Sunteți pe pagina 1din 16

2 NAVE SPECIALIZATE PENTRU TRANSPORTUL

GAZELOR LICHEFIATE

Cu toate progresele considerabile realizate in economia si tehnologia transportului


de gaze prin conducte, si cu toate ca, in prezent, acest mijloc de transport se foloseste
pentru aproape 99% din gazul consumat in lume, depasirea barierelor oceanice si, deci,
posibilitatea fizica de a realiza schimburi la nivel intercontinental a fost posibila numai
odata cu dezvoltarea unor tehnologii speciale care au facut posibil transportul gazelor
naturale pe cale maritima. Realizarea transportului maritim se poate face numai in stare
lichida, deoarece in stare gazoasa acest transport nu ar fi fost niciodata economic, intrucat
cantitatea de energie transportata ar fi fost de 1000 de ori mai mica decat cea
corespunzatoare petrolului.
Prima problema care trebuia rezlovata era lichefierea gazelor in conditii de
presiune normala, fapt ce necesita o temperatura de - 160 gr.C. Din punct de vedere
teoretic lichefierea nu prezenta probleme deosebite. Inca din anul 1917 se reusise sa se
realizeze lichefierea gazelor naturale, dar mentinerea gazului in stare lichida pe timpul
transportului, comportarea metalelor si a materialelor izolatoare la aceste temperaturi nu
erau inca rezolvate. La sfarsitul anilor 1930, lichefierea a inceput sa se foloseassca in
Statele Unite in conditii economice , dar numai pentru depozitarea temporara a gazului.
Spre mijlocul anilor 50, un raport publicat de Banca Mondiala despre anumite
experiente de acest tip realizate in Statele Unite a suscitat interesele firmelor Continental
Oil si Gas General despre aceasta problema, fapt ce a facut ca in anul 1959 sa se
reuseasca realizarea vasului " Methane Pioneer " pentru transportul de gaz lichefiat.
Succesul primelor incercari realizate pe acesta nava a facut ca multe companii sa se
intereseze de acest sistem si astfel, in 1964, trei nave special construite , au inceput
transportul regulat al gazului natural din Algeria catre Franta si Marea Britanie,
deschizand o noua epoca in istoria transporturilor maritime. Capacitatea de transport a
navelor a crescut continuu, de la 650 mc in anul 1960 la circa 200 000 mc in
momentul de fata.

2.1 Tipuri de nave pentru transportul gazelor lichefiate

Pana in momentul de fata transportul gazelor lichefiate este asigurat de cinci tipuri
de nave transportatoare. La fiecare dintre transportatoarele de gaze lichefiate zona de
marfa este separata de celelalte parti ale navei, iar sistemele de marfa sunt complet izolate
fata de spatiiile de locuit, compartimentul de masini si caldari si de alte spatii de munca.
Tinand cont de acestea, se impun urmatoarele definiri :
- tanc de marfa, este o inchidere metalica, etansa la lichid, construita pentru a
forma sistemul primar de stocare a marfii. Cargotancul poate fi prevazut sau
nu cu izolatie si bariera secundara.
- sistem de stocare, este dispozitivul destinat sa contina marfa si cuprinde, daca
sunt prevazute, barierele primare si auxiliare, izoloatia asociata si toate spatiile
intermediare si structurile adiacente necesare sustinerii acestor elemente.
- spatiul rezervoarelor, este spatiul inchis prin structuri ale navei in care se afla
un sistem de stocare a marfii.
- zona de marfa, reprezinta portiunea din nava care contine sistemul de stocare a
marfii, casa pompelor, casa compresoarelor de marfa si zonele de punte pe
toata lungimea si latimea navei, situata sub spatiile mentionate.
- spatiu liber de gaze, inseamna un spatiu in care, in nici o situatie, nu se pot
forma gaze periculoase.
In functie de particularitatile constructive si modul de lichefiere si de stocare a
gazelor, tipurile de nave pentru transportul gazelor lichefiate sunt urmatoarele:

a. Nave complet presurizate


Acest tip de nave transporta gaze in cargotancuri tip cisterne de presiune
confectionate din otel moale, destinate sa reziste la o presiune de 17 bari. In general
aceste nave sunt de mici dimensiuni si au o capacitate de transport in jur de 1000 mc.
Uzual, marfa este transportata in doua cargotancuri de forma cilindrica, dispuse in
pozitie orizontala, dar unele nave pot avea un numar mai mare de cargotancuri de forma
sferica sau cilindri dispusi vertical, sau o combinatie a acestora.
Navele complet presurizate, fig. 4, in mod normal sunt destinate sa transporte
LPG sau amoniac, in voiaje de scurta durata. Navele dispun de tancuri de balast de apa de
mare in zona dublului fund, si in unele cazuri, si de tancuri superioare de balast.
Cargotancurile sunt dispuse in cala navei ( spatiul rezervoarelor ) care este ventilata cu
aer uscat sau cu gaz inert.
Amplasarea rezervoarelor cilindrice

rezervor

cala

Figura 4

b.Nave complet refrigerate


Aceste nave sunt destinate transportului de LPG la temperaturi cuprinse intre - 47
gr.C si - 55 gr.C, functie de continutul de etan al gazului. Navele mai pot fi echipate si
pentru transportul amoniacului si sunt adecvate pentru transportul unui lant lung de
hidrocarburi la temperaturi sub - 55 gr. C.
Cargotancurile sunt construite din tabla de otel carbon - mangan si sunt prevazute
cu izolatie. Navele sunt de mari dimensiuni, cu o capacitate de marfa de la 5000 mc la
peste 100 000 mc.
Uzual navele sunt echipate cu trei pana la sase cargotancuri extinse pe toata
latimea navei. Nava dispune de tancuri prismatice ce sunt sustinute pe suporti din lemn
care, la randul lor, sunt sustinuti de structura metalica a corpului navei pentru a le permite
contractia si expansiunea. Uzual, acest tip de cargotanc dispune de un perete interior,
etans, dispus in plan longitudinal central, care are rolul de a reduce efectul negativ al
suprafetelor libere de lichid si astfel, de a imbunatati stabilitatea navei.
Cargotancurile dispun de bariera secundara prin folosirea unor oteluri speciale la
constructia partii superioare a tancurilor, la centura corpului navei si a tancurilor
superioare. Spatiul calei se mentine in

stare inerta atunci cand se transporta marfa inflamabila sau se mentin umplute cu aer
uscat atunci cand se transporta amoniac. Un tip de astfel de nava este prezentata in fig 5.

