1.1.

NCRCAREA I TRANSPORTUL MRFURILOR LICHIDE N VRAC I AL GAZELOR

LICHEFIATE. CALCULUL CANTITII DE MARF PRIN METODA ULAJELOR
1.10.1. Mrfuri lichide n vrac transportate pe ap. Nave specializate. Cargoplanul pentru mrfuri lichide n
vrac (2h).
B17. NAVE SPECIALIZATE IN TRANSPORTUL PRODUSELOR LICHIDE IN VRAC .
CARACTERISTICI TEHNICE SI DE EXPLOATARE

In categoria navelor petroliere intra toate navele de la cele specializate in

transportul benzinelor volatile , a petrolului brut si bitumului si pana la cele
combinate - OBO
Petrolierele oceanice pot fi nave cu trei suprastructuri sau numai cu teuga si
duneta in care se include comanda de navigatie.Petrolierele mari au puntea
libera pe toata lungimea tancurilor de marfa si comanda o au plasata la pupa
formand o suprastructura multietajata.
Suprastructurile puntii principale au rolul sa ofere rezerva de stabilitate
necesara , sa asigure calitati nautice superioare si sa completeze robustetea
osaturii.Tinanad seama de solicitarile si deformarile corpului pe timpul
incarcarii/descarcarii ca si pe timpul navigatiei trebuie sa i se asigure petrolierului
un corp extrem de robust
Reducerea bordului liber face ca nava sa ambarce usor apa pe punte si in
acelasi timp asigura scurgerea ei rapida.Falsbordul a fost inlocuit cu balustrazi
metalice iar accesul intre comanda si teuga este asigurat de o pasarela
longitudinala care sustine in acelasi timp si o retea de tubulaturi
Concomitent cu dezvoltarea petrolierelor de mare tonaj s-au dezvoltat si
facilitatile portuare pentru primirea si operarea acestor nave.
In functie de capacitatea de incarcare petrolierele mari se impart in:
Petroliere mari - pana la 160 000 tdw
Superpetrolierele - pana la 400 000 tdw VLCC
Petrolierele gigant - peste 400 000 tdw ULCC
Petrolierele combinate sunt de doua tipuri:
1. Petrolierul combinat pentru minereu petrol (oil ore carrier).Este o nava
amenajata sa transporte in compartimentele centrale minereu si au dublu
fund,guri mari de incarcare si sunt dotate cu capace metalice.Petrolul este
transportat in tancurile laterale care sunt prevazute cu tubulatura
obisnuita petrolierului
2. Petrolierul combinat pentru marfuri in vrac petrol (oil bulk ore - OBO )
Este una dintre cele mai perfectionate nave specializate putand transporta la capacitatea totala (numai in
magaziile centrale) fie petrol fie marfuri solide in vrac.Tancurile laterale sunt inguste si sunt folosite numai
pentru balast.Magaziile sau tancurile centrale sunt mai mari si au dublul fund prin care trec tubulaturile de
incarcare/descarcare a petrolului.Sistemul de balastare este complet independent de tubulatura de petrol

Caracteristici de exploatare
sunt nave rentabile pe distante mari
fiind nave de capacitati mari s-a impus necesitatea reducerii timpilor de
stationare in porturi prin folosirea de echipamente eficiente
dimensiunile mari restrictioneaza accesul in porturi
necesita o atentie deosebita pentru evitarea cazurilor de poluare
necesita ecipamente speciale de spalare a tancurilor si de retinere la bord
a reziduurilor de produse petroliere

1.10.2.

Produse petroliere transportate pe mare. Caracteristicile acestora i influena lor asupra

transportului. Pregtirea navei tanc petrolier pentru ncrcare/descrcare. ncrcarea i descrcarea
tancului petrolier (2h).

