TESTE NI

Sistemele electronice de navigatie au in componente :

a)statii de emisie
b)indicatoare de receptie instalate la bord
d)aparatura de comanda a statilor de emisie
Sistemele electronice de navigatie se deosebesc de sistemele de comunicatii radio prin
..
a)propagarii semnalului
Sistemele electronice de navigatie se bazeaza pe proprietatea undelor radio de a se
propaga cu o viteza de :
c)3*108 ms
d)3*105 Kms
Sistemele electronice de navigatie pot masura
a) diferenta de timp
b) diferenta de faza
c) diferenta de frecventa

Sistemele electronice de navigatie pot masura :

a) unghiul
b) distanta
c) diferenta distantelor
d) o combinatie liniara a distantelor
Sistemele electronice de navigatie se clasifica in :
a) telemetrice
b) telemetrice diferentiale
c) goniometrice

Sistemele electronice de navigatie au ca parametrii principali :

a) raza de actiune
b) precizia determinate
c) capacitatea de informare
Eroarea rezultata in determinarea punctului navei cu ajutorul sistemelor electronice de
navigatie se compune din:
a) eroare instrumentala
b) eroare datorata propagarii undelor data de conditiile de propagare
c) eroarea datorita parazitilor atmosferici

Izolinile in cazul sistemelor electronice de navigatie sunt :

a) hiperbola
b) cercul
c) dreapta
Distanta intre elemetele vibratoare ale antenei directionale a radiogoniometrului trebuie
sa fie :
a) mai mica decat dimensiunile navei
Eroarea in determinarea punctului cu sisteme electronice de navigatie prin sateliti,
depinde de :
d)precizia datelor privind pozitia satelitului pe orbita
Domeniu de lucru al sistemelor electronice de navigatie reprezinta:
a)suprafata in limitele careia se asigura determinarea punctului navei cu o
eroare medie patratica ce nu depaseste valoarea data
La propagarea undelor radio intr-un spatiu omogen, campul ridicat de antenna verticala
este format din :
a)componenta verticala a campului electric si componenta orizontala a campului
magnetic
Schemele de temporizare variabila de faza si detimp au rolul:
a)de a crea 2 tensiuni defazate de timp al carui defazaj se poate regla continu
Schemele de temporizare variabila de faza si de timp se construiesc cu ajutorul unor
defazari de tip :
a)inductiv
b)captiv
c)rezistiv
Schemle sensibile la temporizarea unui semnal fata de altul pot fii :
a)detectorul de faza
b)discriminatorul de timp
Detectorul de faza e format in principiu din :
a)circuit multiplicator si filtru de joasa frecventa
La iesirea detectorului de faza se obtine:

a)numai componenta constanta a tensiunii proportinala cu diferenta fazelor

Dicriminatorul de timp este format in principiu din :
a)circuit multiplicator si un circuit integrator cuplate in serie comandate prin
intermediul unui circuit poarta

Masurarea diferentei de faza se poate realize cu :

a)osciloscopul catodic
b)detectoare sensibile la faza
c)fazmetre
Masuratorile de faza sunt caracterizate de multivalenta rezultatelor datorita :
a)diferitelor numere intregi de lungimi de unda care pot corespunde la aceiasi
diferenta de faza
Eliminarea multivalentelor rezultatelor masuratorilor se poate realiza :
a)prin compararea datelor de la 2 mijloace de determinare a punctului navei
b)cu ajutorul emisiei de oscilatii suplimentare
Sistemul de navigatie LORAN este un sistem de navigatie electronic :
a)diferential-telemetric
2Sistemul de navigatie Loran este un sist de navigatie electronic:
a)cu emisie in impulsuri
Sistemul de navigatie LORAN este un sistem de navigatie electronic la care se masoara
diferenta :
a)de timp dintre momentele receptionarii impulsurilor de la statiile principale si
secundare

Sistemul de navigatie Loran-A este continut

a) dintr-o statie principala si una secundara
Recunoasterea impulsurilor emise de statia principala se poate face prin :

a)emisia de catre statia principala a unui impuls suplimentar de recunoastere

b)introducerea unui timp de intarziere intre momentul emisiei semnalului de catre
statia principala si momentul emisiei semnalului de catre statia secundara, astfel
incat aceasta diferenta de timp sa fie mai mica de T/2, unde T este perioada de
repetitie a impulsurilor
La sistemul Loran-A semnalele statiei principale se receptioneaza intotdeauna inaintea
semnalelor corespunzatoare statiei secundare :
a)n orice punct al zonei de lucru a cuplului de statii
La sistemul LORAN - A semnalele statiei principale se receptioneaza :
a)intotdeauna pe linia superioara de explorare a tubului cinescopic
Perechile de statii ale sistemului Loran-A se deosebesc intre ele prin :
a)frecventa purtatoarei
c)grupa de frecventa de receptiec

Perechile de statii ale sistemului LORAN - A se deosebesc intre ele prin :

a) frecventa de receptie a impulsurilor
Orice instalatie de litoral poate functiona:
a)in acelasi timp ca statie principala pentru o pereche si secundara pentru alta
, in acest caz are doua emitatoare care genereaza impulsuri pe doua frecvente
independente de receptie pe aceasi antenna
3 Fiecare statie de litoral a sistemului LORAN - A contine :
a)sincronizator
b)generator de impulsuri
c)antene de receptie si emisie
d)aparatur de comunicaii de serviciu.
Sist de navigatie Loran-C este un sistem de navigatie :
a) in faza impuls
Statile de emisie ale sistemului de navigatie LORAN - C :

a)functioneaza in grupe, care formeaza un circuit unic format dintr-o statie

principala si doua la cinci statii secundare
Statiile de emisie al sistemului Loran C emit trenuri de impulsuri:
a)formate din 9 impulsuri la statia principala
b)formata din 8 impulsuri la statiile secundare

Eliminarea influentei undelor spatiale de la impulsurile precedente asupra celor

urmatoare, la sistemul de navigatie LORAN - C, se realizeaza prin aplicarea :
c)codificarii de faza
d)a doua perioade de repetitie a serilor de impulsuri
Codificarea de faza a impulsurilor in serie al sistemului de navigatie Loran-C are
urmatoarele avantaje:
a)inlesneste recunoasterea automata a statiei principale
b)permite urmarirea automata a semnalului chiar la un semnal de 1/10 1/20
Indicatorii de receptie navali ai sistemelor in faza-impuls LORAN - C pot fi :
a)cu suprapunere vizuala a fronturilor infasurarilor impulsurilor radi
b)cu suprapunere vizuala a fronturilor dupa modularea de inalta frecventa a
impulsurilor radio
c)cu masurarea automata a diferentei de faza ale oscilatiilor purtatoare in punctual
characteristic al impulsurilor radio
d)cu cautarea automata a semnalelor de depasirea nivelului de zgomot
Statiile costiere de litoral constau in :
a)sincronizator si aparatura de control
b)receptor si emitator de impulsuri
c)sursa de alimentare
d)echipamente de comunicatii radio
Sistemul de navigatie OMEGA este un system de navigatie electronica :
a)pe unde foarte lungi cu frecventa 3*100 -3*101KHz
Sist de navigatie Omega este un system de navigatie electronica :
a)diferential-telemetric de faza cu selectie temporara a semnalelor
La sistemul de navigatie OMEGA bazele sunt de :

a)5000-6000 Mm
Statiile la sistemul de navigatie Omega se recunosc dupa :
a)oscilatiile speciale emise in pauza dintre pachetele de semnal
b)amplasarea si amplitudinea semnalelor ce apar la baleiaj
c)momentul aparitiei semnalelor , determinat cu ajutorul cronometrului naval
d)strobul format la indicator pe timpul sincronizarii comutatorului, care are
aceasi forma cu diagrama temporara de emisie a oscilatiilor si care pot fi
suprapuse
Indicatorul de receptie naval al sistemului OMEGA :
a)are un numar de canale de frecvente conditionat de numarul treptelor de
eliminare a multivalentei
b)are doua canale de frecvente pentru utilizarea unei trepte de eliminare a multivalentei
c)are aceiasi frecventa intermediara pentru toate canalele

Sistemul de navigatie Decca este un system electronic de navigatie

a)diferential telemetric in faza cu selectie de frecventa a semnalelor
Statiile de emisie ale sistemului de navigatie DECCA :
a)emit oscilatii coerente, (multiplu al frecventei de baza)
b)introduce o temporizare fixa de baza
Sist de navig Decca este un system electronic de navig :
a)pe unde lungi de joasa frecventa 3.101 3.102 Khz

Circuitul standard al sistemului DECCA e format din :

a)o statie principala si trei secundare
Pentru masurarea diferentelor fazelor intre oscilatiile emise de o pereche de statii la
diferite frecvente , la indicatorul de receptie de la bord ale sistemului Decca:
a)aceste frecvente se aduc la frecv de comparare ce reprezinta cel mai mic
multiplu comun al acestora
Pentru eliminarea multivalentei la sistemul de navigatie DECCA :
a)se intrerupe umisia semnalelor de navigatie de cateva ori pe minut, pe o durata
scurta, in decursul careia se emit semnale suplimentare de comparare, formate din

doua componente start/stop de la statia principala si secundara emise

concomitant - sistemul V
b)se intrerupe emisia semnalelor de navigatie de cateva ori pe minut, pe o durata
scurta, in decursul careia se emit semnale suplimentare de comparare, formate din
patru componente start/stop de la statia principala si secundara emise succesiv
Radiogoniometrele navale permit rezolvarea urmatoarelor probleme de navigatie:
a)determinarea punctului navei dupa relevmentul radio
b)navigatia pe relevment prin determinarea directiei la radiofar
c)determinarea directiei la un sinistru naval de la bordul navei aflata in
pericol

Radiogoniometrele navale folosesc :

a)un sistem combinat de antene format dintr-o antenna baston si o antenna cadru
mobile
b)un sistem combinat format dintr-o antenna baston si doua antene cadru fixe, una
situate in planul diametral si alta in planul transversal al navei
Directia de sosire a undelor radio se poate stabilii univoc cu ajutorul :
a)a)unui sistem format din doua bobine fixe reciproc perpendicular cuplate cu antenele
cadru si a unei bobine mobile situate in interiorul celor fixe
b)a doua sisteme de deviatie, reciproc perpendiculare, ale tubului catodic, cuplate cu
antene cadru
Erorile de goniometrare sunt date de :
a)erorile sistemului fomat din antenele cadru reciproc perpendiculare
b)asimetria electrica a circuitului de cuplare a cadrului cu intrarea in etajele de
amplificare ale radiogoniometrului
c)influenta obiectelor metalice si ale corpului navei asupra tensiunilor induse in
antenele cadru, prin indicatii secundare

Deviatia radio reprezinta :

a)diferenta dintre relevmentul radio adevarat si relevmentul radio masurat
Deviatia radio e formata din :
a)o componenta circulara, doua componente semicirculare si doua componente
cuadrantale