TRANSPORT DE G.P.L. REFRIGERAT


IN REZERVOARE PRISMATICE

BARIERA
SECUNDARA
BARIERA PRINCIPALA PERETE
LONGITUDINAL
CALA
IZOLATIE

BARIERA SECUNDARA

BALAST

b. Nave semirefrigerate
Amenajarea generala a navelor de tip semi-refrigerat este de aceeasi natura cu
aceea a navelor complet presurizate. La ora actuala, acesta este tipul de nava cel mai
folosit, intrucat corespunde cel mai bine cerintelor de transport international.
Sistemul de marfa al navei consta in cargotancuri de tip rezervoare de presiune
care sunt adaptate pentru transportul marfii la temperaturi situate sub temperatura
mediului ambiant. Limita de temperatura este dictata de tipul de otel folosit la constructia
cargotancurilor. Temperatura uzuala este de - 33 gr.C pentru transportul amoniacului si de
- 55 gr. C pentru transportul LPG, presiunea de serviciu fiind cuprinsa intre 4 si 7 bari.
Toate cargotancurile sunt prevazute cu izolatie.
Navele de mari dimensiuni au o capacitate de marfa mai mare de 15 000 mc si
sunt prevazute cu instalatii de re-lichefiere. Navele sunt angajate atat in transportul de
cabotaj, cat si in cel de cursa lunga. Cargotancurile pot fi de tip cilindric, conice, de lobi
si de tancuri deasupra puntii, fapt care permite navei sa foloseasca foarte eficiemt
volumul spatiului de marfa .
In mod normal, nava este prevazuta cu dublu fund pe toata lungimea si, in unele
cazuri, dispune si de tancuri superioare de balast. Cargotancurile nu dispun de bariera
secundara. Spatiul calei este ventilat cu aer proaspat sau cu aer uscat, iar in unele situatii
navele de acest tip dispun de instalatii de relichefiere de mare capacitate .
2.2 Tipuri de cargotancuri ( rezervoare )

In practica se intalnesc doua tipuri constructive de cargotancuri, respectiv


cargotancurile autopurtatoare sau liber sustinute si tancurile tip membrana sau integrate.

2.2.1 Cargotancurile autopurtatoare ( liber sustinute )

Acest tip de cargotancuri sunt independente de corpul navei si nu contribuie la


rezistenta acesteia. Rezervoarele de acest tip pot sa suporte prin constructia proprie
greutatea lichidului pe care il transporta. Se fixeaza pe plafonul dublului fund prin
indermediul unor suporti si sunt blocate impotriva ruliului si tangajului. Se disting trei
tipuri de rezervoare :

- tipul A .
Conceptia acestor rezervoare se bazeaza pe metoda de analiza clasica a structurii
navelor, si pentru ele nu este efectuata o analiza a eforturilor si momentelor de
incovoiere. De obicei sunt confectionate din aluminiu, care formeaza bariera
primara. Bariera secundara, care este incorporata in panourile izolante, este o
contraplaca speciala. Cargotancurile sunt fixate pe plafonul dublului fund prin
intermediul unor panouri din lemn de balsa. Sistemul de izolatie este format din
spuma de poliuretan, lemn de balsa si vata de sticla. Cargotancurile dispun de un
perete etans central si au un spatiu comun de vapori. Pot transporta produse numai
la presiune atmosferica.

- tipul B .
Acestea sunt rezervoare sferice sau cilindrice pentru care este facuta o analiza
detaliata a eforturilor, incercari asupra modelului, determinarea nivelelor de
comprimare, limita de oboseala si caracteristicile propagarii fisurilor. Aceste
tancuri necesita numai o bariera secundara. Izolatia este aplicata pe suprafata
exterioara a rezervorului. Sunt fixate pe plafonul dublului fund de catre o " fusta "
care porneste de la ecuatorul rezervorului. Ca si rezervoarele de tip A, si acestea
nu pot sa transporte produse decat la presiune atmosferica.

- tipul C .
Rezervoarele independente de tip C corespund criteriilor aplicabile rezervoarelor
sub presiune si sunt singurele rezervoare potrivite navelor mixte ( semirefrigerate
sau semipresurizate ). Ele sunt independente, fiind legate de corpul navei prin
intermediul unor leagane de suport sau panouri dintr-un material izolant si
dispozitive destinate sa impiedice orice miscare a cisternei.

2.2.2 Cargotancurile tip membrana ( integrate )

Cargotancurile de tip membrana sunt integrate in coca dubla a navei. Aceste tipuri
de rezervoare nu au rezistenta proprie, gazul lichefiat fiind retinut de o membrana care se
sprijina pe un strat izolant, acesta sprijinidu-se la randul lui pe corpul navei . fig 7
Materialele folosite sunt otelurile speciale cu coeficient de expansiune extrem de
scazut , iar izolatia este din lemn de balsa sau materiale plastice speciale. Aceasta tehnica,
utilizata curent pentru navele LNG, poate fi folosita si pentru LPG. Ea conduce la o
utilizare maxima a volumului navei si la o reducere importanta a cantitatii de otel
necesare. Incarcaturile tranportate in aceste tipuri de rezervoare sunt in mod obligatoriu
mentinute la o presiune atmosferica.

