Sunteți pe pagina 1din 14

1.1.

4 TESTE DE AUTOEVALUARE
1. Pentru schema de acţionare cu motor termic din figura 1.1.11 determinaţi puterea disponibilă
pentru acţionarea mecanismelor unei instalaţii navale de ridicare P3 dacă: P1=400 kW iar
randamentele parţiale sunt η1=0,9 şi η2=0,8.
a) P1= 632 kW; b) P1= 336 kW; c) P1= 288 kW; d) P1= 556 kW.

1.1.5 LUCRARE DE VERIFICARE


1. Explicaţi termenii: OBO, LNG, LPG, SEABEE, LASH, FLO-RO.
2. Care sunt principalele avantaje şi dezavantaje ale acţionării mecanice/hidraulice ale unei
instalaţii navale?

1.1.6 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE


1. d

1.2.7 TESTE DE AUTOEVALUARE


1. Pentru motorul hidraulic, din figura 1.2.16, destinat acţionării maşinii de cârmă a unei nave
cargou de mărfuri generale, se cunosc: volumul de lichid absorbit V = 130 cm3/rot; turaţia de
acţionare n = 1800 rot/min; randamentul hidraulic ηh = 0,9; randamentul mecanic ηm = 0,9;
randamentul volumic ηv = 0,95; presiunea de lucru p = 250 daN/cm2; presiunea de reglaj a
supapei Δp = 200 daN/cm2. Valoarea aproximativă a puterii hidraulice consumate, Ph, este:

a) Ph = 140 KW b) Ph = 127 KW. c) Ph = 64 KW


d) Ph = 156 KW.

1.2.8 LUCRARE DE VERIFICARE

1. Precizaţi diferenţele şi asemănările dintre generatoarele şi motoarele hidraulice.


2. Precizaţi care sunt maşinile hidraulice utilizate pentru acţionarea instalaţiilor de punte.

1.2.9 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE


1. b.

1.3.5 TESTE DE AUTOEVALUARE

1. Maşinile hidraulice de tipul volumic, care lucrează ca motoare sunt caracterizate de:
a) realizează conversia mecano - hidraulică;
b) realizează conversia hidro - mecanică;
c) realizează conversia hidro - pneumatico - mecanică;
d) sunt reprezentate de motoarele pneumatice când lucrează cu apă.
2. Conversia prin efect dinamic a energiei în cazul maşinilor hidropneumatice presupune:
a) interacţiunea dintre fluid şi organele de lucru ale maşinii;
b) modificarea volumului de lucru al maşinii, urmată de variaţia presiunii şi transferul
corespunzător de energie între fluid şi maşină;
c) combinarea fenomenelor de la punctele a) şi b).
d) toate variantele de răspuns sunt incorecte.
3. Conversia prin efect static (volumic) a energiei în cazul maşinilor hidropneumatice presupune:
a) interacţiunea dintre fluid şi organele de lucru ale maşinii;
b) modificarea volumului de lucru al maşinii, urmată de variaţia presiuii şi transferul
corespunzător de energie între fluid şi maşină;
c) combinarea fenomenelor de la punctele a) şi b).
d) toate variantele de răspuns sunt incorecte.

4. În cadrul stagiului de practică desfăşurate la bordul unei nave de tip petrolier, un student de la
specializarea Navigaţie şi transport maritim şi fluvial este solicitat să rezolve următoarea
problemă. Transferul produselor petroliere de la navă la terminal se realizează prin intermediul
unei pompe care are inscripţionate următoarele caracteristici: Q= 1584 m 3/h şi sarcina H de 150
m coloană de apă. Practica de exploatare arată că randamentul maşinii hidraulice este η=0,7.
Valoarea cheltuielilor cu energia (CH) pe timpul funcţionării acestei pompe pentru un schimb de
8 ore, dacă preţul energiei este de 0,3 €/kWh este:
a) CH= 3240 €; b) CH= 4320 €; c) CH= 1940 €; d) CH= 2260 €.

1.3.7 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE


1. b; 2. a; 3; b; 4. d.

1.3.6 LUCRARE DE VERIFICARE

1. Precizaţi diferenţele şi asemănările dintre generatoarele şi motoarele hidraulice.


2. Precizaţi care sunt maşinile hidraulice utilizate pentru acţionarea instalaţiilor de punte.
3. Identificaţi maşina hidraulică din figura 1.3.17 şi precizaţi elementele componente şi
principiul de funcţionare.

