori ale volumului carenei , notate prin
V1 , V2 cu intervale egale intre ele , astfel incat:
V1-V0 ( V2-V1((Vp-Vp-1
Corespunzator fiecarui volum V0 , V1 , ,Vp , din diagramele de carene drepte se pot
determina pescajele corespunzatoare d0,d1,.,dp . Pentru fiecare din pescajele obtinute se

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

calculeaza bratele stabilitatii de forma lf( in gama de valori a unghiului ( cuprinsa intre
00.900 de obicei din 100 in 100 . Sub acesta forma construite diagramele de interpolare s-ar
putea utiliza mai greu in practica deoarece pentru fiecare deplasament ar trebui utilizate si
curbele de carene drepte in vederea determinarii zB0 . De aceea , pentru toate volumele de
calcul adoptate , bratul stabilitatii de forma se recomanda a se calcula in raport cu un punct fix
de pe nava , sa zicem punctul de chila C0(fig .1) , adica se calculeaza bratul C0A dat de relatia
:
CoA=lf(=lf(+zB0sin( (3)

Avand diagramele astfel construite , utilizarea lor in conditii de exploatare ale navei
deoarece bratul stabilitatii statice se calculeaza simplu cu relatia :
lS(=lf(-ZGsin(
fiind deci necesara numai determinarea prin calcul a cotei centrului de greutate , ZG .
Cu valorile bratului astfel calculate se pot trasa curbele l f=f(V) , pentru valori
constante ale unghiului de inclinare (fig.2).

Cu o valoare a volumului carenei V , corespunzatoare unei situatii de incarcare date ,


se intra in abscisa si pe verticala punctului respectiv se citesc din diagrama valorile bratului lf(
pentru fiecare unghi de inclinare . Cunoscand pozitia pe inaltime a centrului de greutate , prin
aplicarea formulei (1) se detrmina foarte usor valorile bratului stabilitatii statice lS( iar prin
integrare se determina ld( . Cu valorile astfel calculate se traseaza diagramele de stabilitate ,
care , dupa cum se stie , permit determinarea comportarii navei la actiunea diverselor cauze
externe .
Daca bratul stabilitatii de forma se traseaza in raport cu un alt punct de pe nava situat
in planul diametral z0 , atunci bratul stabilitatii statice se va calcula , evident , cu relatia :
lS(=lf(-(ZG z0)sin( (4)

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Unii proiectanti obisnuiesc sa prezinte diagramele de pantocarene sub forma lf(=f(V ,


() , adica sa reprezinte bratele stabilitatii de forma calculate in raport cu centrul de carena
corespunzator volumului V . In aceasta situatie , dupa cum s-a aratat mai sus , pentru
utilizarea lor in construirea diagramelor de stabilitate , trebuie sa avem la dispozitie si curbele
de carene drepte din care se extragem valuare lui ZB0 corespunzatoare volumului pentru care
se face calculul .
Considerand expresia bratului stabilitatii de forma
lf(=YB( cos ( +(ZB(-ZB0)sin ( (5)
prin derivare in raport cu volumul carenei se obtine (se are in vedere ca unghiul ( nu
depinde de volumul carenei)
dl f

dV

dYB
dV

d ( Z B Z B 0 )

cos

dV

sin

(6)

Pentru determinarea derivatelor coordonatelor centrului de carena se utilizeaza relatiile


:
l
YB= V

I x cos d

l
V
ZB-ZB0=

I x sin d

Prin Ix notandu-se momentul de inertie al plutirii izocarene inclinata de unghi


fata de plutirea initiala . Efectuand derivatele se obtine :

dYB
d

dI x
cosd I x cosd
0
l
dV

2
V
V

d ( Z B Z B 0 )
d
l
V

cod yB

(7)

dI x
sin d I x sin d
0
dV

V2

T sin d Z B Z B 0

(8)

in care prin (T s-a notat raza metacentrica diferentiala data de relatia

dI x
dV

Deoarece raza matacentrica diferentiala reprezinta raza de curbura a curbei centrelor


de plutire , iar raza metacentrica raza de curbura a curbei centrelor de carena , prin analogie

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

se poate conclude ca integralele ce contin pe (T vor determina pozitia centrului de plutire


pentru o inclinare data . Avand in vedere ca pentru (=0 zf=d si

Yf=0

se poate scrie
YF

T cosd

Z F d

T sin d

(9 ), (10)

Rezulta deci:
dYB
dV

d Z B Z B 0 )
dV

l
YF YB
V

l
Z F Z B
V

(11)

d Z B0

(12)

Inlocuind se obtine:

dl f
dV

l
Y f YB cos Z F d
V

Z B Z B 0 sin

(13)

Avand in vedere forma generala a expresiei bratului stabilitatii de forma (5 ), prin


analogie se poate scrie :
f=YFcos+(ZF-d)sin

(14)

Aceasta expresie poarta numele de bratul curbei centrelor de plutire si reprezinta


distanta de la centrul de plutire initial pana la centrul plutirii inclinata de unghi ( , masurata
paralel cu aceasta plutire (fig .3) .

dl f

Utilizand relatiile (5 )si (14 )in (13) , derivata dV se poate scrie :


dl f
dV

l
F l f
V

(15)

Derivata bratului stabilitatii de forma in raport cu volumul carenei , pe cubele de


interpolare se reprezinta prin tangenta inclinata de unghi ( fata de axa absciselor .Plecand de
la expresia obtinuta mai sus (15) se poate determina tangenta unghiului ( sub forma :

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

tg =

l
V (lf-F)

(16)

Aceasta relatie se poate utiliza pentru trasarea corecta a curbelor de interpolare . In


punctul de volum considerat VI (fig 4) din calcule a rezultat valoarea bratului stabilitatii de
forma lf( care se poate transpune pe figura la o scara aleasa corespunzator (punctul A) . Din
transversalul pe care s-au efectua calculele , pentru inclinarea de unghi ( se poate determina
prin masurare distanta (F( de la centrul plutirii initiale F0 pana la centrul plutirii inclinate F( .

Din punctul C , pe axa absciselor se msoar segmentul CD care corespunde la scara


cu volumul VI si pe verticala ridicata in D se aseaza segmentul F . Dreapta AB reprezinta
directia tangentei la curba de interpolare , curba trebuind deci sa fie tangenta la aceasta
dreapta in punctul A .

4.Esantinaj in zona centrala


a navei

Generalitati
Esantionajul navei se face in conformitate cu Reguli pentru clasificarea si constructia
navelor maritime 1995 ale Registrului Naval Roman pentru clasa:

RNR
Materiale principale
CM

M
0

PETROLIER

Corpul rezistent (tablele invelisului,osatura formata din inima cu platbanda,profile


platbanda cu bulb,platbenzi confectionate din table) va fi executat din otel A STAS 8324-80
cu limita de curgere 235 N/mmp.
Otelurile D si E se vor utiliza pentru o serie de elemente conform prescriptiilor
regulilor societatii de clasificare.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Otelurile de inalta rezistenta cu limita de curgere 315 N/mmp, A 32, D 32 sau E 32 se


vor utiliza numai in zona centrala la puntea principala (inclusiv bordajul pe zona prescrisa de
reguli) si fundul navei (inclusiv dublu fund) numai pentru elementele care participa la
robustetea generala a navei.
Tevile pentru pontili vor fi din otel OLT 35 STAS 8183-80. Piesele turnate se vor
executa din otel OT 40-3 STAS 600-82.
Materialele de adaos pentru sudura,sirma si electrozi, vor fi conform cerintelor
societatii de clasificare.

Sistemul de constructie
Sistemul de constructie al osaturii va fi:
longitudinal in zona tancurilor de incarcare si numai puntea principala in C.M. si
extremitatea pupa;
transversal in picuri si in compartimentul masini.
Dimensiuni principale
Lungimea navei L
Conform 1.2.1.3. lungimea se adopta cea mai mare dintre distantele masurate astfel:
-de la muchia prova a etravei,la nivelul liniei de incarcare de vara,pina la axul cirmei;
L = 180 m.
- 96 % din lungimea masurata la nivelul liniei de incarcare de vara,de la muchia
anterioara a etravei pina la extremitatea pupa. ;
L = 0,96 . 183,6 = 176,25 m
Nu va fi mai mare decit 0,97 % din L
L = 0,97 . 183,6 = 178,098 m 178,1 m
Latimea navei B
Latimea maxima masurata la mijlocul lungimii navei intre marginile exterioare ale
coastelor: B = 28 m
Inaltimea de constructie D
D = 16,8 m

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pescaj de clacul
d = 11,2 m
4.1. Rapoarte intre dimensiuni
Conform 1.1.3. :
L
178.1
17
10.66
D
deci 16.8
< 17
B
28
2.5
1.66
D
deci 16.8
< 2.5

4.2.Distanta regulamentara normala


Conform 1.6.2.1. distanta intre longitudinale este :
a0=0.002L+0.48 [m]
a0=0.002*178.1+0.48= 0.83 [m]
Adoptm : 0,8 m.
Conform 1.6.2.3. in picuri distanta intercostala va fi cel putin 0,6 m.
Distanta teoretica intre coaste pe lungimea navei va fi urmatoarea:
- de la C 7 la C 13 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 600 mm
de la C 13 la C 51 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 735 mm
de la C 51 la C 186 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 800 mm
de la C 186 la C 218 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 700 mm
de la 218 la C 251 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 600 mm
4.3.Grosimi minime
Se vor stabili in conformitate cu 1.6.1.
Invelisul exterior
Conform 1.6.1.1.1. :

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

L = 0,04 . L + 6 [mm] pentru L = 80 m


L = 0,04 . 178,1 + 6 = 13,12 mm
Adoptat : 13 mm
Conform tab. 1.6.1.4. :
L = 0,025 . L + 6,5 [mm]
L = 0,025 . 178,098 + 6,5 = 10,95 mm
S-a ales valoarea mai mare .
4.3.2. Invelisul puntilor
S min = 0,04 L + 5; [mm]
S min = 0,04 . 178,1 + 5 = 12,12 mm
Adoptat : 12 mm
La extremitati :
S min = 0,015 . L + 6,5 [mm]
S min = 0,015 . 178,1 + 6,5 = 9,18 mm
Adoptat: 9 mm.

4.3.3. Invelisul dublului fund


Conform 1.6.1.1.3. :
S min = 0,035 . L + 5 ; [mm]
S min = 0,035 . 178,1 +5 = 11,23 mm
Adoptat : 11 mm

4.3.4. Tablele peretilor etansi


Conform 1.6.1.2.
S min = 5 . a + 2,5 [mm]
S min > 5 mm
a = 0,8 m

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

S min = 5 . 0,8 + 2,5 = 6,5 mm


Adoptat : 7 mm
Grosimea filelor inferioare va fi cu 1 mm mai mare :
S min = 6,5 + 1 = 7,5 mm
Adoptat : 8 mm
Grosimea minima a tablelor inimilor si platbandelor osaturii peretilor de tanc va fi cel
putin egala cu :
S min = 0,03 L + 4,5 [mm]
6,0 < S min < 7,5
S min = 0,03 . 178,1 + 4,5 = 9,84 mm
Adoptat : 7 mm
Conform 1.6.1.4. grosimea minima a elementelor structurale care limiteaza tancurile
de marfa la petroliere cit si a celor din interiorul tancurilor va fi cel putin egala cu:
S min = 0,025 . L + 6,5 [mm]
S min = 0,025 . 178,1 + 6,5 = 10,95 mm
Adoptat : 11 mm
Conform 1.6.1.3. in interiorul dublului fund grosimea minima a elementelor
structurale va fi cel puin egala cu :
S min = 0,025 . L + 5,5 [mm]
S min = 0,025 . 178,1 + 5,5 = 9,95 mm
Adoptat : 10 mm
4.4. Invelisul exterior (Fundul navei,bordajul si puntea principala)
Grosimea invelisului fundului in zona centrala a navei
Conform 2.10.1.1. in zona centrala a navei grosimea minima va fi:
S k 2 a d ; (mm)

a = 0,8 m
k = 5,9
Pentru table cu Rc = 315 N/mm2
=0,78 (conf.tab 1.5.4.)

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

S 5,9 0,8 0,78 11,2 13,95

mm ;

Grosimea adoptata conform 2.10.1.2. va fi:


S k 2 a 10 n Rc

; (mm) (2.10.1.2-2)

K2 = 0,36
N coeficient determinat functie de valoarea C.

0,1M SW 0,015(0,55
Wb

'

CB
)W0
1,1 10 4
2

Rc

S-a considerat in prima aproximatie:


MSW=0

W0
Wb

'

C 0.015(0.55

0,8 1.1 10 4
)
0.497
2
315

n = 0.55
s = 13.95+1.5=15.45 mm
Adoptat: 16 mm
Conform 2.101.5. grosimea tablelor fundului si bordajului in zonele 0.25L de la
perpendiculara prova si pupa va fi cal puin egala cu :
s 205 a

10 p
1.25
Rc

; [mm]

(1.20.2)

p = 0.01 (d+); (N/mm2)

(0.05 0.2

x1
)L
L

- pentru regiunea aflata in prova sectiunii 0.25L de la

perpendiculara prova.

(0.05 0.2
perpendiculara pupa.
Chila plata

x2
)L
L
- pentru regiunea aflata in pupa sectiunii 0.25L de la

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Conform 2.10.4. latimea chilei plate va fi cel [utin egala cu aceea calculata cu
formula :
b = 0,004 . L + 0,9 (m) (2.9..3.1)
b = 0,004 . 178,1 + 0,9 = 1,61 m
adoptata : 1,750 m
Grosimea chilei plate va fi cu 3 mm mai mare decat grosimea tablelor fundului.
S= 15.45+3=18.45 mm
Adoptat 19 mm
Grosimea chilei plate pe 0.15L de la perpendiculara pupa se admite sa fie cu 10% mai
mica decat in zona centrala:
S= 0.9 . 18.45= 16.605 mm
Adoptat 17 mm
Pe portiunea 0.15L de la perpendiculara prova grosimea chilei plate nu va fi mai mica
decat a teablelor adiacente .
4.4.3. Grosimea invelisului bordajului
Conform 2.10.1.1.grosimea minima pentru fila situata deasupra gurnei in zona
centrala va fi:
s k2 d

[mm] (2.10.1.1.-2)

a = 0.8 m
k2= 5.6
=1 conf.tab.1.5.4.
s 5.6 0.8 1 1.2 14.99

[mm]

4.4.4. Centura
Latimea centurii conf.2.10.5.1.
b = 0.1 . D [m]
b = 0.1 . 16.8 = 1.68 m
Grosimea centurii conf.2.10.5.2.va fi cel putin egala cu cea mai mare valoare dintre
grosimea lacrimarei si grosimea bordajului.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Conf.2.10.5.3.la extremitati centura poate fi avea o grosime egala cu a tablelor


bordajului din aceasta zona.
4.4.5. Grosimea tablelor puntii principale
Conf.1.9.2.2.grosimea tablelor puntii in zona cetrala va fi cel putin egala cu:
s 1.13 a1 n Rc

[mm];

a1 = 0.8 m
n coeficient determinat functie de valoarea C.