2.3 Echipamente specifice

Toate navele transportatoare de gaze lichefiate au echipamente de baza si


amenajarile nacesare pentru manipularea, depozitarea si transportul in siguranta a marfii.
Principalele diferente care apar intre tipurile de nave constau in masurile luate pentru
prevenirea vaporizarii si gradul de flexibilitate al sistemului in ceea ce priveste numarul
de sorturi de marfa transportate simultan.
Echipamentele consta in tubulaturi specifice pentru lichid si pentru vapori,
pompele pentru marfa, compresoarele pentru gaze, schimbatoareele de caldura si
echipamentele specifice pentru detectia gazelor, controlul de la distanta al valvulelor,
pompelor, compresoarelor etc., monitorizarea temperaturii si a nivelului de lichid etc. .

2.3.1 Tubulaturi pentru lichid si pentru vapori

In general, navele specializate in transportul de gaze lichefiate dispun foarte rar de


mai mult de sase cargotancuri. Fiecare cargotanc este conectat cu :
- o linie de incarcare marfa in stare licchida, care patrunde in cargotanc si se
extinde pana aproape de fundul tancului pentru a reduce sarcina termica si,
care, uzual, este prevazuta cu unele deflectii pentru prevenirea stresului
termic. Aceasta linie face legatura intre liniile de lichid, este plasata la cuplu
maestru si permite incarcarea din orice bord;
- o linie de descarcare a lichidului;
- o linie de vapori de marfa;
- o linie pentru descarcarea vaporilor de marfa;
- o linie de incarcare prin spray ( lichid pulverizat ).
O supapa de scurgere este montata in mod normal pe domul fiacarui tanc si este
pusa in legatura cu o tubulatura care conduce direct la baza catargului de ventilatie,
asigurand astfel o distanta suficient de mare fata de spatiile de locuit .
Linia de vapori de marfa duce la o transversada a liniei de retur vapori din ambele
borduri, este situata in zona cuplului maestru si poate fi folosita pentru a duce vaporii
gazelor la compresor. De cele mai multe ori sunt facute si montaje care permit conectarea
acestei linii la supapa de siguranta din catargul de ventilatie sau la o tubulatura de purjare
folosita pentru operatiile de gas-free.
Intrucat o anumita tubulatura este folosita pentru mai multe scopuri, este necesar
ca ea sa aibe un grad mare de flexibilitate care consta in special in portiuni de tubulatura
intersanjabile pentru izolarea sistemului. Acest lucru este foarte important atunci cand se
transporta un numar diferit de feluri de marfa sau cand se executa diverse operatii la
marfa. Tubulaturile intersanjabile sunt folosite si la conectarea sistemului de gaz inert.

2.3.2 Pompele pentru marfa

Pompele pentru marfa sunt montate pe toate navele pentru operatiunile de


descarcare a marfii. Pe unele nave, prevazute cu tancuri de presiune, marfa poate fi
descarcata prin cresterea presiunii in spatiul de vapori cu ajutorul compresoarelor, aceasta
fiind o metoda alternativa de descarcare a marfii din navele presurizate sau
semirefrigerate.
Majoritatea pompelor pentru lichid sunt de tip centrifugal si, in general, difera
intre ele prin modul de dispunere al motorului si prin modul de actionare. Sunt folosite
urmatoarele trei tipuri de pompe:
- pompe submersibile, care constau dintr-o combinatie unitara pompa motor
montata in interiorul cargotancului si sustinuta de tubulatura de refulare sau de
descarcare;
- pompe de adancime, acestea avand motoarele montate la piciorul tubularii de
descarcare, actionarea facandu-se prin intermediul unui arbore lung care
primeste miscarea de la un motor electric sau hidraulic ce este montat in
pozitie verticala pe domul tancului;
- pompe montate pe punte, ele pot fi actionate electric sau hidraulic si pot fi
folosite atat ca pompe principale cat si ca pompe auxiliare. Cand sunt folosite
ca pompe principale, ele trebuie prevazute cu un sistem de amorsare pentru a
preveni aparitia cavitatiei.

2.3.3 Compresoarele pentru vapori de marfa

Compresoarele pentru vapori de marfa sunt montate pe toate navele


transportatoare de gaze lichefiate, rolul acestora depinzand de tipul navei.
La bordul navelor transportatoare de LNG sunt montate compresoare de tip
centrifugal, acestea avand rolul de a livra vaporii de marfa catre compartimentul masini si
de a intensifica returul vaporilor la uscat.
La bordul navelor transportatoare de etilena sau LPG, compresoarele sunt folosite
peentru cresterea presiunii vaporilor in sistemul de marfa, in timpul operatiilor de purjare
sau gas-free, la egalizarea presiunilor intre nava si uscat inaintea incarcarii marfurilor
presurizate sau pentru amorsarea pompelor de marfa montate pe punte.
De asemenea, compresoarele sunt folosite in instalatia de relichefiere pentru a
creste presiuneaa si temperatura vaporilor inainte de condensare.
Actionarea compresoarelor se face prin intermediul arborilor de tractiune care
penetreaza peretele etans prin orificii speciale prevazute cu sisteme de etansare .
Echipamentul de ventilatie din camera compresoarelor este adesea interblocat cu
acestea pentru a se asigura ca spatiul acestora este ventilat cu ceva timp inaintea pornirii
compresoarelor.

