CAPITOLUL 6

Containerizare
- Evolutie.Generalitati
- Clasificari.Tipuri constructive de containere
- Tehnoloia incarcarii-descarcarii containerelor
- Pro!le"ele containerizarii "arfurilor paletizate
- Avanta#ele containerizarii.Eficienta econo"ica
- Utila#e pentru "anipularea containerelor de "are capacitate
- Utila#e de ter"inal
- Utila#e pentru "anipularea containerelor la !eneficiari
Evolutie.Generalitati
Conceput la inceput ca un ambalaj de transport refolosibil, cu o constructie deosebita dar
indeplinind aceleasi functii, containerul, in intelesul modern de unitate de incarcatura,
a capatat in ultimii douazeci de ani o importanta deosebita in transportul marfurilor,
schimbindu-si complet functia initiaas.
Esenta revolutiei actuale se datoreaza dezvoltarii tehnicii de transport in care s-a afirmat
tendinta de a separa incaperea marfurilor destinate asezarii si protejarii acestora in
timpul transportului de celelalte doua parti constructive ale vehiculului: sursa de
energie si partea mobila de rulare. Containerul, in special containerul de mare
capacitate, devine incaperea marfurilor comuna pentru transportul auto, feroviar,
naval si aerian, permitand realizarea integrala a transporturilor combinate din, poarta
in poarta , obligand prin dimensiunile sale la mecanizarea completa a tuturor
operatiilor de transbordare. In acest fel s-a obtinut o noun tehnica completa de
transport in care containerul devine, pe linga unitate de incarcatura, si utilaj de
transport, aducand modificari profunde in conceptia constructiva a autovehiculelor,
vagoanelor de cale ferata, navelor, instalatiilor portuare, statiilor terminate etc.
rimele containere au fost introduse mai intii pe caile ferate si au avut o evolutie lenta pana
in ultimii ani cand e!tinderea folosirii lor in traficul rutier a luat un avant deosebit. In
deceniul trecut, transportul terestru containerizat se repartiza astfel : "#$ pe mijioace
auto si %#$ pe calea ferata.
&in anul '()) cand primul vapor, incarcat cu )# de containere mari, a parcurs distanta
*e+-,or- - .nvers, containerizarea in transportul maritim cunoaste o impetuoasa
dezvoltare. In prezent sunt in serviciu in .tlantic, acific si marile europene un numar
impresionant de nave specializate portcontainer.In multe porturi europene s-au
amenajat statii terminale specializate pentru traficul de containere .nvers, /otterdam,
0arsillia, 1enova,1oteborg,/osto-,1d2nia. rin 3amburg se e!pediaza anual in
containere peste " milioane tone marfuri universale, obtinindu-se o scadere a
cheltuielilor de manipulare in port cu (#$ si cu '#$ a cheltuielilor de transport.
Cresterea capacitatii de transport a avioanelor a permis si in acest sector introducerea
containerelor intr-un domeniu ce parea mai putin accesibil. In aceste cazuri,
containerizarea contribuie la cresterea operativitatii la manipularea si introducerea
incarcaturii intr-un timp foarte scurt in corpul aparatului, eliberand aerodromul si
contribuind astfel la cresterea vitezei de trafic a aeronavelor.
Containerizarea transportului de marfuri s-a dezvoltat si se dezvolta in functie de masa
bruta ma!ina a containerelor folosite, sub doua aspecte diferite si anume : containere
mici si mari, cuprinse intre o tona si sapte tone, si containere de mare capacitate cu
tonaje de la '# tone in sus, ajungind pina la 4# tone, masa bruta ma!ima.
Containerele mici si mari au aparut ca urmare a necesitatii cailor ferate de a face fata
concurentei transporturilor auto, in sensul de a oferi beneficiarilor un transport
combinat auto-cale ferata din ,,poarta in poarta5, similar cu transportul auto direct. &e
asemenea, aceste containere prezinta avantajul ca elimina, in multe cazuri, ambalajele
obisnuite de transport, permit mecanizarea integrala a operatillor de incarcare-
descarcare si depozitare, asigura un transport de calitate pentru loturi de marfuri
nevagonabile si in plus pot indeplini rolul unor depozite temporare.