2.1.4 TESTE DE AUTOEVALUARE

1. În cadrul operaţiunilor cu balastul la navele comerciale pentru a utiliza cantităţi cât mai mici de
balast transferat, tancurile de balast se amplasează:
a) la distanţe în sensul orizontal – transversal cât mai mici;
b) la distanţe în sensul orizontal – transversal cât mai mari;
c) la distanţe în sensul orizontal – longitudinal cât mai mici.
d) spre centrul navei.
2. Rolul instalaţiei de balast este de a:
a) asigura apa de spălare a tancurilor de marfă la navele petroliere;
b) corecta poziţia centrului de masă al navei prin ambarcarea balastului lichid;
c) corecta poziţia centrului de masă prin evacuarea balastului lichid şi a apei de santină;
d) transforma balastul separat în balast curat.

3. Una din cerinţele impuse instalaţiilor de balast este:


a) să dreneze casetele, coferdamurile atât pentru nava cu asietă dreaptă, cât şi pentru înclinări
îndelungate ale navei de maxim 5º în sens longitudinal;
b) să dreneze casetele de santină atât pentru nava cu asietă dreaptă, cât şi pentru nava cu înclinări
în plan transversal de maximum 5º;
c) să asigure în timp util corectarea poziţiei centrului de masă a navei;
d) să aibă în dotare o instalaţie separatoare de reziduuri petroliere în cazul drenării santinei.

2.1.6 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE


1. b; 2. b; 3; c.

2.1.5 LUCRARE DE VERIFICARE

1. Pentru schema din figura 2.1.13 precizati rolul fiecarui tanc.

1- afterpeak; 2, 3 - port wing tank; 4- forepeak; 5,8 – double bottom;


6,7 - starboard wing tank

2. Care sunt diferenţele dintre o instalaţie de balast de la o navă petrolier de tip VLCC şi cea a
unei nave cargou de mărfuri generale.

3. Pentru schema din figura 2.1.14 precizaţi elementele componente şi modul de funcţionare.

2.2.8 TESTE DE AUTOEVALUARE

1. În cazul procesului de separare a reziduurilor de hidrocarburi în câmp gravitaţional-centifugal


afirmaţia corectă este:
a) sub efectul combinat al gravitaţiei şi centrifugării cele două componente de densităţi diferite se
sedimentează astfel încât reziduurile petroliere se deplasează în interiorul traseului curbiliniu de
mişcare a particulelor;
b) sub efectul combinat al gravitaţiei şi centrifugării cele două componente de densităţi diferite se
sedimentează astfel încât reziduurile petroliere se deplasează în exteriorul traseului curbiliniu de
mişcare a particulelor;
c) şicanele sus-jos-sus la care, după separarea centrifugală, traiectoriile celor doi componenţi, apa
(w) şi reziduurile (r) antrenaţi în sedimentare gravitaţională se intersectează îngreunând
separarea;
d) şicanele jos-sus-jos la care, traiectoriile celor doi componenţi, apa (w) şi reziduurile (r)
antrenaţi în sedimentare gravitaţională nu se intersectează, uşuând separarea.

2. Pentru schema din figura 2.2.2, evacuarea reziduurilor din separatorul apă-hidrocarburi se
realizează în mod intermitent, prin deschiderea unei valvule electromagnetice montate pe
tubulatura de legătură cu tancul de reziduuri petroliere. În aceste condiţii afirmaţia corectă este:
a) descărcarea reziduurilor de hidrocarburi la tancul de reziduuri se face prin circuitul 1-5-6-7;
b) oprirea descărcării de hidrocarburi la tancul de reziduuri se face prin circuitul 2-5-6-7;
c) valvula electromagnetică 6 este deschisă de traductorul de nivel maxim 1;
d) descărcarea reziduurilor de hidrocarburi la tancul de reziduuri se face prin circuitul 2-5-6-7.

2.2.10 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE


1. a; 2. d.

2.3.4 TESTE DE AUTOEVALUARE

1. În cazul instalaţiilor de microclimat artificial afirmaţia corectă este:


a) menţin în încăperi parametrii optimi ai aerului, asigurând existenţa zonelor moarte în care să
nu existe circulaţie de aer;
b) fiabile, cu greutăţi, gabarite şi consumuri energetice minime;
c) la navele petroliere realizează o prelucrare a compoziţiei chimice pentru completarea
oxigenului consumat şi reţinerea bioxidului de carbon degajat la bord;
d) toate afirmaţiile sunt incorecte.

2. Sistemul de recirculare parţială a aerului presupune:


a) înlocuirea completă a aerului viciat cu aer proaspăt;
b) fără introducere de aer proaspăt;
c) înlocuirea parţială a aerului viciat cu aer proaspăt, în proporţie de 80%;
d) înlocuirea parţială a aerului viciat cu aer proaspăt

2.3.6 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE


1. b; 2. d.