0.1M SW 0.015(1.45
W `d

CB
)W0
1.1 10 4
2

Rc

S-a considerat in prima aproximatie :


MSW=1
W0
1
W `d
; n = 0.61

C 0.015(1.45

0.8 1.1 10 4
)
0.549
2
315

s 1.13 0.8 0.61 315 12.53mm

Conf. 2.31.12.grosimea nu va fi mai mica decat aceea data de formula:

s 3.17 k a

p
C
Rc

[mm];

k=205
p 0.65 0.76 10 2 0.494 10 2 N/mm2 ;

C=2.25 (pt.portiunea orizontala a puntii );


C= 1.25 (pt.portiunea inclinata a puntii);

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

s 3.17 205 0.8

0.494 10 2
2.25 4.3
315
mm;

s 3.17 205 0.8

0.494 102
1.25 3.30
315
mm;

Conf. 1.6.1.1.2.grosimea minima a tablelor puntii la extremitati nu va fi mai mica


decat:
S = 0.015 L+6.5 [mm];
S = 0.015 178.1+6.5 = 9.17 [mm];
Conf.2.9.1.3.la extremitati pe 0.1L de la perpendiculara prova si pupa, aria
semisectiunii puntii superioare va fi cel putin egala cu:
S = 2BSmin [cm2];
S=2 . 28 . 9.17= 513 cm2;
S=662.4 . 0.8= 596.16 cm2;
Tabla lacrimara (2.9.3.)
Grosimea va fi egala cu grosimea bordajului:
S = 14 mm;
Latimea tablei lacrimare:
b = 0.004 L + 0.9 [m];
b = 0.004 . 178.1 + 0.9 = 1.61 m.

Deschideri in punti
Conf.2.9.4.3. colturile deschiderilor izolate se vor intari conf. figurii:

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

r=0,8m

1,25r=1m

2,5r=2m

s=16mm

3,25r=2,6m

Gro
simea va fi:
S= 1.35 . 12 = 16.2 mm.
Raza de racordare va fi :
0

r 0.1 b(

W d
)
`
Wd
[m]; (2.9.4.3.-3);

Se admite totusi:
0

r 0.04 B(

W d 2
)
`
Wd
[m]

Wd
1
W `d
b = 8 m;
r 0.1 8
r 0.8 m
r 00.4 28
r 1.12 m

4.5. Structura fundului si a dublului fund in zona tancurilor de incarcare


4.5.1. Esantionajul dublului fund conf. 10.4.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

4.5.1.1. Tablele dublului fund


Conf. 10.4.1. grosimea plafonului dublului fund din magazii va fi cel putin egala cu
cea mai mare valoare data de formulele:

P
C
Rc

s 650 a

s 78 a

d
C
Rc

[mm];

( 2.4.10.1.-1)

[mm];

( 2.4.10.1.-2)

p- conf. 3.7.2. cu p= 2.5 . 10-2 N/mm2


Conf. 3.7.2. presiunea de calcul se adopta egala cu distanta de la marginea inferioara
a tablelor la o marime p deasupra puntii in planul diametral.
P = (17.36 2+2.5) . 10-2 N/mm2
C = 4 (conf. 10.4.1.)
a = 0.8
s 650 0.8
s 78 0.8

17.86 10 2
4 16.38
315
mm
11.2
4 15.77
315
mm

Conf. 310.4.1. cea mai mare valoare gasita, trebuie sa fie cel putin egala valorii:

s 710 a

p
Rc

[mm];

(4.2.6.1.)

a = 0.8
p-sarcina de calcul conf. 4.2.1.5.
p h k H [MN/m2]

kH = 1; ( 100);

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

G
V ; [MN/m2];

9.8 10 3 MN/m2;

h distanta punctului considerat fata de nivelul puntii superioare in planul diametral;


h = 17.36 2= 15.36 m ;
p = 9.8 . 10-3 . 15.36 . 1 =0.1505 MN/m2;
s 710 0.8

0.1505
12.42
315
mm ;

Conf. 4.2.6.1. grosimea plafonului dublului fund trebuie sa fie cel putin egala cu cea
indicata la 3.7.3.2.
s

a 4
100 p 4
0.17

[mm];

unde:
p- conf. 3.72.
Tinem cont ca p=2.5 . 10-2 N/mm2 ; (conf. 10.4.1.);
p = (17.36-2+0.76)10-2 = 16.12 .10-2 N/mm2;

0.8 4
100 16.12 10 2 4 13.43
0.17
mm

4.5.1.2. Longitudinalele plafonului dublului fund


Conf. 10.4.2. modulului de rezistenta al logitudinalelor plafonului dublului fund va
fi cel putin egala cu cea mai mare valoare dintre:
(1)

168
a p l 2 103
RC
[mm];

cu: p- conf. 3.7.2. cu p=2.5 . 10-2 N/mm2 ;

(2)

k a p l2
103
RC 6
[cm3];

k = 26.4 pt.longitudinale;
p conf. 4.2.6.1.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pentru zona C51-C175


a = 0.8 m
p = 17.86 . 10-2 N/mm2;
l = 3.2 m;

168
0.8 17.86 10 2 (3.2) 2 103 780.3
315
cm3

p = 0.1505 N/mm2;
RC = 31.5 daN/mm2;

26.4 0.8 0.1505 (3.2) 2


10 3 867.96
3.15 6
cm3;

533x16
340x12

Pentru zona cuprinsa intre C175-C186


a = 0.8 m
l = 2.4 m;
400x16
300x12

(1)

(2)

168
0.8 17.86 10 2 (2.4) 2 103 588.3
235
cm3;

26.4 0.8 0.1505 (2.4) 2


103 620.6
23.5 6
cm3;

Pentru zona cuprinsa intre C186-C217


a = 0.8 m
l = 2.1 m;

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

(1)

168
0.8 17.86 10 2 (2.1) 2 103 430.4
235
cm3;

350x17
260x12

(2)

26.4 0.8 0.1505 (2.1) 2


103 475.1
23.5 6
cm3;

4.6.1. Esantionajul dublului fund conf.2.4


4.6.1.1. Suportul central
Conf. 2.42.1. suportul central va fi continuu pe o lungime de cel putin 0.6L.
4.6.1.2. Inaltimea suportului central
Conf. 2.4.2.2. va fi:

L 40
d
40.B 3500. (mm)
0.57
L
(2.4.2.2.)

dar nu mai mica de 660 mm.

178.1 40
11.2
40.28 3500.
(mm)
0.57
178.1

Adoptam: h = 2000 mm
4.6.1.3. Grosimea suportului central

h 235

( mm)
80 Rc
(2.4.2.3.-1);

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

daca latura mai mica a panoului inimii suportului b nu este mai mare decat valoarea b0
determinata cu formula:

b0

31.7 h1 k
3
c2

R (0.26 0.003 L)

1
2

(mm)

k = 67 (b orientat longitudinal);
h1= 2000 mm;

b0

31.7 2000 67
3

849.5mm

315 2 (0.26 10.8) 2

Valoarea: (0.26+0.003.L)1/2 = (0.26+0.003 . 178.1)1/2 = 0.891>0.8


Latura mai mica a panoului este considerata intre doua coaste unde avem bracheti,
deci:
s

1582.4 235

14.76mm
80
315

Pe 0.1L de la perpendiculara prova, grosimea suportului central se poate reduce cu


10%.

s 0.9 14.76 13.28mm

Suportul central se va rigidiza cu bracheti la fiecare coasta .


Brachetii se vor extinde pana la longitudinala cea mai apropiata. Grosimea brachetilor
va fi egala cu cea a varangelor:
S = 12 mm
4.6.1.4. Varange cu inima
Conf. 2.4.6.5. grosimea inimii varangei in zona magaziilor va fi cel putin egala cu
cea mai mare din valorile determinate cu formulel:

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

(1)

k ad B
( mm)
30 k1 h
2

s 2.93 b0

(2)

k ke a d B
(mm)
k1 k0 h

Pt.zona C51- C175


a distanta intre inimile varangelor (m);
a = 3.2 m.
h inaltimea suportului central (m);
h = 2 m.
b0 partea cea mai mica a panoului inimii (m);
b0 = 0.8 m , (intre nervuri).
- conf.1.5.4.
= f (Rc) = f(235) = 1.
k = 1 (sistem longitudinal);
k1 = 1.3 si = 1 (pt. 5 suporti);

2
f ( 2.5) 6.35
0.8

k0 f

k0 = f (Rc) = f(235) = 2.6

(1)
(2)

s 2.93 0.82

1 3.2 11.2 28
12.87(mm)
30 1.3 2

1 2.6 1 3.2 11.2 28


13.51(mm)
1.3 6.35 2

Conf. 2.4.6.5. pe 0.25B de o parte si de alta a P.D. (0.25 . 28 = 7 m ), grosimea inimii


varangei determinata cu formula 2.4.6.5.-1 poate fi micsorata cu 30%, iar cea determinata cu
2.4.6.5.-2 , cu 10%.
Pt. 13.51 mm, rezulta:
S = 0.9 . 13.51 = 12.16 mm
Adoptam: s = 12 mm.
Pt.zona C171- C186

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

a = 2.4 m
k1 = 1.6 (pt.7 suporti);
s

(1)
(2)

s 2.93 0.82

1 2.4 11.2 28
7.84(mm)
30 1.6 2
1 2.6 1 2.4 11 .2 28
11.46( mm)
1.3 6.35 2

Reducand grosimea de la (2) cu 10%, rezulta:


s = 0.9 . 11.46 = 10.314 mm.
Pt.zona C186- C217
a = 2.1 m
k1 = 1.6 (pt.7 suporti);
s

(1)
(2)

1 2.1 11.2 28
6.86(mm)
30 1.6 2

s 2.93 0.82

1 2.6 1 2.1 11.2 28


10.96( mm)
1.3 6.35 2

Reducand grosimea de la (2) cu 10%, rezulta:


s = 0.9 . 10.96 = 9.86 mm.
Conf. 2.4.6.6. pe 0.25L de la perpendiculara prova (C175), grosimea va fi cel putin
egala cu :
s1 = 0.035 . L + 6 (mm) (2.4.6.6.-2)
s1 = 0.035 . 178.1 + 6 = 12.23 mm
Adopt: s1 = 12 mm
4.6.1.5. Varange etanse
Conf. 2.4.6.8.1. grosimea varangelor etanse va fi cel putin egala cu aceea data de
formula:
s 650 a

P
( mm)
Rc

(2.4.6.8.)

a distanta intre nervurile de rigidizare;


a = 0.8 m
P 16.8 1 0.75 10 2 16.56 10 2 N/mm2

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

s 650 0.8

165.56 102
13.8(mm)
235

Grosimea varangelor etanse, conf.2.4.6.8.2. va fi cu 1 mm mai mare, iar grosimea


varangelor etanse sub peretii transversali, cu 2 mm decat grosimea prevazuta la 1.6.1.3.
Smin = 0.025 . L+5.5 (mm) (1.6.1.3.-2.)
Smin = 0.025 . 178.1+5.5 = 9.95 mm
Deci: S = 13.8 mm >9.95+2 = 11.95 mm
S = 11.95 mm

4.6.1.5. Rigidizarea varangelor


Toate varangele cu inima vor fi prevazute cu nervuri de rigidizare (conf. 2.4.6.9.
pentru inaltimi mai mari de 900 mm precum si varangele pe 0.25L de la extremitatea prova).
La varangele neetanse, nervurile de rigidizare vor avea grosimea cel putin egala cu 0.8
din grosimea inimii varangei, deci 0.8 . 12 = 9.6 mm, iar latimea cel putin egala cu 10 grosimi
(120 mm) insa nu mai mare de 90 mm.
Nervurile prevad in planul fiecarei longitudinale. Ele se vor extinde intre
logitudinalele fundului si dublului fund de care se vor suda.
Conf. 2.4.2. varangele etanse se prevad cu nervuri de rigidizare dispuse la 0.8 m.
Modulul de rezistenta va fi cel putin egal cu cel dat in formula:

k a p h2
103 (cm3 )
Rc
(2.4.6.10.)

a distanta intre nervuri;


a = 0.8 m
p = 16.56 . 10-2 N/mm2
h=2m
k = 100 (pentru nervurile sudate la longitudinalele fundului si dublului fund).

100 0.8 16.56 10 2 2 2


10 3 225.5cm 3
235

223x14

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

340x12
100x12

Conf. 2.4.6.10. avand inaltimea varangelor mai mare de 1.8 m, nervurile de rigidizare
trebuie sa satisfaca cerintele de la 2.13.3 si 2.13.5
Conf. 2.13.3.1. :

k
a.. p.l 2 .103
Rc
(cm3) (2.13.3.1.)

a = 0.8 m
k = 104
l = 1.34
p = (16.8-1)+0.65 . 0.76 = 16.3 . 10-2 N/mm2
W

104
0.8.16.3.(1.34) 2 .103 103.5cm3
235

4.6.1.6. Suportii laterali


Numarul suportilor laterali indeplineste conditiile de la 2.4.8.1. Se amplaseaza
suporti laterali etansi la 2400 de la P.D. si in corespondenta peretilor longitudinali.
Conf. 2.4.8.4. grosimea inimilor suportilor laterali neetansi va fi egala cu grosimea
varangelor din zona respectiva, dar nu, mai mare de 0.9 din grosimea inimii suportului
central.
4.6.1.7. Plafonul dublului fund
Conf. 2.4.10.1. grosimea plafonului dublului fund va d cel putin egala cu cea mai
mare valoare obtinuta cu formula:
s 650 a

s 78 a

P
C , (mm)
Rc
d
C , (mm)
Rc

(2.4.10.1.-1.)
(2.4.10.1.-1.)