Containerele de mare capacitate au aparut ca o necesitate a e!ecutarii transporturilor
combinate apa uscat fara transbordarea marfurilor, a reducerii stationarii mijloacelor
de transport si in special, a navelor la operatiile de incarcare-descarcare, precum si
pentru accelerarea vitezei de circulatie a marfurilor. .ceste containere de mare
capacitate au impus standardizarea pe plan international a
parametrilor dimensionali, unificarea dispozitivelor de prindere-ridicare si fi!are a
containerelor, tipizarea vagoanelor-platforma si a semiremorcilor auto purtatoare de
containere, precum si stabilirea unei tehnologii speciate de transbordare.
&atorita posibilitstilor pe care le are, containerul este cel mai eficient mijloc de a asigura un
transport combinat intre producator si beneficiar conform fig. urmatoare :
.sa cum arata schema, fara a fi limitativa, variantele de realizare sunt multiple, in functie
de distanta, drumul ales si de mijlocul de transport folosit.
Clasificari.Tipuri constructive de containere
6arietatea tipurilor constructive, a dimensiunilor si caracteristicilor containerelor, fac
posibile o serie de clasificari. .stfel se cunosc containere de uz general si speciale,
containere individuale si containere de grup, containere izoterme, refrigerente,
frigorifice si calorifice, containere cisterna, containere inchise, deschise, demontabile,
pliabile s.a.
Containerul de uz general nu comporta nici un fel de amenajri cerute fie de natura
marfurilor transportate, fie de adaptari constructive la un anumit mijloc de transport.
Containerul de uz general, de forma rectangulara, destinat transportului si depozitarii
unui nunar de unitati de incarcatura formate din pachete, colete, palete sau materiale in
vrac este astfel conceput incat asigura protectia si integritatea continutului contra
intemperiilor, deteriorarilor si pierderilor si poate fi separat de mijlocul de transport,
fiind manipulat la operatiile de incarcare-descarcare si transbordare in si din mijloacele
de transport, ca o sarcina unitara, fara refacerea sau desfacerea continutului.
Containerul de uz special cornporta o anumita constructie, fie datorita naturii marfii
transportate, fie prin adaptarea sa la un anumit mijloc de transport. Containerul special
este destinat pentru transportul unor produse bine determinate, cu proprietati fizice si
chimice care impun conditii deosebite in timpul transportului, depozitarii si al
manipularilor. Constructia sa poate fi de tip inchis sau deschis, de o forma adecvata
care sa asigure, in unele cazuri, in afara de integritatea continutului contra
deteriorarilor si pierderilor si protejarea materialelor din care este construit contra
actiunii corozive a produselor, mentinerea unui anumit regim de temperature etc.
Containerele de uz special se pot clasifica la randul lor in :
a. Containerul de uz special individual, destinat pentru transportul unui singur fel de
produs, cu proprietati fizico-chimice, conditii de transport si de manipulare deosebite
7gaze lichefiate, acizi industriali etc.8.
!. Containerul de uz special de rup, destinat pentru transportul unei grupe restranse de
produse, cu proprietati fizico-chimice, conditii de transport si de manipulare
asemanatoare 7ingrasaminte chimice, tigle si caramizi, uleiuri minerale etc.8.
c. Containerul special izoter", prevazut cu pereti izolati, inclusiv podeaua si acoperisul,
astfel incat sa fie limitat schimbul de caldura intre interiorul si e!teriorul sau, destinat
transportului produselor alimentare si industriale usor alterabile.
Containerul de uz special izoterm poate fi de trei tipuri :
- container special izoterm refrigerent , al carui regim de temperatura joasa este
mentinut cu ajutorul unui agent frigorific introdus din e!terior, fara alt echipament
mecanic sau 9prin absorbtie5 :
- container special izoterm frigorific al carui regim de temperatura joasa este produs
cu ajutorul unui dispozitiv de producere a frigului ce permite mentinerea, in mod
permanent, in interiorul sau a unei temperaturi constante :
- container special izoterm calorific , al carui regim de temporatura este realizat si
mentinut cu ajutorul unui sistem de incalzire ce permite ridicarea temperaturii si
apoi mentinerea pe perioada limitata a unei temperaturi constante in interiorul sau.