2.3.4 Schimbatorele de caldura

De cele mai multe ori navele dispun de schimbatoare de caldura sub forma
condensoarelor sau a vaporizatoarelor pentru ca vaporii de marfa sa poata fi lichefiati, iar
marfa in stare lichida sa poata fi vaporizata.
Vaporizatoarele de marfa lichida pot fi folosite pe timpul purjarii si, impreuna cu
pompele booster ( auxiliare ), sunt folosite pentru a permite ca marfa complet refrigerata
sa fie descarcata intr-un tanc presurizat de stocare neadaptat pentru temperaturi scazute.
In mod obisnuit, navele transportatoare de LNG nu dispun de o instalatie de
relichefiere, iar vaporii evacuati din cargotanc sunt captati si arsi in motoarele sau
caldarile navei. Folosirea vaporilor in acest scop poate fi restrictionata in cazul navelor
costiere, unde manevrele sunt foarte frecvente. Pentru a asigura arderea gazelor atunci
cand masinile nu sunt in functiune, la bordul navelor sunt facute amenajari si sunt
instalate echipamente speciale pentru inmagazinarea caldurii.

2.3.5 Aparate de masura si control


La bordul navelor transportatoare de gaze lichefiate este montata o gama foarte
larga de aparate de masura si control, al caror rol este acela de asigura securitatea deplina
a navei si a incarcaturii, fig . 8 .

Figura 8

Aparatele de masura si control sunt formate din indicatoare de nivel, indicatoare


de presiune, echipamente pentru supravegherea temperaturii, echipamente pentru
detectarea vaporilor, echipamente de alarma si circuite de inchidere. Citirile sunt afisate
in camera centrala de control a incarcarii / descarcarii marfii, pe o consola.

2.3.5.1 Indicatoare de nivel

Importanta indicatoarelor de nivel este deosebita datorita faptului ca sistemele


sunt inchise si nivelul de marfa nu poate fi sondat. Indicatoarele de nivel sunt montate la
cargotancuri, la tancurile de storaj de pe punte si la sistemele de relichefiere. Indicatoarele
pot fi conectate la alarmele de nivel maxim si la sistemul de pornire pentru a preveni
supraumplerea tancurilor si scurgerea marfii pe punte si / sau suprapresiunea
cargotancurilor.
Daca motoarele pompelor de marfa sunt submersibile exista un sistem de oprire la
nivel minim pentru a preveni functionare pompei cu vaporii de marfa si intrarea acesteia
in cavitatie.
Tipurile de indicatoare de nivel folosite sunt urmatoarele:
a. Indicatoare de nivel cu flotor
Sistemul de masurare consta dintr-un flotor, care poate sa se deplaseze in plan
vertical in interiorul tancului odata cu cresterea saau scaderea nivelului de lichid. La
flotor este conectata o banda metalica gradata care poate fi cuplata la un mecanism de
actionare pentru citirea de la distanta.
In timpul exploatarii acestui tip de indicator de nivel se va acorda o atentie
deosebita urmatoarelor aspecte:
- cand nava se afla in mars flotorul va trebui sa fie amarat manual la post fix,
pentru a preveni avarierea sa, cu exceptia perioadelor cand sa face masurarea
continutului tancului;
- citirile locale si cele de la distanta trebuie sa fie frecvent comparate pentru
determinarea discrepantelor dintre ele iar citirilor trebuie sa li se aplice
corectiile pentru expansiunea sau contractia benzii si pentru asieta si inclinare;
- banda metalica trebuie sa fie ajustata pentru a asigura miscarea libera pe
verticala. Atentie deosebita se va acorda mecanismului de rotire, care trebuie
sa fie bine echilibrat.
- la schimbarea benzii se va tine cont de nivelul la care flotorul incepe sa se
ridice. Acest lucru depinde de densitatea marfii intrucat aceasta determina
adancimea la care este imersat flotorul.

b. Indicatoare de nivel cu presiune diferentiala


Aceste indicatoare sunt instrumente nemecanice care functioneaza pe baza
diferentei de presiune dintre lichid si vapori. La acest tip de instrumente se vor urma
urmatorele instructiuni:
- daca continutul tancurilor este inflamabil sau toxic linia de semnal va fi, in
mod normal, purjata continuu cu gaz inert. Rata de curgere va fi monitorizata
pentru a preveni citirile false si scurgerile de vapori intr-o alta zona sigura;
- indicatoarele de tip manometre sunt umplute cu lichid si se bazeaza pe
densitatea lichidului pentru a asiguraa exactitatea citirii. Lichidul care umple
manometrele trebuie sa fie compatibil cu marfa. Pentru separarea lichidelor
incompatibile si a vaporilor - exemplu mercur si amoniac - poate fi folosit un
fluid inert ca siliconul;
- daca un singur instrument monitorizeaza mai mult de un cargotanc, valvula de
comutare trbuie mentinuta in functie pentru a preveni conexiunile in cruce si
citirile false;
- instrumentul de acest tip devine imprecis daca tubul sau este infundat sau
spart. Din acest motiv tubul va fi inspectat frecvent si va fi inlocui ori de cate
ori este nevoie.