2.4.4 TESTE DE AUTOEVALUARE

1. Dacă punctul de fierbere a unui agent frigorific este de –73°C, valoarea acestuia exprimată în
grade Kelvin este:
a) 229 K; b) 317 K; c) 189 K; d) 200 K.

2. Semnificaţia corectă a termenului reefer este:


a) container pentru mărfuri generale;
b) navă care transportă containere frigorifice;
c) agent frigorific;
d) document de transport utilizat în transportul maritim containerizat.

2.4.6 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE


1. d; 2. b.

2.5.5 TESTE DE AUTOEVALUARE

1. Tratarea biochimică nu se poate realiza prin:


a) proceduri chimice, ca ozonarea sau clorarea;
b) proceduri fizice cu ultrasunete si curenţi de înaltă frecvenţă sau câmpuri electrice;
c) proceduri biologice bazate pe aerarea sau oxigenarea apelor reziduale, care favorizează
înmulţirea bacteriilor aerobice, (consumă materialele organice, rezulta mâl şi ape purificate);
d) separarea bazată pe diferenţa de densitate a suspensiilor solide şi apei, realizabilă prin
decantare, hidrociclonare sau prin centrifugare.

2. Caracteristica procedeului de obţinere a apei din apă de mare, prin ultrafiltrare, este:
a) sistemul este format din mai multe celule de desalinizare, fiecare celulă având două membrane
cuplate la polii unei surse electrice, care creează în apă un câmp electric foarte puternic;
b) procedeu termic de desalinizare;
c) se bazează pe utilizarea unor membrane permeabile pentru solvent la care, aplicând principiul
osmozei inverse, se pot separa moleculele de apă de săruri;
d) încălzirea apei de mare în jurul punctului de fierbere, aspect care măreşte energia cinetică a
moleculelor libere de apă aşa încât acestea părăsesc suprafaţa de separaţie devenind vapori.

2.5.7 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE


1. d; 2. C

3.1.6 TESTE DE AUTOEVALUARE

1. În cazul giraţiei navei afirmaţia corectă este:


a) giraţia este capacitatea acesteia de a-şi schimba direcţia de deplasare numai sub influenţa
sistemului de guvernare, fără aportul maşinilor de propulsie;
b) faza de manevră a procesului de giraţie durează din momentul când centrul de greutate al navei
începe să descrie o curbă în formă de spirală logaritmică şi se termină în momentul când giraţia
devine constantă;
c) faza de evoluţie a procesului de giraţie începe din momentul punerii cârmei şi până când nava
începe să se întoarcă;
d) faza de giraţie propriu-zisă începe în momentul când giraţia devine constantă, în momentul
când punctul giratoriu începe să descrie un cerc.

2. Diametrul tactic al giraţiei este:


a) distanţa dintre planul diametral, aflat în poziţia corespunzătoare unghiului de drum adevărat ψ
= 0º şi planul diametral aflat în poziţia corespunzătoare unghiului de drum adevărat ψ = 180º;
b) diametrul traiectoriei circulare, descrisă de centrul de greutate în timpul fazei de giraţie
propriu-zisă;
c) distanţa parcursă de centrul de greutate al navei, în sensul de înaintare iniţial, din momentul
începerii bandării cârmei până când se ajunge la unghiul de drum adevărat ψ = 90º;
d) modulul vectorului deplasării laterale pe care o efectuează centrul de greutate al navei din
momentul începerii giraţiei până când ajunge la drumul adevărat ψ = 90º şi are sensul spre bordul
în care se bandează cârma.

3. În cazul sistemelor de guvernare-propulsie cu elice contra-rotative afirmaţia corectă este:


a) propulsoarele azimutale retractabile au gabarite foarte mari şi dezvoltată împingeri maxime în
orice direcţie, întrucat propulsorul are capacitatea de a se roti cu 360°;
b) propulsoarele azimutale au gabarite foarte mici şi dezvoltă împingeri maxime, iar propulsorul
are capacitatea de a se roti cu 360°;
c) în cazul unui propulsor azimutal, elicea este amplasată într-o duză Kort şi poate fi retrasă într-
un tunel amplasat în corpul navei, propulsorul acţionând ca un propulsor transversal –
Bowthruster;
d) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte.

3.1.8 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE


1. d; 2. a; 3; c.

3.2.8 TESTE DE AUTOEVALUARE

1. În condiţiile în care: forţa totală de rupere a parâmelor de legare adoptate pentru dotarea navei
este, iar viteza de virare şi randamentul sistemului . Puterea utilă de virare a vinciului, P v este: ]
_[150 kNF r min] /_[10 mv v % 80 t

a) 58, 7 Kw; b) 31,25 kW; c) 13,7 kW; d) 23 kW.