d. Container special cisterna $rezervor%, construit pentru transportul in vrac al lichidelor
si gazelor.
e. Container special pentru produse pulverulente, destinat transportului marfurilor
pulverulente si in granule prevazut cu dispozitive speciale de umplere si evacuare.
f. Containerul suplu, construit din materiale rezistente si usor fle!ibile sub forma unui
burduf care, golit de marfa, ocupa un spatiu foarte redus. In functie de capacitatea de
incarcare, fisele ;IC clasifica containerele astfel :
- container mic avand un volum interior util de ' - 4 m
4
, masa lui nedepasind #,< t :
- container mijlociu avand un volum interior util de 4 - = m
4
, masa lui nedepasind 4,<t :
- container mare cu volum util interior mai mare de = m
4
, masa lui fiind de ma!imum = t :
- transcontainere, cu masa bruta ma!ima cuprinsa intre '# si 4# t.
Tehnoloia incarcarii-descarcarii containerelor
Preatirea "arfurilor a"!alare in vederea transportului in containere
regatirea marfurilor pentru a face fata conditiilor de transport in containere este o operatie
dificila si nu poate fi lasata, asa cum se intampla de multe ori, in grija serviciilor de
e!peditie.
> ambalare corespunzatoare si formarea unitatilor de incarcatura destinate containerizarii
trebuie sa fie gandita si proiectata de personal specializat, luandu-se in consideratie
toate riscurile posibile, pe intreg parcursul calatoriei, cercetand si evaluand modul in
care marfa poate rezista din punct de vedere fizic si calitativ la diverse conditii
climatice sau solicitari la transport si manipulare.
.stfel, de multe ori, prevederea de inele sau locasuri de prindere la baza produselor
ambalate, utilajelor etc. permite o imobilizare usoara pe paleta standard, realizabila cu
costuri mici. &e asemenea, dimensiunile ambalajului pot sa fie modificate intr-un mod
mai favorabil sau in cazul utilajelor, transportul acestora sa se faca demontate, in
subansamble, astfel alese incat sa ocupe un volum cat mai favorabil din punct de
vedere al utilizarii capacitatii containerului.
&e asemenea, o mare importanta prezinta modul cum se pregateste si cum se infatiseaza
marfa la transport. ?e cunoaste e!emplul formarii unitatilor de incarcare prin balotare a
lingourilor de aluminiu, astfel incat sa permita manipularea usoara cu utilaje cu furca
sau cel al utilajelor montate pe o sanie de lemn ce permite incarcarea si descarcarea cu
stivuitoare sau cu macarale. &e asemenea, alte
produse, cu o forma regulata si prezentand o rezistenta suficienta Ia stivuire, pot fi
pregatite pentru a fi transportate in containere, in conditii care sa le permita o
manipulare cu furca utilajelor si fara a mai fi protejate in ambalajul de transport
7paletizate, grupate etc.8.
&ar chiar pentru produsele fragile ambalajul de transport poate fl eliminat, in cazul
transportului containerizat, folosindu-se rafturi si placi intermediare intre stive, astfel
incat cei care le manipuleaza sa le poata usor aseza si asigura. ;tilizarea containerelor
de mare capacitate este favorabilla si datorita faptului ca sarcina la stivuire este
preluata de scheletul de rezistenta al acestuia, obiectul, utilajul sau instalatia putand fi
fi!ate pe o paleta, dupa care, intreaga unitate de incareatura, invelita intr-o folie de
plastic drept ambalaj de protectie contra prafului, umezelii si actiunii aerului marin
sarat, este introdusa in container.
;tilizarea cartonului ondulat la ambalare si la confectionarea lazilor de ambalaj este in
prezent un fapt obisnuit. .cest material se fabrica azi intr-o mare varietate de grosimi,
rezistente etc., ambalajele din carton ondulat formate din mai multe straturi putand
rezista cu usurinta la sarcinile de stivuire.
.mbalajele din placi fibrolemnoase sunt dimensionate ca sa reziste in mod obisnuit, la
sarcini de @ ori mai mari pentru a putea face fata la stivuire si lovituri. ;tilizate insa in
conditiile de protectie pe care le ofera containerul, acest coeficient de siguranta poate fi
redus, in, functie de greutatea pe care va trebui sa o suporte pe inaltimea containerului.