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

p presiunea de proba conf. Anexei 1, (N/mm2)


p = 17.86 . 10-2 N/ mm2
C=4
Pentru zona cuprinsa intre C51-C186:
17.86 10 2
4 16.36mm
315

s 650 0.8
s 78 0.8

11.2
4 15.77 mm
315

Adopt, s = 17 mm

4.6.1.8..Guri de vizitare si decupari de usurare


Conf.2.4.11.2. inaltimea gaurilor de usurare si altor decupari va fi cel putin egala cu:
- 0.5 din inaltimea elementului pentru varangele cu inima si suporti laterali;
Deci h<0.5 . 2000 = 1000 mm
0.4 din inaltimea suportului pentru suportul central ;
Deci h<0.4 . .2000 = 800 mm
Distanta dintre doua gauri de usurare vecine, va f cel putin egala cu 0.5 din latimea
celei mai mari gauri.
Deci d ( 0.5 . 800 = 400 mm.
Conf. 2.4.11.3. nu se admit gauri de usurare in urmatoarele locuri:
in suportul central pe 0.75L de la perpendiculara prova, deci C61 extremitatea prova;
in inima suportilor si in inima varagelor sub pontili si sub capetele semiperetilor;
in inima suportului central si in inimile suportilor laterali pe spatiile intercostale
adiacente peretilor transversali si pe varange in portiunile adiacente tablei adiacente tablei
marginale si suportilor
4.6.1.9. Puturi de drenaj
Conf. 2.4.12. adancimea puturilor de drenaj din dublul fund va fi mai mica de 1540
mm.
Volumul puturilor de drenaj corespunde restrictiilor de la partea Instalatii si
tubulaturi.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Grosimea peretilor si a fundului putului de drenaj trebuie sa fie cel putin cu 2 mm mai
mare decat grosimea varangelor etanse.
4.6.1.10. Decupari in osatura
Conf. 1.7.5.6. in osatura tancurilor se vor prevedea decupari pentru trecerea libera a
aerului la tevile de aerisire si traversarea lichiditatilor.
R = 75 mm
a

230 s
Rc

[mm] dar nu mai mica de 150mm

Grosimea cea mai mica la elementele de osatura s = 12 mm


amin

230 12
180mm 150mm
235

Decuparile in coaste, traverse, nervuri de rigidizare si alte elemente asemanatoare


trebuie sa fie departate de capetele acestora si de reazeme, la o distanta de cel putin inaltimea
profilului, iar de gusee cu cel putin jumatate din inaltimea profilului.
5. Peretii longitudinali etansi in tancurile
de marfa si balast
Peretii longitudinali etansi vor fi pe toata lungimea zonei tancurilor de marfa si balast.
Tablele peretilor
Conf. 3.7.3. grosimea tablelor peretilor plani, va cel putin egala cu formula
2.12.5.1

.pentru

s 3.17 k a

P
c
Rc

[mm]

P-conf.3.7.2.
c = 2.5 pentru table inferioare;
c = 1.5 pentru celelate table ale peretilor;

=195

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Conf. 3.7.2. presiunea de calcul se adopta egala cu distanta de la marginea inferioara


a tablelor la o marime (p deasupra puntii, in planul diametral, egala cu:

l
p 0.22b 1 0.05 1 10 2 2.5 10 2
b

Pmin 2 p 10 2

[N/mm2]

[N/mm2]

Grosimea filelor inferioare si superioare ale peretilor va corespunde cerintelor de la


2.10.1.2. pentru bordaj:
s k2 a 10 n Rc

[mm]

Grosimea filelor superioare va fi cel putin egala cu acea a filei inferioare.


Latimea filei superioare va fi cel putin :
0.1 D 0.1 16.8 1.58m

Conf. 3.7.3.2. grosimae tablelor peretilor plani ce separa tancurile de marfa, tancurile
de balast va fi cel putin egala cu:
s

a 4
100 p 4
0.17
[mm]

Determinarea presiunii de calcul conf. 3.7.3.2.


l = 17.6 m
b = 14.4 m

17.6
p 0.2214.4 1 0.05

14.4

2
2
1 10 2.405 10

N/mm2

Montanti intariti
Conf. 3.7.5.2. peretii longitudinali vor fi prevazuti cu maontanti intariti in planul
coastelor intarite. Modulul de rezistenta al sectiunii transversale a montantilor intariti va fi cel
putin egal cu 90% din modulul de rezistenta al coastelor intarite determinate conf. 3.6.8.2.
W 90%

Nr.
crt.

Amplasare

k
a p l 2 103
Rc
[cm3]

[m]

[m]

Rc

[N/mm2]

[N/mm2]

Wnec 0.9

[cm3]

k
a p l 2 103
Rc

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

C51C175
3.2 13.6 88 11.06 10-2
235
C175C185
2.4 13.6 88 11.06 10-2
235
-2
C185C218
2.1 13.6 88 11.06 10
235
Inaltimea inimii montantilor intariti se adopta aceeasi

22061.76
16546.32
14478.032
cu a coastelor intarite si

va fi cel putin egala cu 08 l 0.08 13.6 1.088m


Inaltimea inimii montantilor intariti se executa conf. 1.7.3.3.1. functie de marimea (.
h
31.5 Rc 103
s

h = 145 cm
s = 12 mm
31.5

145
235 103 5.835
12

Conf. Tabel 1.7.3.3.1. inima se va rigidiza cu nervuri perpendiculare conf. 1.7.3.3.1.,


nu va depasi si valoarea data de formula:
a1 = hc
h = 145 cm
c = -0.45 . ( + 3.88 pt. (>5.03
( = 5.835, c = -0.45 . 5.835 + 3.88 = 0.954
a1 = 145 . 0.954 = 138.33 cm
Cand >5.74 se va respecta relatia:
a

140 s 140 12

109.55cm
Rc
235

Conf. 1.7.3.4. grosimea nervurilor de rigidizare va fi cel putin egala cu 0.8 din
grosimea inimii dar nu mai mica decat smin = 11mm, iar latimea cel putin egale cu de opt ori
grosimea ei.
Conf. 1.7.3.4.1. momentul de inertie al sectiunii transversale a nervurilor
de rigidizare va fi cel putin egal cu acela calculat cu formula:
i a1 s 3 10 3 [cm4]

a1 = 80 cm
s =12 mm
=2.97 conf. tab. 1.7.3.4.1.
i 2.97 80 12 3 10 3 410.57cm 4

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

6. Peretii transversali etansi


Conf. 3.7.3.1. grosimea tablelor peretilor plani, va cel putin egala cu formula
2.12.5.1 .pentru k =195

s 3.17 k

P
c
Rc

[mm]

P-conf.3.7.2.
c = 2.5 pentru table inferioare;
c = 1.5 pentru celelate table ale peretilor;
Conf. 3.7.3.2. grosimea tablelor peretilor plani ce separa tancurile de marfa de
tancurile de balast, va fi cel putin egala:
s

a 4
100 p 4
0.17

0.8 4
100 0.196 4 17 mm
0.17

Montantii simpli
Conf. 3.7.6.1. modulul de rezistenta al sectiunii transversale a montantilor continui,
dispusi
W

pe

peretii

transversali

va

fi

cel

putin

egal

cu:

168
a p l 2 10 3 [cm 3 ]
Rc

Conf. 3.7.6.2. montantii peretilor plani se vor prinde cu gusee de fund si de punte.
Dimensiunile guseelor se vor determina cu formula 1.7.2.2. in care: n = 2 pentru
gusele de la capatul superior ;
n = 2.2 pentru gusele de la capatul inferior;
Inaltimile guseului inferior va fi 15% din distanta de la capatul inferior a montantului
pana la prima orizontala intarita.
W

168
0.8 0.1886 2 2 10 3 431.45[cm 3 ]
235

533x13

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

340x14

5.Grinda echivalenta in prima aproximatie

Grinda echivalenta
Corpul navei reprezint o grind complex cu perei subiri, ntruct grosimile
nveliurilor sunt foarte mici n raport cu dimensiunile navei.
n seciunea transversal a corpului rezistent la ncovoierea longitudinal total,
trebuie s fie incluse toate acele elemente longitudinale de structura care se extind pe o
portiune destul de mare din lungimea navei.Astfel, dupa normele de rezistenta n vigoare, n
seciunea rezistenta se include toate elementele longitudinale de structur ale corpului a caror
lungime este mai mare dect inaltimea de constructie precum i elementele longitudinale ale
suprastucturilor i ale rufurilor, dac lungimea lor este mai mare de 0,15L i de ase ori
nlimea suprastucturii sau a rufului. Rufurule se introduc n calcul numai n cazul cnd se
sprijin pe cel puin trei perei transversali.
Osatura transversal a corpului nu particip n mod direct la rezistena longitudinal,
ea asigur ns stabilitatea nveliurilor prin marirea tensiunilor critice de flambaj, contribuind
prin aceasta n mod indirect la reyistena longitudinal a navei.
Osatura longitudinal, pe lng faptul c particip n mod direct la asigurarea
rezistenei longitudinale totale contribuie i indirect la mrirea tensiunilor critice de flambaj a
nveliurilor.
Dac concentrm lng planul diametral suprafeele seciunilor transversale ale tuturor
elementelor longitudinale care particip la asigurarea rezistenei longitudinale totale a
corpului pstrnd mrimea i poziia pe nlime a suprafeelor, obinem o grind plin,
denumit grinda echivalent.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Determinarea tensiunilor ce se produc n seciunile rezistente ale unei grinzi pline


supuse la ncovoiere, se face aplicnd formula lui Navier
1i

M
zi
I

unde:
M, momentul de ncovoiere care acioneaz n seciunea transversal considerat a
grinzii;
I, momentul de inerie n raport cu axa neutr a seciunii transversale considerate;
1I, tensiunea normal n fibrele situate la distana ze de axa neutr.
ncazul grinzilor cu perei subiri, cum este corpul navei, verificarea tensiunilor
provocate de ncovoierea longitudinal total este mai complicat deoarece sub aciunea
tensiunilor de compresiune provocate de ncovoierea total longitudinal, tablele ce formeaz
nveliurile i pot pierde stabilitatea iar elementele longitudinale de structur asupra crora
acioneaz i sarcini normale, precum i acele elemente cere au o curbur iniial, nu particip
la ncovoierea longitudinal total n aceeai msur ca celelalte elemente de structur. Din
motivele artate mai sus determinarea tensiunilor provocate de ncovoierea total a corpului
se face prin metoda aproximrilor succesive.
n prima aproximaie se consider c toate elementele de structur incluse n grinda
echivalent preiau n aceeai msur att tensiunile de ntindere ct i cele de compresiune. n
acest caz, tensiunile n fiecere element de structur inclus n grinda echivalent se vor
determina alicnd relaia de mai sus.
Dup cum se tie, n valoare absolut tensiunile normale maxime apar n elementele
longitudinale de structur cele mai ndeprtate de axa neutr.
n ceea ce privete semnele, tensiunile normale de ntindere se consider pozitive n
timp ce cele de compresiune se consider negative. Folosind notaiile din figur, modulul de
rezisten pentru muchia superioar a grinzii echivalente, adic pentru puntea superioar, va fi
dat de relaia:
Wp

I
zp

Wf

I
zf

, iar pentru muchia inferioar a grinzii echivalente, adic pentru fund

Valoarea absolut a tensiunilor normale maxime n seciunea transversal considerat


se vor calcula cu relaiile:

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1p

M
Wp

1f

M
Wf

Calculul momentelor de inerie se face n modul indicat ca n tabelul de mai jos n


care:
bi- ltimea elementului longitudinal de structur,
hi- nlimea elementului,
fi- aria seciunii transversale a elementului,
n- numrul elementelor identice aflate la aceeai cot,
Fi- aria total a elementelor identice aflate la aceeai cot,
di- distana de la centrul de greutate al seciunii elementului pn la axa de referin
OO care se alege de obicei la 0,5D deasupra liniei de baza
Ii momentul de inerie propiu al elementului faa de axa ce trece prin centrul de
greutateal seciunii sale i este paralela cu axa de referina.
Momentele de inerie proprii II pentru tablele dispuse orizontal se neglijeaza deoarece
sunt foarte mici n comparaie cu cele ale tablelor dispuse vertical sau cu produsul FI di2
Distana dintre axa de referina OO i axa neutra rezult din raportul

Fi di B
Fi A

Momentul de inerie total al unei jumatai de seciune ntruct seciunea transversal


rezistent este simetric faa de planul diametral este dat de relaia
1
Fi di2 Ii e2 Fi
2

Momentul de inerie total al ntregii seciuni este


Denumirea elementelor longitudinale

I = (C + D e2 A) bi

hi

Invelisul fundului
885
Invelisul dublului fund
885
Chila plata
175
Inima tunelului central
1.3
Grinda echivalent 1.1
Suporti laterali
Longitudinalele fundului
Longitudinalele dublului fund
Invelisul bordajului
1.7
Longitudinale de bordaj
249
Longitudinale de punte
45
Longitudinalele tancurilor laterale
166.9
6.Determinarea rezistentei
Perete longitudinal etans
1.9
Invelisul puntii principale
249
Centura bordajului
36

e=
I=

la

1.3
1.4
1.7
110
110
1020
1
1.8
0.9
inaintare
40
2.2
1.3

fi

si

183.8140297
1680953317

1150.5
1239
297.5
143
121
29
27.6
1734
249
81
150.21
alegerea
76
547.8
46.8

n
1
1
1
1
2
9
8
1
1
1
1
aparatului
1
1
1

Fi

di

Fi*di

1150.5
1239
297.5
143
242
261
220.8
1734
249
81
150.21
motor
76
547.8
46.8
6438.61
A