C09. INCARCAREA SI TRANSPORTUL PRODUSELOR PETROLIERE IN

VRAC . CALITATI ALE PRODUSELOR PETROLIERE CARE
INFLUENTEAZA
PROCESUL DE TRANSPORT
Petrolul este un mineral sedimentar lichid format dintr-un amestec complex
de hidrocarburi care constituie o materie prima pentru producerea energiei si in
industria petrochimica.
Prin procesul de rafinare a petrolului rezulta produse petroliere albe si
produse petroliere negre. Cele mai cunoscute sunt
:pacura,motorina,benzina,lubrifiantii.In urma procesului de rafinare rezulta gaze
naturale si gaze petroliere.
Titeiul este un lichid inflamabil cu densitatea relativa intre 0.8 si 1 gr/cm3 si
cu un punct de aprindere scazut,de 40 C.Are de asemenea un apreciabil
coeficient de expansiune si emana in permanenta gaze naturale intre care cel
mai important este metanul
Expansiunea si emanarea de gaze - produsele petroliere sunt expuse
datorita cresterilor de temperatura la fenomenul de marire a volumului si a
degajarii de gaze.In cazul in care tancul de marfa este etans in conditiile de
crestere a tempereturii incarcatura va emana o cantitate din ce in ce mai mare
de gaze care vor presa asupra suprafetei lichidului si asupra bordajului
inconjurator.Daca temperatura continua sa creasca presiunea din ce in ce mai
mare a gazelor poate sa fisureze bordajul sau peretii tancului in zona de cea mai
mica rezistenta.
Vascozitatea este o proprietate fizica a titeiului datorata fortelor de frecare
existente intre moleculele sale si este functie de temperatura , astfel ca sorturile
de titei cu densitate mare devin vascoase la temperaturi scazute facand dificile
incarcarea sau descarcarea lor in absenta unui sistem de incalzire a marfii
Temperatura de congelare reprezinta temperatura sub care produsele
petroliere se solidifica facand imposibila derularea operatiunilor de
incarcare/descarcare
Starea de agregare - fiind marfuri lichide la transportul lor efectele
suprafetelor libere asupra stabilitatii navei este unul negativ in sensul scaderii
acesteia
Punctul de aprindere
Inflamabilitatea - fiind marfuri cu inflamabilitate in general ridicata exista in
permanenta pericolul de incendii si de aceea masuri speciale privind operatiunile
care se executa la nava sau felul echipamentelor utilizate trebuie luate

C21. PREGATIREA PENTRU INCARCARE SI

INCARCAREA NAVEI TANC PETROLIER
In faza pregatirii petrolierului pentru incarcare trebuie sa se execute
urmatoarele activitati care asigura o buna incarcare si elimina riscurile pe timpul
transportului si anume:
1. Spalarea tancurilor de marfa care urmeaza sa incarce produse albe dupa
ce au transportat titei in voiajul anterior
2. Controlul tubulaturii si al valvulelor din fiecare tanc care se executa
periodic si necesita pe langa spalarea tancurilor si degazarea acestora