Conditii si aspecte ale tehnoloiei de incarcare a "arfurilor in containere de "are
capacitate
Containerul de mare capacitate este o unitate de, transport care permite transferul cu
usurinta de pe un mijloc de transport pe altul si o incarcare-desearcare rapida a navelor
in porturi, ceea ce este o realizare de o deosebita importanta economica. ?e pare insa
ca in dorinta de a proiecta un container care sa poata fi manipulat cat mai bine s-a
neglijat faptul ca accesul in interior si umplerea cu marfuri trebuie sa se faca cu
usurinta, problema esentiala si care trebuie sa fie rezolvata in consecinta. &in aceasta
cauza containerul de uz general, fiind in majoritatea cazurilor prevazut numai cu o usa
frontala, introducerea marfurilor in interior se face cu destula dificultate.
*ormele de incarcare a containerelor sunt prevazute in diferite instructiuni, cum ar fi
recomandarile pentru incarcarea containerelor din Alo2d /egister si alte registre
navale. Corespunzator acestor norme, un container I?> tip '. poate purta o
incarcatura de %< t, la o mass bruta ma!ima corespunzatoare, de 4# t. .ceasta
inseamna ca la o suprafata interioara de cca %) m
%
, corespunde o incarcare de
apro!imativ o tBm
%
. In brosura .sociatiei Cransportatorilor .mericani pe calea ferata,
in care se dau indicatii beneficiarilor de containere, se indica o incarcatura ma!ima de
',= tBm
%
. /egistrul Alo2d indica, referitor la sarcina admisibila pe podeaua
containerului, valoarea de cca ',< tBm
%
, constructorul trebuind sa calculeze o
incarcatura dubla pentru a rezista la solicitarile suplimentare datorita
miscarilor navei 7tangaj si ruliu8 pe mare si la operatiile de incarcare-descarcare,
ridicare si coborare.
&etode si utila#e folosite la incarcarea cu "arfuri a containerelor de "are capacitate
0etodele de incarcare ocupa un loc deosebit intre factorii care influenteaza constructia
containerelor, in special a acelora cu lungime mare. .stfel, in cazul introducerii in
containere a marfurilor pe palete se folosesc stivuitoare cu furca, a caror constructie
trebule sa corespunda cu conditiile de lucru cu electroactionare usoara si inaitimea
catargului de ma!imum '"## mm, in vederea incadrarii in dimensiunile interioare.
In afara de aceasta, este indicat ca stivuitorul sa fie dotat cu mecanism pentru deplasarea
laterala a furcilor si de inclinare a acestora in vederea asezarii cat mai precise a paletei
cu incarcatura in stiva si langa peretii containerului.
In cazul folosirii stivuitorului cu furca, este indicat ca interiorul containerului sa fie protejat
impotriva loviturilor, cu ajutorul unor benzi metalice de protectie, sudate pe peretii
laterali, iar pardoseala sa fie intarita in zona din apropierea usii cu tabla din otel,
aluminiu sau confectionata din lemn de esenta tare.
In cazul cand folosirea stivuitoarelor cu furca nu, este posibila sau nu este rentabila, metoda
cea mai eficienta este deplasarea marfurilor pe sine mobile sau utilizarea de platforme
cu role. ?-a e!perimentat, de asemenea, construirea unor containere prevazute cu o
podea suplimentara suprapusa pe podeaua de rezistenta a containerului. .ceasta
platforma mobila 7inspirata de la paleta8 poate fi scoasa din container in spatiul afectat
e!peditiei pentru a fi incarcata cu marfurile ambalate si apoi reintrodusa in interiorul
containerului ca o unitate de incarcatura obisnuita 7fig.de mai jos - Incarcarea
Containerului cu a#utorul unei platfor"e "o!ile supli"entarea 8.
1reutatea suplimentara datorita platformei, adaugata la greutatea containerului, este de
%@#-%)# -gf.
;n avantaj al sistemului este posibilitatea de incarcare rapida, cu marfuri a platformei, din
cel putin trei parti.