Componenta circulara a deviatiei radio este produsa :

a ) de emitatori secundari similari antenei cadru
d) de nedispunerea antenei cadru exact in planul diametral al navei
Componentele cuadrantale ale deviatiei radio sunt produse :
a)de emitatori secundari similari antenei cadru
d)de nedispunerea antenei cadru exact in planul diametral al navei
Componentele semicirculare ale deviatiei radio sunt produse :
a) de emitatori secundari similari antenei cadru
b) de emitatori secundari similari ai antenei verticale
c) de antene de emisie ale echipamentelor de radiocomunicatii de la bordul navei
Compensarea deviatilor circulare si semicirculare se realizeaza prin :
a)dispunerea antenei cadru exact in planul diametral al navei
c)decuplarea (izolarea) antenelor de emisie de la bord pe timpul goniometrarii
Compensarea deviatiei cuadrantale se realizeaza :
a) prin cuplarea unor inductante in serie cu antenna cadru
b) prin cuplarea unor inductante in paralel cu antenna cadru
Circuitul de intrare in goniometru acustic trebuie sa asigure :
c)posibilitatea de reglare a amplitudinii semnalului receptionat pentru obtinerea
minimului acustic

Radiogoniometrul visual se deosebeste de cel acustic prin :

a)faptul ca la cel visual bobina detectoare se roteste continuu
b)faptul ca la cel visual semnalul de la bobinele varienctului se aplica la sistemul
de diflexie al tubului cinescop
c)faptul ca cel visual pe langa goniometrul propriuzis au si un variometru
Radiogoniometrele vizuale pot fi :
a)cu un canal de amplificare video si unul audio
b)cu doua canale de amplificare video si unul audio

Elementele orbitei satelitului artificial sunt :

a)semiaxa mare si excentricitatea
b)modul ascendant si modul descendent
c)punctele perigee si apogeu
Parametrii de miscare ai satelitului artificial sunt :
a)distanta fata de centrul Pamantului
b)anomalia reala a miscarii ( unghiul polar )
c)perioada de evolutie a satelitului
Sistemul de sateliti TRANSIT cuprinde :
a)cinci sateliti cu orbite polare
b)patru statii de urmarire a satelitilor
c)un centru de calcul si doua statii de injectie
Echipamentul radionavigatiei de pe satelit contine :
a)doua emitatoare modulate in faza
b)un receptor pentru receptionarea informatilor transmise de statiile terestre
c)o memorie ce stocheaza datele primate de la sol
d)un orologiu de mare precizie
f)un dispozitiv electronic de programare ce regleaza functionarea aparaturii de pe
satelit
g)doua antene spirale, plasate pe suprafata satelitului
i)un radio telemetru
j)un system de alimentare cu energie electrica cu baterii solare
k)un system tampon cu baterii din argint nichel si cadmiu nichel
l)un system de stbilizare pe orbita

Receptorul de navigatie prin satelit :

a)primeste de la satelit un semnal de frecventa (~400Mhz)modulat in faza cu
datele referitoare la orbita satelitului in timp
b)extrega variatia frecventei purtatoare a semnalului emis de satelit, variatie data
de efectul Doppler
c)determina pozitia navei denumita fix
Sistemul Global de pozitionare NAVSTAR/GPS a fost conceput in vederea :
a)determinarii stadimetrice a pozitiilor diferitelor puncte situate pe suprafata
Pamantului, din pozitii cunoscute ale satelitilor
b)determinarii precise a drumului si vitezei vehiculelor terestre, maritime sau
spatiale detinatoare de receptoare GPS
c)coordonarii precise a timpului

Determinarea distantei satelit-receptor in cadrul GPS realizeaza :

a)la receptor prin procesarea semnalului emis continuu de satelit
b)prin masurarea timpului necesar semnalului emis, care se propaga cu viteza
luminii, pentru a parcurge distanta satelit-receptor
c)prin determinarea variatiei fazei semnalului emis de satelit datorita vitezei navei
Sistemul de pozitionare global GPS cuprinde :
a)segmental spatial
b)segmental de control
c)segmental utilizatorului
In algoritmul de calcul al distantelor din durata traiectorului satelit-receptor se utilizeaza :
b)codul C/A(Coarse/Acquisition Code), accesibil tuturor utilizatorilor civili
c)codul SPS(Standard Positioning Service), accesibil tuturor utilizatorilor civili
d)codul P(Precision Code), rezervat utilizatorilor militari americani si un numar
limitat de alti utilizatori
In algoritmul de calcul al distantelor din durata traiectorului satelit-receptor se utilizeaza
a)metoda S/A(Selective/Avalibility) consta in alterarea intentionata a informatiei
de timp continuta in mesajul de navigatie
b)metoda AS(Anti-Spoofing), consta in inlocuirea codului P cu un alt cod Y, care
limiteaza strict accesul utilizatorilor civili la precizia sistemului
c)metoda AS(Anti-Spoofing), consta in inlocuirea codului P cu un alt cod Y, care
face imposibila emisia din afara sistemului a unor semnale purtand semnatura
GPS
d)codul PPS(Precise Positioning Service), rezervat utilizatorilor militari americani
si un numar limitat de alti utilizatori
Segmentul de control (Sistemul operational de control) realizeaza :
a)determinarea orbitelor satelitilor
c)sincronizarea ceasurilor satelitilor
d)transmiterea de comenzi pentru corectarea orbitelor satelitilor
Sistemul DGPS(GPS Diferential) :
a)este un system in care un utilizator dintr-o pozitie determinate foloseste
semnalele receptorului DGPS pentru transmiterea unor semnale receptorului de
corectie
b)semnalele de corectie transmise de statiile costiere DGPS pot fi receptionate de
un utilizator civil aflat in apropiere pentru corectia propriului semnal GPS

Sistemul ECDIS are ca scop :

a)ridicarea sigurantei vietii pe mare
b)facilitatea tinerii la zi a hartilor de navigatie
d)poate inlocuii perfect harta clasica
Sistemul ECDIS contine urmatoarele elemente :
a)elemente periferice
b)calculatorul
c)harta electronica
Elementele periferice ale sistemului ECDIS sunt :
a)receptorul GPS
b)radarul
c)lochul
d)sonda
e)girocompasul
ENC(Electronic Navigational Chart) reprezinta:
a)baza de date standardizate din punct de vedere al continutului, structurii si
formei folosita de sistemul ECDIS
b)baza de date sub autoritatea oficiilor hidrografice nationale
c)baza de date ce contine informatii necesare unei navigatii in siguranta
d)baza de date conforma cu hartile clasice
SENC(Sitem Electronic Navigational Chart) reprezinta :
a)o baza de date care pe langa datele continute pe ENC pentru introducerea si a
altor date de catre utilizator
b)o derivate navigationala a GIS(Sistem de Informatii Geografice)
GIS(Sistemul de Informatii Geografice) este un system :
a)ce contine o baza de date care permite cartografierea si analiza fenomenelor si
entitatilor de pe suprafata terestra
b)care permite definirea, construirea, actualizarea si exploatarea

TEST GRIL NR. 1 LA DISCIPLINA N.L IV NC

1. Harta electronic de marin conine:
a. informaia cultural (drumuri, orae, zone industriale);
b. informaia topografic (linia rmului, insule, forme de relief, granie);
c. informaia hidrografic (linii batimetrice, direcii ale curenilor, elemente
referitoare la hul):
d. informaia turistic.
2. Este recomandat ca receptorul GPS s fie:
a. setat cu sistemul de referin WGS 84, iar transformrile de coordonate s se fac la
harta local;
b. setat cu sistemul de referin la geoidul local, iar transformrile de coordonate s se
fac la harta raportat la WGS 84;
c. setat cu sistemul de referin WGS 84, iar transformrile de coordonate nu se vor face
la harta local:
d. nici una din variantele anterioare.
3. Nivele informative de afiare al hrii electronice sunt:
a. de baz;
b. standard;
c. intermediar;
d. complet.
4. Hrile electronice de navigaie (ENC) pot fi:
a. oficiale;
b. neoficiale;
c. de hrtie;
d. pariale.
5. Hrile electronice de navigaie (ENC) oficiale pot fi:
a. produse de ctre o direcie hidrografic naional (organizaie guvernamental);
b. nici una din variantele anterioare;
c. actualizate periodic conform cerinelor SOLAS;
d. produse sub autoritatea unei direcii hidrografice naionale (organizaie
guvernamental).
6. Sistemul ECDIS conine:
a. aparatura de calcul i afiare;
b. softul de afiare;
c. baza de date cu hrile electronice de navigaie;
d. antene de recepie n banda MF/HF.
7. Punctul reprezint:
a. un clement care nu are suprafa;
b. un element care nu are dimensiune;
c. un element care are coordonate ce l definesc;
d. un element care are etichet.
8. Hrile electronice de navigaie (ENC) pot fi realizate cu date de tip:
a. scalar,
b. analogic;

c. raster;
d. vectorial.
9. Hrile electronice de tip vectorial:
a. necesit un timp ndelungat pentru producie;
b. au un cost de producie mare;
c. necesit un proces complicat de verificare a datelor:
d. necesit un soft speciale de rulare.
10. n evoluia geoidelor s-au evideniat urmtoarele faze:
a. geoide oceanice;
b. geoide regionale;
c. geoide mondiale;
d. geoide locale.
11. Modelele grafice folosite la hrile electronice vectoriale sunt:
a. spagheti;
b. nici una din variantele anterioare;
c. topologic de suprafa;
d. topologic de reea.
12.In cazul suprafeelor geoide locale:
a. se folosesc metode astronomice:
b. nici una din variantele anterioare;
c. punctele se determin cu raportri la punctele accesibile;
d. se determin punctele accesibille.
13. Hrile utilizate de ECDIS sunt:
a. hri electronice de navigaie oficiale care rspund la specificaiile S-57
b. aprobate de o autoritate guvernamental;
c. echivalente cu hrile de hrtie;
d. neoficiale.
14. Primitivele grafice folosite la hrile electronice vectoriale sunt:
a. pixelul;
b. arcul;
c. nodul;
d. punctul.
15. Rezoluia IMO prin care se stabilesc standardele ECDIS n 1995a. A 781 (aliniatul 22);
b. A 817 (aliniatul 19);
c.S 917 (aliniatul 9);
d.A/S 718 (aliniatul 13).
17. Standardele de nregistrare a voiajului sunt:
a. posibilitatea de nregistrare a ntregului voiaj cu intervale din 4 in 4 ore;
b. pstrarea n memorie a nregistrrii ultimelor 12 ore din voiaj fr a putea fi terse;
c. n ultimele 12 ore s poat afia datele de navigaie;
d. situaia de navigaie s fie prezentat la interval de 1 minut.
18. Baza afiajului ECDIS:
a. reprezint nivelul de informaii care nu poate fi ters din afiaj;
b. conine informaii care sunt cerute n toate zonele de navigaie;

c. conine informaii care sunt cerute n toate circumstanele;

