1.

Avantaje şi dezavantaje ale diferitelor moduri de transport a ţiţeiului, produselor

petroliere şi gazului
Transportul prin conducte este cel mai răspândit, fiind singurul ce se poate utiliza pentru
gaze naturale. Printre avantajele acestui mod de transport sunt: continuitate şi flexibilitate ,
− fiabilitate în exploatare; − posibilitate de automatizare; − preţ de cost redus (cel mai mic).
Dezavantaje Umplerea conductei !
Transportul pe apă asigură un cost scăzut, similar cu cel prin conducte, atunci când este
posibilă utilizarea căilor navigabile.Avantaj cost redus . Dezavantaj ; infentata de vreme si
inundatii.
Transportul pe calea ferată este mai scump decât cel prin conducte sau pe apă
Avantaje;asigura orcarei cantitati de titei sau produse petroliere in orce distanta si se poare
organiza transportul ,in scurt timp , cu cheltuieli minime pe distnte mari si in timp de
iarna.Dezavantaje; preţ de cost mai ridicat decât cel prin conducte sau naval; pierderi mari
de produs prin evaporare la încărcarea şi descărcarea vagoanelor, precum şi în timpul
transportului.
Transportul rutier; are cea mai redusă capacitate şi totodată cel mai mare cost pe tona/km.
Se utilizează pe scară foarte mare atunci când este necesar transportul unor cantităţi relativ
mici de produse petroliere.
Avantajele; acesibilitate totala pana la usa beneficiarului. Dejavantaj; infuentata de
vreme.
2. Indicatori tehnico-economici privind transportul mărfurilor; Reprezintă cantitatea de
mărfuri expediante de la o locaţie oarecare de expediţie la o altă locaţie
Tone nete-km (tone nete mile); 50 de tone de petrol+ 70 km =50x70=3500 tone net /km.
distanţe mila marină (1 milă marină=1,852 km).
Capacitatea unitară ; Se exprimă în t pentru mijloacele de transport, feroviare şi auto şi
pentru navele maritime. tdw
Clasificarea titeiurilor; titei neparafinos ; cu cifra octavica 75 , cu cifra oct. 71 , uleios , si
semifabulos, si parafinos (usor –greu)
3. Produse petroliere finite ;-Benzina; prin rafinare prin temperaturi 30-220 C
- Motorina se rafineaza prin temp 250-385 C
Carburant ca dizolvant in industria pertochimica si la optinerea detergentii.
Motorina pentu motoare rapide si pentru motoare lente (la nave maritica la turatii pana la
250/min)
Combustibil lichid pentru uz casnic; Se foloseşte la aparatele de gătit, de încălzit şi preparat
apă caldă
Combus. lich. Pentru focare –producerea calduri. Combus.lich.pt focare usoare –calorifer.
Combus.lich.pt focare greu –pacura.
Uleiuri minerale
Vaselină - semisolid la temp normala
Unsori consistente- sapun simple sau complexe.
Bitum de petrol este semisolida sau solida (bun izolator)
Parafina şi cerezina (luminari) .Gaze petroliere lichefiate(butelie de gaz) . Cocs de petrol
4. Rezervoare pentru depozitare produse petroliere