510
400
400
455
455
504.5
405.5
0
-205
-170
-205
-150
-510
-595

586755
495600
119000
65065
110110
131674.5
89534.4
0
-51045
-13770
-30793.05
-11400
-279378
-27846
1183507
B

Fi*di

299245
198240
476000
296045
501000
664297
363061
0
104642
23409
631257
17100
142482
165683
907404
C

Calculul rezistenei la naintare


n faza iniial de proiectare a unei nave, determinarea rezistenei la naintare ocup un
loc important prin necesitatea unei estimri ct mai exacte a acesteia, tiut fiind faptul c
rezistena la naintare condiioneaz puterea instalaiei de propulsie, caracteristicile
propulsorului i ale liniei de arbori, i prin acestea, estimarea corect a maselor de la bordul
navei i asigurarea performanelor nautice.
Pentru determinarea rezistenei la naintare a unei nave exist mai multe ci, plecnd
de la determinri pe nave n mrime natural pn la formule aproximative menite s ofere
doar o idee asupra ordinului de mrime.
O cale eficient din punctul de vedere al raportului precizie/volum de lucru, se
bazeaz pe rezultatele obinute din ncercrile seriilor de modele n bazine special construite.
Prelucrarea rezultatelor acestor ncercri s-a bazat pe ipoteza lui W. Froude de
mprire a rezistenei totale la naintare a carenei nude n dou compartimente:
Componenta de frecare, RF
Componenta rezidual, RR
Considernd c rezistena de frecare se poate calcula dup una din relaiile cunoscute (
I.T.T.C. 57, Schoenherr, Froude, etc.) din rezistena total s-a determinat rezistena rezidu,
utiliznd relaia:
Rr = RR -RF

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Din diagrame se va scoate numai coeficientul componentei reziduale, coeficientul


componentei de frecare urmnd a fi calculat cu aceleai relaii utilizate la prelucrarea
rezultatelor ncercrilor pe modele. Diagramele indic variaia coeficientului rezistenei
reziduale n funcie de viteza relativ i de parametrii adimensionali ai carenei.
Coeficientul rezistenei rezidue este o mrime adimensional exprimat sub diverse
forme. Pentru calculul rezistenei rezidue utilizm expresia corespunztoare prin care a fost
determinat coeficientul respectiv.
Deoarece la ncercarea modelelor n bazin n vederea stabilirii diagramelor de calcul
suprafaa carenei s-a considerat hidrodinamic neted, iar carena a fost fr apendici i fr
suprastructuri , pentru estimarea rezistenei la naintare a unei nave este necesar s se
introduc o serii de corecii, rezistena total a uni nave pentru condiii de probe se va calcula
cu relaia:
Rr = RFN + RR +RA + RAP.
n care:
Rr rezistena total la naintare a navei;
RFN rezistena de frecare pentru nav;
RR rezistena rezidu
RA o corecie care ine cont de rugozitatea carenei, uneori i de rezistena
aerodinamic pentru o vitez a vntului egal cu zero;
RAP rezistena datorat apendicilor ; aceasta depinde de numrul, forma i
dimensiunile apendicilor.
Fora RA se calculeaz cu relaia:
RA

1
CA S v 2
2

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

n care:
CA coeficient adimensional;
densitatea apei n care navig nava;
S suprafaa udat a carenei;
v viteza pentru care se fac calculele;
Valoarea coeficientului CA reprezint o problem mult mai discutat n literatura de
specialitate n aceasta incluzndu-se i un efect de sacr n trecerea de la model la nav.
Pentru faza iniial de proiectare Sv. As. Harvald recomand adoptarea CA n funcie de
lungimea navei astfel:
L = 100 m

CA = 0.4 10-3 ;

L = 150 m

CA = 0.2 10-3 ;

L = 200 m

CA = 0 ;

L = 250 m

CA = - 0.2 10-3 ;

L = 300 m

CA = - 0.3 10-3 ;

Pentru valori intermediare ale lungimii navei, valoarea lui C A se va stabili prin
interpolare;
Rezistena apendicilor se va calcula n funcie de tipul i dimensiunea acestora. Pentru
o estimare preliminar se poate utiliza urmtoarea metod:
Coeficientul de frecare al carenei se va corecta cu o valoare proporional cu suprafaa
apendicilor
Coeficientul rezistenei rezidue se va corecta numai n cazul navelor prevzute cu linii
de arbori protejate de panraloni sau susinute de covalei

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

n continuare prezint mersul de calcul al metodei Sv. As. Harvald cu ajutorul cruia
am calculat rezistena la naintare pentru nava tip cargou 8500 tdw.
Numrul Froude:
v
8.2311104

0.195878
g L pp
9.81 180

Fr

Suprafaa udat:
S = 1.025 Lpp ( CB B + 1.7 d ) =
S = 1.025 180 ( 0.8 28 + 1.7 12 ) = 7601.4 m2
Coeficientul lui Poisson:
= 1.191 106 m2/s
Numrul Reynolds:
Re

v L pp

8.2311104 180
12.43 10 8
1.191 10 6

Coeficientul de rezisten la frecare:


10 3 C f
0

0.075
10 3
(lgRe 2) 2
0.075

lg12.43 10 2
8

10 3 1.48997

Coeficientul de influen a rugozitii:


pentru Lpp =180 =>103 ( CA = 0.084
L

Coeficientul rezistenei rezidue funcie de


L

1
3

=>

1
3

180
45572.5355

1.025

10 3 C R = 2.1

1
3

8.812125

1
3

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Coeficientul coreciei datorit raportului


B 26

2.16
d 12
B

26

2.5 0.16
2.5 0.046
d

12

103 C1 0.16

Abaterea LCB (xB) fa de valoarea standard


LCB = 0.007
Coeficient de corecie pentru abaterea centrului de caren:
103 C 2 LCB

(103 C R )
0.0042
LCB

Corecii pentru bulb n funcie de Fr:


103 C3 = - 0.1266
Corecii pentru forma corpului la extremiti:
103 C4 = 0
Coeficient total al rezistenei rezidue:
103 CRT

= 103 CR + 103 C1 + 103 C2 + 103 C3 + 103 C4

= 1.931
Coeficientul total al rezistenei de frecare:
103 C F 103 C f0 103 C A 1.541

Corecie datorat rezistenei aerului:


103 CAA = 0.07
Corecie datorat manevrabilitii:
103 CAS = 0.04
Coeficientul rezistentei totale:
103 CT

= 103 CRT + 103 CF + 103 CAA + + 103 CAS

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

=3.564
Rezistena total la naintare a navei:
R

1
s v 2 CT
2

R = 948.790

Rezistena i puterea efectiv calculate folosind diagramele, corespund unei nave n


condiii de prob, adic pentru condiii ideale privind valurile i vntul, adncimea apei i
rugozitatea corpului. Pentru condiii de exploatare se fac o serie de creteri.
Creterile pentru condiii de exploatare se fac asupra rezistenei calculate sau a puterii
calculate, funcie de zonele de navigaie a navei.
Majorm rezistena la naintare cu 20%
R = 1181.74 kN
Calculul instalaiei de propulsie i alegerea motorului
Puterea de remorcare:
Nr = RT v = 948.790 8.2311104 = 8105.9152 KW
unde:
RT rezistena total la naintare a navei
v-viteza navei [m/s]
Randamentul elicei: o = 0.55
Coeficientul de siaj:
w = 0.05 + 0.5 CB = 0.05 + 0.5 0.8 = 0.35
Coeficientul de suciune:
t = 0.5 CP 0.12 = 0.5 0.677 0.12 = 0.2185

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Coeficientul de influen al corpului:


H

1 t
1 w

1 0.2185
1.0854
1 0.28

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Puterea la axul elicei:

Na

Nr
Nr
(1 w) Nr

P o H (1 t) o

Na

(1 0.28) 8105.9152
13895..854 kW
(1 0.2185) 0.55

Randamentul liniei de axe:

a = 0.97

Randamentul reductorului:

r = 1

Randamentul cuplajului:

c = 0.96

Puterea efectiv a instalaiei de propulsie:

Ne

Na
Na

t a r c

Ne

13895.854
14922.522 kW
0.97 1 0.96

Randamentul global al instalaiei de propulsie:


P = o H = 0.55 1.0854 = 0.597
Puterea motorului ce asigur deplasarea navei cu viteza
v = 16.4 Nd :

Ne

Nr
8105.9

8375.56454 kW
P t 0.597 0.9312

Ne = 8375.56454 : 0.735 = 115366 [CP]

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Propulsia navei va fi asigurat de un motor de tip 6 DKRN 60/195-10 executat sub


licen MAN-B&W, reversibil, supraalimentat, cu 6 cilindri n linie.
Puterea maxim continu (MCR) este de 11400 CP la 114 rot/min.

7.Diagrama de mase, eforturi


sectionale si suplimenatre la
asezarea satatica pe val pentru
unghiul = 1800

7.1 Calculul grupelor de mase


= Mc + Ma+i + Mm + Mcm + Mrez + Mu + Me + M , unde:
Mc

masa corpului gol;

Ma+i

mas amenajri, instalaii, mecanisme i echipamente;

Mm

mas instalaii de propulsie;

Mcm

masa combustibilului, uleiului, i apei aferente instalaiei de for;

Mrez

masa rezervelor echipajului;

Mu

masa ncrcturii utile;

Me

masa echipajului;

rezerva de deplasament;

7.1.1. Masa corpului gol


Cuprinde masa corpului inclusiv masele suprastructurilor si rufurilor metalice , fara
arbori , coloane , capacele gurilor de magazii , conducte , parapet , balustrazi etc.
Din fig 1.4g pag. 17 [1] :
Mc
0,18 ;
DWc

Ne
0,303 ;
DWc

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Corectia : 0,008 0,18 0,0014 ;


M c 0,1785 45572.5 8134.7 t ;
M c 0,95 8134.7 7727.9 t ;

7.1.2. Masa amenajri, instalaii, echipamente


Cuprinde toate masele care nu sunt cuprinse nici la corp si nici la instalatia de
propulsie :instalatiile de bord si punte ,arbori,capacele metalice ale gurilor de magazii
amenajari interioare ;
Din diagrama 1.8a se determina masa amenajarilor si instalatiilor dependenta de
marimea navei functie de volumul de incarcare normal VIN.
Masa de combustibil, apa si ulei:
M c u a k c k M

A
12000
bic N e 1,1 1,3
0,151 28137 4950 t ;
v
17,5

Masa de apa si hrana.


Mapa 0,1

A
12000
Nr.membri 0,1
42 120 t ;
v 24
17,5 24

M hrana 0,003

A
12000
Nr.membri 0,003
42 3,6 t ;
v 24
17,5 24

Masa utila este :


M u Dw M c u a M apa hrana 90000 4962 123,6 84914,5 t ;

Masa balast:
M balast
Vbalast

1
1
Dw 90000 22500 t ;
4
4
22500
2195 m 3 ;
1,025

M u 84915 t ;

Vu 1,2 84915 101898 m 3 ;


VU B 123850 m 3 ;
V IN 123850 1,005 124470 m 3 ;
M a i M ( a i ) 1 M ( a i ) 2 ;
M ( a i ) 1 0,011 124470 1370 t ;

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

M ( a i ) 2 0,008 124470 996 t ;

M a i 2366 t ;

7.1.3. Masa instalaiei de propulsie


Cuprinde masa instalatiilor aferente a arborilor port-elice impreuna cu elicele
antrenate,masa partii primare a instalatiei electrice impreuna cu elicele antrenate impreuna cu
tabloul electric central inclusiv amenajarile din compartimentul masini (gratare,trepte,cosul de
fum,paiol metalic etc.)
Masa totala a instalatiei de propulsie se obtine adaugand la masa propie a masinii
masa rest .
M m M p M mr ;
M p 895 ;

Din diagrama 1.5a [1] se determina masa rest:


M mr 650t ;

7.1.4. Masa combustibilului, uleiului, i apei aferente instalaiei de for


Mcm = Mc + Mum + Mam = 1316.8 + 19.75 + 65.84 = 1402.4 t
unde:
Masa combustibilului:
Mc

= kM t bic N =

Mc = 1.3 625 0.159 6380 = 824.216 t


unde:
kM

coeficient de siguran;

timpul de mar;

bic

consumul specific;

puterea instalaiei [CP].

Masa uleiului:
Mum = 0.015 Mc = 0.015 7727.7= 115.9 t
Masa ap alimentare:

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Mam = 0.05 Mc = 0.05 7727.7= 386.38 t


7.1.5. Masa echipajului
Me = 120 40 = 3.36 t
unde:
me numrul de membri
7.1.6. Masa rezerve echipaj
Cantitatea de ap pentru splat i but se consider 100 l/zi om:
Map

A
me
24 v

Map = 125 t
Cantitatea de hran uscat se consider 3 kg/zi om:
Mhran = 0.003 26.04 28 = 3.17 t
Mrez = Map + Mhran = 128 t

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

7.1.7. Rezerva de deplasament


Determinarea corect a deplasamentului este esenial pentru ca nava s pluteasc pe
pescajul calculat. De asemenea se pune problema ca la definitivarea calculelor,stabilitatea la
unghiuri mici de nclinare s fie satisfcut. Din acest motiv se adopt o rezerv de
deplasament M.
Se adopt:
M = 4.3% gol = 0.043 2343.495 = 100.77 t
7.1.8. Masa balastului lichid
Balastul este necesar la navigatia fara marfa, cand pescajul devine prea mic pentru
ofunctionare satisfacatoare a eliceii si a carmei.
M bal

1
1

45572.53 10127 t
4.5
4.5

7.1.9. Masa ncrcturii utile


Mu = dw = 37000 t
7.1.10. Deplasamentul
= MC + Ma+i + Mm + dw
= 45572.53 t

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

7.2. Eforturi n ap calm


6.2.1 Distributia de mase
Greutile ce compun deplasamentul navei
Se obisnui este ca diferitele greutati ce compun deplasamentul unei nave sa fie
impartite pe grupe.
Greutatea corpului navei
Calculul greutatii de otel se face prin folosirea greutatii pe metrul cub de volum al
corpului.

p ov

Po
LBD

unde : - Po este greutatea otelului ;


L , B , D sunt dimensiunile principale ale navei .
L
10.71
D
;

L
6.42
B

'

p ov 105,6kg / m 3
'

Corectie :

p ov 85% p ov 89,76kg / m 3 - pentru navele sudate .