.
d.reprezint lipsa posibilitii afirii notelor utilizatorului.
19. Publicaia IHO S 52 stabilete:
a.coninutul hrii electronice;
b. afiajul ECDIS;
c. culorile;
d. simbolurile.
20. Precizia hrilor electronice:
a. nici una din variantele anterioare;
b. depinde de corectitudinea cu care datele sunt prelucrate de cartograf;
c. dificultatea calculelor pentru determinarea punctelor,;
d. depinde de exactitatea datelor de pe teren.
21. Satellite Derived Position reprezint:
a. corecia punctelor obinute cu receptorul GPS atunci cnd se trec n hrile locale;
b. corecia punctelor din hrile locale raportate la sistemul WGS 84;
c. corecia punctelor din hrile locale care folosesc ca sistem de referin geoide locale;
d. nici una din variantele anterioare.
22. Care este diferena maxim ntre sistemul de rerin local i sistemul de referin mondial?
a. 100 cabluri;
b. 100 metri;
c. 7 mile marine;
d. nici una din variantele anterioare.
23. Primitivele grafice folosite la hrile electronice vectoriale sunt:
a. pixelui;
b. corpul;
c. octetul;
d. poligonul.
24. Pentru realizarea unei hri, precizia depinde de:
a. datele raportate;
b. compilarea datelor;
c. scara hrii;
d. dificultatea calculelor pentru determinarea punctelor.
25. ECDIS reprezint:
a. sistemul de afiare i informare a hrii electronice;
b un echipament electronic al crui standard a fost stabilit de IMO;
c. sistemul de afiare a hrii electronice;
d. nici una din variantele anterioare.
26. Rezoluia IMO pentru standardele ECDIS stabilete ca sistemul s permit:
a. planificarea voiajului:
b. monitorizarea voiajului;
c. afiarea informaiilor de navigaie;
d. luarea legturii cu navele din zon.
27. Hrile electronice de navigaie (ENC):
a. asigur acces facil i rapid la informaii prin transmiterea datelor n celule;
b. folosesc informaii care au ca sistem de referin WGS 84;
c. permit mrirea imaginii;

d. toate variantele anterioare.

28. Planificarea voiajului cu sistemul ECDIS reprezint:
a. stabilirea punctelor de schimbare de drum;
b. modificarea unor puncte de schimbare de drum;
c. limitele de abatere lateral ale drumului navei;
d. stabilirea curbelor de giraie n punctele de schimbare de drum.
29. Informaiile prioritare ale sistemului ECDIS sunt:
a. date hidrometeorologice;
b. informaii RADAR;
c. informaii introduse de utilizator;
d. mesaje i avertizri ECDIS.
30. Indicaiile i alarmele ECDIS reprezint;
a. alarme despre abaterea de la drum;
b. alarma cnd ruta planificat trece peste un contur de siguran;
c. situaia cnd zona din jurul navei necesit o atenie deosebit;
d. nici una din variantele anterioare.
31. Sarcinile segmentului de control GPS sunt:
a. determinarea orbitelor sateliilor;
b. determinarea precis a timpului i elaborarea unui model de predicie a coreciei de
timp pentru fiecare satelit;
c. sincronizarea ceasurilor dup scara de timp atomic a sistemului;
d. transmiterea periodic a unui mesaj ctre satelii, coninnd corecii.
32. Pentru determinarea poziiei punctului receptorului pe suprafaa Pmntului este nevoie de
cel puin:
a. 3 satelii;
b. 4 satelii;
c. 5 satelii,
d. 6 satelii.
33. Surse de informare pentru planificarea voiajului:
a. presa audio-vizual;
b. hrile climatice;
c. table de distane;
d date de Ia armatori.
34. Datele de navigaie din semnalul transmis de sateliii GPSa. se structureaz pe 5 subsuccesiuni;
b. au n componen succesiuni cu durata de 6 secund
c. au n componen succesiuni de 500 bii;
d. au n componen succesiuni de 300 bii.
35. Sateliii GPS sunt dispui:
a. pe trei orbite cvasicirculare, decalate cu 120 in ascensiunea dreapt si inclinarea de
45 fa de planul Ecuatorului;
b.pe sase orbite cvasicirculare, decalate cu 60 in ascensiunea dreapt si inclinarea de
55 fa de planul Ecuatorului;
c. pe patru orbite cvasicirculare, decalate cu 90 n ascensiunea dreapt i nclinare de 35
fa de planul Ecuatorului;

d. pe ase orbite cvasicirculare, decalate cu 60 n ascensiunea dreapt i nclinare de 65

fa de planul Ecuatorului.
36. Mrimile care descriu poziia poziia satelitului pe orbit sunt:
a. longitudinea geocentric Q" a nodului ascendent;
b- unghiul yM de nclinare al planului orbitei fa de planul ecuatorului;
c. unghiul yM ntre razele vector ale nodului ascendent i perigeului;
d. nlimea satelitului 0".
37. Precizia estimei prin calcul este influenat de:
a. curent;
b. vnt;
c. valuri;
d. precizia indicaiilor compaselor i lochurilor dispuse la bordul navei.
38. Documentele care se ntocmesc la planificarea rutei:
a. tabel cu farurile i semnele care se vor utiliza;
b. tabel cu hrile generale i de drum;
c. tabel cu documente nautice pentru ruta prestabilit;
d. tabel cu punctele de schimbare de drum.
39. Codul C/A:
a. are aceeai amplitudine ca i amplitudinea codului P;
b. are amplitudinea dubl fa de amplitudinea codului P;
c. are amplitudinea jumtate fa de amplitudinea codului P;
d. nici una din variantele anterioare.
40. Principiul de determinare a poziiei unui punct folosind sistemul NAVSTAR se bazeaz pe:
a. principiul lui Keppler:
b. determinarea timpului cat semnalul parcurge traiectul emisie - receptie
c. determinarea distanei dintre satelii i receptor,
d. principiul ineriei.
41. Eroarea ionosfenc:
a. este invers proporional cu ptratul frecvenei purttoarei,
b. are valoare diferit pentru fiecare frecven purttoare;
c. sc determina prin compararea celor dou purttoare;
d. nici una din variantele anterioare.
42. Mesajul de navigaie conine:
.
a. table de maree;
b. parametrii de model ionosferic:
c. informaii despre poziia satelitului;
d. efemerida satelitului.
43. Perturbaiile n micarea sateliilor sunt cauzate de urmtorii factori:
: rezistena provocat de atmosfera terestr;
b. neomogenitatea cmpului forelor de atracie ale Pmntului;
c. cmpurile de atracie ale celorlalte corpuri cereti;
d. presiunea radiaiei solare.
44. Sistemul GPS se compune din urmtoarele subsisteme funcionale:
a. subsistemul (segmentul) spaial format dintr-un numr determinat de satelii artificiali
ai Pmntului specializai;
b. subsistemul (segmentul) de comand i control:

c. subsistemul (segmentul) utilizatorilor, format din totalitatea receptoarelor ce utilizeaz

informaiile satelitare pentru determinarea poziiei navei;
d. subsistemul de verificare al utilizatorilor de receptoare GPS.
45. Pentru planificarea voiajului n estima grafic a navigaiei costiere se folosesc:
a. hri cu scar mic;
b, hri cu scar mare;
c. planuri;
d. efemerida satelitului.
46. Conceptul navigaiei integrale reprezint utilizarea echipamentelor i sistemelor de navigaie
pentru:
a. planificarea voiajului;
b. monitorizarea voiajului;
c. asigurarea siguranei navei;
d. asigurarea siguranei echipajului.
47. Perioada de rotaie complet a sateliilor GPS este:
a. 18 ore siderale;
b. 24 ore siderale;
c. 12 ore siderale;
d. 16 ore siderale.
48. Eroarea de refracie ionosferic:
a. depinde de timpul zilei;
b. depinde de nlimea satelitului;
c, depinde de latitudinea receptorului;
d- determin o imprecizie mai mare de 2,5 metrii.
49. Sistemul NAVSTAR permite:
a. detenninarea frecventei Doppler;
b. determinarea drumului i vitezei;
c. coordonarea precis a timpului
d. determinarea stadimetric a poziiei diferitelor puncte.I
50. Principii pentru navigaia n strmtori i canale (fluvii):
a. navigaia se face, de regul, pe partea din dreapta;
b. se urmresc semnalele de pe mal;
c. la coturi nu se dau semnale acustice;
d. n apropierea dragilor se mrete viteza.
51. Pentru planificarea voiajului n estima grafic a navigaiei oceanice se folosesc:
a. hri cu scar mic;
b. hri cu scar mare;
c. planuri;
d. toate variantele anterioare.
52. Sistemul satelitar GPS are:
a. 22 satelii;
b. 21 satelii;
c. 18 satelii;
d. 24 satelii.
53. Succesul navigaiei n zone cu ghea:
a. nu depinde de viteza navei;

b. nu depinde de existena pasajelor libere n ghea;

c. depide de experiena comandantului:
d. nici una din variantele anterioare.
54. Pentru navigaia n treceri dificile:
a. se folosesc hri la scar mic;
b. schimbrile de drum se fac n funcie de giraia navei;
c. prezena comandantului nu este necesar pe puntea de comand;
d. nu se observ navele din jur pentru evitarea coliziunilor.
55. Sistemul DGPS:
a. permite creterea preciziei n zonele aglomerate;
b. determin corecia erorii ionosferice;
c. permite corectarea erorilor multiunde;
d. necesit receptoare specializate.
56. Linii de poziii costiere sunt:
a. dreapta de relevment;
b. cercul de distan inegal;
c. aliniamentul;
d. linia izocora.
57. Sistemul GAL1LEO:
a. are 30 de satelii;
b. are sateliii dispui pe 3 orbite;
c. are orbitele nclinate cu 56 fa de planul Ecuatorului;
d. este un sistem militar de poziionare.
58. nlimea la care sunt amplasai sateliii GPS este:
a. 20200 km;
b.10100 km
c.1000km
d.50000km
59.Sistemul Navstar permite:
a. determinarea pozitiei punctelor pe suprafata terestra
b. determinarea pozitiei punctelor pe suprafaa apelor;
c. determinarea pozitiei punctelor in spaiu;
d. determinarea frecveni Doppler.
60. Sateliii GPS conin;
a. aparatura radioelectronicl de procesare i emisie a semnalui purtator de
informatie;
b. ceasul atomic;
c echipamente auxiliare;
d. aparatura radtoclectronic de recepie a semnalului transmis de staiile de la sol