2. În cazul stopelor de lanţ afirmaţia incorectă este:


a) este un dispozitiv de blocare a lanţului de ancoră faţă de corpul navei, pentru situaţiile de marş
sau ancorare amplasată între vinci şi nara de bordaj;
b) servesc drept piedică în timpul manevrei ancorei şi asigură ancora la post;
c) asigură fixarea lanţului de ancoră de corpul navei;
d) stopele pentru manevră servesc şi ca mijloc de frânare suplimentar.
3.2.10 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE
1. b; 2. c.

3.2.9 LUCRARE DE VERIFICARE

1. Se consideră etapele manevrei de plecare a navei de la ancoră: tragerea navei pe lanţ cu forţă
de tracţiune constantă, aducerea navei deasupra ancorei, smulgerea ancorei de pe fund,
ridicarea ancorei suspendate, tragerea ancorei în nară. Precizaţi rolul fiecărui element al
instalaţiei de ancorare în cadrul acestor etape.
2. Care sunt operaţiunile de bază pe care le execută vinciurile de remorcare?

3.3.8 TESTE DE AUTOEVALUARE

1. La manipularea mărfurilor, în terminalul de mărfuri generale, asupra unei coţade acţionează


următorul sistem de forţe: 200 kN, de-a lungul axei x spre dreapta; 100 kN, la 45o deasupra axei x,
spre stânga; 200 kN, vertical în jos; 100 kN, la 45o sub axa x, spre dreapta. Rezultanta sistemului
de forţe este:
a) 282 kN, la 45o sub axa x, spre stânga; b) 300 kN, spre stânga;
c) 282 kN, la 45o sub axa x, spre dreapta; d) 600 kN, spre dreapta;
e) zero; f) 100 kN, în sus.
2. În cazul ciclului de transfer al mărfurilor specific activităţii de import prima operaţie executată
implică:
a) desprinderea mărfii din poziţia pe care o are în stiva din hambarul navei, deplasând fiecare
bucată manual sau cu un echipament adecvat, până în lumina gurii de hambar într-un alt punct
convenabil, formarea coţadei pentru ridicare, pe palet sau într-o altă formă corespunzătoare
tehnologiei aplicate (plase, alte scule şi dispozitive) şi coţarea sarcinii (prinderea acesteia în cârlig
sau într-un alt dispozitiv de prindere adecvat) şi ataşarea acestuia la IPO sau la instalaţia bordului,
gata pentru a fi descărcată;
b) transferul sarcinii de la navă la cheu (eventual la un mijloc de transport sau barjă);
c) transferul sarcinii de la cheu la navă (eventual la un mijloc de transport sau barje);
d) desprinderea mărfii din poziţia pe care o are în stiva aflată la cheu, deplasând fiecare bucată
manual sau cu un echipament adecvat, până într-un alt punct convenabil, formarea coţadei pentru
ridicare, pe palet sau într-o altă formă corespunzătoare tehnologiei aplicate (plase, alte scule şi
dispozitive) şi coţarea sarcinii (prinderea acesteia în cârlig sau într-un alt dispozitiv de prindere
adecvat) şi ataşarea acestuia la IPO sau la instalaţia bordului, gata pentru a fi încărcată.

3. În cazul ciclului de transfer al mărfurilor specific activităţii de export prima operaţie executată
implică:
a) desprinderea mărfii din poziţia pe care o are în stiva din hambarul navei, deplasând fiecare
bucată manual sau cu un echipament adecvat, până în lumina gurii de hambar într-un alt punct
convenabil, formarea coţadei pentru ridicare, pe palet sau într-o altă formă corespunzătoare
tehnologiei aplicate (plase, alte scule şi dispozitive) şi coţarea sarcinii (prinderea acesteia în cârlig
sau într-un alt dispozitiv de prindere adecvat) şi ataşarea acestuia la IPO sau la instalaţia bordului,
gata pentru a fi descărcată;
b) transferul sarcinii de la navă la cheu (eventual la un mijloc de transport sau barjă);
c) transferul sarcinii de la cheu la navă (eventual la un mijloc de transport sau barje);
d) desprinderea mărfii din poziţia pe care o are în stiva aflată la cheu, deplasând fiecare bucată
manual sau cu un echipament adecvat, până într-un alt punct convenabil, formarea coţadei pentru
ridicare, pe palet sau într-o altă formă corespunzătoare tehnologiei aplicate, coţarea sarcinii
(prinderea acesteia în cârlig sau într-un alt dispozitiv de prindere adecvat) şi ataşarea acestuia la
IPO sau la instalaţia bordului, gata pentru a fi încărcată.