In functie de organizarea locului de e!peditie incarcarea containerelor cu punti de trecere
pentru a usura accesul utilajelor cu furca sau utilizarea de platforme ridicatoare
7ascensor8.
.sa, de e!emplu, este cazul incarcarii unui container la o intreprindere care nu are rampa,
containerul ramanand pe semiremorca cu care a fost transportat. Cu furca stivultorului
se introduce, de la sol, in container o transpaleta manuala sau electrica. Aa randul lor,
paletele incarcate sunt preluate de jos, ridicate si plasate cu ajutorul stivuitoarelor in
gura containerului, de unde transpaleta le aseaza in
interior in ordinea prescrisa. entru paletele care urmeaza a fi introduse, dupa ce
containerul a fost %B4 incarcat, sunt necesare un numar mare de manevre, deoarece
spatiul disponibil pentru circulatia transpaletei se reduce considerabil. In partea finala a
operatiei de incarcare, utilajul este coborat la sol, ultimele palete fiind asezate si
impinse la locul lor cu ajutorul furcilor stivuitorului, operatia nu poate fi totdeauna
posibila a fi e!ecutata in mod satisfacator.
In schimb incarcarea cu stivuitorul sau cu transpaleta, a containerului asezat la sol nu
prezinta dificultate, fiind suficienta o punte de trecere care sa nu se deformeze sau sa
alunece sub sarcina. Incarcarea de la rampa a containerelor aflate pe semiremorci este
favorabila si indeobste practicata conform cu figura care urmeaza,
&anipularea la ra"pa a unui container cu "arfuri constituite in unitati de incarcare
pe palete' "anipulate cu un carucior stivuitor
dar in anumite cazuri, care privese numai semiremorcile monoa! de '#-%# tf, o manevra
gresita, cum ar fi introducerea utilajului pana la capatul containerului, poate produce o
rasturnare a ansamblului
O "anevra resita poate rasturna se"ire"orca purtatoare
Pro!le"ele incarcarii cu "arfuri a containerului. Procedee de i"o!ilizare a
incarcaturii.
Incarcarea frontala a containerulul este practicata in majoritatea cazurilor si recomandarea
I?> prevede, in mod e!pres, la containerele de uz general, amplasarea usilor in acest
mod. In aeasta situatie, trebuie sa fie gasite cele mai eficiente metode si mijloace
posibile. In primul rand, in scopul unei introduceri si a unei asezari a marfurilor in
interiorul containerului intr-un timp relativ scurt si in mod corect, este deosebit de
important ca bunurile in cauza sa fie constituite, asa cum s-a aratat mai inainte, in
unitati de incarcatura care sa poata fi manipulate cu furca utilajelor, carucioare cu
furca, stivuitoare sau cu transpaleta.
entru utilizarea volumului ma!im, dimensiunile acestor unitati de incarcatura trebuie sa
fie modulate cu dimensiunile interioare ale containerului. .sa cum s-a aratat, s-a
standardizat un sistem de dimensiuni al ambalajelor. .stfel de sisteme permit nu
numai o utilizare rationala a volumului containerului dar asigura o buna stivuire, in asa
fel incat spatiile dintre ambalaje reprezinta un minimum necesar pentru manipulare la
introducerea si scoaterea unitatilor de incarcatura, dar suficient pentru a evita
deranjarea lor in timpul transportului. In acest mod, una din cauzele pierderilor
materiale datorita avarierii marfurilor la manipularea containerelor si la transport este
inlaturata.
&aca e!peditorul poate prezenta la transport unitati de incarcatura in ambalaje cu
dimensiuni modulate si corelate cu dimensiunile containerului, este evident ca se
obtine o mare economie de timp la incarcare, asezare si imobilizare a marfii pentru
asigurarea integritatii bunurilor containerizate. &ar de multe ori in transportul
containerizat se consolideaza, ca unitate de incarcatura, ambalaje cu diferite
dimensiuni si in acest caz este indicat de a se lasa suficient spatiu in care sa se
introduca subunitati de incarcatura ce joaca rolul de fi!are al incarcaturii totale a
containerului.