rezervoare metalice, rezervoare din beton armat , rezervoare din materiale plastice armate.
După capacitatea de depozitare: Rezervoare mici cu o capacitate de până la 100 m3 .
Rezervoare mijlocii cu o capacitate de 100 - 5000 m3 . Rezervoare mari cu o capacitate de
5000 – 100.000 m3. Rezervoare gigant cu o capacitate mai mare de 100.000 m3.
Modul de poziţionare;- Rezervoare verticale ; -Rezervoare orizontale
După metoda de execuţie:- Rezervoare sudate - Rezervoare nituite Rezervoare din beton
armat.
După modul de îmbinare a virolelor, avem îmbinare în trepte telescopică ,cilindrică şi
mixtă . - După poziţia capacului: cu capac fix, şi cu capac flotant.
5. Partile componemte ale unui rezervor cilindriu vertical.
Capacul=forma circulara(a curge apa) Gura de masurare , supapa de respiratie, fundul
rezervorului , Scrările şi podeţele , Indicatorul de nivel, Gurile de vizitare, Gura de iluminare.
6. Rolul supapei; este un dispozitiv reglat la o presiune maximă admisibilă de 20 mbar.
(200 mm coloana apă) şi la un vid de 4 mbar (40 mm coloana apă). la umplerea şi golirea
rezervorului de produse. respiraţiei mici – dilatării produse de variaţia zilnică a
temperaturii mediului ambiant.
7. Supapa de siguranta; evitării creşterii presiunii în interiorul rezervorului în cazul
defectării supapei de respiraţie
8. Cand se produce respiratia mare si mica...; la umplerea rezervoareor si la dilatari a
tempetaturi mediu ambiant.
9. Ce calitate trb sa aiba lichidulde la supapa ; ulei mineral cu greutatea 0,86-0,88 si temp
de congelare -20°C.
10. Care este rolul cuveide retinerea de l un parc de rezervoare; protejează rezervoarele
contra lichidelor combustibile şi a apei care ar veni din exterior în mod accidental,
protejează înpotriva scăpărilor accidentale a produselor din rezervoare datorită unor
cauze accidentale.
11. Descrieti modul de funtionare opritor de flacare. - flacara trecând prin sistemul de
canale de secţiune mică este dispersată ; suprafata de contact a flacarii marindu-se
creşte schimbul de caldură cu pereţii canalelor şi flacăra se stinge.
12. Curăţarea rezervoarelor - incepe dupa luarea probe de aer (concentratiile de admise
pentru benzină trebuie să fie sub 0,3 mg/l iar pentru hidrogen sulfurat de 0,01 mg/l).
Muncitorul trebuie să poarte mască de gaze sau să aibă un sistem de alimentare cu aer
proaspăt, si sa poarta haina de protectie (cizma de cauciuc rezistent la produse
petroliere, centura de siguranta fixate cu franghii si cu capatul celalat franghii la exterior)
.La exteriorul rezervorului trebuie sa fie un muncitor care supravegheeze si instruit
privind acordarea primul ajutor.
13. In ce zone sunt aplasate rezervoarele cu capac flotant; Rezervoare cu capac flotant se
amplasează de regulă în depozite mari de ţiţei şi produse petroliere şi în zone cu
precipitaţii reduse (în special zăpadă)