NAVIGAIE INTEGRAT
TEST NR. 1
1. Care este destinaia sistemelor electronice de navigaie (S.E.N.) navale?
a. sistemele electronice de navigaie (S.E.N.) navale sunt destinate pentru determinarea
punctului navei, independent de condiiile hidro-meteorologice.
b. sistemele electronice de navigaie (S.E.N.) navale sunt destinate pentru determinarea punctului
navei, doar n condiii hidro-meteorologice favorabile.
c. sistemele electronice de navigaie (S.E.N.) navale sunt destinate pentru identificarea navelor atunci
cnd se afl la distane mici una de cealalt.
2 . Din ce subansambluri funcionale se compun sistemele de navigaie radio?
a. staiile de recepie de la bordul navelor;
b. staiile de recepie, indicatoare de emisie i aparatura de comand a staiilor de recepie;
c. staiile de emisie, indicatoarele de recepie i aparatura de comand a staiilor de emisie.
3 . Staiile de emisie:
a. reprezint aparatura de comand a staiilor de recepie;
b. sunt instalate n puncte fixe sau mobile de coordonate cunoscute i pe satelii artificiali;
c. permit recepionarea semnalelor de la coast.
4 . Indicatoarele de recepie:
a. sunt instalate pe nave i permit n funcie de semnalele recepionate de la staiile de emisie,
cu ajutorul hrilor speciale sau a calculatoarelor, s se stabileasc datele necesare de
navigaie;
b. reprezint aparatura de comand a staiilor de emisie;
c. permit recepionarea semnalelor de la bordul navelor.
5 . Cnd se formeaz informaia util la SEN?
a. Semnalul SEN nu conine informaie util la emisie sau la recepie;
b. Informaia util la SEN se formeaz pe parcursul emisiei undelor radio, datorit dependenei
parametrilor cmpului electromagnetic recepionat, de poziia navei fa de staiile de emisie;
c. Informaia util la SEN se formeaz pe parcursul propagrii undelor radio, datorit
dependenei parametrilor cmpului electromagnetic recepionat, de poziia navei fa de
staiile de emisie.
6 . Sistemele electronice de navigaie se bazeaz pe proprietatea undelor radio de a se propaga cu o vitez
de:
a. 300000 m/s;
b. 300000 km/s;

c. 300000 hm/s

7 . SNR sunt telemetrice temporare:

a. dac informaia util se pune n eviden prin msurarea decalajului de timp, deci prin
poziia n timp a impulsului radio recepionat pe scala timpului etalon;
b. dac informaia util se apreciaz din msurrile de faz ale cmpului electromagnetic, prin
defazajul impulsului recepionat;
c. dac msurarea frecvenei oscilaiei, raportat la cea etalon, poate stabili mrimea distanei;

8 . SNR sunt telemetrice de faz:

a. dac msurarea frecvenei oscilaiei, raportat la cea etalon, poate stabili mrimea distanei;
b. dac informaia util se apreciaz din msurrile de faz ale cmpului electromagnetic, prin
defazajul impulsului recepionat;
c. dac informaia util se pune n eviden prin msurarea decalajului de timp, deci prin poziia n
timp a impulsului radio recepionat pe scala timpului etalon.
9 . SNR sunt telemetrice de faz cu selecie de frecven.:
a. dac informaia util se apreciaz din msurrile de faz ale cmpului electromagnetic, prin
defazajul impulsului recepionat;
b. dac informaia util se pune n eviden prin msurarea decalajului de timp, deci prin poziia n
timp a impulsului radio recepionat pe scala timpului etalon;
c. dac msurarea frecvenei oscilaiei, raportat la cea etalon, poate stabili mrimea distanei.

NAVIGAIE INTEGRAT TEST NR. 2

1. Care sunt, de obicei, valorile excentricitii orbitelor sateliilor de navigaie?
a. e 0,002 0,02.
b. e 0,004 0,04.
c. e 0,006 0,04.
2. Care sunt parametrii spaiali ai micrii unui satelit?
a. i, j, k.
b. X1, Y1, Z1, , r.
c. a, e, , , i perioada de revoluie T.
3. Care sunt factorii perturbatori care condiioneaz micarea sateliilor?
a. cmpul de gravitaie al Lunei i Soarelui , de forele de frecare ale particulelor mediului, de
forele electrice i magnetice
b. neomogenitatea i asimetria cmpului gravitaional al Pmntului
c. precesia Pmntului
4. Ce cuprinde sistemul TRANSIT?
a. 2 satelii ce se mic pe orbite polare, 4 staii de urmrire a sateliilor.
b. 3 satelii ce se mic pe orbite polare, 2 staii de urmrire a sateliilor i 2 staii de injecie.
c. 5 satelii ce se mic pe orbite polare, 4 staii de urmrire a sateliilor, un centru de calcul i 2
staii de injecie.
5. Ce form prezint orbitele sateliilor TRANSIT?
a. sunt aproape circulare (mai exact eliptice cu o excentricitate foarte mic), la o nlime de cca
1.075 km deasupra suprafeei Pmntului.
b. sunt circulare, la o nlime de cca 1.075 km deasupra suprafeei Pmntului.
c. sunt eliptice, cu o excentricitate mare, la o nlime de cca 1.075 km deasupra suprafeei
Pmntului.
6. Cu ce vitez se deplaseaz pe orbitele polare sateliii TRANSIT i ce perioad de rotaie au?
a. cu o vitez de 7,3 km/h, avnd perioada de rotaie de cca 107 zile.
b. cu o vitez de 7,3 m/s, avnd perioada de rotaie de cca 107 ore.
c. cu o vitez de 7,3 km/s, avnd perioada de rotaie de cca 107 min.
7. Cnd poate fi recepionat semnalul de la un satelit TRANSIT?
a. Semnalul de la un satelit poate fi recepionat numai dac satelitul se afl deasupra orizontului.
b. Semnalul de la un satelit poate fi recepionat numai dac satelitul se afl n planul orizontului.
c. Semnalul de la un satelit poate fi recepionat numai dac satelitul se afl n planul meridianului.
8. Care este durata unei recepii?
a. n funcie de nclinarea orbitei fa de planul meridian al locului, durata unei recepii poate fi ntre 0
i 10 minute.
b. n funcie de nclinarea orbitei fa de planul meridian al locului, durata unei recepii poate fi
ntre 0 i 18 minute.
c. n funcie de nclinarea orbitei fa de planul meridian al locului, durata unei recepii poate fi ntre 0
i 8 minute.
9. De cte staii terestre sunt urmrii sateliii TRANSIT?
a. 4 staii terestre
b. 3 staii terestre
c. 2 staii terestre
10. Unde se afl staiile terestre din sistemul TRANSIT?
a. Staia principal se afl la POINT MUGU California, iar celelalte la Prospect Harbour
Maine (SUA), Rosemount Minnesota (SUA) i WAHIWA Hawai.
b. Staia principal se afl la DENVER Alaska, iar celelalte la MIAMI - Florida (SUA), Rosemount
Minnesota (SUA) i HONOLULU Hawai.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

c. Staia principal se afl la CHICAGO Texas, iar celelalte la DETROIT Columbia (SUA), LOS
ANGELES California (SUA) i MEXICO CITY Mexic.
Ce se transmite de la staiile terestre la centrul de calcul?
a. Datele referitoare la distana la satelit culese de staii.
b. Datele referitoare la efectul Doppler culese de staii.
c. Datele referitoare la efectul Coriolis culese de staii.
Ce determin calculatorul sistemului TRANSIT?
a. orbitele sateliilor, precum i evoluia lor pe perioada urmtoare.
b. nivelul perturbaiilor la care sunt supuse micrile sateliilor.
c. parametrii semnalelor de radiofrecven de la satelii.
Unde sunt dispuse staiile de injecie ale sistemului TRANSIT?
a. staiile de injecie sunt amplasate la LOS ANGELES California (SUA) i MEXICO CITY
Mexic.
b. staiile de injecie sunt amplasate la Point-Mugu i Rosemount.
c. staiile de injecie sunt amplasate la Rosemount Minnesota (SUA) i HONOLULU Hawai.
Ce transmite centrul de calcul la staiile terestre ale sistemului TRANSIT?
a. mesaj de navigaie
b. semnale de orientare a sateliilor
c. semnale de verificare a sateliilor
Ce determin calculatorul sistemului TRANSIT?
a. orbitele sateliilor, precum i evoluia lor pe perioada urmtoare.
b. nivelul semnalului de radiofrecven a emitorului dispus pe satelit
c. corecii ale semnalului recepionat de la staiile terestre
Cu ce este echipat un satelit al sistemului TRANSIT?
a. dou emitoare modulate n faz , pilotate de un oscilator de nalt stabilitate (fig. 4.5.); un
emitor cu o putere de 1,25 W care lucreaz pe 399,968 (aprox. 400) MHz, iar cellalt cu o
putere de 0,8 W pe l49,988(aprox. 150) MH; un receptor pentru captarea informaiilor
transmise de staiile terestre; o memorie ce stocheaz datele primite de la sol i le furnizeaz
modulatorului; un orologiu de mare precizie; un dispozitiv electronic de programare ce
regleaz funcionarea aparaturii de pe satelit; dou antene spirale, plasate pe suprafaa
satelitului; un radiotelemetru pe frecvena de 108,03 MHz; un sistem de alimentare cu energie
electric, constnd din baterii solare i baterii tampon cu argint-nichel i cadmiunichel; un
sistem de stabilitate pe orbit.
b. unitate central cu procesorul Z 80, memoriile RAM i ROM; interfa specializat care asigur
comunicarea cu receptorul primind i furniznd semnalele tipice acestei aplicaii; interfaa cu
tastatura i display-ul receptorului; interfaa pentru utilizarea semnalelor digitale de LOG i GYRO;
convertor A/D pentru cuplarea cu sistemele de LOG i GYRO; interfee de comunicare cu periferice
exterioare: serial RS232C i paralel.
c. Sistemul cuprinde dou pri: una, de radiofrecven, care furnizeaz date i informaii referitoare la
frecvena Doppler; a doua, digital de calcul, care asigur comenzile necesare prii de
radiofrecven ct i toate semnele necesare pentru a facilita comunicarea cu dispozitivele periferice
att din interiorul ct i din exteriorul receptorului (testatur, display etc.).
Cum sunt organizate datele ce se transmit de la satelit la receptor?
a. Datele sunt organizate n mesaje de 4103 bii, care se transmit n 1 min.
b. Datele sunt organizate n mesaje de 5103 bii, care se transmit n 1,5 min.
c. Datele sunt organizate n mesaje de 6103 bii, care se transmit n 2 min.
Din ce este format receptorul sistemului TRANSIT ?
a. Receptorul cuprinde: unitatea central cu procesorul Z 80, memoriile RAM i ROM; interfa
specializat care asigur comunicarea cu receptorul primind i furniznd semnalele tipice acestei
aplicaii; interfaa cu tastatura i display-ul receptorului; interfaa pentru utilizarea semnalelor