3.3.10 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE


1. c; 2. a; 3. d.

3.3.9 LUCRARE DE VERIFICARE

1. Precizaţi rolul funcţional al manevrelor fixe ale unei bigi de marfă.


2. Analizaţi ciclul de transfer la export, terminal-navă, pentru produsele metalurgice.
3. Analizaţi ciclul de transfer la import, navă - terminal, pentru minereu.

3.4.4 TESTE DE AUTOEVALUARE

1. În ce parte a navei Ro/Ro nu se poate afla rampa de acces a mărfurilor pe roţi ?


a) Prova; b) Pupa; c) Laterale; d) La nivelul punţii superioare.
2. Sistemul de operare care nu este specific navelor Ro-Ro este:
a) Roll on – Roll off (Ro/Ro); b) Roll on – Lift off;
c) Lift on – Lift off (Lo/Lo); d) Swim on – Swim off.
3. În sistemul Ro/Ro este neapărată nevoie ca ambele capete ale transportului maritim să aibă la
cheu rampă Ro-Ro?
a) Da – deoarece este un transport specializat, cu nave specializate;
b) Da – pentru că acest transport se face numai între două terminale RoRo – strict specializate;
c) Nu – pentru că nava are ea însăşi rampă pentru legătura cu cheul;
d) Da – rampa este prevăzută şi la terminalul Ro-Ro şi la navă.
4. În cazul capacelor metalice rulante suprapuse (stacking covers) afirmaţia corectă este:
a) sunt formate din perechi de panouri articulate, care la deschidere se strâng la ambele
extremităţi ale gurii de magazie;
b) sunt întâlnite sub denumirea de variantă lift away;
c) sunt amplasate atât în zona coridoarelor, cât şi în cea a magaziilor destinate mărfurilor
frigorifice;
d) unul din panouri se poate înălţa deasupra ramei gurii de magazie, permiţând celuilalt panou
prevăzut cu role să se deplaseze sub el şi apoi împreună să se deplaseze pe şină spre spaţiul de pe
punte destinat stivuirii.
5. Varianta de capace metalice (stacking covers) are următoarele caracteristici:
a) constă în perechi de panouri articulate, care la deschidere se strâng la ambele extremităţi ale
gurii de magazine;
b) sunt folosite la gurile de magazie de pe puntea navelor mari (nave combinate, containere,
vrachiere etc.);
c) în structura lor, la exterior avem capacul rezistent, iar la interior capacul dintr-un material uşor,
confecţionat dintr-un material izolator, fardat cu aluminiu, întărit cu traverse din lemn;
d) pe timpul cât sunt închise, capacele formează o suprafaţă la aceeaşi înălţime cu puntea
principală, facilitând astfel accesul autostivuitoarelor la gura de magazie şi în cazul navelor
container la depozitarea containerelor.

3.4.6 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE


1. d; 2. b; 3. c; 4. d; 5. b.

3.4.5 LUCRARE DE VERIFICARE

1. Precizaţi modul în care acţionează dispozitivele de asigurare a capacelor gurilor de magazie


din figura 3.4.12.
2. Explicaţi modul de funcţionare a capacelor metalice pliante articulate prezentate în figura
3.4.5.

3.5.3 TESTE DE AUTOEVALUARE

1. În cazul plutelor elastice de salvare afirmaţia corectă este:


a) plutele circulare au construcţia cea mai simplă şi stabilitatea cea mai deficitară;
b) în cazul plutelor dreptunghiulare la derivă acestea se răsucesc iar partea lungă a acestora ia o
poziţie paralelă cu direcţia mişcării şi stabilitatea scade;
c) în cazul plutelor dreptunghiulare la derivă acestea se răsucesc, iar partea lungă a acestora ia o
poziţie transversal cu direcţia mişcării şi stabilitatea scade;
d) toate afirmaţiile sunt false.

2. Pentru gruia gravitaţională din figura 3.5.9 se cunosc masa bărcii şi a celorlalte accesorii m =
2.800 kg şi înălţimea de ridicare h = 8m. Determinaţi lucrul mecanic efectuat de vinciul gruiei
dacă ridicarea bărcii se realizează cu o acceleraţie a = 2m/s2.
a) 180 kJ; b) 268,8 kJ; c) 160.000 J; d) 18kJ; e) 15kJ; f) 165kJ.