Pcg 7599.312 t

Greutatea suprastructurilor
Greutatea Ps a suprastructurilor depinde de dimensiunile principale ale navei.
Ps ps LBD 1100 .736t

3
unde : p s 0,018 t / m reprezinta greutatea pe unitatea de volum a corpului navei .

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Greutatea rufurilor
Pentru aprecierea greutatii Pr a rufurilor se poate utiliza relatia :
Pr pr L B D 0,08 180 28 16.8 423.36 t ;
3
unde : p r 0,008 t / m reprezinta greutatea pe unitatea de volum a corpului navei

valabila pentru rufurile din otel.


Greutatea amenajarilor,a instalatiilor si a echipamentului
Greutatea amenajarilor,a instalatiilor si a echipamentului poate fi apreciata cu ajutorul
relatiei :
Pa pa L B D 0,045 180 28 16.8 1693.44 t

3
unde : p a 0,045 t / m reprezinta greutatea pe unitatea de volum a corpului navei a

amenajarilor , instalatiilor si echipamentului .


Greutatea aparatului motor complet echipat
Greutatea aparatului motor complet echipat , adica a aparatului principal de propulsie
impreuna cu instalatiile sale aferente , se determina cu relatia :
Pm ' pm N e 0,07 11400 798 t

Motor de tip 6 DKRN 60/195-10 executat sub licenta MAN-B&M, reversibil,


supraalimentat, cu 6 cilindri in linie.
unde : p m 0,07 t / m reprezinta greutatea aparatului motor pentru un CP ;
N e 11400 CP reprezinta puterea efectiva a aparatului motor , in CP .

Pm 70% Pm ' 558.6 t

Greutatea echipajului

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Greutatea echipajului se determina cu relatia :


Pe n pe 40 0,11 4.4 t

unde : n este numarul membrilor din echipaj ;


p e 0,12 t / om reprezinta greutatea unui membru din echipaj impreuna cu bagajele

sale.
Greutatea rezervei de combustibil , ulei si apa
a) Greutatea rezervei de combustibil se determina cu relatia :
Pcomb k

b
R
12000
0,179
N e e 1,2
11400
1598.85 t
v
1000
16
1000
;

unde : R = 12000 Mm este raza de actiune ;


v = 16 Nd este viteza navei ;
N e 11400 CP este puterea efectiva a aparatului de propulsie ;
be 0,17 kg / CP h este consumul specific de combustibil ;

k = 1,2 este un coeficient de siguranta .


b) Greutatea rezervei de ulei se determina cu relatia :
Pulei 5 6 % Pcomb 5% 1598.85 80 t

c) Greutatea rezervei de apa se determina cu relatia :


Papa 5 8 % Pcomb 5% 1598.89 96 t

Greutatea proviziilor pentru echipaj


Pentru determinarea greutatii proviziilor pentru echipaj se va accepta 11,0 kg/zi om
drept necesar de hrana uscata si apa de baut , iar pentru apa de spalat 60 l/zi om in cazul
navelor cu zona nelimitata de navigatie .

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pprov n Prez Tv 88.75t

TV

A
12000

31.25 zi / om
24V
24 16

Greutatea incarcaturii utile


Greutatea incarcaturii utile se determina scazind din deadweight greutatile rezervelor
de combustibil , ulei , apa si provizii pentru echipaj .
Putil dw Pcomb Pulei Papa Pprov 35136.45t

Calculul deplasamentului total


total Potel Psup rastructuri Prufuri Pamenajari Pmotor dw 45572.535 t

Diagrama in trepte
Diagrama in trepte a greutatii corpului gol se face pentru o nava cu partea cilindrica
extinsa pe

0,4 L pp

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Notatii :

m P
gl

1,195 3827,464
22.5 t
150
- ordonata diagramei de greutati a corpului

gol pe portiunea cilindrica ;

g 0 g1

Pcg
L

Pcg 2306.87 t

- ordonata diagramei la extremitatea pupa si prova ;

- greutatea corpului gol ;

m 1,174 1,195

t 0 t1

12.69t

- coeficient ;

g g 0 22.5 12.69

1.63 t
6
6
- inaltimile treptelor pupa si prova ;

Coeficientul m 0 se determina din conditiile :


20

L g j Pcg
j1

-aria inchisa de diagrama tinind cont de scara desenului


Diagrama de Mase

1200
Denumirea
grupelor i
subgrupelor de
greuti
1000
Otel

Greuti ce revin fiecrei compartiment de lungime l


1
24.1
0
0
0
9.41
0
0.12
0
204

Suprastructuri
Rufuri
Motor
Instalatii
800
Comb+apa +ulei
Rez echipaj
Incarcatura utila
i
t 600
Distanta fata
de mijl. In unit L
Momente i d i

-9.5

2
29.8
220.1
0
42
9.41
39
0.12
0
2064

3
34.9
220.1
0
42
9.41
39
0.12
0
2094

-8.5
-7.5
7.2.2. Curba

4
39.3
220.1
11.70
42
9.41
39
0.12
0
2192

5
43.1
220.1
0
42
9.41
39
0
244
3619

6
46.2
0
0
0
9.41
0
0
244
1813

-6.5
greutii

-5.5

-4.5

7
8
48.8 50.7
0
0
11.70
0
0
0
9.41 9.41
0
0
0
0
244
244
1899 1840
-3.5

-2.5

9
10
52.1 52.7
0
0
0
0
0
0
9.41 9.41
0
0
0
0
244 244
1848 1852
-1.5

-0.5

11
52.7
0
11.7
0
9.41
0
0
244
1923

12
52.7
0
0
0
9.41
0
0
244
1852

13
50.7
0
0
0
9.41
0
0
244
1840

14
48.8
0
11.7
0
9.41
0
0
244
1899

15
46.2
0
0
0
9.41
0
0
244
1813

16
43.1
0
0
0
9.41
0
0
244
1794

0.5

1.5

2.5

3.5

4.5

5.5

-1933 -17540 -15706

-14246
-19907 -8157 -6647 -4600 -2773 -926
2778 4600 6647 8157
Pentru determinarea
curbei
greutilor se va folosi diagrama961
n trepte
a greutilor

400

9866

corpului gol, utilizat la navele cu partea cilindric extins pe 0,3L.

200

Fig.1.1
0
1

10
11
Cuple

12

13

14

15

16

17

18

19

20

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Notaiile folosite n aceast figur sunt:


g = (m Pcg)/L ordonata diagramei de greuti a corpului gol pe poriunea cilindric.
g0=(m0Pcg)/L ordonata diagramei la extremitatea prova;
gi=(miPcg)/L ordonata diagramei la extremitatea pupa;
Pcg - greutatea corpului gol pn la puntea superioar continu;
mo, mi coeficieni;
to, t1 nlimile treptelor prova i pupa
Coeficienii m0, i mi se determin din condiiile
aria nchis de diagram innd cont de scara desenului trebuie s fie egal cu
greutatea Pcg a corpului gol.
abcisa centrului de greutate al acestei arii trebuie s coincid cu poziia centrului de
greutate al navei.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

20

gj
j 1

Pcg

L 2 20 k g P x
j j cg cg
2
j 1

Xcg abscisa centrului de greutate al corpului gol fa de cupla teoretic 10.


gj ordonatele curbei de greuti;
kj = 2j-2l

coeficient de multiplicare;

7.2.3. Curba mpingerilor n ap calm.


Pentru determinarea distribuiei mpingerilor n ap calm avem nevoie de curbele de
carene i de diagrama Bonjean.
Notaiile aferente celor doua figuri sunt:
V-volumul carenei
deplasamentul navei
Awl - ariile plutirilor
Af - ariile imerse
Xb abscisa centrului de caren
Xf abscisa centrului de greutate al plutirilor
R raza metacentric longitudinal
dm pescajul mediu pentru situaia de ncarcare dat
dpv pescajul prova
dpp pescajul pupa

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Cu deplasamentul navei corespunztor situaiei de ncrcare date se obin din diagrama


de carene drepte mrimile dm, Xb, Xf, Awl, V, R, cu care se calculeaz pescajele prova i
pupa n prim aproximaie.
L
x x
xF G B
R
2

d|pv dm

L
x x
xF G B
R
2

d|pp dm

dpv=10.758 m
dpp=11.247 m
6.00E+04

Tvt

Tasv

Avnd pescajele la extremitile navei n prim aproximaie se traseaz linia de plutire

4.00E+04
pe diagrama
Bonjean din care se extrag ariile imerse n prim aproximaie.

4.00E+04 3.00E+04

Se calculeaz n continuare volumul carenei i abscisa centrului de caren.

2.00E+04 2.00E+04
|

V L A |ti

1.00E+04

i0
1
2
3
4
5
6
7
8
9 10Mac11 12 13 14 15 16 17 18 19
0.00E+00
V=13214.9
-2.00E+04
1
2
3
4
5
6
7
8
9 Tac10 11 12 13 14 15 16 17 18
2.00E+05
-1.00E+04
unde: L distana dintre dou cuple teoretice;
0.00E+00

20

21

i
x
Tac
Mac
Tasv
Mas
Tvt
19 Mvt
20 21
1-4.00E+04
0
0. 00E+00 0. 00E+00 0. 00E+00 0. 00E+00 0. 00E+00 0. 00E+00
3.00E+04
-2.00E+04
L
0.00E+00
L 3. 00E+04 - 5. 40E+03 - 2. 40E+04 1. 10E+03 5. 10E+03
2-6.00E+04 9 1 2 6.3 50E+03
4
5 n 6=6.05
7
8
9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
-3.00E+04
2.00E+04
-2.00E+05
3
18
6. 90E+03
9.
00E+04| - 1.| 30E+04 - 1. 10E+05 - 6. 30E+03 - 1. 90E+04
n
n
A ti -A2.tn 10E+04

-8.00E+04-4.00E+04
|
|
1.00E+04
4 -4.00E+05
27
1. 80E+02
1. A20E+05
- 2. 70E+05 - 2. 10E+04 - 1. 40E+05
A ti
ti
2
i0
i0
5 -6.00E+05
36
- 1. 20E+04 6. 80E+04 - 2. 70E+04 - 4. 90E+05 - 4. 00E+04 - 4. 20E+05
0.00E+00
suma
corectat:
3
4
5
7
8
9
11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
6
45 1 2 - 2.
60E+04
-6 1. 30E+05
- 3.1010E+04
- 7. 50E+05 - 6. 20E+04 - 8. 80E+05
n
-1.00E+04
-8.00E+05
|
7
54
- 2. 90E+04 -
4.k10E+05
- 3. 00E+04 - 1. 00E+06 - 6. 00E+04 - 1. 40E+06
i A ti
|
i

0
-2.00E+04
x B L - 6.n50E+05 - 2. 60E+04 - 1. 30E+06 - 5. 10E+04 - 1. 90E+06
8 -1.00E+06
63
- 2. 50E+04
A |ti
-3.00E+04
9 -1.20E+06
72
- 1. 80E+04 - 8.i
50E+05
- 1. 90E+04 - 1. 50E+06 - 3. 70E+04 - 2. 30E+06
0
Mvt
10 -4.00E+0481
- 1. 20E+04 - 9. 80E+05 - 9. 80E+03 - 1. 60E+06 - 2. 20E+04 - 2. 60E+06
Mas
11
90
- 4. 90E+03 - 1. 10E+06 5. 30E+02
- 1. 70E+06 - 4. 40E+03 - 2. 70E+06
5.00E+05
12
990.00E+00 1. 10E+03 - 1. 10E+06 1. 10E+04 - 1. 60E+06 1. 20E+04 - 2. 70E+06
0.00E+00
25 3 6 4 -7 1.
5 00E+06
7
810
12
13
14
1617
17 1818 19
19 - 2.
20
21
13
7.14 20E+03
2. 900E+04
- 1.14
50E+06
70E+04
1 108
2
3
86
9
11 10 1211 13
15 15162.
20 50E+06
-2.00E+05
-5.00E+05
14
117
- 9. 50E+05 2. 70E+04 - 1. 30E+06 4. 00E+04 - 2. 20E+06
-4.00E+05 1. 30E+04
-6.00E+05 1. 80E+04
15
126
- 8. 10E+05 3. 10E+04 - 9. 90E+05 4. 90E+04 - 1. 80E+06
-1.00E+06
-8.00E+05 2. 10E+04
16
135
- 6. 30E+05 3. 10E+04 - 7. 10E+05 5. 20E+04 - 1. 30E+06
-1.50E+06
-1.00E+06
17
144
2. 20E+04 - 4. 30E+05 2. 70E+04 - 4. 50E+05 4. 90E+04 - 8. 80E+05
8.Proiectarea
instalatiei de balast
-1.20E+06
-2.00E+06
18
153
2. 00E+04 - 2. 40E+05 2. 00E+04 - 2. 30E+05 4. 00E+04 - 4. 80E+05
-1.40E+06
-2.50E+06
19
162
1. 40E+04 - 9. 10E+04 1. 20E+04 - 8. 60E+04 2. 60E+04 - 1. 80E+05
-1.60E+06
20
171
6. 20E+03 - 1. 40E+04 3. 60E+03 - 1. 60E+04 6. 70E+03 - 3. 10E+04
-3.00E+06
-1.80E+06
21
180
0. 00E+00 0. 00E+00 0. 00E+00 0. 00E+00 0. 00E+00 0. 00E+00

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Instalatia de balast

Instalaii similare
n timpul exploatrii unei nave pot apare diverse situaii cnd ca urmare a ambarcrii
incorecte a mrfii la bord , a umplerii asimetrice a tancurilor de balast sau ca urmare a
consumului de combustibil din tancurile aflate ntr-un bord sau altul , nava si modific
asieta .
nclinarea transversal nrutete deplasarea navei , funcionarea instalaiilor ,
mainilor i mecanismelor ngreuneaz deservirea .
Instalaia de balast este destinat corectrii asietei afectate de cauzele artate.
n afara de aceasta , instalatia de balast este folosit pentru a creea pescajul necesar
navigaiei fr marfa n condiiile respectrii stabilitii , precum si pentru a creea la pupa
navei pescajul necesar funcionrii propulsorului .

Elementele componente :
Tancuri de balast ;
Pompe ;
Tubulatura instalatiei ;
Armaturi .