14. Care este tipul cel mai avantajos din punct de vedere constructiv pentru un rezervor de
produs petrolie daca produsul petrolier trebuie sa fie depozitat pentru un timp mai
indelungat. Explicati.
Rezervor sferoidal neted în formă de picătură , asigurând cele mai mici pierderi prin
respiraţia mare şi mică faţă de rezervoarele cilindrice.
15. Ce tip de rezervor este rentabil să fie utilizat daca se fac operatiuni frecvente de
umplere golire. Explicati.; Rezervoare cu capac flotant . Capacul rezervorului pluteşte la
suprafaţa lichidului asigură reducerea pierderilor prin „respiraţia mare şi mică” a
rezervorului deoarece: Spaţiul liber dintre suprafaţa lichidului şi capacul rezervorului este
mic şi constant; Aerul care se găseste în interiorul pontoanelor, fiind rău conducător de
căldură, protejează lichidul din rezervor contra încălzirii produse de razele solare;
16. Clasificarea metodelor de calibrare a rezervoarelor cilindrice verticale, avantaje
dezavantaje
Calibrarea rezervoarelor se poate executa prin metoda geometrică, metoda volumetrică şi
metoda mixtă.

17. Cand este necesara sa fie facuta calibrarea (sau recalibrarea) rezervoarelor
schimbarea densitatii produselor depozitate; orice modificare a rezervorului: montari de
tevi, reparatii ale capacului sau fundului, etc. relocare a rezervorului ,la intervale de maxim
10 ani.
18. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca rezervorul pentru operatia de calibrare
să fie executate conform documentaţiei şi standardeloe în vigoare; să aibă o formă cât mai
regulată , să fie curate la interior şi la exterior , să aibă o construcţie suficient de rigidă , să
aibă poziţie stabilă pe fundaţie; să permită accesul cu uşurinţă şi fără pericol; să fie supuse
în prealabil probei de etanşietate şi probei de rezistenţă hidraulică;
19. Sistemul de transport naval parti componente;
infrastructură: porturile, caile de navigație şenal navigabil, canale de navigație.
mijloace de transport
− Mijloace autopropulsate: nave, remorchere, împingătoare, etc.
− Mijloace nepropulsate: barje , şlepuri etc. operatori de transport sau operatori ai
activitățim or conexe – operatori în porturi fluviale şi maritime .
sisteme de management , navigație şi control a cieculației navelor.

20. Calităţile nautice ale unei nave maritime.

Flotabilitatea adică proprietatea de a pluti .Etanşeitatea, să nu permită pătrunderea
accidentala a apei la interiorul navei . Stabilitatea transversala, longitudinală şi în marş
Calități oscilatorii Viteza de deplasare . Manevrabilitatea (calitatea navei de a fi uşor de
manevrat ) . Soliditatea (nava sa aibă o structură rezistentă )

21. Ce reprezintă deplasamentul navei si care este unitatea de măsură. .Deplasament este
un termen naval care indică masa volumului de apă dislocuit de carena unei nave în stare
de plutire. Se exprimă în tone metrice (1000 kg) sau în tone engleze (1016,47 kg long ton
UK short ton 907 kg USA). Viteza in nod=1.852)
22. Ce reprezinta notiunea de Deadweight ; Capacitate maximă de încărcare a unei nave
comerciale, reprezentând rezervele de combustibil, de ulei și de apă, proviziile și
încărcătura utilă (inclusiv echipajul și pasagerii cu bagajele lor).
23. Ce reprezinta tonajul navei si care este unitatea de masura ; Tonajul navei propria
masa! Placajul apei tinta adancimea apei vii la diferite stari de incarcare
24. Ce reprezinta notiunea de pescaj si bord liber; -pala.este distanta verticala dintre linia
de plutire si punctea principala.aceasata inaltime este variabila in functie de deplasare.
25. Criterii de clasificare a navelor ;
după zona de navigație: nava maritime , nava fluviale.
Dupa destinatie; nava de transport ; nava pt pasager ,n de pescuit , nava cu destinatie
speciala , nave tehnice si mijloace plutitoare , nava de serviciu.

26. Clasificare petrolierelor din punct de vedere al capacitati de transport;

De interese general ;pana la 24.999-tdw (0-25.000-tdw)
De capacitate medie; 25.000-49.999 tdw (25-50-tdw)
LR1;50.000-79.999-tdw (50-80-tdw)
LR2;80-159.999-tdw (80-160-tdw)
Vlcc;16.000-320.000-tdw (160-320-tdw) - very large
Ulcc;>32.000-tdw (320.000< ) - ultra large.
27. Instalatiile specifice ale unei nave; inst. de matrica si de propulsie, inst de electrica ,inst
combustibil ,inst. de ungere , inst de aer comprimat , inst de apa dulce , inst de balast ,
de santina , de stins incendiu , de ventilatie de guvernare , de comunicatie , de salvare ,
de remorcare , inst de ancorare legare ,
28. Echipamente (instalatii) specifice navelor petroliere; Instalația de marfă , inst de gaz
inert ,inst spalarea tancurilor , inst de ventilare tancurilor , tancuri de balast separate sau
dedicate ,inst de manevrare a furtunelor de marfa , inst de monitorizare a deversarii de
hidrocarburi , sisitem de siguranta pentru eliminarea suprapresiuni sau vidul din
cargotancuri , sisitem de masurare automata a cantitatii de marfa.
29. Tipui de nave fluviale utilizate la transportul mărfurilor
– Nave propulsante: împingătoare , remorchere , şalupe , bacuri.
– Nave nepropulsante: şlepuri , barje şi mahoane
– Nave tehnice :dragă şi sonetă.