3. În cazul gruielor gravitaţionale afirmaţia corectă este:


a) gruiele cu două articulaţii realizează mai întâi rabaterea în jurul articulaţiei mai apropiate de
P.D al navei după care se continuă rabatarea în jurul articulaţiei din apropierea bordului;
b) gruiele cu două articulaţii realizează mai întâi rabaterea în jurul articulaţiei mai îndepărtate de
P.D al navei, după care se continuă rabatarea în jurul articulaţiei mai îndepărtate de bord;
c) gruiele cu două articulaţii asigură deschideri mari (fără o creştere prea mare a forţelor) şi, deşi
sunt mai complicate, au înălţimi mai mici care le fac utilizabile mai ales la bărcile foarte mari;
d) gruiele cu două articulaţii sunt caracterizate de creşteri ridicate ale forţelor la deschideri mici;
e) gruiele cu două articulaţii sunt cele mai simple din punct de vedere constructiv, sunt utilizate la
înălţimi mari pentru toate tipurile de bărci.

3.5.3 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE


1. c; 2. b; 3. a.

3.5.3 LUCRARE DE VERIFICARE

1. Precizaţi modul în care sunt repartizate mijloacele colective de salvare, reprezentate de bărci
şi plute.
2. Precizaţi modul în care funcţionează gruia gravitaţională cu o singură cale de translaţie.

4.1.4 TESTE DE AUTOEVALUARE

1. White spirit-ul se află în următoarea clasă a mărfurilor lichide în vrac:


a) petrolul brut şi produsele petroliere obţinute prin rafinare;
b) substanţele lichide nocive în vrac;
c) gaze naturale şi petroliere lichefiate (LNG şi LPG);
d) toate răspunsurile sunt incorecte.

2. În clasa substanţelor lichide nocive în vrac (NLS) întâlnim:


a) LPG; b) apele uzate; c) motorinele; d) sulful topit.
3. Tancurile chimice de tipul II au următoarele caracteristici:
a) transportă NLS cu gradul cel mai scăzut de risc/pericol;
b) transportă produse chimice care sunt biodegradabile;
c) posedă dublu fund în zona spaţiilor destinate pentru marfă;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.

4.1.6 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE


1. a; 2. d; 3. c.

4.1.5 LUCRARE DE VERIFICARE

1. Identificaţi şi caracterizaţi particularităţile tehnice şi constructive ale navelor pentru


transportul gazelor petroliere lichefiate în raport cu operaţiunile de manipulare a mărfii.
2. Prezentaţi principalele caracteristici ale navelor de tip tanc chimic.

4.2.6 TESTE DE AUTOEVALUARE

1. Termenul Flash Point desemnează:


a) cea mai ridicată temperatură la care un solid începe să se topească sau cea mai scăzută
temperatură la care un lichid începe să se solidifice;
b) temperatura cea mai scăzută la care un lichid (solid) produce suficienţi vapori pentru a forma
un amestec de gaze combustibile situat la suprafaţa lichidului;
c) temperatura cea mai ridicată la care un lichid (solid) produce suficienţi vapori pentru a forma
un amestec de gaze combustibile situat la suprafaţa lichidului;
d) cea mai ridicată temperatură la care un solid începe să se topească sau cea mai scăzută
temperatură la care un lichid începe să se solidifice.
2. Pentru sistemul de pompare al unui tac petrolier afirmaţia corectă este:
a) pompele cu piston sunt acţionate cu abur şi folosite ca pompe de stripping;
b) pompele centrifuge au efiecienţă redusă, necesită o întreţinere pretenţioasă, dar pot descărca
reziduurile de marfă;
c) pompele elicoidale sunt utilizate în sistemul de marfă al navelor care transportă lubrifianţi sau
uleiuri vegetale, nu sunt cu autoamorsare şi au o funcţionare cu vibraţii;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.

4.2.8 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE


1. b; 2. a.

4.2.7 LUCRARE DE VERIFICARE

1. Pentru schema din figura de mai jos identificaţi elementele componente şi precizaţi modul de
funcţionare.

4.3.5 TESTE DE AUTOEVALUARE

1. În cazul procedurii de certificare gas-free afirmaţia corectă este:


