GRILE NAVIGATIE ELECTRONICA

1. Distanta liniei de baza dintre statia Master si Slave ale unui lant LORAN-C este de :
a) 350 Mm;
b) 600 Mm;
c) 800 Mm.

2. Cate rute de navigatie pot fi salvate in memoria GPS-ului :

a) 2-10 rute de navigatie;
b) 100-3000 rute de navigatie ;
c) 50-150 rute de navigatie.

3. Daca pe durata monitorizarii modului de deplasare a navei pe ruta creata pe GPS se

constata ca valoarea BRG (bearing) este mai mica decat valoarea COG ( course over
ground) urmatoarea corectie a deplasarii navei se impune:
a) o schimbare de drum la tribord;
b) o schimbare de drum la babord;
c) nu se modifica drumul navei ci viteza de deplasare a acesteia.

4. Numarul satelitilor utilizati de catre sistemul global de pozitionare este de :

a) 18 sateliti;
b) 24 sateliti;
c) 36 sateliti.

5. Reprezentarea grafica a portiunii de drum pe care nava trebuie sa o parcurga afisata in

fereastra pentru navigatie a receptorului GPS poarta denumirea :
a) waypoint;
b) highway;
c) receptorul GPS nu prezinta grafic drumul ce trebuie parcurs de nava.

6. Modificarea unei rute deja existente se poate realiza prin :

a) eliminarea unuia sau mai multor puncte de schimbare de drum de pe lista
rutei ;
b) introducerea de noi puncte de schimbare de drum aflate deja in memoria
receptorului GPS, dar in cadrul altor rute ;
c) pot fi definite noi puncte de schimbare de drum, care dupa ce au fost
memorate de GPS, pot fi selectate pentru a fi introduse in lista de puncte de
schimbare a rutei care se editeaza.

7. Harta electronica care reda caracteristicile geografice trebuie sa fie conforma standardelor
I.H.O :
a) S-57 ;
b) S-32 ;
c) S-52 .

8. Echipamentul ECDIS este considerat un mijloc eficient pentru:

 a) cresterea sigurantei navigatiei;
b) evitarea poluarii in zonele costiere;
c) simplificarea activitatii ofiterului de cart in ceea ce priveste lucrul pe harta.

9. Care din urmatoarele sisteme de referinta este utilizat in editarea hartilor in format
electronic :
a) ED 50 ;
b) NAD 83 ;
c) WGS 84 .

10. Punctul navei poate fi afisat pe harta electronica de navigatie pe baza informatiei
provenite de la doua echipamente de navigatie electronica independente, cum ar fi:
a) GPS/DGPS – RADAR ARPA ;
b) LORAN – GPS/DGPS ;
c) AIS – RADAR ARPA .

11. Un receptor GPS poate stoca in memorie un numar de puncte de schimbare de drum de :
a) 10 – 1500 puncte ;
b) 1 – 4500 puncte ;
c) 100 – 3000 puncte .

12. Care dintre urmatoarele operatiuni se regasesc in procedura corecta pentru definirea unei
noi rute utilizand harta electronica a GPS :
a) se apeleaza o harta electronica la scara mica care sa cuprinda pe cat posibil
intreaga zona in care urmeaza sa se efectueze navigatia ;
b) pe harta initial apelata se schiteaza o varianta bruta a rutei de navigatie ;
c) harta de navigatie va fi trecuta la o scara convenabila de detaliu in care se
vor stabili pozitiile definitive pentru principalele puncte de schimbare de
drum.

13. Principiul sistemului global de pozitie diferential se bazeaza pe :

a) datele privind pozitia navei primite de la satelit sunt receptionate mai intai de un
receptor fix, de pozitie cunoscuta, evaluate si corectate si apoi transmise catre un
receptor mobil;
b) datele privind pozitia navei primite de la satelit sunt receptionate mai intai de un
receptor mobil, evaluate si apoi transmise catre un receptor fix pentru corectare
c) datele privind pozitia navei primite de la satelit sunt receptionate atat de
catre un receptor mobil, cat si de catre un receptor fix, de pozitie cunoscuta,
receptorul fix calculeaza distanta de la satelit si o compara cu o distanta
standard pentru determinarea preciziei punctului geografic si in caz de
eroare transmite corectia receptorului mobil.

14. Din punct de vedere practic, in functie de caracteristicile zonei unde se naviga, GPS-ul va
fi setat astfel incat sa afiseze pe display:
a) fereastra pentru pozitia navei ;
b) fereastra pentru navigatie ;
c) ambele ferestre in paralel.
15. Dupa modul de editare hartile electronice pot fi :
a) harti neoficiale ;
b) harti acreditate de organizatii non-guvernamentale ;
c) harti oficiale .

16. Organizatiile participante la realizarea standardelor pentru hartile electronice de navigatie

si echipamente ECDIS sunt ;
a) Comisia Internationala pentru Electronica ;
b) Comisia Internationala Radio-Maritima ;
c) Organizatia Mondiala de Protejare a mediului Marin .

17. Capacitatea echipamentelor ECDIS de a inregistra deplasarea navei trebuie sa fie :

a) pentru toata durata voiajului in intervale de 4 ore ;
b) pentru ultimele 12 ore in asa maniera incat sa nu se deterioreze in niciun fel ;
c) pentru 24 de ore minim cu toate detaliile necesare.