pentru a permite accesul oamenilor;dupa verificarea si efectuarea

eventualelor reparatii valvulele se sigileaza si se certifica buna lor
functionare in registrul de incarcare
3. Verificarea functionarii pompelor de marfa
4. Verificarea serpentinelor de incalzire cu abur ori de cate ori petrolierul va
urma sa incarce produse petroliere de o vascozitate inalta
Dupa indeplinirea acestor 4 activitati se elibereaza free loading certificate
5. Debalastarea partiala a navei pentru a asigura pescajele si asieta impuse
si pentru a putea permite o stationare normala ca durata in dana
Cantitatea exacta de marfa pe care o poate incarca petrolierul se calculeaza
in functie de capacitatea disponibila de transport si calculele preliminare vor tine
cont de:
cantitatea estimata ce trebuie incarcata
sortul sau sorturile de produse
densitatea relativa la 15 C
temperatura marfii care urmeaza sa se incarce
porturile de destinatie pentru fiecare lot de marfa
Dupa ce s-a stabilit tonajul ce poate fi incarcat de nava este necesar sa se
stabileasca tancurile de marfa ce vor fi umplute, cele care vor fi partial umplute
si cele care vor ramane goale fapt care da informatii asupra rezistentei corpului
navei, asupra asietei si mai ales asupra influentei suprafetelor libere de lichid
asupra stabilitatii navei
Incarcarea petrolierului
Dupa sosirea in dana concomitent cu surveiul initial se conecteaza manifoldul
la instalatia de incarcare a terminalului si se formeaza la bordul navei firele de
incarcare.Se stabilesc de comun acord cantitatea de marfa ce urmeaza a fi
incarcata,ora inceperii incarcarii,rata de incarcare si ora stoparii
operatiunilor.Tancurile de marfa se inspecteaza de catre personalul
terminalului care dau aprobarea pentru inceperea incarcarii
Pentru formarea firelor de incarcare valvulule instalatiei de incarcare vor fi
deschise in ordinea urmatoare
1. valvulele din camera pompelor
2. valvulele principale ale magistralei si cele ale ramificatiilor transversale
3. valvulele de ventilatie
4. valvulele de aspiratie din tancurile care se opereaza
5. valvulele de incarcare de la manifold
Incarcarea va incepe cu presiune mica pentru constatarea eventualelor
scurgeri la tubul flexibil si la flanse.In acelasi timp manometrul firului de incarcare
trebuie sa nu indice presiune ceea ce inseamna ca marfa curge liber.Altfel
inseamna ca exista valvule inchise sau deschise partial si incarcarea va fi oprita
pentru remedierea defectiunilor.Daca marfa curge in tancurile stabilite se vor
verifica si tancurile care trebuie sa ramana in mod normal goale si apoi se cere
cresterea lenta a presiunii de pompare pana la atingerea ratei de incarcare
stabilite.
In practica uzuala incarcarea se efectueaza simultan la toate tancurile
laterale de marfa in timp ce valvulele de la tancurile centrale raman inchise.Cand
tancurile laterale s-au umplut pe jumatate se deschid si valvulele tancurilor
centrale si se vor masura ulajele la cele laterale ale caror valvule se inchid pe
masura atingerii ulajelor proiectate.
Cand nivelul marfii din tancuri a ajuns la cca 1m se vor lua probe de marfa
pentru determinarea densitatii relative si a temperaturii in scopul compararii cu
datele folosite la calculele preliminare si in caz de diferente sa se ia masuri din
timp de modificare a ulajelor finale.In functie de rata de incarcare va incepe

operatiunea de masurare a ulajelor de obicei o data la jumatate de ora dupa ce

tancurile au fost pe jumatate umplute, in cazul incarcarii aceluiasi sort de
marfa.Tot atunci valvulele de aspiratie ale tancurilor in operare se inchid cu
exceptia unuia singur care se va umple primul.Astfel tancurile se vor umple
succesiv fiecare la ulajul stabilit fara a fi nevoie a se micsora rata de incarcare cu
exceptia incarcarii ultimului tanc.Cu un anumit timp inainte de terminarea
incarcarii se da semnalul de atentiune ce va alerta terminalul ca la urmatorul
semnal incarcarea va fi stopata imediat.
O alta metoda de incarcare este spinal loading la care primele se umplu
tancurile centrale.
Activitatea care succede terminarii descarcarii este curatirea cu aer a
tubulaturilor de incarcare,lasandu-se deschisa valvula de aspiratie a ultimului
tanc de umplut daca suflarea se face de la uscat.
Dupa incarcare si dupa inchiderea valvulelor tubulaturilor transversale si
principale se trece la masuratorile surveiului final
Incarcarea simultana a mai multor sorturi de marfa necesita:
1. separarea etansa a tronsoanelor de tancuri in care se vor incarca marfuri
diferite
2. formarea firului de incarcare pentru fiecare sort de marfa cu pompa de
incarcare separata
3. stabilirea unei ordini judicioase de incarcare tinandu-se seama de
mentinerea unei asiete corespunzatoare pe timpul incarcarii si mai ales la
descarcare functie de rotatia porturilor
4. calcularea cu exactitate a asietei finale intrucat posibilitatea transferului
de marfa in sens longitudinal va fi uneori imposibila