a) reprezintă procedura prin care un compartiment, tanc sau container a fost testat folosind
instrumente adecvate şi s-a probat că, în momentul testării, acesta este lipsit de gaze toxice sau
explozibile şi posibil de utilizat pentru un anumit scop - de exemplu lucru la cald (hot work);
b) reprezintă procedura prin care un compartiment, tanc sau container a fost testat folosind
instrumente adecvate şi s-a probat că, în momentul testării, în acesta sunt prezente gaze toxice sau
explozibile, în limita UFL dar posibil de utilizat pentru un anumit scop - de exemplu lucru la cald
(hot work);
c) atestarea de gas free se face de către o persoană autorizată care, de obicei, este pilotul navei;
d) toate răspunsurile sunt corecte.
2. Termenul Inert Condition desemnează:
a) starea în care conţinutul de oxigen al atmosferei din tancul de marfă este redus sub 21% în
volum prin introducerea de gaz inert;
b) starea în care conţinutul de vapori inflamabili ai atmosferei din tancul de marfă este redus sub
21% în volum prin introducerea de gaz inert;
c) starea în care conţinutul de vapori inflamabili ai atmosferei din tancul de marfă este redus sub
8% în volum prin introducerea de gaz inert;
d) starea în care conţinutul de oxigen al atmosferei din tancul de marfă este redus sub 8% în
volum prin introducerea de gaz inert.
3. Pentru termenul Pressure Vacuum/Valve (P/V Valve, Breather Valve) afirmaţia corectă este:
a) valvulă încorporată în sistemul de marfă a unui cargotanc, acţionată manual şi care previne
presiunea excesivă sau vacuumul în tanc sau tancurile legate la aceasta;
b) pe tancuri această valvulă poate fi deschisă manual (pe poziţia deschis) sau by-passată dacă
sistemul de marfă trebuie să asigure trecerea unui debit mare de gaze pe timpul încărcării sau
operaţiunii de gas-free;
c) valvulă cu dublă funcţiune, frecvent încorporată în sistemul de ventilaţie a cargotancului şi care
în mod automat previne presiunea excesivă sau vacuumul în tanc sau tancurile legate la aceasta;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

4.3.7 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE


1. a; 2. d; 3. c.

4.3.6 LUCRARE DE VERIFICARE

1. Identificaţi riscurile care pot apărea în timpul următoarelor operaţiuni derulate la bordul unui
tanc petrolier: la spălarea cu ţiţei, la spălarea cu apă, la ventilare.
2. Cu ajutorul cunoştinţelor dobândite în cadrul orelor desfăşurate în cadrul simulatorului de
mărfuri periculoase precizaţi etapele de punere în funcţiune a instalaţiei de gaz inert.

4.4.4 TESTE DE AUTOEVALUARE

1. Dacă punctul de fierbere al propanului este de –44°C, valoarea acestuia exprimată în grade
Kelvin este:
a) 229 K; b) 317 K; c) 189 K; d) 267 K.
2. Transportul maritim de gaze lichefiate cu nave specializate presupune ca pentru un mol din
această substanţă, asimilat cu un gaz ideal aflat la temperatura t1 = -33oC, să se realizeze
aprecierea calitativă a siguranţei transporului maritim din punct de vedere termic. Gazul suferă o
transformare izobară, în care efectuează lucrul mecanic L = 1662 J. Cunoscând R = 8,31 J/mol∙K,
temperatura gazului în starea finală este:
a) 510 K; b) 440 K; c) 544 K; d) 483 K.
3. Într-un terminal portuar de gaze lichefiate tehnologia de exploatare presupune ca în primă fază
gazul să se afle la temperatura de 0oC după care este încălzit sub presiune constantă până când
volumul său se dublează. La ce temperatură a ajuns gazul în urma acestui proces?
a) 100oC; b) 273oC; c) 273 K; d) 819 K.
4. Într-un tanc se află sub formă de gaz dioxid de carbon cu următoarele caracteristici: μ = 44∙10-3
kg/mol, volumul ocupat V = 5000 litri, temperatura de depozitare t = 2oC, iar presiunea p =
1,66∙107 N/m2. Determinaţi masa de gaz în condiţiile în care constanta generală a gazelor este R =
8,31 J/mol∙K:
a) 1600 kg; b) 1300 kg; c) 2500 kg; d) 7500 kg.

4.4.6 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE


1. a; 2. b; 3. b; 4. a.

4.4.5 LUCRARE DE VERIFICARE


1. Identificaţi şi caracterizaţi schema de relichefiere a gazelor naturale şi petroliere.
2. Analizaţi în detaliu nodurile diagramei de proces pentru LNG reprezentate în figura 4.3.1.

5.1.5 TESTE DE AUTOEVALUARE

1. În cazul căldărilor navale, afirmaţia corectă este:


a) aburul rezultă în urma încălzirii apei până la temperatura de fierbere;
b) procesul de vaporizare a apei este un proces adiabat;
c) procesul de vaporizare a apei este un proces izocor;
d) procesul de vaporizare a apei este un proces izobar-izoterm.