c. Indicatoare de nivel cu tub alunecator si cu tub fix


Uzual acest tip de indicatoare sunt specifice cargotancurilor de tip vase sub
presiune. Tuburile penetreaza tancurile iar la capete se termina cu valvule care, atunci
cand sunt deschise, permit scurgerea unei cantitati reduse de marfa. Daca la terminatia
deschisa a tubuluui lichidul se afla in stare de vapori, vaporii vin din valvula, iar daca
marfa este lichida este emis un jet fin de lichid.
La cargotancuri sunt folosite trei tipuri de indicatoare:
- indicatoare cu un tub fix care arata ca lichidul a atins un anumit nivel;
- indicatoare cu un tub calibrat care poate fi ridicat sau coborat pe verticala
printr-o presetupa pentru determinarea nivelului de lichid. Tubul in cauza se
numeste " tub alunecator ";
- indicatoare cu un tub curb montat in partea inferioara a unui cargotanc
cilindric, tub care se poate roti pe axa sa. Nivelul de lichid este indicat pe o
scara circulara de pe cargotanc.
Aceste instrumente de masura, de o constructie foarte simpla, sunt usor de folosit
si necesita o intretinere minima. Cu toate acestea, este necesara respectarea urmatoarelor
precautii pe timpul folosirii lor:
- persoanele care fac masuratorile trebuie sa poarte haine de protectie, iar
lichidul pulverizat din valvule terbuie directionat in astfel incat sa nu intre in
contact cu oamenii;
- presiunea din cargotanc poate impinge foarte puternic un tub alunecator, asa
ca persoanele care fac masuratori nu trebuie sa afle pe directia tubului;
- in zona trebuie evitata aparitia sau existenta surselor cu flacara deschisa;
- la expandarea gazelor prin valvule se poate produce inghetarea acestora.
Prevenirea acestui neajuns se realizeaza prin introducerea de antigel;
- filetele si garniturile de etansare trebuiesc inspectate, reparate si la nevoie
inlocuite, atunci cand acestea prezinta semne de deteriorare;
- valvulele trebuiesc protejate impotriva avariilor si mentinute in stare curata,
fara nici-un fel de impuritati.

d . Indicatoare cu bule de nitrogen


Acest tip de indicator masoara presiunea necesara pentru deplasarea marfii lichide
cu un senzor in forma de tub cu diametrul mic montat in cargotanc. Nivelul marfii in
cargotanc este acelasi cu nivelul lichidului in tub. Nitrogenul este introdus in tub la o
presiune suficienta pentru a deplasa lichidul care este indicat prin bulele de azot scapate -
de unde ii vine si denumirea. Presiunea necesara in indicator depinde de densitatea marfii
si de cantitatea de lichid.
Daca densitata marfii este cunoscuta, nivelul de lichid poate fi determinat direct;
in cazul in care densitatea marfii nu este cunoscuta, nivelul de lichid poate fi determinat
cu ajutorul a doua indicatoare, unul montat in partea inferioara si altul in partea
superioara a cargotancului, la o inaltime cunoscuta, diferenta de presiune indicand
densitatea. Citirile pot fi facute pe indicatoare de tip manometru sau pe o scala circulara.
Urmatoarele precautii trebuiesc avute in vedere:
- rata de curgere a gazului in sistem trebuie mentinuta la un nivel scazut, pentru
a preveni aparitia contrapresiunii, fenomen care poate influenta citirea corecta.
- orice scurgere din tubul sensibil va produce citiri eronate.

e. Indicatoare tip " sonde capacitive "


Acest tip de indicator de nivel foloseste un senzor electronic izolat fata de
cargotanc, care detecteaza modificarea aparuta in constanta dielectrica dintre vapori si
lichid. Uzual, citirea se face cu ajutorul unui panou de afisaj cu lampi sau digital.
Sondele capacitive nu au componente in miscare si au o constructie foarte simpla.
Cu toate acestea se vor avea in vedere urmatoarele:
- sondele trebuiesc mentinute in stare foarte curata, deoarece impuritatile produc
citiri incorecte;
- sondele si circuitele electrice trebuiesc ferite de apa, intrucat apa are o
constanta dielectrica foarte mare in comparatie cu majoritatea marfurilor si
cele mai slabe urme de apa vor afecta citirile.

a. Indicatoare de nivel ultrasonice


Indicatoarele de acest tip functioneaza pe acelasi principiu cu cel al sondelor
ultrason. Undele ultrason sunt emise dintr-un emitator amplasat pe plafonul cargotancului
si se masoara timpul necesar pentru receptionarea semnalului reflectat. In exploatarea
acestui tip de indicator trebuie sa se acorde o atentie deosebita intretinerii emitatoarelor si
receptoarelor, precum si calibrarii acestui tip de indicatoare.

b. Indicatoare de nivel radioactive


La acest tip de indicator o sursa radioactiva este plasata pe o parte a cargotancului,
iar detectorul pe o alta parte a acestuia. Diferenta dintre absobtia facuta de lichid si
absorbtia facuta de catre gaze permite inregistrarea nivelului de lichid.
c. Alarmele de nivel si dispozitivele automate de inchidere
In functie de sistemul de marfa folosit pot fi necesare, pentru supraveghere,
alarme de nivel minim si maxim si sisteme automate de inchidere. Aceste sisteme pot fi
activate de catre flotoare care actioneaza un dispozitiv cu intrerupatoare, sonde capacitive,
surse ultrasonice sau radioactive sau senzori de temperatura.
Orice sistem folosit pentru fixarea valorii de referinta poate fi afectat de
propietatile marfii, densitate sau constanta dielectrica, motiv pentru care ajustarile sunt
facute numai in conformitate cu instructiunile producatorului.
Sistemul automat de oprire necesita o intretinere atenta si permanenta, deorece,
fiind destinat sa inchida valvulele de la manifold, trebuie sa actioneze sigur in cazul in
care, nivelul de lichid in cargotancuri creste peste valoarea stabilita in planul de incarcare
si apare riscul de suprascurgere. O atentie deosebita trebuie acordata fixarii punctului de
referinta, iar functionarea dispozitivului este verificata prin simulare inainte ca sistemul sa
fie reprogramat.
Daca circuitele de oprire de la nava si de la terminal pot fi interconectate,
functionarea lor trebuie sa fie verificata inaintea inceperii transferului de marfa, daca nu,
terminalul trebuie informat despre rata de inchidere a valvulelor navei.