C22. PREGATIREA PENTRU DESCARCARE SI

DESCARCAREA NAVEI TANC PETROLIER
Dupa acostarea si legarea navei urmeaza o serie de activitati pregatitoare
si anume:
cuplarea instalatiei de descarcare la manifoldul navei
legarea la pamant
masurarea ulajelor si a temperaturii marfii din fiecare tanc
luarea probelor de marfa pentru determinarea densitatii
luarea sondelor in tancurile de marfa pentru a se determina cantitatea
eventuala de apa existenta
punerea in functiune a instalatiilor de stins incendiul si a mijloacelor de
combatere a sa
predarea la terminal a planului de descarcare , rata de pompare ,
cantitatea de descarcat,ordinea de descarcare si durata operatiunilor
fiind principalele date continute in acest plan
Concomitent,la bordul navei, se vor lua urmatoarele masuri de pregatire si
siguranta a navei pe timpul descarcarii
arborarea luminilor sau semnelor caracteristice navelor care opereaza cu
mf periculoase
voltarea la prova si la pupa a unor remorci de sarma cu care nava sa
poata fi scoasa urgent din port in caz de pericol
instalarea in bordul dinspre larg a scarii de pilot care va fi mentinuta in
permanenta la nivelul apei
inchiderea tuturor iublourilor navei si a tuturor usilor de comunicatie cu
exteriorul
astuparea tuturor scurgerilor de pe punte pentru a se evita orice poluare
si pregatirea echipamentului OPP
inchiderea capacelor tancurilor
La descarcarea unui petrolier se disting urmatoarele etape importante:

1. formarea firului sau firelor de descarcare in functie de varianta aleasa

putandu-se forma un fir comun cu toate pompele in functiune sau fire
separate pentru tronsoane fiecare cu pompa sa
2. pomparea volumului maxim din tancuri pana ce nivelul lichidului coboara
sub tubulatura din tancurile de marfa
3. stripuirea tancurilor
Prin termenul de varianta de descarcare se intelege ordinea de descarcare
si stripuire a tancurilor de marfa in functie de care se formeaza firul de
descarcare cu pompele de marfa corespunzatoare.
Varianta uzuala pentru descarcarea petrolierelor cu camera pompelor la
pupa este formarea unui fir comun si golirea in prima faza a tancurilor laterale;
mai intai se vor goli tancurile dinspre pupa si pe masura ce nivelul lor va
scadea o mare parte din forta de aspiratie se va indrepta spre tancurile dinspre
prova.
Cand tancurile laterale au fost golite se deschid valvullele tancurilor
centrale simultan cu intrarea in functiune a liniei separate de stripuire.
O alta varianta de descarcare este inceperea golirii in prima faza a
tancurilor centrale in special cand se transporta titei greu cu vascozitate inalta.

1.10.3.

Balastarea/debalastarea tancului petrolier, curirea i degazarea tancurilor de marf. Prevenirea

pericolului de incendiu i explozie (2h).
B08. INSTALATIA DE INCARCARE / DESCARCARE SI STRIPUIRE LA TANCURILE PETROLIERE