2. În cazul căldărilor navale, afirmaţia corectă este:


a) sunt generatoare de abur, rezultat în urma încălzirii apei până la temperatura de fierbere;
b) la căldările ignitubulare gazele circulă prin interiorul ţevilor iar apa pe la exteriorul acestora;
c) la căldările acvatubulare gazele circulă prin interiorul ţevilor iar apa pe la exteriorul acestora;
d) procesul de vaporizare a apei este un proces izocor;

3. În cazul căldărilor navale, afirmaţia corectă este:


a) sunt generatoare de abur, rezultat în urma încălzirii apei până la temperatura de fierbere;
b) la căldările ignitubulare gazele circulă prin interiorul ţevilor, iar apa pe la exteriorul acestora;
c) la căldările acvatubulare gazele circulă prin exteriorul ţevilor, iar apa prin interiorul acestora;
d) procesul de vaporizare a apei este un proces izocor.

5.1.6 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE


1. d; 2. b; 3. c.

5.1.5 LUCRARE DE VERIFICARE

1. Realizaţi o analiză comparativă a variantelor de instalaţii energetice cu turbină cu abur şi cu


turbină cu gaze pentru aplicaţiile din domeniul naval.
2. Precizaţi modul de funcţionare a instalaţiei energetice din figura 5.1.8.

5.2.5 TESTE DE AUTOEVALUARE

1. În cazul instalaţiei navale de propulsie cu transmisie directă afirmaţia corectă este următoarea:
a) dacă maşina de propulsie este reversibilă, atunci propulsorul este o elice cu pas fix;
b) dacă maşina de propulsie este ireversibilă, atunci propulsorul este o elice cu pas fix;
c) reductorul dezvoltă forţa de împingere necesară învingerii rezistenţei la înaintare;
d) dacă maşina de propulsie este un motor rapid sau semirapid, propulsorul va asigura rotaţia
propulsorului cu turaţii cât mai mari.
2. În cazul instalaţiei navale de propulsie cu transmisie directă afirmaţia corectă este următoarea:
a) dacă maşina de propulsie este ireversibilă, atunci propulsorul este o elice cu pas fix;
b) lagărul de împingere dezvoltă forţa de împingere necesară învingerii rezistenţei la înaintare;
c) dacă propulsorul este elice cu pas fix, sistemul este prevăzut cu un mecanism de schimbare a
pasului;
d) toate variantele de răspuns sunt incorecte.

5.2.7 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE


1. a; 2. b.

5.2.6 LUCRARE DE VERIFICARE

1. Pentru sistemul de propulsie cu transmisie indirectă al unei nave comerciale se cunosc: viteza
de marş 20 Nd; rezistenţa totală la înaintare RT = 500 KN; coeficientul de siaj w = 0,3;
coeficientul de sucţiune t = 0,25; randamentul relativ de rotaţie a propulsorului η R = 1;
randamentul propulsorului în apă calmă η0 = 0,6; randamentul reductorului - inversor, ηred
=0.96; randamentul liniei de arbori ηla =0.96. În condiţiile în care maşina de propulsie
funcţionează corespunzător regimului economic de marş, calculaţi: randamentul total de
propulsie; puterea la flanşa maşinii de propulsie (puterea efectivă pentru propulsie sau puterea
nominală); puterea corespunzătoare regimului economic Pec.; puterea corespunzătoare regimului
de exploatare Pexpl.; rezerva de putere ΔP.
2. Precizaţi elementele componente pentru schemele de propulsie din figura 5.2.14.

5.3.6 RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE


1. d; 2. c.

5.3.5 LUCRARE DE VERIFICARE

1. Pentru sistemul de propulsie cu transmisie indirectă a unei nave


comerciale, pentru aceleaşi condiţii de navigaţie, voiajul se execută în
intervalul de viteze [15-20 Nd]. Se cunosc: rezistenţa totală la înaintare RT
= 500 KN; coeficientul de siaj w = 0,3; coeficientul de sucţiune t = 0,25;
randamentul relativ de rotaţie a propulsorului ηR = 1; randamentul
propulsorului în apă calmă η0 = 0,6; randamentul reductorului - inversor,
ηred =0.96; randamentul liniei de arbori ηla =0.96. În condiţiile în care
maşina de propulsie funcţionează corespunzător regimului economic de
marş, pentru fiecare valoare a vitezei, calculaţi: consumul total de
combustibil, CT, corespunzător puterii efective de propulsie, pentru un marş
în care lungimea rutei de navigaţie r L = 2250 Mm (se recomandă
reprezentarea tabelară CT-v). Reprezentaţi grafic, în coordonate CHV-v,
cheltuielile totale cu combustibilul CHV dacă preţul acestuia este pc =200
€/tonă.