8.1. Tancurile de balast


Tancurile de balast pot fi amplasate funcie de tipul i structura navei n dublul fund ,
n dublul bordaj sau sub punte .
n acest sens sunt de regul la vrachiere , balastul se amplaseaz n dublul fund si n
picuri .
Instalaiile de balast sunt instalaii care regleaz asieta transversal , asieta
longitudinal si pescajul mediu .

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pentru reglarea asietei longitudinale se folosesc tancurile din picul pupa si prova ,
pentru reglarea asietei transversale se folosesc tancuri amplasate ct mai departe de planul
diametral , iar pentru reglarea pescajului se folosesc toate tancurile .

8.2. Pompele
Instalatia de balast de pe fiecare nava , trebuie sa fie deservit de cel putin o pompa
proprie .
Pot fi folosite ca pompe de balast si pompele de serviciu general cu debit suficient de
mare cum ar fi : pompa de santin , pompa de incendiu sau pompa de rezerv a circuitului
exterior.
n conditiile n care tancurile de combustibil sunt utilizate regulat si ca tancuri de
balast , atunci folosirea pompei de incendiu si a pompei de rezerv a circuitului de rcire ca
pompe de balast este interzis .
De asemenea nici pompa de balast propriu-zis nu poate fi folosit n scopul stingerii
incendiilor si a asigurrii rcirii .
Instalaia de balast folosete pompe de tip centrifugal care n mod obligatoriu trebuie
sa fie autoamorsabile .
Pompele de balast lucreaz att pe aspiratie ct i pe refulare .

8.3. Tubulatura instalatiei


Tubulatura de balast este format din ramificaii ce leag tancurile de balast de
magistrala amplasat n compartimentul mainii de propulsie .
Tubulatura magistral face legtura cu pompele si cu armturile de bordaj .
Tubulatura trebuie astfel dispus nct umplerea si golirea diverselor tancuri s se
realizeze independent , att atunci cnd nava este pe asieta dreapt , ct si atunci cnd nava
este pe asieta nclinat i s nu fie supus ngherii .
Fiecare tanc de balast trebuie deservit de o ramificaie independent care funcie de
configuraia tancului , poate avea nc una sau dou ramificaii .
Dispunerea sorburilor trebuie fcut n locurile cele mai adnci ale tancurilor , astfel
nct sa se poat asigura golirea tancurilor n orice condiii .

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

n afara tubulaturii de introducere si evacuare a balastului , tancurile de balast sunt


saturate cu reele de tubulatura pentru msurarea nivelului apei din tanc .
Tubulatura pentru aerisire se monteaz n prova tancului de balast , iar tubulatura
pentru msurarea nivelului se monteaz n pupa acestuia .
Seciunea tubulaturii pentru aerisire trebuie sa fie mai mare dect seciunea tubulaturii
de introducere a apei n tanc pentru asigurarea unei bune aerisiri :
s a 1,25 - n cazul alimentrii cu pompa ;

s a s i - n cazul alimentrii gravitaionale .

Sondele de aerisire vor avea o nlime de minim 760 mm deasupra punilor principale
si de minim 450 mm deasupra punii suprastructurii .
8.4. Armaturile instalatiei
Armaturile instalaiei de balast sunt din fonta , oel sau bronz. Armturile pot fi izolate
sau n casete , manevrarea lor putnd fi fcut manual sau de la distanta prin comanda
hidraulica , pneumatica sau mecanica n funcie de locul de amplasare , precum si de nivelul
de mecanizare sau automatizare al acestora .
Toate armturile , precum si casetele de valvule se monteaz de obicei n zona
compartimentului unde se monteaz si pompele .
Armturile instalaiei de balast trebuie s permit circulaia fluidului n ambele sensuri
.
Din acelai considerent armaturile de nchidere ale sorburilor nu sunt cu reinere .
O construcie deosebita o au armaturile de ambarcare a balastului, armturi denumite
valvule Kingstone .
Valvulele Kingstone se dispun ct mai jos posibil n zona fundului sau a gurnei pentru
a evita posibila ptrundere a aerului n pompa atunci cnd pescajul navei este minim .
Pentru evitarea nghetrii seciunii de intrare sau nfundarea valvulei Kingstone se
prevede nclzirea chesonului prin suflare cu abur si suflare de aer comprimat .
Pentru navele fluviale , care navig n ape de adncimi limitate , chesoanele Kingstone
se dispun n borduri pentru a facilita aspiraia apei fr ml .
Stabilirea parametrilor de calcul

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

La proiectarea instalaiei de balast a petrolierului de 37000 tdw , am considerat


urmtoarea amplasare a tancurilor de balast :
n dublul fund sub magazii pentru reglarea asietei transversale si
n picul prova si pupa pentru reglarea asietei longitudinale .
Tubulatura instalaiei de balast proiectate este formata din ramificaii ce leag
tancurile de balast de magistralele aflate n dublul fund , n tunelul central , si de asemenea
face legtura cu pompa si armturile din compartimentul de maini .
Tubulatura este astfel dispus nct s asigure umplerea si golirea diverselor tancuri de
balast independent .

a) Tancuri de balast

Cantitatea de balast cu densiatea = 1.2 L/m3 conform tabelului:


Nr.

Denumirea compartimentului

Volum

Volum

Greutatea

Pic prova P.D.


Tanc balast separat Bb.
Tanc balast separat Tb.
Tanc balast separat Tb.
Tanc balast separat Tb.
Tanc balast separat Bb.
Tanc balast separat Bb.
Tanc balast separat CM Bb.
Tanc balast separat CM Tb.
Total balast separat

100%[m3]
1907
1015.35
1015.35
1087.88
1087.88
1015.35
1015.35
90.3
90.3
8325.76

98%[m3]
1868.86
995.043
995.043
1066.122
1066.122
995.043
995.043
88.5
88.5
8159.256

[t]
1915.58
1019.919
1019.919
1092.77
1092.77
1019.919
1019.919
90.7
90.7
8362.196

tanc

b)Determinare diametrelor ramificatiilor si magistralelor


Diametrul ramificaiilor tubulaturii de balast pentru fiecare tanc se determina cu relaia
:

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

d 18 3 V

unde : V = volumul tancului de balast


Ramificatie

Volum

Diametrul

Diametrul

[mm3]

interior

interior adopta exterior

calculat

t[mm]

adoptat

[mm]
223.214
180.916
185.916
185.125
180.916
180.916
180.916
80.754
80.754

245
194
194
194
194
194
194
83
83

[mm]
261
206
206
206
206
206
206
90
90

1907
1015.35
1015.35
1087.88
1087.88
1015.35
1015.35
90.3
90.3
8324.76

Total

Diametrul

Grosimea
[mm]

8
6
6
6
6
6
6
3.5
3.5

c) Determinarea debitului minim


Registrul recomand determinarea debitului pompei de balast , tinnd seama de
asigurarea vitezei apei de cel putin 2 m/s , cu diametrul tubulaturii calculat pentru tancul de
balast cu volum maxim :

Qmin

dB2

vmin
4
229 10 3
2
4
2

Qmin

Qmin 296.5468 m3/h

Qmin 339.433 m3/h

d) Recalcularea vitezelor pe tubulatura


Calcularea vitezelor pe tubulatura se va face cu ajutorul debitului minim calculat.

4Qmin
d 2

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

4 339.433

245

10
36

Ramificatie

e)

Diametrul interior calculat,


di
245
194
194
194
194
194
194
83
83
Calculul hidraulic al instalatiei

Viteza pe tubulatura
[m/s]
0.48
0.6188
0.6188
0.6188
0.6188
0.6188
0.6188
1.446
1.446

Calculul hidraulic al instalaiei pe aspiraie se face pentru cel mai lung traseu de
tubulatura .n acest caz de la pompa de balast aflat n compartimentul de maini la tancul din
picul prova .Pe refulare se consider din tancul cel mai ridicat , n acest caz din tancul din
picul prova .
Pe aspiratie :

l
8
Saspiratie aspiratie 2 4
d1
d1

unde :
Q 0,058m 3 / s
d 1 0,19m
l 150m

1025kg / m 3
v 2m / s

aspiratie compensator racord teava valve valvula de colt reductie


30 0,2 6 1,15 0,03 2 0,2 1,8 0,05 15,18
0, 25

68

0,11

Re

v d1
2 0,19
Re

0,333 10 6
6

1,14 10

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

unde :
1,14 10 6

0,19

0,001
d1
190

68
0,11 0,001
0
,
333
10 6

0, 25

0,0204

190
8
S aspiratie 0,0204
15,18 1025
0,468 10 8
2
2
4
0,19
3,14 0,19

Pe refulare :

refulare filtre valvula racord teava

0,0209

l 120m

3 4 0,2 8 1,15 0,03 13,03

d 1 150mm 0,15m

120
8
S refulare 0,0204
13,03 1025
0,46 10 8
2
2
4
0,15
3,14 0,15

h S aspiratie S refulare Q 2 0,155 10 6 mm H 2 O

Componena geodezic

H i g z h 1025 9,81 9,4 0,155 10 6 0,249 10 6 mm H 2 O 24 barri


Alegerea pompelor instalatiei
Calculul pierderilor de sarcina pe traseele de aspiratie si refulare in functie de debitul
de curgere prin conducte se face dupa relatiile:
ha=Saspiratie* Qmin2
hr=Srefulare* Qmin2
ha=1.1494 bari
O astfel de pompa are o turatie :
n = 1500 rot/min
Diametrul efectiv al rotorului:
D = 285 mm

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

hr= 0.15749 bari


za = 1.6 m
zr = 9 m
Ha = ha . g za
Ha = 1.310284 bari
Hr = hr. g zr
Hr = 1.06246 bari
Hp = Ha + Hr = 2.37 bari

Alegerea rotorului
Datele initiale sunt rezultate din calcule:
Q = 339.433 m3/h = 94.28 . 10-3 m3/s
H = 2.37 . 105N/m2
Cu ajutorul datelor obtinute din calcul putem alege o pompa cu urmatoarele
caracteristici :
inaltimea de refulare: 17-26 mCA = 1.7-2.6 * 105 N/m2
marimea stut aspiratie : 250 mm
marimea stut refulare : 200 mm
diametrul generator al carcasei: 315 mm
Astfel de pompa este: WA 250-200-315
Pompa aleasa are o turatie n = 1500 rot/min.
Diametrul efectiv al rotorului este: D = 285 mm
Pompele de tipul WA 250-200-315 pot lucra pana la o presiune efectiva de 30 bari
Debitul maxim de lucru al ecestei pompe este:
Qmax = 400 m3/h = 0.11 m3

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Stiind ca H = 2.37 bari = 2.37 N/m 2 , puterea de lucru ce trebuie sa o aiba


electromotorul de actionare a pompei de balast este :
P

Qmax H

= 0.83
P

0.11 2.37 10 5
0.83

P =32907 W = 32.907 KW
Pentru a asigura o cota de siguranta a electromotorului de antrenare se merge in calcul
cu un adaos de putere de 10-15%, vom avea puterea motorului:
Pn = P + 0.15 . P = 3735 KW
Alegem un motor cu puterea nominala Pn = 55 KW
Motorul electric ales are caracteristicile urmatoare:
Pn = 55 KW
Un = 380 V
In = 101 A
n = 1464 rot/min
cos = 0.85;
s = 2.4%
s- factor de alunecare;
Tipul electromotorului E.M. MIB 3-M-V F 500-250 M-65-4
Pentru instalaia proiectat am utilizat urmatoarele armturi :
valvule cu reinere - trecerea fluidului se face ntr-un singur sens , de obicei acest sens
fiind pe refulare ;
robinei cu clapa fluture ;
valvule imersate - sunt valvule care se afla pe ramificatiile de la tancuri . Actionarea
acestor valvule se face hidraulic ;
o valvula de bordaj prin care se face refularea apei din tancuri .

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pentru diferenele de temperatur , caz n care tubulatura se dilat sau se contract


conform registrului se prevd compensatori de dilataie care se dispun la o distant minim de
4 m unul fa de cellalt .
Pentru trecerea tubulaturii prin peretii tancurilor pna la magistrala , se folosesc
mansoane de trecere , denumite si treceri etane .
Deoarece aceasta instalaie presupune lungimi mari vom realiza tubulatura din mai
multe tronsoane . mbinarea acestor tronsoane se realizeaz cu flane n C.M. si mansoane de
cuplare n afara C.M.-ului. Pentru o mai bun rezistent , flanele se sudeaz de eav att la
interior ct i la exterior .La mbinarea tronsoanelor ntre flane se pune o garnitur care s
asigure etanarea mbinrii , pentru a nu avea pierderi .
O armatura de ambarcare a balastului cu o construcie mai deosebita si prezenta n
instalaia proiectata este valvula Kingstone .Aceasta se dispune ct mai jos posibil n zona
fundului pentru a evita posibila ptrundere a aerului n pompa , atunci cnd pescajul navei
este minim .
O alta armatura a instalaiei proiectate o reprezint sorburile .Sorburile executate ca
ajutaje convergente (plnii de aspiraie) se plaseaz n pupa fiecrui tanc .

9. Tema economica

Eficiena economic
1. Generaliti
Dup cum este cunoscut, cota parte din venitul naional destinat acumulrii este
limitat. De aceea societetea are obligaia de a urmri modul n care se utilizeaz acest fond,
msura n care sumele investite contribuie la sporirea avuiei naionale, la creterea venitului
naional.
Acest aspect esenial este pus n eviden cu ajutorul eficienei economice, a
investiiilor destinate procurrii de noi nave din ar sau strintate.
Eficiena economic este dat de volumul rezultatelor ce se obin la fiecare leu investit
i poate fi evideniat cu ajutorul raportului dintre efectele obinute i efortul de investiii
depus.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Efortul de investiii pe care-l presupune construirea n ar sau procurarea din import a


unei nave poate mbrca mai multe forme: material, uman i financiar.
Efortul material cerut de construirea n ar a unei nave const n alocarea din produsul
social totul i consumarea unor anumite cantiti dev materiale, instalaii, mecanisme, etc
provenite din producia intern.
La importul unei nave, efortul material se concretizeaz n cantitile de mrfuri pe
care societatea trebuie s le introduc n circuitul economic internaional n vederea obinerii
mijloacelor de plat necesare importului navei date.
Efortul uman reprezint consumul

de munc

vie cerut n procesul de

proiectare,elaborarea tehniologiei de fabricaie, construirii i probarea navei.