Instalatia de incarcare/descarcare si stripuire la tancurile petroliere este

compusa din:
sistemul de tubulatura pentru marfa
sistemul de pompe pentru incarcare/descarcare si stripuire
sistemul de valvule care formeaza firele de incarcare
Produsele petroliere se incarca / descarca la nava prin intermediul sistemului
de tubulaturi care asigura prin intermediul diferitelor valvule firele de incarcare
cele mai potrivite.
Exista doua sisteme de tubulaturi larg raspandite la petroliere:
A. Sistemul circular care consta intr-o magistrala circulara pe fundul
spatiului de incarcare conectata la tubulaturi care duc la camera pompelor si
la manifoldul de pe punte.Magistrala circulara are ramificatii transversale cu
sorburi in fiecare tanc de marfa
B. Sistemul direct in care fiecare tronson este deservit de o singura
magistrala conectata cu manifoldul si cu camera pompelor avand ramificatii
transversale in fiecare tanc din grupul care formeaza tronsonul.Acest sistem
de tubulaturi poate asigura in acelasi timp si o linie de incarcare unica pentru
toate tronsoanele
Incarcarea petrolierelor nu solicita instalatia de pompare a navei deoarece
presiunea necesara impingerii lichidului prin tubulaturi este asigurata de
instalatia terminalului in functie de rata de incarcare.Descarcarea petrolierului
necesita insa instalatii de pompare proprii navei in care rolul principal il au
pompele de marfa situate intr-un compartiment special denumit camera
pompelor.Pompele de marfa sunt de 4 categorii:
1. Pompele cu piston sunt actionate de abur la o presiune de 18-45
kg/cm3.Pot fi cu actiune simpla sau dubla cele din urma fiind mai folosite si
sunt pompe cu autoamorsare
2. Pompele centrifuge sunt actionate de turbinele cu abur sau de motoare
diesel sau electrice.Aceste pompe folosesc forta centrifuga pentru
impingerea petrolului din pompa in tubulatura de descarcare.De obicei
pompele centrifuge sunt cu doua trepte.Cand sunt puse in miscare de
turbinele cu abur acestea pot functiona cu viteza variabila in functie de
conditiile locale de descarcare.Pompele centrifuge actionate electric
functioneaza cu viteza de rotatie constanta. Pompele centrifuge sunt
eficiente,rapide si nu necesita o intretinere pretentioasa.Dezavantajul lor
consta in imposibilitatea de a stripui intrucat la un nivel de marfa scazut
turatia creste brusc putand avaria pompa datorita fenomenului de cavitatie
3. Pompele rotative sunt puse in miscare de turbine cu abur,motoare diesel
sau electrice.Prin rotirea unui ax cu vane petrolul este aspirat in camera
pompei de unde este apoi impins in conducta.Nu are o prea larga folosinta
la tancuri
4. Pompele elicoidale sunt pompe de constructie mai complicata cu un
rotor elicoidal central si cu doua rotoare inactive care se imbina intre
ele.Prin rotirea rotorului elicoidal central lichidul este antrenat axial.Sunt
pompe cu autoamorsare si pe timpul functionarii nu sunt supuse
fenomenului de vibratii sau pulsatii chiar la viteze mari.Sunt folosite la
tancurile de lubrefianti sau uleiuri vegetale

Formarea firelor de incarcare/descarcare si controlul stadiului operatiunilor

respective sunt asigurate de o serie de valvule dispuse de-a lungul sistemului de
tubulatura de la manifold pana la orice tanc de marfa.Aceste valvule sunt
actionate de pe punte manual sau hidrauluic din camera de incarcare.Rolul
principal al acestor valvule este de a deschide/inchide un fir de
incarcare/descarcare si de a separa circulatia lichidelor pe tancuri sau
tronsoane.Pentru a se usura recunoasterea valvulelor ele sunt piturate in anumite
culori sau combinatii de culori:
rosu magistrala din babord
negru magistrala centrala
verde magistrala din tribord
albe pentru circulatia longitudinala
alb cu negru pentru circulatia transversala

B09. INSTALATII SPECIFICE TANCURILOR PETROLIERE: VENTILATIA ,

INCALZIREA , SPALAREA , GAZUL INERT . DESCRIERE , UTILIZARE.

1. Instalatia de ventilatie a marfii Petrolierele trebuie sa fie dotate cu

instalatii corespunzatoare de ventilatie pentru a se evita pierderile
excesive de marfa prin evaporare si pentru a se supravegea in
permanenta evacuarea gazelor periculoase la trecerea prin zone cu
temperaturi ridicate datorita fnomenelor de expansiune si emanatiei de
gaze.
Sistemul de ventilatie a tancurilor de marfa ale unui petrolier are ca scop:
evacuarea controlata si in siguranta in atmosfera a gazelor
ajunse la o presiune excesiva care pericliteaza integritatea
peretilor si bordajului
introducerea de gaz inert pentru compensarea deficitului
de presiune creat in urma contractarii lichidului din tanc
2. Sistemul de ventilatie independent consta din conducte de ventilatie
montate in partea superioara a fiecarui tanc lungi de aproximativ 1 m si
terminate printr-o tesatura metalica acoperita cu o ciuperca de ventilatie
sau opritor de flacari.La jumatatea lungimii conductei de ventilatie este
montata o valvula cu resort care se deschide automat cand presiunea din
tanc depaseste o anumita valoare si se inchide imediat ce presiunea
scade sub aceasta valoare.
Avantajul acestui sitem consta in costul redus al instalatiei dar are dezavantajul ca la incarcarea marfurilor
volatile gazele emanate nu sunt evacuate la o inaltime corespunzatoare pentru a fi dispersate rapid in
atmosfera.