2.3.5.2 Dispozitive indicatoare de presiune

Indicatoarele de presiune sunt montate in diverse puncte in cadrul sistemului de


marfa, in conformitate cu cerintele Codului I.M.O. Acestea pot fi folosite la detectarea
presiunii in interiorul cargotancurilor, al calei, al spatiului interbariere si pe refularea
compresoarelor de marfa. Dispozitivele indicatoare de presiune pot fi conectate la
sistemele de alarma si de inchidere a marfii .
Este deosebit de important ca indicatoarele de presiune sa functioneze corect, iar
presiunea sa fie mentinuta in limitele proiectate.Tipurile de indicatoare de presiune sunt
urmatoarele :

a. Manometre
Manometrele sunt tuburi in forma de U umplute cu lichid, iar atunci cand ambele
capete ale tubului sunt deschise in atmosfera, lichidul din fiecare brat se va afla la acelasi
nivel. Cand presiunea trebuie masurata intr-un punct al sistemului de marfa acesta va fi
conectat la un brat al tubului, lichidul va fi deplasat in tub si se va afla la inaltimi diferite
in cele doua brate.
Diferenta de inaltime a lichidului din cele doua brate da o masura directa a
presiunii in milimetri coloana de mercur, sau poate fi convertita in alte unitati. Pentru a
indica presiunea diferentiala unul dintre capetele tubului trebuie obturat fata de atmosfera.
Manometrele diferentiale sunt instrumente foarte simple si sigure in finctionare,
dar se impun si urmatoarele masuri de siguranta:
- lichidul din tub trebuie sa fie compatibil cu gazele si vaporii cu care intra in
contact, iar daca nu este compatibil trebuie sa se foloseasca un lichid care sa le
separe pe cele doua;
- lichidul trebuie sa aibe o densitate corespunzatoare, care sa asigure o citire
corecta;
- sistemul nu trebuie sa fie folosit daca curgerea gazului inert nu se afla in
limitele prescrise;
- inaintea inceperii masurarii scala trebuie adusa la zero.
b. Tuburi Burdon
La acest tip de indicator de presiune masurarea acesteia se face prin miscarea unui
tub in forma de serpentina, miscare care este proportionala cu presiunea aplicata.
Miscarea poate fi folosita pentru a actiona un ac indicator, pentru a comanda o supapa sau
pentru a modifica o rezistenta variabila. Actionarea asupra unui ac indicator este folosita
in citirea directa a presiunii iar celelalte in citirea indirecta a valorilor acesteia. Citirea
indirecta poate fi necesara pentru a preveni trecerea marfii catre zonele sigure sau catre
cele periculoase.
Se recomanda respectarea urmatoarelor precautii:
- indicatorul nu trebuie folosit peste 75 % din citirea sa maxima daca presiunea
este constanta , sau pana in 60 % daca este fluctuanta;
- aerul comprimat sau gazul inert folosit la alimentarea senzorului trebuie sa fie
curat si lipsit de ulei sau alte grasimi;
- materialul din care este construit indicatorul trebuie sa fie compatibil cu marfa.
Cuprul sau bronzul nu poate fi folosit in contact cu amoniacul.

2.3.5.3 Echipamente pentru supravegherea temperaturii

In conformitate cu cerintele Codului I.M.O., senzorii de temperatura sunt montati


pentru a asigura controlul temperaturii marfii si al structurii sistemului de marfa.
Temperatura structurii metalice din jurul cargotancurilor trebuie supravegheata pentru a
asigura o detectie rapida a starii izolatiei si luarea masurilor de siguranta care se impun.
De asemenea, este foarte importanta monitorizarea temperaturii pe timpul operatiilor de
punere sub frig si a incalzirii, pentru a se asigura prevenirea stresului termic.
Pentru masurarea temperaturii sunt folosite urmatoarele tipuri de termometre:

a . Termometre cu vapori de lichid


Functionarea termometrelor cu vapori de lichid se bazeaza pe expansiunea
lichidului intr-un tub capilar. Lichidul expandeaza in functie de temperatura aplicata, iar
aceasta este citita pe o scara conforma cu lungimea coloanei de lichid. Sistemul capilar de
lichid este etansat. Lichidul folosit poate fi mercurul, etanolul sau xilenul. Termometrele
cu mercur nu trebuie sa fie folosite la masurarea amoniacului sau a marfurilor cu continut
de amoniac.
Este foarte important sa se asigure continuitatea coloanei de lichid a
termometrului, pentru obtinerea unor citiri corecte.

b. Termometre cu lichid
Aceste termometre folosesc expansiunea unui volum de lichid pentru a produce
miscarea unui tub capilar de tip Burdon. In mod normal, tubul actioneaza un ac indicator
pentru citiri locale, dar pot fi asigurate si mijloace de citire de la distanta. Sistemul este
etansat pentru a invinge efectul presiunii vaporilor de lichid.
c. Termometre bimetalice
Termometrele bimetalice sunt confectionate din doua fire metalice cu coeficienti
de dilatare diferiti sudati impreuna. Cand acestea sunt incalzite, ele se vor indoi din cauza
dilatarii inegale. Aceasta miscare poate fi folosita pentru actionarea unui ac indicator in
aceeasi maniera ca si in cazul tubului Burdon.

d. Termocuplele
Atunci cand o cantitate de caldura este aplicata unei imbinari de doua metale
diferite, intre acestea se creeaza o mica tensiune care poate fi masurata, dand in acest fel o
informatie asupra temperaturii. Aceasta diferenta de tensiune este pusa in evidenta
electronic si citita de la distanta.