digitale de LOG i GYRO; convertor A/D pentru cuplarea cu sistemele de LOG i GYRO; interfee
de comunicare cu periferice exterioare: serial RS232C i paralel.
b. Receptorul cuprinde dou pri: una, de radiofrecven, care furnizeaz date i informaii
referitoare la frecvena Doppler; a doua, digital de calcul, care asigur comenzile necesare
prii de radiofrecven ct i toate semnele necesare pentru a facilita comunicarea cu
dispozitivele periferice att din interiorul ct i din exteriorul receptorului (testatur, display
etc.).
c. Receptor pentru captarea informaiilor transmise de staiile terestre; o memorie ce stocheaz datele
primite de la sol i le furnizeaz modulatorului; un orologiu de mare precizie; un dispozitiv
electronic de programare ce regleaz funcionarea aparaturii de pe satelit; dou antene spirale,
plasate pe suprafaa satelitului; un radiotelemetru pe frecvena de 108,03 MHz; un sistem de
alimentare cu energie electric, constnd din baterii solare i baterii tampon cu argint-nichel i
cadmiunichel; un sistem de stabilitate pe orbit.
19. Din ce este format partea digital a receptorului?
a. Receptor pentru captarea informaiilor transmise de staiile terestre; o memorie ce stocheaz datele
primite de la sol i le furnizeaz modulatorului; un orologiu de mare precizie; un dispozitiv
electronic de programare ce regleaz funcionarea aparaturii de pe satelit; dou antene spirale,
plasate pe suprafaa satelitului; un radiotelemetru pe frecvena de 108,03 MHz; un sistem de
alimentare cu energie electric, constnd din baterii solare i baterii tampon cu argint-nichel i
cadmiunichel; un sistem de stabilitate pe orbit.
b. unitate central cu procesorul Z 80, memoriile RAM i ROM; interfa specializat care
asigur comunicarea cu receptorul primind i furniznd semnalele tipice acestei aplicaii;
interfaa cu tastatura i display-ul receptorului; interfaa pentru utilizarea semnalelor digitale
de LOG i GYRO; convertor A/D pentru cuplarea cu sistemele de LOG i GYRO; interfee de
comunicare cu periferice exterioare: serial RS232C i paralel.
c. dou emitoare modulate n faz , pilotate de un oscilator de nalt stabilitate (fig. 4.5.); un emitor
cu o putere de 1,25 W care lucreaz pe 399,968 (aprox. 400) MHz, iar cellalt cu o putere de 0,8 W
pe l49,988(aprox. 150) MH; un receptor pentru captarea informaiilor transmise de staiile terestre;
o memorie ce stocheaz datele primite de la sol i le furnizeaz modulatorului; un orologiu de mare
precizie.
20. Ce semnale asigur microcalculatorul receptorului?
a. semnalele necesare controlului buclei PLL; semnalele necesare refacerii biilor i deci
obinerii datelor; validarea i decodificarea datelor transmise de satelit; calculul fixului;
efectuarea anumitor programe de navigaie; afiarea i introducerea datelor; comunicarea cu
periferice exterioare (Printer) sau alt calculator.
b. semnalele convertite de la sistemele de LOG i GYRO i interfee de comunicare cu periferice
exterioare: serial RS232C i paralel
c. semnale de radiofrecven care asigur nivelul de informaii necesar pentru prelucrarea digital a
acestora.

NAVIGAIE INTEGRAT TEST NR. 3

1. n ce scop a fost conceput sistemul GPS?
a. pentru determinarea stadimetric a poziiilor diferitelor puncte situate pe suprafaa
Pmntului, pe mare sau n spaiu, din poziii cunoscute ale sateliilor.
b. pentru determinarea precis a drumului i vitezei vehiculelor terestre, maritime sau spaiale
deintoare de receptoare GPS.
c. coordonarea precis a timpului.
2. Cum se realizeaz determinarea distanei receptor satelit?
a. Determinarea distanei receptor satelit se realizeaz n receptor prin procesarea semnalelor
emise continuu de sateliii GPS, din analiza fazei semnalului.
b. Determinarea distanei receptor satelit se deduce din durata traiectului satelit receptor a
semnalului, codificat, emis de satelit multiplicat cu viteza luminii.
c. Determinarea distanei receptor satelit se realizeaz n receptor prin procesarea semnalelor emise
continuu de sateliii GPS, din analiza amplitudinii semnalului.
3. Care este principiul poziionrii GPS?
a. Cerina fundamental de acoperire global, n sensul c numrul sateliilor, dispunerea lor pe
orbite i poziia orbitelor n spaiu, s asigure vizibilitatea continu a cel puin 4 satelii
simultan, cu o elevaie de cel puin 15 deasupra orizontului, din orice punct terestru.
b. Cerina fundamental de acoperire zonal, n sensul c numrul sateliilor, dispunerea lor pe orbite
i poziia orbitelor n spaiu, s asigure vizibilitatea continu a cel puin 4 satelii simultan, cu o
elevaie de cel puin 15 deasupra orizontului, din orice punct de pe uscat i din zonele navigabile.
c. Cerina fundamental de acoperire global, n sensul c numrul sateliilor, dispunerea lor pe orbite
i poziia orbitelor n spaiu, s asigure vizibilitatea continu a cel puin 2 satelii simultan, cu o
elevaie de cel puin 55 deasupra orizontului, din orice punct terestru.
4. Ce cuprinde sistemul spaial al sistemul GPS?
a. Sistemul GPS cuprinde 24 satelii care satisfac necesitatea fundamental de acoperire global.
Schema prevede dispunerea sateliilor pe orbite cvasi-circulare, la o altitudine de circa 20200
Km i cu o perioad orbital de 12 ore siderale (semidiurn).
b. Sistemul GPS cuprinde 21 satelii care satisfac necesitatea fundamental de acoperire zonal.
Schema prevede dispunerea sateliilor pe orbite cvasi-circulare, la o altitudine de circa 10100 Km i
cu o perioad orbital de 6 ore siderale.
c. Sistemul GPS cuprinde 18 satelii care satisfac necesitatea fundamental de acoperire zonal.
Schema prevede dispunerea sateliilor pe orbite cvasi-circulare, la o altitudine de circa 20200 Km i
cu o perioad orbital de 12 ore siderale (semidiurn).
5. Cte orbite cuprinde segmentul spaial GPS i cum sunt dispuse orbitele sateliilor?
a. 4 orbite cvasicirculare (e=0,003), decalate cu 40 n ascensia dreapt a nodului ascendent i cu o
nclinare de 45 fa de planul ecuatorului.
b. 5 orbite cvasicirculare (e=0,003), decalate cu 50 n ascensia dreapt a nodului ascendent i cu o
nclinare de 50 fa de planul ecuatorului.
c. 6 orbite cvasicirculare (e=0,003), decalate cu 60 n ascensia dreapt a nodului ascendent i cu
o nclinare de 55 fa de planul ecuatorului.
6. Ce reprezint codul C/A (Coarse / Acquisition Code)?
a. Codul C/A (Coarse / Acquisition Code) este un model matematic al ionosferei.
b. Codul C/A (Coarse / Acquisition Code) reprezint o metod de interzicere a accesului
utilizatorilor civili la precizia total a sistemului GPS.
c. Codul C/A (Coarse / Acquisition Code), denumit i SPS (Standard Positioning Service), este
accesibil tuturor utilizatorilor civili i este modulat doar pe purttoarea L1 (nefiind astfel
posibil nlturarea complet a erorii de refracie ionosferic).
7. Ce reprezint codul P (Precision Code)?

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

a. Codul P (Precision Code), denumit i PPS (Precise Positioning Service) este rezervat uzului
utilizatorilor militari americani i unui numr limitat de ali utilizatori autorizai.
b. Codul P, cu o lungime de und de doar 30m, este modulat pe ambele frecvene purttoare L1
i L2, distanele calculate nefiind influenate de erorile de refracie ionosferic
c. Codul P (Precision Code) este o metod de interzicere a accesului utilizatorilor militari la precizia
total a sistemului GPS.
Ce informaii mai cuprinde semnalul GPS?
a. purttoarele sunt modulate cu mesajul de navigaie cuprinznd: efemerida satelitului,
parametrii de model ionosferic, informaiile despre poziia sateliilor, timpul sistemului i
eroarea ceasului fa de scara de timp GPS a sistemului.
b. nivelul perturbaiilor la care sunt supuse micrile sateliilor GPS.
c. parametrii semnalelor de radiofrecven de la satelii GPS.
Care sunt metodele pentru limitarea accesului utilizatorilor civili la precizia total a sistemului?
a. Metoda S/A (Selective / Availability) const n alterarea intenionat a informaiei de timp
coninut n mesajul de navigaie;
b. Metoda AS (Anti-Spooling) const n nlocuirea codului P cu un alt cod, numit cod Y, care
limiteaz strict accesul utilizatorilor civili la precizia sistemului i care s fac imposibil
emisia din afara sistemului a unor semnale purtnd semntura GPS care s creeze confuzii ori
erori n determinarea poziiei.
c. Metoda refraciei ionosferice, prin crearea unui model matematic al ionosferei.
Care sunt categoriile de utilizatori ai sistemului GPS?
a. utilizatori militari, cei care dein receptoare cod - P.
b. utilizatori civili, cei care dein receptoare GPS mono-frecven, cod-C/A.
c. utilizatori militari i civili care dein receptoare GPS.
Ce reprezint sistemul DGPS?
a. DGPS este un sistem n care un receptor dintr-o poziie precis determinat (o staie de litoral)
folosete semnalele GPS-ului pentru calcularea erorilor i apoi i transmiterea unui semnal de
corecie receptoarelor din zona de aciune pentru eliminarea acestor erori.
b. Reconversia semnalului de la sateliii sistemului GPS i transmisia acestuia la receptoarele GPS.
c. Analizarea i corecia orbitelor sateliilor sistemului GPS.
Care informaii primete receptorul GPS al staiei de referin de la satelit?
a. Poziia satelitului.
b. Date despre aparatura de la bordul satelitului.
c. Date despre orbitelor sateliilor sistemului GPS.
Ce parametru este analizat de receptorul GPS al staiei de referin?
a. Diferena dintre timpul teoretic necesar semnalului pentru a ajunge la receptorul GPS al
staiei de referin i timpul real.
b. Diferena de amplitudine.
c. Diferena de frecven.
Ce transmite staia de referin DGPS dup calculul erorii de semnal?
a. Staia de referin DGPS transmite apoi un semnal de corecie, efect care este folosit pentru
corectarea disponibilitii selective, a ntrzierii ionosferice i a tuturor celorlalte surse de
erori pe care cele dou receptoare le au n comun.
b. Staia de referin DGPS transmite semnale de orientare a sateliilor
c. Staia de referin DGPS transmite semnale de verificare a sateliilor
Care este precizia sistemului DGPS?
a. rezultatele poziionrii DGPS sunt la fel de precise cu cele ale Standard Positioning Service (cod
C/A).
b. rezultatele poziionrii DGPS sunt la fel de precise cu cele ale Serviciului de Poziionare
Precis (cod P).
c. rezultatele poziionrii DGPS sunt la fel de precise cu cele ale sistemului TRANSIT.