3. Sistemul de ventilatie comun consta intr-o tubulatura de gaze pentru

fiecare tanc de marfa care se uneste cu o tubulatura comuna de diametru
mai mare instalata sub pasarele longitudinala.Ea se bifurca de-a lungul
catargelor centrale terminandu-se in partea superioara cu opritoare de
flacari.Avantajul sistemului consta in evacuarea gazelor mult deasupra
puntii de unde sunt imprastiate in atmosfera prezentand insa
dezavantajul contaminarii in cazul trp de sorturi diferite de marfa ca
urmare a amestecului acestora in magistrala comuna
4. Sistemul de incalzire a marfii din tancuri
Sorturile de titei cu densitate mare devin vascoase la temperaturi scazute astfel
ca incarcarea sau descarcarea lor este dificila si lenta fara incalzirea marfii.Pentru
incalzirea marfii se foloseste aburul produs de caldarinele petrolierului care
circula prin serpentinele instalate pe fundul fiecarui tanc la o inaltime de cca
45cm.Aburul ajunge la serpentine printr-o magistrala fixata sub pasarela
longitudinala pe punte sau sub punte de unde este dirijata prin ramificatii in
fiecare tanc.Prin introducerea aburului in serpentine lichidul din jurul lor este
incalzit si se urca lent fiind inlocuit de altul mai rece si asigurandu-se astfel un
circuit continuu in fiecare tanc.Intrucat tancurile laterale de marfa sunt expuse
mai mult racirii decat tancurile centrale sistemul de distributie a aburului catre
serpentine este in asa fel construit incat acestea sa primeasca o cxantitate mai
mare de abur.Serpentinele sunt confectionate din fonta sau aliaje pentru a se
evita avariile produse de corodarea serpentinelor.

5. Spalarea tancurilor de marfa se realizeaza cu ajutorul unor masini de

spalat portabile cu jet dublu sau trplu rotativ in plan verical care sunt
atasate la capatul unor tubulaturi flexibile de cauciuc conectate la
tubulatura de apa de mare a navei.Spalarea incepe cu plafonul si se
termina cu fundul tancului.In cazul unei simple spalari in vederea curatirii
tancurilor de marfa care vor fi folosite ca tancuri de balast se foloseste
apa de mare neincalzita.Diferitele produse petroliere necesita un