Efortul financiar reprezint totalitatea fondurilor bneti folosite n vederea proiectrii,
construirii i procurrii navei din ar sau din import.
Efectele obinute n urma efortului de investiii sunt variate i nu pot fi cuantificate n
totalitatea lor.
Ele pot fi grupate n mai multe categorii i anume:
Efecte materiale concretizate n sporirea i diversificarea gamei de servicii oferite
economiei naionale ( creterea cantitii de mrfuri transportate cu flota propie , introducerea
transportului de autovehicole, containere, produse congelate, produse chimice, etc n nave
specializate ), mbuntirea deserviorii flotei i porturilor, mbuntirea condiiilor de
intervenie.
Efecte sociale const n ridicarea nivelului cunotinelor profesionale cerut de
exploatarea navelor moderne, sporirea cunotinelor de cultur general a membrilor
echipajului, mbuntirea nivelului material i a condiiilor de via.
Efecte economice ce conduc la sporirea venitului naional prin mbuntirea
aprovizionrii intreprinderilor industriale, de construcii etc prin transportarea la timp i
fr pierderi a produselor.
Efecte strategice rezultate ca urmare a creterii capacitii de transport a flotei, a
sporirii operativitii i vitezei de deplasare, i caz de necesitate.
Eficiena economic a efortului de investiii, fie c este vorba de construirea unei nave
n ar, fie de procurarea lor din import, n forma sa cea mai general poate fi pus n eviden
cu ajutorul raportului dintre efectele ( Efe ) i efortul de investiii necesitat de dobndirea
navei ( Ef ).

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Eficiena economic a investiiilor n domeniul mijloacelor de transport pe ap poate fi


evideniat numai cu ajutorul unui sistem de indicatori care s in seama ct mai complet
posibil de diferitele forme de exprimare ale efortului i efectelor investiiilor.
Dinte indicatorii acestui sistem fac parte:
Indicatori de baz
Coeficientul eficienei absolute a ivestiiei (Ka)
Durata derecuperare a cheltuielilor totale de investiii (Dr)
Indicatori suplimentari
Investiia specific(i)
Productivitatea muncii (W)
Venitul brut n lei i valut
Cheltuielile de transport pe tona mila
Cursul de revenire brut i net
Durata de recuperare a cheltuielilor n valut necesitate de procurarea din import a
navei, din venitul brut i venitul net annual al navei, exprimat n valut
Durata de recuperare a cheltuielilor cu materialele din import i cu materialele uor
exportabile, din venitul brut i venitul net anual al navei exprimat n valut.
2. Elemente de calcul
Pentru a calcula diveri indicatori care stau la baza apreciereii eficienei economice a
investiiilor in acest sector de activitate este necesar s se cunoasc continutul unor elemente
de baya ale efortului i efectelor investiiei. Dintre acestea fac parte : cheltuielile totale de
investitii, venitul brut, venitul net, volumul total al prestaiilor, etc
Cheltuielile totale de investiii ( I ), reprezint suma tuturor cheltuielilor efectuate de
intreprinderea de transport pe ap pentru procurarea i punerea n exploatare a unei nave.
Dintre acestea fac parte:
Suma pltit pentru cumprarea navei (F)
Cheltuielile de colarizare a echipajului ( S )
Cheltuielile pe timpul participrii membrilor echipajului la probe i la predarea navei (
Pr )
Cost parte a cheltuielilor comisiei de supraveghere a construciei navale ( Sp )

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Alte cheltuieli ( documentaie suplimentar, piese de schimb, obiecte de inventar,


etc)( D )
Venitul brut sau volumul total al ncasrilor anuale
El se calculeaz pe anumite perioade de timp de regul pe ani i poate fi exprimat n
lei (Vi), ct i n valut.
Venitul net sau beneficiul ( B )
Rezult din reducerea cheltuielilor de ntreinere i exploatare ale navei din volumul
ncasrilor totale anuale
d) Volumul total al prestaiilor ntr-o perioad de timp determinat, poate fi exprimat
n uniti de msur naturale ( tone transportate , tone-mile transportate) i n uniti valorice.
e) Materialele din import si materialele usor exportabile folosite la constuctia navei
In categoria materialelor de import se includ materialele, mecanismele, aparatajul,
instalatiile, obiectele de inventar, piesele de schimb , etc. provenite din import, procurate fie
direct de santierul naval constructor, fie de intreprinderile de comert exterior. Valoarea acestor
materiale se poate exprima in lei(Ni) si in lei valuta(Mi).
In grupa materialelor usor exportabile se cuprind materialele din productia
interna(materialele , mecanismele, instalatii, etc.)care au piata de desfacere asigurata in
strainatate. Ele se exprima in lei(Ma) si in lei valuta(Me).
In grupa materialelor usor exportabile se cuprind materialele din productia interna
( materiale, mecanisme, instalatii, etc ) care au piata de desfacere asigurata in strainatate .
Indicatorii de baza sunt indicatorii cu inalt grad de generalizare si cracterizeaza laturile
esentiale ale eficientei economice . Acestia sunt :
a) Coeficientul eficientei absolute a investitiei (K a) care pune in evidenta aportul pe
care fiecare leu investit il aduce la sporirea acumularilor banesti ale societatii . El se
calculeaza raportand beneficiul anual ( B ) la cheltuielile totale de investitii ( I ) :
Ka

B
lei / leuinvesti t
I

b)Durata de recuperare a cheltuielilor totale de investitii (Dr) care reprezinta timpul in


care cheltuielile de investitii sunt recuperate din venitul net realizat annual .

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dr

I
ani
B

Cu cat durata de recuperare este mai redusa cu atat mai repede se creiaza conditiile
pentru reinvestirea fondurilor respective .
Intre Ka si Dr exista un raport de inter conditionare , Dr fiind inversul lui Ka :
Dr

1
1
I

Ka B B
I

Exista o marime care stabileste durata maxima acceptabila a recuperarii cheltuielilor


de investitii , dincolo de care efortul de investitii se considera neeconomic . Acesta este durata
normativa de recuperare a investitiilor ( Drn ) care in domeniul mijloacelor de transpor
maritime este de zece ani . Functia principala a D rn este aceea de a pune in evidenta variantele
de proiect inacceptabil din punct de vedere economic .
Analizand mai multe variante de proiect pentru acelasi tip de nava , vor fi eliminate
din analiza cele care nu satisfac Drn . Dintre cele ramase in competitie , urmeaza a se adopta
una din variantele care ofera Ka maxim si Dr minim , tinandu-se seama si de marimea
indicatorilor suplimentari .
3.Indicatorii suplimentari caracterizeaza laturi secundare ale eficientei economice .
Investitia specifica (i) reprezinta totalitatea cheltuielilor de investitii efectuate pentru
obtinerea unei unitati de capacitate care caracterizeaza nava
Este egala cu raportul dintre I si una dintre caracteristicile principale ale navei (dead
weight , puterea ,etc ) ( C ) .
i

I
C

Productivitatea muncii (W) reprezinta eficienta cu care este cheltuita o anumita


cantitate de munca vie .
La navele destinate transportului de marfuri , nivelul productivittatii muncii se
determina ca raport intre volumul total al prestatiilor dintr-o anumita perioada de timp ( luna,
trimestru, an) si mrimea echipajului navei (E).
Productivitatea muncii exprimata in tone mile se determina cu relatia :

Ptr
E

in care Ptr- prestatia exprimata in tone zile


In expresie valorica , productivitatea muncii se calculeaza cu formula:

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vi
E

La navele de pescuit , productivitatea muncii se obtine impartind volumul productiei


globale Pg la numarul membrilor echipajului (E) :
W

Pg
E

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Venitul brut obtinut la un leu investit se exprima in lei (vb) si in lei-valuta (vb):

vb

Vi
I

vb '

Vi'
lei valuta / leu investit
I

Cheltuielile de transport pe tona-mila (Ct) se determina raportand cheltuielile


anuale cu intretinerea si exploatarea navei (CIE) la volumul total al prestatiei din perioada
respectiva , exprimat in tone mile (Ptr) :
Ct

CIE
Ptr

Cursul de revenire brut (Crb) este indicatorul care arata marimea cheltuielilor
exprimata in in lei pe care nava le efectueaza pentru un leu valuta obtinut prin prestarea
transportului .
CIE
Vi' lei / leu valuta

Crb

In acest raport cu cat Crb va fi mai mic cu atat prestatia de transport va fi mai
avantajoasa .
Cursul de revenire net (Crn) se calculeaza raportand CIE la Vi, dupa ce in prealabil
au fost reduse atat la numarator cat si la numitor cheltuielile efectuate in valuta .

Crn

CIE A b Is A s Pa R Cl
Vi' A b' I's A 's Pa' R ' Cl'

lei / leu valuta

unde :
Ab, Ab alocatia de hrana , in lei (Ab) si in lei valuta (Ab)
Is, Is indemnizatia pentru strainatate
As, As asigurarea navei la societatile de asigurari straine
Pa, Pa cheltuielile portuare si de agentura
R, R reparatii platite in valuta
Cl, Cl cheltuieli pentru combustibil si lubrefianti
Durata de recuperare acheltuielilor in valuta necesitate de procurarea navei din
import (I) , din venitul brut anual al navei exprimat in lei valuta (Vi).

Pagina 88 din 104

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dr'

I'
ani
Vi '

Durata de recuperare a cheltuielilor in valuta necesitate de procurarea din import a


navei (I) din incasarile nete anuale in valuta ale navei :
Dr

I'
ani
Vi '( A b 'Is ' A s 'Pa 'R'Cl'

Durata de recuperare a cheltuielilor cu materiale din import (Mi) si usor


exportabile (Me) folosite la constructia navei in tara (in lei valuta ), din venitul brut anual
al navei exprimat in lei valuta .

Drn

Mi 'Me '
ani
Vi '

Durata de recuperare a cheltuielilor cu materialele din import si usor exportabile


folosite la consructia navei in tara (in lei valuta ), din incasarile nete anuale ale navei in lei
valuta .

Drn

Mi 'Me '
ani
Vi ' A b 'Is ' A s 'Ps 'R'Cl'

Varianta care ofera cea mai redusa investitie specifica , cea mai ridicata
productivitate a muncii , cel mai mare venit la un leu investit si cea mai mica durata de
recuperare a cheltuielilor in valuta este considerata varianta optima.
Eficiena economic a navei se determin printr-o serie de indicatori de baz i
specifici.
3. Calculul indicatorilor de eficien
3.1 Determinarea capacitii utile de ncrcare
PU ws Me R C RL R A R AL

WS deplasamentul de serviciu la plin ncrcare ( 37000 tdw );


Me masa echipajului;
M e E mE 40 120 4800 kg

E numrul membrilor din echipaj = 40;


mE masa medie a unui om i a bagajelor sale = 120 [kg];
RC rezerva de combustibil
RC =1450 [t];
Pagina 89 din 104

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Verificm dac rezervele ce combustibil asigur autonomia navei A= 12000 Mm


R|C Pi Tf NCC K 2

unde:
Pi puterea instalat = 11400 kW
Tf timp de funcionare
Tf

A
12000
K1
1.02 637.5 ore
VS
16

K1 coeficientul de abatere din drum datorit vntului i valurilor


K1 = 1.02
VS viteza de serviciu = 16 Nd
NCC consumul specific de combustibil = 0.159 kg/CP h
K2 - coeficient de sporire a rezervei de combustibil (K2 = 1.1 )
Rezult :
R|C 6380 637.5 0.159 1.1 711362 kg 1076 t

deci rezervele de combustibil greu sun suficiente.


RA rezerva de ap:
ap tehnic = 97 [t];
ap potabil = 51 [t];
Verificm dac rezervele de ap sunt suficiente pentru autonomia navei :

R |A E

A
N CA
24 V S

unde:
NCA = 70 kg/om zi;
E = 40 persoane;
A = 12000 Mm;
R|A 28

12000
70 36750
24 16

RA| 36.75 97 [t ] rezervele de ap sunt suficiente.

Pagina 90 din 104

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

RAL rezerva de alimente


RAL = 13.7 [t];
Verificm dac rezerva de alimente este suficient pentru autonomia navei:

R|AL E

A
NCAL
24 VS

unde:
E = 40 persoane;
VS = 16 Nd;
A = 12000 Mm;
NCAL = 4 kg/ om zi;
NCAL necesarul mediu zilnic de alimente pentru un om;

|
RAL
28

12000
4 2100 kg
24 16

|
RAL
2.1t 13.7 [t ] deci rezerva de alimente este suficient pentru a asigura

autonomia navei.
RL rezerva de lubrifiani
Tancurile de ulei au o capacitate de 58.5 [t].
Verificm dac rezervele de ulei sunt suficiente pentru asigurarea autonomiei navei.
R|L Pi Tf NCU k 2

unde :
Pi puterea instalaiei = 11400 kW;
Tf timpul de funcionare;
Tf

A
k1
VS

Tf

12000
1.02 765ore
16

K1 coeficientul de abatere din drum datorit vntului i valurilor


K1 = 1.02

Pagina 91 din 104

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

NCU consum specific de ulei;


NCU = 5.4 g/CP h;
K2 coeficient de sporire a rezervei de ulei;
K2 = 1.1;
RL| 11400 765 5.4 1.1 51802740 g
RL| 51.8 58.5 [t ] , deci este asigurat autonomia navei din punctul de vedere al

necesarului de ulei la bordul navei.


Capacitatea util de ncrcare va fi:

PU ws Me R C RL R A R AL
PU 37000 4.8 1450 51.8 36.75 2.1 35454.5 [t ]

Eficiena economic o vom calcula pentru o rut dat.