NAVIGAIE INTEGRAT TEST NR. 4

1. Care sunt obiectivele sistemului integrat de navigaie?
a. preluarea automat, de la diferii senzori de navigaie i supraveghere, a datelor necesare
conducerii navei;
b. efectuarea calculelor de navigaie: calculul drumului (adevrat - Da, compas Dc, giro Dg,
dat de satelit Ds); determinarea automat a coordonatelor punctului navei (, ); trasarea
automat a drumului i nscrierea pe harta electronic de navigaie;
c. transmiterea i recepionarea informaiilor (comunicaiilor) despre: situaia navei, portul de
plecare, ruta, portul de sosire, comunicaiile de pericol i de urgen, avize hidro-meteorolige.
d. Supravegherea magaziilor, compartimentelor i spaiilor pentru: prevenirea i/sau limitarea
incendiilor, nchiderea compartimentelor inundate, pstrarea temperaturii i a umiditii
constante
2. n ce const termenul de punte integrat?
a. Termenul de punte integrat se refer la mai multe combinaii posibile de software i
echipamente proiectate special pentru nevoile individuale ale fiecrei nave, din acest motiv
fiecare sistem de punte integrat este diferit de la nav la nav
b. Sistemul integrat al navigaiei moderne const n informatizarea tuturor activitilor de
comand, control i coordonare de la bordul navei.
c. Folosirea unor echipamente de conversie analog/digital care transform i integreaz semnalele
echipamentelor dispuse pe puntea de comand.
3. Care sunt echipamentele de navigaie care fac parte din sistemul integrat de navigaie?
a. pilotul automat, girocompasul, compasul magnetic, sonda ultrason, lochul.
b. instalaia de lumini de navigaie
c. termometru, barometru, anemometru.
4. Care sunt echipamentele radioelectronice de navigaie care fac parte din sistemul integrat de
navigaie?
a. receptorul hiperbolic de navigaie.
b. radiogoniometru.
c. receptorul GPS.
5. Care sunt datele care caracterizeaz intele prelucrate de radarul de navigaie?
a. CPA punctul de maxim apropiere, TCPA timpul pna la punctul de maxim apropiere;
b. distana nav int, relevmente nav int, vitez i drum;
c. punctul navei, viteza deasupra fundului, abaterea lateral de la drumul adevrat.
6. Care sunt principalele caracteristici ale sistemului de hrilor electronice ECDIS?
a. folosirea filtrului Kalman pentru a procesa informaiile luate de la GPS, DGPS i ali senzori
ai vaporului pentru a corecta n permanen poziia navei.
b. planificarea rutei de navigaie i funcii de monitorizare, faciliti de avertizare pentru a
contribui la o navigaie n siguran, afiarea adncimilor i avertizarea cnd exist pericol de
euare.
c. interfa pentru CD pentru a ncrca i pentru a corecta n permanen hrile din baza de
date, informaii despre inte preluate de la echipamentul AIS i de la echipamentul ARPA pot
fi folosite pentru a evita ajungerea la situaii de urgen, respectiv evitarea coliziunilor.
7. Ce funcie ndeplinete opiunea OVERLAY a sistemului ECDIS?
a. suprapunere imaginea radar peste imaginea hrii electronice.

b. pentru ajustarea luminozitii ecranului hrii electronice

c. afieaz anumite ferestre care dein informaii despre marcajele de navigaie , deasemenea dispune
de funcia de activare/dezactivare a anumitor marcaje de navigaie
8. Ce funcie ndeplinete opiunea GAIN a sistemului ECDIS?
a. pentru reglarea intensitii semnalului;
b. pentru nlturarea paraziilor datoraii precipitaiilor;
c. pentru ajustarea valorii relevmentului activ.
9. Ce funcie ndeplinete opiunea VRM a sistemului ECDIS?
a. pentru nlturarea paraziilor datoraii mrii
b. pentru resetarea alarmelor auditive
c. pentru ajustarea valorii cercului variabil de distan activ
10. Caresunt principalele funcii a calculului rutei de navigaie cu ajutorul sistemului ECDIS?
a. Principala funcie a calculului rutei este de a defini punctele de schimbare de drum i razele
de giraie pentru fiecare punct;
b. Stabilirea limitelor i vitezei pentru fiecare segment, desemenea calculul timpului de plecare i
de sosire i planul de voiaj cel mai economic;
c. Stabilirea abaterii maxim admise de la drumul adevrat al navei.

TESTE NI
1. Sistemele electronice de navigatie au in componente :
a)statii de emisie
b)indicatoare de receptie instalate la bord
d)aparatura de comanda a statilor de emisie
2) Sistemele electronice de navigatie se deosebesc de sistemele de comunicatii radio
prin ..
a) propagarii semnalului
b) emisiei semnalului
c) receptiei semnaluluioarea amplificarii semnalului
3. Sistemele electronice de navigatie se bazeaza pe proprietatea undelor radio de a se
propaga cu o viteza de :
a)
b)
c)
d)

1500 ms
340 ms
3*108 ms
3*105 Kms

4) Sistemele electronice de navigatie pot masura

a) diferenta de timp
b) diferenta de faza
c) diferenta de frecventa
d) diferenta de amplitudine a semnalului
5. Sistemele electronice de navigatie pot masura :
a)
b)
c)
d)

unghiul
distanta
diferenta distantelor
o combinatie liniara a distantelor

6) Sistemele electronice de navigatie se clasifica in :

a) telemetrice
b) telemetrice diferentiale
c) goniometrice
d) decametrice
7. Sistemele electronice de navigatie au ca parametrii principali :
a)
b)
c)
d)

raza de actiune
precizia determinate
capacitatea de informare
protectia fata de actiunile inamice

8) Eroarea rezultata in determinarea punctului navei cu ajutorul sistemelor electronice de

navigatie se compune din:
a)
b)
c)
d)

eroare instrumentala
eroare datorata propagarii undelor data de conditiile de propagare
eroarea datorita parazitilor atmosferici
eroarea data de starea marii

9. Izolinile in cazul sistemelor electronice de navigatie sunt :

a)
b)
c)
d)

hiperbola
cercul
dreapta
eliptica

10) Distanta intre elemetele vibratoare ale antenei directionale a radiogoniometrului

trebuie sa fie :
a)
b)
c)
d)

mai mica decat dimensiunile navei

egala cu lungimea navei
egala cu latimea navei
mai mare decat inaltimea navei deasupra liniei de plutire

11. Eroarea in determinarea punctului cu sisteme electronice de navigatie prin sateliti,

depinde de :
a)
b)
c)
d)

distanta satelit nava

numarul de sateliti din cadrul sistemului
distanta dintre satelit si statia de comanda
precizia datelor privind pozitia satelitului pe orbita

12) Domeniu de lucru al sistemelor electronice de navigatie reprezinta:

a) suprafata in limitele careia se asigura determinarea punctului navei cu o eroare
medie patratica ce nu depaseste valoarea data
b) suprafata in limita careia se poate deplasa nava
c) suprafata delimitata de un cerc cu raza de 1000 Mm
d) suprafata in limitele careia se asigura determinarea punctului navei cu o eroare
medie patratica ce nu depaseste lungimea navei
13.La propagarea undelor radio intr-un spatiu omogen, campul ridicat de antenna
verticala este format din :
a) componenta verticala a campului electric si componenta orizontala a campului
magnetic
b) ambele componente verticala si orizontala ale campului electric si magnetic
c) componentele orizontale ale campurilor electric si magnetic
d) componentele verticale ale campurilor electric si magnetic

14) Schemele de temporizare variabila de faza si detimp au rolul:

a) de a crea 2 tensiuni defazate de timp al carui defazaj se poate regla continu
b) de a crea 2 tensiuni de antifaza al carui defazaj trimis sa fie mentinut
continuu
c) de a crea 2 semnale in faza a carui amplitudune sa poata fii reglata continu
d) de a crea un semnal care sa se opuna celui receptionat
15. Schemele de temporizare variabila de faza si de timp se construiesc cu ajutorul unor
defazari de tip :
a)
b)
c)
d)

inductiv
captiv
rezistiv
conductori

16 ) Schemle sensibile la temporizarea unui semnal fata de altul pot fii :

a)
b)
c)
d)

detectorul de faza
discriminatorul de timp
intarzietorul de semnal
numaratorul de timp

17. Detectorul de faza e format in principiu din :

a)
b)
c)
d)

circuit multiplicator si filtru de joasa frecventa

circuite sumatoare
circuite diferentiale
circuite sinfazice

18) La iesirea detectorului de faza se obtine:

a)
b)
c)
d)

numai componenta constanta a tensiunii proportinala cu diferenta fazelor

numai componenta de inalta fregventa
suma tensiunilor aplicata la intrare
diferenta tensiunilor aplicate la iesire

19. Dicriminatorul de timp este format in principiu din :

a) circuit multiplicator si un circuit integrator cuplate in serie comandate prin
intermediul unui circuit poarta
b) circuite diferentiale
c) circuite amplificatoare de semnal mic
d) circuite basculante bistabile

20) Masurarea diferentei de faza se poate realize cu :

a)
b)
c)
d)

osciloscopul catodic
detectoare sensibile la faza
fazmetre
frecventmetru

21. Masuratorile de faza sunt caracterizate de multivalenta rezultatelor datorita :

a) diferitelor numere intregi de lungimi de unda care pot corespunde la aceiasi
diferenta de faza
b) distantelor mari dintre statile de emisie si receptorul care se afla la bord
c) conditiile de propagare a undelor radio
numarului mare de statii de emisie
22) Eliminarea multivalentelor rezultatelor masuratorilor se poate realiza :
a) prin compararea datelor de la 2 mijloace de determinare a punctului navei
b) cu ajutorul emisiei de oscilatii suplimentare
c) prin numararea numarului de lungimi de unda corespunzatoare diferentei de
distante
d) prin masurarea diferentei distantelor dintre nava si statiile de emisie
23. Sistemul de navigatie LORAN este un sistem de navigatie electronic :
a)
b)
c)
d)

diferential-telemetric
goniometric
de amplitudine
de frecventa

24) Sistemul de navigatie Loran este un sist de navigatie electronic:

a)
b)
c)
d)

cu emisie in impulsuri
cu emisie continua
cu emisie in trepte
cu emisie in oscilatii sinusoidale

25. Sistemul de navigatie LORAN este un sistem de navigatie electronic la care se

masoara diferenta :
a) de timp dintre momentele receptionarii impulsurilor de la statiile principale si
secundare
b) deamptitudine a semnalelor receptionate de la statiile principala si secundara
c) de frecventa a semnalelor receptionate
d) sinfazica a semnalelor receptionate