30. Clasificarea si organizarea porturilor ; porturi public , porturi private , porturi maritime;
porturi situate pe căi navigabile interioare; porturi comerciale; porturi de agrement;
porturi militare sau zone speciale din porturi.
31. Senal navigabil; Șenalul navigabil este o porțiune navigabilă în lungul unui curs de apă ,
o cale continuă, cu lățime și cu adâncime suficiente pentru a asigura circulația navelor.
32. Ecluza ce rol indeplineste , mod de functionare ; O ecluză este o construcție hidrotehnică
amenajată pe traseul unei căi navigabile (canal artificial sau natural) sau la intrarea unui
port cu maree, care asigură trecerea navelor între două suprafețe de apă cu niveluri
diferite.
33. Sistemul de transport feroviar parti componente; calea (linia) ferată propriu-zisă ,
lucrări de artă (poduri, podeţe, viaducte, tuneluri etc) , construcţii speciale (clădiri
pentru călători, peroane , magazii de mărfuri etc); , instalaţii de automatizare,
centralizare de bloc şi telecomunicaţii; , construcţii şi instalaţii necesare pentru
repararea, întreţinerea, echiparea.
34. Clasificarea cailor ferate ; În funcţie de ecartament, După numărul de linii dintre două
staţii, În funcţie de importanţa economică, În funcţie de forma terenului pe care sunt
amplasate, În funcţie de reazemul de sub talpa şinei, În funcţie de modul în care se face
tracţiunea vagoanelor,..
35. Clasificarea materialului rulant ; locomotive , vagoane ,drezine automotoare..
36. Tipuri de vagoane utilizate la calea ferata; Vagoanele pot fi de călători(clasa I-II ,de
dormit , posta bagaje) , marfă(cisterne, platforma , de animale) , sau cu destinaţie
specială.
37. Prin ce se deosebesc vagoanele cisterna pentru reansportul GPL-ului fata de vagoanele
cisterna pentru transportul produselor petroliere; nu sunt prevazute cu supapa de
siguranta.
38. Patrile componente ale unui vagon de cale ferata; partea cilindrică , capac bombat ,
gura de vizitare.
39. Cand se curătă vagoanele cisternă.; înainte de verificările periodice; ,− înainte de
calibrarea periodică, sau după reparaţii, a cisternei; − înainte de introducerea în
reparaţie a cisternei; − la schimbarea produsului transportat; − în urma contaminării
produsului transportat.
40. Părtile componente ale unei rampe de incărcare descărcare vagoane cisternă.; rampa
propriu-zisă cu linia sau liniile de cale ferată; , dispozitivele de încărcare-descărcare şi
instalaţiile specifice aferente; , staţia de pompare; , rezervoare de depozitare; ,sistemul
de conducte de legătură şi claviaturi; , instalaţia de preparare şi utilizare a agentului
termic (abur); ,instalaţiile şi mijloacele P.S.I.; , clădiri anexe.

41. Sistemul de transport rutier; Prin transport rutier se înțelege orice operațiune de
transport care se realizează cu vehicule rutiere pentru deplasarea mărfurilor sau a
persoanelor.
42. Componentele principale ale unei autocisterne;. autoşasiu, cisternă propriuzisă, sistem
de antrenare a pompei, instalaţie de vehiculare a mărfii, echipamente PSI şi accesorii.
Lada de scule.
43. Ce componente trebuie să aibă un compartiment al cisternei; antivaluri.

44. Părțile componente ale unui autotren cisternă. ; Autotractor independent ,

Semiremorcă cu cisternă autoportantă , Boghiul semiremorcii, Instalaţia de frânare,
Instalaţia electrică a semiremorcii , Echipamentele P.S.I. , Instalaţia de vehiculare ,
Dispozitivul de susţinere a părţi faţă a semiremorcii, , Lăzi de scule,..

45. Masuri de prevenire a poluarii mediului la transportul maritim, feroviar si rutier