Pentru toate tipurile de indicatoare de temperatura se recomanda respectarea


urmatoarelor precautii:
- termometrele folosite trebuie sa fie potrivite pentru intrega gama de
temperaturi care se asteapta sa fie masurate;
- senzorii trebuie sa aibe un bun contact termic cu materialele a caror
temperatura trebuie masurata;
- termometrele, in special cele cu tuburi capilare, trebuie sa fie manipulate cu
atentie pentru a nu suferi avarii mecanice si a nu fi expuse la temperaturi
extreme;
- orice conexiune electrica a senzorilor trebuie sa fie corecta, bine stransa si
mentinuta in stare curata;
- in punctele multiple de inregistrare, pentru dispozitivele de alarma sau oprirea
circuitelor se vor face controale amanuntite, pentru a asigura mentinerea lor in
stare de functionare;
Intrerupatoarele de temperatura si cele de presiune sunt montate pentru a proteja
echipajul de sunetul alarmelor sau pentru a opera echipamentul fara oprire. Fiecare dintre
acestea trebuie sa fie mentinute si operate in conformitate cu instructiunille fabricantului,
in linii mari acestea fiind urmatoarele:
- dispozitivele trebuie sa fie corect calibrate cu ajutorul instrumentelorr
potrivite;
- se va avea in vedere ca punctul la care au fost reglate dispozitivele sa nu fie
dereglat prin lovire sau din cauza vibratiilor;
- daca punctul de reglaj este ajustabil, nu se vor face modificari fara avizarea
operatorilor si directa supraveghere a ofiterului responsabil;
- daca sunt montati robineti de purjare, acestia trebuie sa fie deschisi pe timpul
operatiunilor normale.

2.3.5.4 Echipament pentru detectarea vaporilor

Echipamentul pentru detectarea vaporilor este cerut de catre Codul I.M.O. pentru
a asigura monitorizarea urmatoarelor fenomene:
- detectarea vaporilor de marfa in aer, in gazul inert sau in alta marfa;
- detectarea concentratiilor de gaze in / sau in vecinatatea zonei de
inflamabilitate;
- concentratia de oxigen in gazul inert, sau concentratia vaporilor de marfa in
spatiile inchise.
Echipajul navei trenbuie sa inteleaga si sa cunoasca exact scopul si limitele de
functionare a echipamentului de detectare a vaporilor de marfa, indiferent daca acesta este
fix sau portabil. Principalele echipamente pentru detectarea vaporilor se gasesc in
urmatoarele tipuri:

a. Detectoare infrarosu
Detectoarele de acest tip functioneaza pe principiul absorbtiei radiatiilor infrarosii
de catre gaze. Radiatiile infrarosii emise sunt trecute prin doua tuburi, unul continand o
concentratie cunoscuta de gaz, iar celalat continand proba ce trebuie masurata.
Absorbtia de radiatii infrarosii este proportionala cu concentratia de gaz, iar
marimile de iesire din cele doua tuburi sunt comparate electronic. Semnalul electronic
produs poate fi folosit pentru actionarea unui indicator. Calibrarea depinde de proba de
gaz folosita. Indicatoarele de acest tip pot detecta concentratii cuprinse intre 0 - 100 %.

b. Detectoare de gaze combustibile


Echipamentul de acest tip poate fi folosit pentru detectarea gazelor de hidrocarburi
cu ajutorul unui filament incalzit, confectionat dintr-un metal special, care este oxidat
catalitic de catre gazul care se testeaza. Aceste detectoare functioneaza pe principiul
masurarii rezistentei electrice si pot fi portabile sau fixe.
Pentru a executa masuratori precise este necesara calibrarea prealabila a
detectorului. Calibrarea poate fi afectata de catre vaporii de marfa, daca este facuta cu un
alt gaz decat cel folosit uzual pentru calibrare si in astfel de cazuri este necesara folosirea
unui factor de conversie cat mai exact. Pentru a functiona aparatul are nevoie de oxigen si
poate detecta numai gazele combustibile dintr-un amestec cu aer dar nu si dintr-un
amestec cu gaze inerte.
Detectoarele portabile de gaze combustibile sunt frecvent folosite pentru controlul
atmosferei, astfel ca, pe timpul folosirii, se vor respecta urmatoarele reguli :
- citirile trebuiesc facute de catre ofiterul responsabil sau sub directaa lui
supraveghere, iar acesta trebuie sa se asigure ca citirile aparatului sunt corecte
si sunt bine interpretate, inainte ca siguranta personalului sa depindaa de
aceasta;
- ofiterul responsabil trebuie sa se asigure ca aparatul este bine calibrat;
- citirile sunt inexacte daca in proba analizata exista si gaz inert;
- citirile nu sunt suficient de exacte daca atmosfera masurata si analizata contine
substante toxice;
- citirile trebuiesc facute la partea superioara sau inferioara a unui spatiu, functie
de densitatatea vaporilor de marfa;
- pe timpul folosirii instrumentului, orice miscare a acului indicator este
importanta si nu numai pozitia finala a acestuia. Prima miscare a acului ne
indica prezenta gazelor combustibile, iar pozitia finala a acestuia indica citirea
concentratiei de vapori exprimata in procente LFL. Pozitia stationara finala in
cadrul scalei indica o concentratie de gaz situata sub LFL exprimata in
procente. Pozitia stationara finala in jurul valorii de 100 % indica o
concentratie in interiorul limitei de imflamabilitate. O miscare a acului, la
inceput aproape de 100 % LFL si apoi la pozitia finala de oprire de zero indica
o concentratie de gaz sub UFL.
Din motivele prezentate se recomanda ca, atunci cand incep testarile atmosferei de
gaze, ofiterul responsabil sa urmareasca atent si sa declare atmosfera sigura numai dupa
optinerea unor citiri repetate de zero. Detectoarele fixe de gaze au aceleasi limitari
functionale ca si cele portabile.
Nota : UFL - limita superioara de imflamabilitate
LFL - limita inferioara de imflamabilitate

c. Indicatoare cu absorbtie chimica


In indicatoarele normale de acest tip proba este analizata prin intermediul unui
agent chimic aflat intr-un tub de sticla. Daca vaporii de gaze combustibile sunt prezenti ,
agentul chimic se decoloreaza iar gradul decolorarii, care poate fi masurat direct pe tub
sau pe o scala gradata plasata de-a lungul tubului, indica valoarea concentratiei de vapori.
Indicatoarele cu absorbtie chimica dau indicatii precise asupra concentratiilor de
vapori in amestecurile cu oxigenul. Este foarte important ca prin indicator sa fie trecut un
volun corect de probe, pentru ca masuratorile sa indice concentratia reala. Un volum prea
scazut de proba va da o valoare nereala.