tratament diferit iar presiunea si temperatura jetului de apa vor fi diferite

in functie de produsele petroliere transportate.
Se recomanda ca pe timpul spalarii sa nu se recircule apa de
spalare,aceasta sa nu se incalzeasca la mai mult de 60C si sa nu se
amestece cu apa de spalat detergenti chimici.Apa de spalare impreuna cu
reziduurile de depoziteaza in slop tank
la petrolierele modrne exista instalatia de spalare cu titei Crude Oil
Washing care a inlocuit apa de spalare cu marfa transportata inlaturand
inconvenientele produse de necesitatea stocarii de reziduuri si separarii
apei de spalare pentru evacuarea peste bord.
6. Instalatiile gaz inert reduc continutul de oxigen din incaperea protejata
pana sub limita de 8% de la care inceteaza procesul de ardere.Ca agenti
de stingere sunt folositi vapori sau gaze inerte la ardere:abur,vapori de
lichide usor volatile,CO2,gaze de ardereracite. Functionarea instalatiilor
de stingere volumetrica este periculoasa pentru oameni si nu se
utilizeaza in incaperile de locuit iar in celelalte incaperi pornirea este
precedata de semnalizari de avertizare optica si acustica.
Instalatiile de prevenire si stingere a incendiilor folosind gazele de ardere
utilizeaza gazul
de esapament care are urmatoarea compozitie in participatii volumetrice: azot
79%,
CO2 intre 12-14,5% ,SO2 0,02% ,O2 intre 4,5-2,5% si restul vapori de apa
Pentru navele petroliere dupa descarcarea petrolului continutul de oxigen
creste peste
11% si starea amestecului de vapori de hidrocarburi si aer este situata in zona de
inflamabilitate, de aceea pentru petroliere aceasta instalatie este deosebit de
importanta
deoarece ea previne incendiul pe cand celelalte instalatii sting incendiul
declansat.
Gazele de ardere pot fi folosite ca agent principal de stingere a incendiilor in
magaziile de
marfuri generale cu conditia furnizarii, lor intr-un generator automat.Atat la
petroliere cat si
la navele de marfuri generale debitul de gaze de ardere racite trebuie sa fie
suficient pentru
alimentarea a cel putin 25% din volumul celei mai mari incaperi protejate in
decurs de o ore
de la pornirea instalatiei.Rezervele de combustibil pentru functionarea in regim
normal a
instalatiei trebuie sa fie suficiente pentru minimum 72 de ore.
Folosirea instalatiei de gaz inert este stans legata de faza de exploatare a
petrolierului si este specifica pentru fiecare faza.Astfel masurile de siguranta in
folosirea instalatiei vor fi urmatoarele:
a. La incarcare (de produs petolier identic cu cel anterior) tinand seama ca in
tancurile de marfa s-a introdus gaz inert pe timpul descarcarii anterioare si a
balastarii se vor lua masurile de izolare a instalatiei si de deschidere a
instalatiei de ventilatie si aerisire a tancurilor
b. La descarcare in spatiul gol din tancurile de marfa trebuie continuu
introdus gaz inert pe masura ce marfa este pompata pentru evitarea crearii
de vid in tanc.Pentru aceasta se va urmari ca preiunea sa nu scada sum o,5
bari caz in care se va mari debitul de gaz inert sau se va reduce rata de
descarcare
c. La balastare se vor executa aceleasi manevre ca la incarcare tinand cont
ca in tancuri sunt gaze inflamabile

d. La debalastare spatiul gol din tancurile de marfa va fi umplut cu gaz

inert ,ca la descarcare
e. La spalare si degazare se va urmari asigurarea unei presiuni minime de
0.5 bari de gaz inert inaintea inceperii spalarii,inchizandu-se totodata
tancurile sau coloanele de aerisire.