Distana de parcurs ntr-un voiaj este:
A1 = 2(1500 [Mm] = 3000 [Mm];
3.2. Durata unui voiaj
D V Tfvo Tipo Tmpd Tvpd Tdpd Tipd Tmpo Tdpo

unde:
Tfvo = 2 zile timpul formalitilor vamale n portul de origine;
Tipo = 0 timpul de ncrcare n portul de origine;
Tmpd = timpul de mar spre portul destinaie;
Tmpd

A1
K1
24 VS

A1 = 3000 Mm;
VS = 16 Md;
K1 coeficientul de abatere din drum datorit vntului i valurilor
K1 = 1.02
Tmpd

3000
1.02 8.33 zile
24 15.5

Tvpd = 2 zile timpul formalitilor vamale n portul destinaie;

Pagina 92 din 104

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Tdpd = 0 timpul de ncrcare n portul destinaie;


Tipd timpul de ncrcare n portul destinaie

Pu
Nid

Tipd

Pu = 35454.5;
Nid capacitatea de ncrcare a instalaiei = 30000 t/zi;

Tipd

Pu
35454.5

1.181 zile
N id
30000

Tmpo timpul de mar spre portul de origine;

Tmpo

A1
K1
24 VS

A1 = 3000 Mm;
VS = 16 Md;
K1 coeficientul de abatere din drum datorit vntului i valurilor
K1 = 1.02
Tmpo

3000
1.02 7.97 zile
24 16

Tdpo timpul de descrcare n portul de origine;


Tdpo = Tipd = 0 zile;
Durata unui voiaj:
D V Tfvo Tipo Tmpd Tvpd Tdpd Tipd Tmpo Tdpo
DV 2 0 7.97 2 0 1.284 7.97 1.181 22.51 zile

3.3. Determinarea ncasrilor anuale


Venitul n valut anual:
VV 1.35 PU NV p V [USD]

unde:
PU = 354554.5 t - ncrctura util;
NV numrul de voiaje anuale;
Pagina 93 din 104

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

NV

ZE
DV

ZE numrul de zile de exploatare pe an;


ZE = 250 zile;
DV numrul de zile de verificri pe an;

NV

ZE 250

15
DV
16
voiaje

pv preul transportului = 35 USD/t;


venitul annual:
VV = 1.35 ( 35454.5 ( 15 ( 35 = 25128376 USD/an;
3.4. Determinarea cheltuielilor anuale de ntreinere i exploatare
CIE = CS + PS + Ca + CR + Cap + CL + AS + Ccom + CD
Unde:
CS cheltuieli pentru salariile echipajului;
CS = 12 ( E ( cs USD/AN;
E numrul de membri din echipaj = 40;
cs salariul mediu al unui membru din echipaj;
cs = 1700 USD/lun;
CS = 12 40 1700 = 816000 USD/an;
PS cheltuielile portuare i de agenie;
PS L B D

1
0.232 TPS
1000

L = 180 m lungimea navei = 590.4 ft;


B = 28 m limea navei = 91.84 ft;
D = 16.8 nlimea de construcie = 55.104 ft;
TPS = (Tipd + Tfvpd) NV
TPS timpul n care se pltesc taxele portuare i de agenie;
Tipd timp de ncrcare n portul de destinaie;
Tipd = 1.284 zile;
Tfvpd timp pentru formalitile vamale;
Pagina 94 din 104

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Tfvpd = 2 zile;
NV numrul de voiaje anuale;
NV = 15;
TPS = (1.284 + 2) 15 =49.26
1
0.232 TPS
1000
1
590.4 91.84 55.104
0.232 49.26 34146.3 USD / an
1000
PS L B D

Ca cota anual de amortizri;


Ca = 0.0455PN
PN preul navei = 30000000 USD
Ca = 0.0455 30000000 = 1365000 USD/an
CR cheltuieli pentru reparaii;
CR = 0.015 PN =0.015 30000000 = 450000 USD/an
Cap cheltuieli pentru ambarcare ap;
Cap = Ra + pa + NV
Ra = 360 t pentru autonomia A = 10000 Mm;
Ra = 108 t pentru autonomia A = 3000 Mm;
pa preul apei;
pa = 5 USD/t;
Cap = 108 5 15 = 8100 USD/an
CL cheltuieli combustibili i lubrefiani;
CL (C|CMP C|UMP C|UMA ) N V

Consumul i cheltuielile de combustibil i ulei ntr-un voiaj


PCMP puterea mainii principale = 6380 kW
PCMA puterea mainilor auxiliare = 1080 kW
P coeficient de ncrcare al mainii principala = 0.9
Pagina 95 din 104

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

a coeficient de ncrcre a mainilor auxiliaere:


n mar DG : 3 x 360 [kW] cu (a = 0.9
nav n mar balastat DG : 3 x 360 [kW] cu (a = 0.9
nav n manevr prin strmtori : DG : 3 x 360 [kW] cu (a = 0.85
nav n staionare ncrcat : DG : 3 x 360 [kW] cu (a = 0.9
nav n staionare descrcat : DG : 3 x 360 [kW] cu (a = 0.8
Pep puterea efectiv folosit la propulsie
Pep = P PCMP = 0.9 6380 = 5742 kW
Pca puterea efectiv pentru mainile auxiliare:
Pca = ( ( PCMA
Pca = 0.9 3 360 = 972 kW
Pca = 0.9 3 360 = 972 kW
Pca = 0.85 3 360 = 918 kW
Pca = 0.9 3 360 = 972 kW
Pca =0.8 3 279 = 864 kW
Consumul specific de combustibil al maini principale:
beMP = 0.159 kg/kWh
Consumul specific de combustibil al mainilor auxiliare:
beMA = 0.22 kg/kWh
Consumul orar de combustibil al mainii principale:
bhMP = Pep beMP = 6380 0.159 = 1014.4 kg/h
Consumul orar de combustibil al mainilor auxiliare:
bhMA = PeMA beMA = 1080 0.22 = 237.6
Consumul specific de ulei al mainii principale:
beUMP = 0.009 kg/kWh

Pagina 96 din 104

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Consumul specific de ulei al mainilor auxiliare


beUMA = 0.078 kg/kWh
Consumul orar de ulei al mainii principale:
BhUMP = Pep beuMP = 6380 0.009 = 57.42 kg/h
Consumul orar de ulei al mainilor auxiliare:
BhUMA = PeMA beuMA = 1080 0.078 = 84.24 kg/h
Costul specific al combustibililor pentru maina principal:
pcur CCMP = 175 USD/t
Costul specific al combustibililor pentru maina principal:
motorin - CCMA = 310 USD/t
Costul specific al uleiului pentru maina principal i mainile auxiliare:
CUMP = 1065 USD/t
CUMA = 1065 USD/t
Numrul de ore de funcionare al mainii principale ntr-un voiaj ( 3000 Mm ):
CMP = 24 ( 2 Tm ) = 24 ( 2 7.97 ) = 382.56 h
Tmpo timpul de mar spre portul int;
Numrul de ore de funcionare a mainilor auxiliare ntr-un
voiaj ( 3000 Mm ):
DG cu funcionare continu:
CMA = 24 DV = 24 22.51 = 540.24 h
DV durata unui voiaj = 22.51 zile
DG cu funcionare periodic:
CMA = 24 ( 2 Tm + Tid )= 24 ( 2 7.97 + 1.284) = 413.38 h
Tm timpul de mar spre portul destinaie = 7.97 zile;
Tid timpul de ncrcare n portul destinaie = 1.284 zile;

Pagina 97 din 104

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Costul combustibilului mainii principale ntr-un voiaj


|
C
B hMP C CMP CMP
CMP
1014 .4 0.175 382.56 67912.1 USD / voiaj

Costul uleiului mainii principale ntrun voiaj:


C|UMP BhUMP CUMP CMP
57.42 1.065 382.56 23394 USD / voiaj

Costul combustibilului pentru mainile auxiliare ntr-un voiaj:


C|CMA b hMA CCMA CMA

DG cu funcionare continu:
C|CMA 237.6 0.31 540.24 39792 USD / voiaj

DG cu funcionare periodic:
C|CMA 237.6 0.31 413.38 30448 USD / voiaj

Costul uleiului pentru mainile auxiliare ntr-un voiaj:


C|UMA bhUMA CUMA CMA

DG cu funcionare continu:
C|UMA 84.24 1.065 540.24 48468 USD / voiaj

DG cu funcionare periodic:
C|UMA 84.24 1.065 413.38 37087 USD / voiaj

Cheltuielile pentru combustibili i lubrefiani vor fi:


CL C|CMP C|CMA C|UMP C|UMA
CL 67912 70240 23394 85555 247101 USD/voiaj

Asigurarea navei:
AS = 35000 USD/an
Cheltuieli comune ( pentru protecia muncii, uniforme, deplasri, sarcini sociale,
pregtiri cadre ):
CCOM = 8000 USD/an
Cheltuieli diferite:
CD = 150000 USD/an
Totalul cheltuielilor de ntreinere i exploatare :
Pagina 98 din 104

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

CIE = CS + PS + Ca + CR +Cap + CL + AS + Ccom + CD


CIE = 816000 + 34146.6 + 450000 + 8100 + 267101 + 35000 + 8000 + 150000 =
4843211 USD/an
3.5. Calculul indicatorilor de eficien
I cheltuieli totale de investiie:
I = PN = 30000000 USD
B beneficiu:
B = VV - CIE
VV venitul annual
CIE cheltuieli de ntreinere i exploatare
B = 5460897.5 - 4843211 = 20285165 USD/an
3.6. Calculul indicatorilor de baz
Ka coeficientul eficienei absolute a investiiilor
Ka

B 2619686 .5

0.087 8.7 %
I
30000000

Dn durata de recuperare a investiiei:


Dn

I
30000000

11 .45 ani
B 2619686 .5

3.7. Calculul indicilor specifici


i investiia specific:
i

I
30000000

35294.4
C
37000
USD/t

unde:
C parametru specific al navei = 8500 tdw
w productivitatea muncii:
w

VV 25128376

628209.4 USD / om an
E
40

unde:
Pagina 99 din 104

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

VV venitul annual;
E numrul de membri ai echipajului;
Cst costul specific al transportului:

C st

C te
C D

unde:
Cte costul total pentru efectuarea unei curse:

C te

CIE 2841211

189414 .06 USD / voiaj


NV
15

C cantitatea de produse transportat ntr-un voiaj:


C = PU = 7704.97 t/voiaj
D distana parcurs pe timpul voiajului;
D = 3000 Mm;
C st

C te
189414 .06

8.2 10 3 USD / t Mm
C D 7704.97 3000

CO cheltuieli orare de funcionare:

CO

CIE
2841211

350.6 USD / h
24 NV D V 24 15 22.51

10.Tema speciala

Vibraia liber n plan vertical a corpului navei. Metoda Rayleigh


Pentru obinerea pulsaiilor proprii, aplicm principiul conservrii energiei totale n
sisteme conservative:

Ec E p ct ; Ecmax E pmax

(1)

La vibraii libere linia elastic dinamic pe un mod de vibraie are forma:


y x, t y x sin t

(2)

Pagina 100 din 104

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

unde este pulsaia proprie i y(x) funcia de form proprie.

y x, t
1L
1 2L
2
E c m x
dx E cmax m x y x dx
20
2 0
t
2

E p Le

2 y x, t
1
1
m

x
,
t

dx

EI

dx
2 0
2 0
x 2

E p max

1L
2
EI x y x dx
2 0

(3.)

unde am notat m x x m z x , (x) masa navei corp uscat pe unitatea de


lungime i mz(x) este masa adiional pe unitatea de lungime la vibraia n plan vertical.
Obs. n relaiile (3) am neglijat inertia la rotaie i deformaia din forfecare.

2
1L
EI x k1 x E pmax k1 x y x dx
20

(4)

Din relaiile (1),(3),(4) rezult expresia pulsaiei proprii:


L
2

k1 x y x

dx

0
L

2
m x y x dx

(5)

Pentru funcia de form vom considera relaiile de aproximare ale lui Papkovici,
obinute pentru grinda prismatic cu capete libere supus la vibraii verticale libere:
y j x sin

j x
jx c j
L

la modul "j" de vibraie

(6)

unde termenii j, cj apar ca urmare a reechilibrrii poziiei navei n ap la vibraii


libere verticale, respectiv rotaia i translaia axei neutre.
Constantele (j, cj se determin din condiia de echilibru a forelor i momentelor de
inerie ce apar n timpul vibraiilor de ordinul "j":

m j x y j x dx 0 ; m j x y j x xdx 0
(7)

de unde:

Pagina 101 din 104

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

m
x
dx

j
j

c j

jx

m
x
dx

m j x sin L dx

0
0

m
x
dx

j
j

c j

jx
2

m
x
dx

x m j x sin L dx

0
0

j, c j

(8)

Prezentm n cele ce urmeaz calculul primelor 3 moduri proprii de vibraie ale


grinzii nav.

Modul de ordinul I
L

y1 x sin

x
1 x c1
L

12

x y1 x dx
2

x y12 x dx

m1 x x m z1 x

f1

1
2

(9)
Modul de ordinul II
Acceptm n prim aproximaie funcia:

y2 x sin

2 x
2 x c 2 2 , c2
L

(10)

Funcia y2 x se va corecta din condiia de ortogonalitate: "forele de


inerie ce apar n timpul vibraiilor de ordinul I nu trebuie s produc lucru mecanic pe
deformaiile vibraiilor de ordinul II" (teorema Maxwell-Betty).
L

x y1 x y 2 x dx 0 ;

y 2 x y 2 x 21 y1 x

21

m1 x y1 x y2 x dx
0

x y x dx
2
1

22

k
0

(3.11)

Pagina 102 din 104

x y2 x dx
2

x y 22 x dx

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Modul de ordinul III


Acceptm n prim aproximaie funcia:

y3 x sin

3x
3x c 3 3 , c 3
L

(12)

Funcia y3 x se va corecta din condiia de ortogonalitate a formelor


modale de ordinul III cu cele de ordinul I i II. (teorema Maxwell-Betty).
y 3 x y 3 x 31 y1 x 32 y 2 x
L

m1 x y1 x y 3 x dx 0

m3 x x

m2 x y 2 x y 3 x dx

(13)
L

m x y x y x dx
1

31

m x y x dx

2
1

m x y x y x dx
2

32

m x y x dx

2
2

k x y x
1


2
3

dx

m x y x dx
3

2
3

f3

3
2

(14)

Pentru calcule practice de vibraie este suficient cunoterea primelor 3 moduri


proprii de vibraie. Pentru j(4 scade preciza de calcul i totodat nivelul energetic pe
modurile superioare de vibraie este sczut, n cazul grinzii nav putnd fi neglijate.

Pagina 103 din 104

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 104 din 104