d. Indicatoarele de oxigen
Indicatoarele de oxigen sunt folosite pentru controlul atmosferei din spatiile
inchise si, in functie de modul de stabilire a cantitatii de oxigen dintr-o proba, se clasifica
in:
- indicatoare de oxigen cu absorbtie chimica folosind tuburi speciale;
- indicatoare de oxigen cu substanre chimice care dizolva oxigenul dintr-o
proba;
- indicatoare care functioneaza pe baza propietatilor magnetice ( paramagnetice
) ale oxigenului.
In indicatoarele cu tuburi specale citirile pot fi afectate de prezenta unor vapori
chimici. Un indicator care poate fi apt pentru masurarea concentratiei de oxigen dintr-un
spatiu care a fost ventilat poate sa nu corespunda in cazul masurarii oxigenului continut
intr-un amestec aer - gaz inert sau gaz - vapori de marfa. Alegerea aparatului se va face pe
baza instructiunilor fabricantului.
Instrumentele paramagnetice masoara deflexia unui magnet care pivoteaza intr-un
camp magnetic simetric neuniform. Magnetul este montat intr-o camera etansa in care se
introduce proba de gaz. Dezaxarea magnetului este direct prroportionala cu concentratia
oxigenului. Cateva alte gaze, in special oxidul de azot, au propietati paramagnetice
asemanatoare oxigenului astfel ca acest tip de aparat nu poate fi folosit daca in atmosfera
ce trebuie masurata se gasesc astfel de gaze in concentratii mai mari.
In echipamentele cu absorbtie de lichid, o proba cu un volum cunoscut este trecuta
printr-un lichid absorbant, iar volumul final este masurat pe o scala care indica
concentratia de oxigen din proba initiala.
Ecipamentul pentru detectarea vaporilor este destinat sa masoare concentratia de
vapori, motiv pentru care sunt necesare masuri ferme da asigurare a unei citiri exacte, in
special atunci cand vietile oamenilor depind de aceasta.
In acest scop se recomanda respectarea urmatoarelor reguli:
- inainte de folosirea sau calibrarea instrumentelor se vor studia instructiunile
fabricantului;
- punctul zero trebuie controlat frecvent si daca este necesar va fi refixat inainte
de calibrare;
- instrumentele trebuie sa fie calibrate frecvent pe toata aria de masurare.
Concentratia si compozitia gazului folosit pentru calibrare trebuiesa fie bine
cunoscute, iar calibrarea si recalibrarea aparatelor trebuie facuta in mod
frecvent, uneori la intervale mai mici de o ora;
- tuburile sau lichidele pentru echipamentele care folosesc absorbtia chimica sau
principiul reactiei au o viata limitata si trebuie sa fie inlocuite inainte ca
aceasta sa fie depasita, pentru apreveni obtinerea unor citiri eronate;
- toate liniile de luat probe trebuie mentinute in stare de curatenie, fara scurgeri
si sa fie conectate in punctul corect de luat probe;
- daca sunt prevazute puncte inferioare si superioare de luat probe, pentru
marfuri mai usoare sau mai grele decat aerul, va fi folosit punctul corect
pentru marfa transportata si se va avea grija sa se schimbe punctul pentru luat
probe atunci cand se schimba marfa, daca acest lucru este necesar;
- daca in spatii inchise este folosit echipamentul fix, sistemul de ventilatie
trebuie sa fie in functiune. Efectuarea masuratorii se va face la 10 minute dupa
oprirea ventilatiei;
- cand se foloseste echipamentul portabil se vor evita zonele cu concentratii
reduse de oxigen;
- echipamentul portabil nu va fi folosit in zona cu atmosfera periculoasa, in
cazul in care nu este certificat si pentru folosirea in spatii inchise cu atmosfera
inflamabila;
- pompele, filtrele si alte echipamente ale sistemului trebuie sa fie bine
intretinute penru a asigura citiri corecte;
- citirile locale si de la distanta trebuie sa fie frecvent verificate pentru
exactitate;
- bateriile electrice pentru alimentarea instrumentelor portabile trebuie verificate
si inlocuite frecvent pentru a se asigura o citire exacta a masuratorilor.
Deasemeni, trebuie verificata buna functionare a echipamentelor de alarma si a
circuitelor de inchidere. Uzual, aceste echipamente si circuite sunt electrice, electronice
sau hidraulice. Siguranta functionala a instalatiei si sistemelor depinde de corecta
functionare a acestor circuite, pentru care trebuie avute in vedere
urmatoarele:
- simularea operarii trebuie facuta inaintea inceperii operarii marfii, pentru a
controla daca circuitele si alarmele sunt in functiune, iar lampile de
semnalizare defecte vor fi inlocuite;
- cablurile din interiorul si exteriorul cutiilor de jonctiuine trebuie sa fie
verificate pentru descoperirea izolatiei proaste sau a fixarilor incorecte;
- personalul de cart trebuie sa fie instruit pentru a distinge diferitele alarme
sonore si pentru a cunoaste ce masuri trebuiesc luate in functie de aceasta;
- exactitatea fiecarei alarme trebuie verificata, iar motivul investigat, descoperit
si indepartat. Anularea alarmei nu determina si rezolvarea cauzei care a
generat-o.

S-ar putea să vă placă și