26) Sistemul de navigatie Loran-A este continut

a)
b)
c)
d)

dintr-o statie principala si una secundara

dintr-o statie principala si doua la 5 secundare
dintr-o statie principala si 3 secundare
din 2 statii principale si una secundara

27. Recunoasterea impulsurilor emise de statia principala se poate face prin :

a) emisia de catre statia principala a unui impuls suplimentar de recunoastere
b) introducerea unui timp de intarziere intre momentul emisiei semnalului de catre
statia principala si momentul emisiei semnalului de catre statia secundara, astfel
incat aceasta diferenta de timp sa fie mai mica de T/2, unde T este perioada de
repetitie a impulsurilor
c) emisia de impulsuri de frecventa diferita, de catre cele doua statii
receptia semnalelor de la cele doua statii cu ajutorul a doua receptoare separate
d) receptia semnalelor de la cele doua statii cu ajutorul a doua receptoare separate
28) La sistemul Loran-A semnalele statiei principale se receptioneaza intotdeauna
inaintea semnalelor corespunzatoare statiei secundare :
a)
b)
c)
d)

in orice punct al zonei de lucru a cuplului de statii

doar pe linia de baza a cuplului de baza
doar pe perpendicular ape linia de baza a cuplului de baza
depinde de pozitia navei in zona de lucru a cuplului de statii

29. La sistemul LORAN - A semnalele statiei principale se receptioneaza :

a) intotdeauna pe linia superioara de explorare a tubului cinescopic
b) pe linia superioara sau pe linia inferioara de explorare a tubului cinescop functie
de pozitia navei fata de statii
c) intotdeauna pe linia inferioara de explorare a tubului cinescop
d) pe linia superioara de explorare a tubului cinescop cand nava se afla pe linia de
baza a cuplului de statii sip e linia inferioara cand nava se afla in alt punct decat
pe linia de baza
30) Perechile de statii ale sistemului Loran-A se deosebesc intre ele prin :
a)
b)
c)
d)

frecventa purtatoarei
puterea semnalului emis
grupa de frecventa de receptie
amplitudinea semnalului emis

31. Perechile de statii ale sistemului LORAN - A se deosebesc intre ele prin :
a)
b)
c)
d)

frecventa de receptie a impulsurilor

forma semnalului emis
numarul de impulsuri emise
durata impulsului emis

32) Orice instalatie de litoral poate functiona:

a) in acelasi timp ca statie principala pentru o pereche si secundara pentru alta ,
in acest caz are doua emitatoare care genereaza impulsuri pe doua frecvente
independente de receptie pe aceasi antenna
b) numai ca statie principala sau ca statie secundara
c) ca statie principala pentru cel mult 2 perechi de statii
d) ca statie secundara pentru cel mult 2 perechi de statii
33. Fiecare statie de litoral a sistemului LORAN - A contine :
a)
b)
c)
d)

sincronizator
generator de impulsuri
antene de receptie si emisie
aparatur de comunicaii de serviciu.

34) Sist de navigatie Loran-C este un sistem de navigatie :

a)
b)
c)
d)

in faza impuls
in impuls
in faza cu selectie de frecventa
in faza cu selectie temporara

35. Statile de emisie ale sistemului de navigatie LORAN - C :

a) functioneaza in grupe, care formeaza un circuit unic format dintr-o statie
principala si doua la cinci statii secundare
b) functioneaza in pereche de cate doua statii, dintre care una principala si una
secundara
c) functioneaza in grupe de cate o statie principala care emite in impuls si doua la
cinci statii secundare care emit in faza
d) functioneaza in perechi de cate doua statii, dintre care una principala care emite in
faza si una secundara care emite in impuls
36) Statiile de emisie al sistemului Loran C emit trenuri de impulsuri:
a)
b)
c)
d)

formate din 9 impulsuri la statia principala

formata din 8 impulsuri la statiile secundare
formata din 8 impulsuri atat la statia principala cat si la statiile secundare
formate dintrun numar de impulsuri diferit de la o statie la alta

37. Eliminarea influentei undelor spatiale de la impulsurile precedente asupra celor

urmatoare, la sistemul de navigatie LORAN - C, se realizeaza prin aplicarea :
a)
b)
c)
d)

modularii in frecventa
modularii in plitudine
codificarii de faza
a doua perioade de repetitie a serilor de impulsuri

38) Codificarea de faza a impulsurilor in serie al sistemului de navigatie Loran-C are

urmatoarele avantaje:
a) inlesneste recunoasterea automata a statiei principale
b) permite urmarirea automata a semnalului chiar la un semnal de 1/10 1/20
c) permite masurarea diferentei de faza indifferent de distanta dintre receptorii
staiilor de emisie
d) permite masurarea diferentei de faza a semnalului indifferent de dist intre
receptor si statiile de emisie
39. Indicatorii de receptie navali ai sistemelor in faza-impuls LORAN - C pot fi :
a) cu suprapunere vizuala a fronturilor infasurarilor impulsurilor radi
b) cu suprapunere vizuala a fronturilor dupa modularea de inalta frecventa a
impulsurilor radio
c) cu masurarea automata a diferentei de faza ale oscilatiilor purtatoare in punctual
characteristic al impulsurilor radio
d) cu cautarea automata a semnalelor de depasirea nivelului de zgomot
40) Statiile costiere de litoral constau in :
a)
b)
c)
d)

sincronizator si aparatura de control

receptor si emitator de impulsuri
sursa de alimentare
echipamente de comunicatii radio

41. Sistemul de navigatie OMEGA este un system de navigatie electronica :

a)
b)
c)
d)

pe unde foarte lungi cu frecventa 3*100 -3*101KHz

pe unde lungi cu frecventa 3*101-3*102KHz
pe unde medii cu frecventa 3*102-3*103KHz
pe unde scurte cu frecventa 3*103-3*104KHz

42) Sist de navigatie Omega este un system de navigatie electronica :

a)
b)
c)
d)

diferential-telemetric de faza cu selectie temporara a semnalelor

diferential-telemetric in impuls faza
diferential-telemetric in impuls
diferential-telemetric de faza cu selctie de frecvente a semnalelor

43. La sistemul de navigatie OMEGA bazele sunt de :

a)
b)
c)
d)

5000-6000 Mm
300-400 Mm
800-1000 Mm
2000-3000 Mm

44) Statiile la sistemul de navigatie Omega se recunosc dupa :

a)
b)
c)
d)

oscilatiile speciale emise in pauza dintre pachetele de semnal

amplasarea si amplitudinea semnalelor ce apar la baleiaj
momentul aparitiei semnalelor , determinat cu ajutorul cronometrului naval
strobul format la indicator pe timpul sincronizarii comutatorului, care are
aceasi forma cu diagrama temporara de emisie a oscilatiilor si care pot fi
suprapuse

45. Indicatorul de receptie naval al sistemului OMEGA :

a) are un numar de canale de frecvente conditionat de numarul treptelor de eliminare
a multivalentei
b) are doua canale de frecvente pentru utilizarea unei trepte de eliminare a
multivalentei
c) are aceiasi frecventa intermediara pentru toate canalele
d) are frecventa intermediara specifica fiecarui canal de receptie
46)Sistemul de navigatie Decca este un system electronic de navigatie
a)
b)
c)
d)

diferential telemetric in faza cu selectie de frecventa a semnalelor

diferential telemetric in impuls faza
diferential telemetric in impuls
diferential telemetric in faza cu selectie temporara a semnalelor

47. Statiile de emisie ale sistemului de navigatie DECCA :

a)
b)
c)
d)

emit oscilatii coerente, (multiplu al frecventei de baza)

introduce o temporizare fixa de baza
emit oscilatii mecoerente
introduce o temporizare variabila de baza, functie de distanta dintre statii

48) Sist de navig Decca este un system electronic de navig :

a)
b)
c)
d)

pe unde lungi de joasa frecventa 3.101 3.102 Khz

pe unde f lungi de foarte joasa frecventa 3.100 3.101 Khz
pe unde medii de medie frecventa 3.102 - 3.103 Khz
pe unde ultra scurte de foarte inalta frecventa 3.105 3.106 Khz

49. Circuitul standard al sistemului DECCA e format din :

a)
b)
c)
d)

o statie principala si trei secundare

o statie principala si doua secundare
o statie principala si una secundara
doua statii principale si doua secundare

50) Pentru masurarea diferentelor fazelor intre oscilatiile emise de o pereche de statii la
diferite frecvente , la indicatorul de receptie de la bord ale sistemului Decca:
a) aceste frecvente se aduc la frecv de comparare ce reprezinta cel mai mic
multiplu comun al acestora
b) aceste semnale sunt receptionate pe rand si apoi comparate la frecv
infasuratoarei
c) se receptioneaza frecv e la perechile de statii intr-o anumita ordine , la timpi
foarte bine sincrinizati si apoi se masuoara defazajul
d) pentru o buna precizie se aleg cele mai apropiate statii de emisie de nava
proprie si se transmite catre receptor un semnal de recunmoastere
51. Pentru eliminarea multivalentei la sistemul de navigatie DECCA :
a) se intrerupe umisia semnalelor de navigatie de cateva ori pe minut, pe o durata
scurta, in decursul careia se emit semnale suplimentare de comparare, formate din
doua componente start/stop de la statia principala si secundara emise
concomitant - sistemul V
b) se intrerupe emisia semnalelor de navigatie de cateva ori pe minut, pe o durata
scurta, in decursul careia se emit semnale suplimentare de comparare, formate din
patru componente start/stop de la statia principala si secundara emise succesiv
dupa un ciclu dat sistemul MP ( Multi Pulse )
c) se intrerupe emisia semnalelor de navigatie de cateva ori pe minut, pe o durata
scurta, in decursul careia se emit doua semnale suplimentare de recunoastere de la
statia principala si secunadra concomitant
d) se intrerupe emisia sistemelor de navigatie de cateva ori pe minut, pe o durata
scurta, in decursul careia se emit patru semnale suplimentare de la statia
principala si secundara succesiv
52) Radiogoniometrele navale permit rezolvarea urmatoarelor probleme de navigatie:
a)
b)
c)
d)

determinarea punctului navei dupa relevmentul radio

navigatia pe relevment prin determinarea directiei la radiofar
determinarea directiei la un sinistru naval de la bordul navei aflata in pericol
determinarea distantei pana la radiofar