e de alta parte, natura ambalajului adoptat da nastere la difcultati asa cum este cazul
ambalarii produselor pulverulente si granulare. Casarea sacilor asezate pe palete face
ca in volum, sa se depaseasca suprafata acesteia si in consecinta la stivuire sa se
intrepatrunda cu saci de pe paleta alaturata. .ceasta poate fi avantajos, putandu-se
forma unitati de incarcatura bine consolidate dar, in spatiul de manevra si de stivuire
relativ restrins al containerelor este greu de operat si in consecinta, la incarcare,
incarcatura paletei va fi desfacuta in interiorul sau in pragul usii containerului si
asezarea sacilor se va face manual, bucata cu bucata. > solutie de a efectua transportul
sacilor pe palete introduse in container, ar fi sa se plaseze pereti verticali separatori
intre palete, sau consolidate de paleta, confectionati, in general, din foi de carton, cu
conditia de a nu ramane un spatiu prea mare intre unitatile de incarcatura.
.cest e!emplu si altele arata ca o stivuire corecta a bunurilor si
marfurilor ambalate sau neambalate nu trebuie neglijata niciodata si nu e totdeauna
usor de realizat. &islocarea unitatilor si subunitatilor de incarcatura din cauza
vibratiilor, acceleratiilor si deceleratiilor, loviturilor si a altor socuri la care este e!pus
containerul sunt cauzele majore ale pierderilor materiale de bunuri in
transport.Containerele partial incarcate si containerele cu incarcatura nestabila sau
neuniform incarcate vor solicita metode speciale si materiale adecvate pentru fi!area sau
pentru umplerea spatiilor goale. .stfel, unele containere sut prevazute in interior, de-a
lungul peretilor laterali, cu profile speciale sau inele de care se poate fi!a incarcatura.
In cazul marfurilor grele, sunt necesare stelaje din lemn si suporturi la baza
incarcaturii, atat pentru fi!are cat, si pentru a proteja containerul de eventualele lovituri
datorita deplasarii unitatilor transportate. .lte containere sunt prevazute cu profile
speciale, sudate de-a lungul peretilor laterali interiori, care permit consolidarea
marfurilor cu ajutorul unor bare de lemn ce pot fi asezate in diferite pozitii. In acest fel,
containerul poate fi compartimentat iar in unele cazuri, daca este necesar, se pot plasa
pe aceste bare rafturi din placi fibro-
lemnoase sau placaje, eliminindu-se ambalajul de transport, rigid, cu gabarit mare si
bineinteles costisitor.
(iferite siste"e de fi)are si stivuire a "arfurilor
entru imobilizarea marfurilor se pot utiliza perne din cauciuc sau material plastic
introduse in spatiile libere si umplute cu aer la locul de e!peditie, cu ajutorul unui
compresor, respectind conditia de a evita solicitarea usilor containerului.
$*i. I"o!ilizarea "arfurilor in container cu a#utorul pernelor u"plute cu aer%
.ceasta solutie rezolva nu numai umplerea cvasi-completa a spatiilor goale, de multe ori de
forma neregulata, dar mai prezinta avantajul ca aceste perne servesc, datorita elasticitatii
lor, atenuarii socurilor. &esigur ca aceasta solutie este mai costisitoare si cere utilaj
7compresor8 pentru alimentarea cu aer, dar durata mare pe care o are in e!ploatare
echipamentul, compenseaza acest dezavantaj. Crebuie sa se mai tina seama si de modul
cum se reglementeaza recuperarea si returnarea la proprietar sau realizarea unui schimb de
astfel de echipamente, cel mai indicat fiind utilizarea lor in cadrul unui trafic de containere
pe distante convenabile si orar fi!, in regim de schimb de marfuri
complementare.E!perimentarile au aratat ca se pot adopta si alte solutli astfel, pentru a
umple golul ramas in mijlocul containerului de %# tone, prin incarcarea de-a lungul
peretilor, a unitatilor de incarcatura formate pe palete mari dar nemodulate, se pot folosi,
pentru imobilizare, calupuri de polistiren e!pandat. .ceste calupuri sunt usor de manuit,
cantarind foarte putin fiecare, iar costul lor este redus, in plus avand avantajul de a putea fi
refolosite in peste %# de transporturi, ceea ce mareste si mai mult eficienta lor.