1.10.4. Calculul cantitii de marf ncrcat/descrcat (metoda ulajelor). Documente ce nsoesc marfa (2h).
A20. DETERMINAREA CANTITATII DE MARFA LA TANCURILE PETROLIERE.
ETAPA MASURATORILOR
A21.CORECTAREA DENSITATII
A22.CORECTAREA VOLUMULUI
Determinarea cantitatii de marfa prin metoda ulajelor impune rezolvarea unei ecuatii
Qmarfii = Vmarfii *dens marfii
Acest lucru se poate realiza prin determinarea volumului ocupat de marfa in tancurile navei cu
ajutorul ulajelor si prin stabilirea densitatii marfii.Dezavantajul consta in faptul ca volumul si
densitatea produselor petroliere variaza odata cu schimbarile de temperatura in valori de care
trebuie sa se tina seama pentru a evita erorile in determinarea cantitatii finale.De aceea fiecare
tanc va fi supus unor masuratori imediat dupa incarcare prin care i se vor determina
temparatura,densitatea relativa sau densitatea si volumul marfii din tanc.
Pentru determinarea volumului exact ocupat de marfa din tanc in functie de densitate si
temperatura se fac anumite corectii continute in table speciale de regula ASTM-IP
Masuratori
1.Pentru determinarea volumului ocupat de marfa dintr-un tanc este necesar sa i se masoare
cu exactitate ulajul .Daca nava este inclinata longitudinal sau transversal ulajul va fi corectat
pentru inclinarile respective.Corectiile de ulaj sunt continute in tablele anexa la tablele de
calibrare a tancurilor de marfa de unde se scot in functie de asieta navei respectiv de unghiul
de canarisire.
2.Al doilea parametru care se masoara este temperatura marfii ce se efectueaza cu ajutorul
unui termometru cu rezervor.Pentru precizia masuratorii mai ales la tancurile de volum mare
termometrul se coboara la mai multe nivele facandu-se apoi o medie a citirilor.Temperatura se
poate citi si pe punte la probele de marfa luate din tanc
3.Densitatea sau densitatea relativa se determina in laboratoarele la uscat si va fi data navei
de catre incarcator.Pentru determinarea densitatii relative la bord se iau probe de marfa in vase
speciale si se citeste indicatia areometrelor
Densitatea relativa standard precis determinata de chimisti se comunica navei de la terminal
dar verificari la nava se impun a fi facute
Datorita faptului ca volumul marfii din tanc si densitatea relativa sunt supuse continuu unor
modificari datorate variatiilor de temperatura pentru exactitatea calculelor ambii parametri vor
fi determinati pentru o temperatura standard de 15C sau 60F
Densitatea relativa a marfii incarcate se primeste de la terminal la temperatura standard
dar temperatura mf din tancuri este de cele mai multe ori diferita deci calculul cantitatii de
marfa incarcate se poate face prin:
A.Corectarea densitatii relative standard sau a densitatii standard pentru diferenta dintre
temperatura marii incarcate si temperatura standard;cantitatea de marfa va fi produsul dintre
densitatea sau densitatea relativa corectata si volumul ocupat de marfa (diferit de cel standard)
B.Reducerea volumului la temperatura standard,iar volumul astfel corectat se va inmulti cu
densitatea relativa la temp standard obtinandu-se cantitatea de marfa.
In calculul cantitatii de marfa incarcat la bord prin cele doua metode se vor folosi urmatoarele
notatii
to - temperatura standard a marfii
t - temperatura marfii dupa incarcare
do - densitatea marfii la temp standard
d - densitatea marfii corectata pentu diferenta de temperatura d = do + fd
k - factor de corectie a greutatii specifice ori densitatii pentru 1C
dt - diferenta de temperatura to - t
fd - corectia de densitate pentru diferenta de temperatura fd = k * dt
V - volumul marfii la temperatura masurata
Vo - volumul marfii la temperatura standard Vo = V * fv
fv - factorul de corectie al unitatii de volum pentru diferenta de temperatura
Calculul practic cu metoda A are urm etape:
1.Se masoara ulajele pentru fiecare tanc
2.Se corecteaza ulajele in functie de asieta si canarisire

3.Se scoate volumul V ocupat de marfa din tancurile de calibraj functie de ulajul corectat
4.Se masoara temperatura marfii din fiecare tanc
5.Se scoate factorul de corectie k
6.Se calculeaza diferenta de temperatura dt dintre temperatura standard si cea masurata
7.Se calculeaza corectia densitatii relative pentru diferenta de temperatura fd
8.Se calculeaza densitatea relativa a marfii pentru diferenta de temperatura d = do + fd
9.Se determina cantitatea de marfa din fiecare tanc facandu-se produsul dintre volumul fiecarui
tanc si densitatea d
10.Se insumeaza toate cantitatile pentru tancuri si se obtine cantitatea totala de marfa
Calculele cantitatii de marfa prin cea de-a doua metoda necesita folosirea tablelor ASTM
care permit atat calcularea densitatii relative standard d0 cat si volumul marfii la temperatura
standard Vo.Datele obtinute pentru fiecare tanc se insumeaza determinand cantitatea finala
Datorita diferentelor care apar intre cele doua metode se recomanda folosirea aceleasi
metode in calculul initial si cel final
O atentie deosebita se va acorda cantitatii de apa care se afla in tancuri care se va deduce din
cantitatea totala de marfa din tancuri pentru a nu conduce la erori in aprecierea cantitatii reale
incarcate.