53. Radiogoniometrele navale folosesc :

a) un sistem combinat de antene format dintr-o antenna baston si o antenna cadru
mobile
b) un sistem combinat format dintr-o antenna baston si doua antene cadru fixe, una
situate in planul diametral si alta in planul transversal al navei
c) un sistem combinat format dintr-o antenna cadru fixa si una mobile
d) un sistem combinat format dintr-o antenna baston si o antenna cadru fixa situate
in planul diametral al navei
54. Directia de sosire a undelor radio se poate stabilii univoc cu ajutorul :
a) unui sistem format din doua bobine fixe reciproc perpendicular cuplate cu antenele
cadru si a unei bobine mobile situate in interiorul celor fixe
b) a doua sisteme de deviatie, reciproc perpendiculare, ale tubului catodic, cuplate cu
antene cadru
c) a doua sisteme de compensare a tensiunilor ce sosesc de la antenele cadru
55. Erorile de goniometrare sunt date de :
a) erorile sistemului fomat din antenele cadru reciproc perpendiculare
b) asimetria electrica a circuitului de cuplare a cadrului cu intrarea in etajele de
amplificare ale radiogoniometrului
c) influenta obiectelor metalice si ale corpului navei asupra tensiunilor induse in
antenele cadru, prin indicatii secundare
d) reflexiile undelor radio de suprafata marii
56. Deviatia radio reprezinta :
a) diferenta dintre relevmentul radio adevarat si relevmentul radio masurat
b) diferenta dintre relevmentul adevarat scos din harta si relevmentul giro masurat la
girofar
c) diferenta dintre relevmentul radio adevarat si relevmentul compass masurat la
radiofar
d) diferenta dintre relevmentul radio masurat si relevmentul adevarat
57. Deviatia radio e formata din :
a) o componenta circulara, doua componente semicirculare si doua componente
cuadrantale
b) o componenta circulara, o componenta semicirculara si o componenta cuadrantala
c) o componenenta constanta, doua componente in antifaza
d) doua componente in faza si doua componente in antifaza

58. Componenta circulara a deviatiei radio este produsa :

a) de emitatori secundari similari antenei cadru
b) de emitatori secundari similari antenei verticale
c) de antene de emisie ale echipamentelor de radiocomunicatii de la bordul navei
d) de nedispunerea antenei cadru exact in planul diametral al navei
59. Componentele cuadrantale ale deviatiei radio sunt produse :
a)
b)
c)
d)

de emitatori secundari similari antenei cadru

de emitatori secundari similari antenei verticale
de antene de emisie ale echipamentelor de radiocomunicatii de la bordul navei
de nedispunerea antenei cadru exact in planul diametral al navei

60. Componentele semicirculare ale deviatiei radio sunt produse :

a) de emitatori secundari similari antenei cadru
b) de emitatori secundari similari ai antenei verticale
c) de antene de emisie ale echipamentelor de radiocomunicatii de la bordul navei
d) de antene de receptie ale altor echipamente
61. Compensarea deviatilor circulare si semicirculare se realizeaza prin :
a)
b)
c)
d)

dispunerea antenei cadru exact in planul diametral al navei

ridicarea antenei cat mai sus fata de corpul navei
decuplarea (izolarea) antenelor de emisie de la bord pe timpul goniometrarii
aceste deviatii avand valori mici nu se compenseaza

62. Compensarea deviatiei cuadrantale se realizeaza :

a)
b)
c)
d)

prin cuplarea unor inductante in serie cu antenna cadru

prin cuplarea unor inductante in paralel cu antenna cadru
prin ridicarea antenei cadru cat mai sus fata de corpul navei
dispunerea antenei cadru exact in planul diametral al navei

63. Circuitul de intrare in goniometru acustic trebuie sa asigure :

a) goniometrarea dupa minimul acustic cu ajutorul antenei cadru
b) determinarea sensului la radiofar cu ajutorul sistemului de antenna cadru si
antenna verticala
c) posibilitatea de reglare a amplitudinii semnalului receptionat pentru obtinerea
minimului acustic
d) amplificarea semnalului pana la valoarea maxima posibila

64. Radiogoniometrul visual se deosebeste de cel acustic prin :

a) faptul ca la cel visual bobina detectoare se roteste continuu
b) faptul ca la cel visual semnalul de la bobinele varienctului se aplica la sistemul de
diflexie al tubului cinescop
c) faptul ca cel visual pe langa goniometrul propriuzis au si un variometru
d) nu sunt deosebiri intre cele doua goniometre
65. Radiogoniometrele vizuale pot fi :
a)
b)
c)
d)

cu un canal de amplificare video si unul audio

cu doua canale de amplificare video si unul audio
cu trei canale de amplificare video si unul audio
cu doua canale de amplificare video si doua audio

66. Elementele orbitei satelitului artificial sunt :

a)
b)
c)
d)

semiaxa mare si excentricitatea

modul ascendant si modul descendent
punctele perigee si apogeu
lungimea orbitei satelitului

67. Parametrii de miscare ai satelitului artificial sunt :

a)
b)
c)
d)

distanta fata de centrul Pamantului

anomalia reala a miscarii ( unghiul polar )
perioada de evolutie a satelitului
distanta fata de suprafata Pamantului

68. Sistemul de sateliti TRANSIT cuprinde :

a)
b)
c)
d)

cinci sateliti cu orbite polare

patru statii de urmarire a satelitilor
un centru de calcul si doua statii de injectie
sapte sateliti cu orbite geostationare

69. Echipamentul radionavigatiei de pe satelit contine :

a)
b)
c)
d)
e)
f)

doua emitatoare modulate in faza

un receptor pentru receptionarea informatilor transmise de statiile terestre
o memorie ce stocheaza datele primate de la sol
un orologiu de mare precizie
emitatoare de ultrasunete
un dispozitiv electronic de programare ce regleaza functionarea aparaturii de pe
satelit
g) doua antene spirale, plasate pe suprafata satelitului
h) un system gyroscopic pentru stabilizarea pe orbita a satelitului
i) un radio telemetru

j)
k)
l)
m)

un system de alimentare cu energie electrica cu baterii solare

un system tampon cu baterii din argint nichel si cadmiu nichel
un system de stbilizare pe orbita
un dispozitiv de masurare a distantei fata de pamant

Raspunsul corect este :

a) a b c d f g i j k l
b) a c d e f i j k l m
c) a b c e f g h i k l
d) a b c d e g h j k m
70. Receptorul de navigatie prin satelit :
a) primeste de la satelit un semnal de frecventa (~400Mhz)modulat in faza cu datele
referitoare la orbita satelitului in timp
b) extrega variatia frecventei purtatoare a semnalului emis de satelit, variatie data de
efectul Doppler
c) determina pozitia navei denumita fix
d) emite spre satelit date despre viteza si drumul navei
71. Sistemul Global de pozitionare NAVSTAR/GPS a fost conceput in vederea :
a) determinarii stadimetrice a pozitiilor diferitelor puncte situate pe suprafata
Pamantului, din pozitii cunoscute ale satelitilor
b) determinarii precise a drumului si vitezei vehiculelor terestre, maritime sau
spatiale detinatoare de receptoare GPS
c) coordonarii precise a timpului
d) distrugerii corpurilor ceresti neidentificate
72. Determinarea distantei satelit-receptor in cadrul GPS realizeaza :
a) la receptor prin procesarea semnalului emis continuu de satelit
b) prin masurarea timpului necesar semnalului emis, care se propaga cu viteza
luminii, pentru a parcurge distanta satelit-receptor
c) prin determinarea variatiei fazei semnalului emis de satelit datorita vitezei navei
d) la satelit prin analiza semnalului emis de satelit si reflectat de nava
73. Sistemul de pozitionare global GPS cuprinde :
a)
b)
c)
d)

segmental spatial
segmental de control
segmental utilizatorului
segmental de calcul

74. In algoritmul de calcul al distantelor din durata traiectorului satelit-receptor se

utilizeaza :
a) doua codusi pseudo-aleatoare, numite coduri PRN(Pseudo-Ranger-Number)

b) codul C/A(Coarse/Acquisition Code), accesibil tuturor utilizatorilor civili

c) codul SPS(Standard Positioning Service), accesibil tuturor utilizatorilor civili
d) codul P(Precision Code), rezervat utilizatorilor militari americani si un numar
limitat de alti utilizatori
75. In algoritmul de calcul al distantelor din durata traiectorului satelit-receptor se
utilizeaza
a) metoda S/A(Selective/Avalibility) consta in alterarea intentionata a informatiei de
timp continuta in mesajul de navigatie
b) metoda AS(Anti-Spoofing), consta in inlocuirea codului P cu un alt cod Y, care
limiteaza strict accesul utilizatorilor civili la precizia sistemului
c) metoda AS(Anti-Spoofing), consta in inlocuirea codului P cu un alt cod Y, care
face imposibila emisia din afara sistemului a unor semnale purtand semnatura
GPS
d) codul PPS(Precise Positioning Service), rezervat utilizatorilor militari americani
si un numar limitat de alti utilizatori
76. Segmentul de control (Sistemul operational de control) realizeaza :
a)
b)
c)
d)

determinarea orbitelor satelitilor

determinarea precisa a timpului
sincronizarea ceasurilor satelitilor
transmiterea de comenzi pentru corectarea orbitelor satelitilor

77. Sistemul DGPS(GPS Diferential) :

a) este un system in care un utilizator dintr-o pozitie determinate foloseste semnalele
receptorului DGPS pentru transmiterea unor semnale receptorului de corectie
b) semnalele de corectie transmise de statiile costiere DGPS pot fi receptionate de un
utilizator civil aflat in apropiere pentru corectia propriului semnal GPS
c) este un system diferential-telemetric in faza
d) este un system diferential telemetric in faza impuls
78. Sistemul ECDIS are ca scop :
a)
b)
c)
d)

ridicarea sigurantei vietii pe mare

facilitatea tinerii la zi a hartilor de navigatie
nu inlocuieste harta clasica
poate inlocuii perfect harta clasica

79. Sistemul ECDIS contine urmatoarele elemente :

a)
b)
c)
d)

elemente periferice
calculatorul
harta electronica
girocompasul

80. Elementele periferice ale sistemului ECDIS sunt :

a)
b)
c)
d)
e)

receptorul GPS
radarul
lochul
sonda
girocompasul

81. ENC(Electronic Navigational Chart) reprezinta:

a) baza de date standardizate din punct de vedere al continutului, structurii si formei
folosita de sistemul ECDIS
b) baza de date sub autoritatea oficiilor hidrografice nationale
c) baza de date ce contine informatii necesare unei navigatii in siguranta
d) baza de date conforma cu hartile clasice
82. SENC(Sitem Electronic Navigational Chart) reprezinta :
a) o baza de date care pe langa datele continute pe ENC pentru introducerea si a
altor date de catre utilizator
b) o derivate navigationala a GIS(Sistem de Informatii Geografice)
c) un system electronic costier pentru determinarea punctului navei
d) un system de navigatie prin sateliti artificiali
83. GIS(Sistemul de Informatii Geografice) este un system :
a) ce contine o baza de date care permite cartografierea si analiza fenomenelor si
entitatilor de pe suprafata terestra
b) care permite definirea, construirea, actualizarea si exploatarea
c) din dotarea Ministerului Educatiei pentru realizarea hartilor geografice
d) din dotarea Administratiei Cadrastale pentru cartografierea terenurilor agricole.