+eco"andari privind incarcarea containerelor cu "arfuri a"!ulate
Incarcarea containerelor cu marfuri nepaletizate sau paletizate trebuie sa respecte anumite
reguli, simple dar eficace, care tind sa inlature deteriorarea marfurilor si a peretilor
containerului prin lovire, deplasarea centrului de greutate al incarcaturii si chiar scaderea
calitatii comerciale a marfurilor introduse in acelasi container prin interinfluentare
daunatoare 7miros, umiditate etc.8.
+eco"andari privind incarcaroa "arfurilor nepaletizate. 0arfurile insacuite trebuie
asezate tesut , astfel icat sa formeze o stiva bine consolidata, care sa nu aiba alunecari
in timpul transportului 7fig. a8.
Dutoaieie trebuie transportate numai in pozitia verticala, pentru a nu se rostogoli sub
actiunea diverselor forte, intre nivelele de butoaie se vor intercala panouri de separare 7fig.
b8,
0arfurile usoare vor fi asezate totdeauna deasupra celor grele eventual se vor utiliza si in
acest caz panouri de separare 7fig. c8.
iesele si utilajele grele se transporta pe sanii pentru a preveni distrugerea pardoselii
containerelor la descarcare 7fig.d8.
.ceasta cerinta rezulta din constatarea ca, de obice, e!peditorul este dotat cu macaralele
necesare introducerii pieselor si utilajelor grele pe verticala in containerele deschise :
primitorul nu are insa, in general, asemenea posibilitati si recurge la descarcarea prin
tractare.
/olele 7de hirtie, de e!emplu8, ca si butoaiele in cazul descris anterior, trebuie asezate
numai in pozitie verticala, randurile fiind despartite prin panouri de separare 7fig. e8.
.nvelopele auto se transporta in stive, separate tot prin anvelope asezate pe verticala, in
scopul eliminarii miscarilor nedorite 7fig. f8
.mbalajele de marime egala trebuie asezate dupa un plan stabilit in prealabil, care sa
asigure atit o introducere si scoatere rapida a acestora din container, cat si o utilizare
ma!ima a spatiului din interior 7fig. g8.
Aazile din lemn, marfurile insacuite si ambalajele din carton trebuie separate unele de altele
prin panouri 7fig. h8.
0arfa cu miros puternic nu trebuie transportata in acelasi container cu marfuri susceptibile
de a fi depreciate prin miros. In anumite cazuri se poate practica o separare prin panouri, in
conditiile unui container cu o buna ventilatie 7fig. i8.
0arfa uscata poate fi intersectata in acelasi container cu marfa umeda numal atunci cand
acestea pot fi strict separate. In aceste situatii, marfa umeda este asezate totdeauna jos, iar
marfa uscata deasupra 7fig. j8.
.tunci cand marfurile sunt incarcate in containere deschise, sau cu deschideri pe laterala,
acele incarcaturi care au muchii si colturi vor fi asezate la centru pentru a nu deteriora
prelatele containerului. > deosebita grija trebuie acordata eliminarii posibilitatilor de
alunecare a marfurilor 7fig. -8.
&aca din lipsa de marfuri nu se poate incarca complet un container, atunci marfa se dispune
uniform centrata, incepand de la suprafata podelei, pe unul sau mai multe randuri :
ultimul, dace este cazul, ramanand incomplet 7fig. l8 .
+ecornandari privind incarcarea "arfurilor paletizate. aletele standardizate "## E
'%## mm 7?C.? <)=4-=48 si cele cu dimensiuni '### E '%## mm, utilizate in special
in Europa, nu sunt modulate cu suprafata de incarcare a containerelor de mare
capacitate I?>. .ceasta inseamna ca incarcatura paletizata nu va ocupa in intregime
suprafata de incarcare a diferitelor tipuri de containere.
?chemele de amplasare a paletelor "## E '%## mm in containerele I?> 'C, 'D si'. sunt
aratate. in fig. m si, similar, pentru paletele '### E '%## mm, in fig. n.
&iversele dispozitive de fi!are a marfurilor paletizate nu se vor plasa intre pereti si
incarcatura paletizata, ci intre incarcaturile paletizate 7fig. %.)4, o8.
&odalitati de asezare a "arfurilor in containere