18. Etichetarea unui echipament ECDIS cu eticheta Cod Galben semnifica :

a) un produs compatibil integral cu standardele I.M.O si I.H.O ;
b) un produs ce se conformeaza partial standardelor impuse ;
c) un produs care nu respecta niciun standard .

19. Functiile de alarmare legate de siguranta navigatiei incluse in programul de operare ale
echipamentului ECDIS sunt :
a) apropierea de un pericol de navigatie ;
b) abaterea peste limita programata fata de ruta trasata ;
c) apropierea unei tinte mobile la valori ale CPA/TCPA mai mici decat cele
programate .

20. Sistemul AIS este obligatoriu sa fie instalat la bordul tuturor navelor construite dupa data
de :
a) 1 iulie 2003 ;
b) 1 iulie 2002 ;
c) 1 iulie 2008 .

21. In cadrul ferestrei pentru sateliti a receptorului GPS modul de dispunere al satelitilor pe
bolta cereasca este schematizata prin doua cercuri concentrice, care reprezinta :
a) orizontul si cercul de inaltime de 600 ;
b) orizontul si cercul de inaltime de 450 ;
c) orizontul si cercul de inaltime de 300 .

22. Care dintre urmatoarele prescurtari nu sunt caracteristice terminologiei utilizate de

receptoarele GPS :
a) PRS, EQS, SDA ;
b) CMG, DTK, ROUTE ;
c) XTE, SOG, COG .
23. Utilizarea tronsoanelor de ruta in alcatuirea rutelor pe GPS se recomanda pentru rutele cu
o durata de mars mai mare de :
a) 120 – 360 ore ;
b) 48 – 60 ore ;
c) 48 – 72 ore .

24. Frecventele de lucru ale radiobalizelor utilizate in cadrul sistemului DGPS sunt :
a) 200.5 kHz – 650.5 kHz ;
b) 285 kHz – 325 kHz ;
c) 283.5 kHz – 315 kHz .

25. Bazele de date utilizate pentru stocarea informatiei tridimensionale primare pot fi de
forma :
a) 3D pentru elevatia terenului ;
b) 3D pentru adancimi ;
c) format raster .

26. In prezent la bordul navelor se pot utiliza exclusiv harti electronice, fara utilizarea hartilor
tiparite daca :
a) navigatia se realizeaza in zone complet acoperite de harti in format electronic;
b) in cazul traversadelor ;
c) nu exista nicio rezolutie nationala sau internationala care sa permita inlocuirea
totala a hartilor tiparite cu harti electronice .

27. Ce eroare poate aparea in precizia punctului in cazul in care echipamentul GPS utilizeaza
sistemul de referinta WGS – 84 si harta electronica un sistem de referinta diferit :
a) 3 mile marine ;
b) 1 mila marina ;
c) 2 mile marine .

28. Rezolutia I.M.O prin care s-au adoptat standardele pentru echipamentele ECDIS este :
a) A/318(23) din 15.12.1993 ;
b) A/827(15) din 15.12.1995 ;
c) A/817(19) din 15.12.1995 .

29. Care dintre urmatoarele formate de harti electronice de navigatie sunt acceptate pentru a
fi utilizate :
a) I.H.O standard S – 57 ;
b) NOAA BSB raster data ;
c) CMAP vector data .

30. In fereastra laterala a hartii electronice de navigatie vor fi afisate date referitoare la :
a) drumul tinut la timona ;
b) elemente de deriva ;
c) valoarea abaterii laterale de la ruta trasata .
1.Frecventa de operare a sistemului hiperbolic de navigatie Loran-C este:

100KHz

2.Acoperirea sistemului hiperbolic de navigatie Loran-A era de:

600-900 mm ziua/1250-1500 mm noaptea

3.Diferenta de timp dintre momentele receptionarii impulsurilor provenite de la o pereche de

statii ale unui sistem hiperbolic de navigatie Loran-C este de ordinul:

microsecundelor

4.Precizia punctului navei oferit de sistemul hiperbolic de navigatie Loran-C la distanta de 1200-
1400 mm fata de statia de emisie este de:

0,05-1,5 mm

5.O codificare de genul SL2-M utilizata de sistemul hiperbolic de navigatie Loran-C indica:

o statie principala

6.Satelitii constelatiei GPS sunt grupati intr-un numar de:

6 orbite

7.In cadrul terminologiei utilizate de sistemul GPS, prescurtarea CTS inseamna:

course to steer

8.Modul de dispunere al satelitilor pe bolta cereasca este schematizata pe ecranul receptorului

GPS prin 2 cercuri concentrice care reprezinta:

orizontul si cercul de inaltime de 45 de grade

9.In cadrul informatiilor afisate de receptorul GPS in zona “Utilizator”, ELPSD reprezinta:

timpul total scurs de la ultima resetare a cronometrului

10.In cazul navigatiei in apropierea coastei navigatorul va dori afisarea pe ecranul receptorului
GPS a informatiilor referitoare la:

abaterea navei fata de drumul trasat

11.Utilizarea tronsoanelor de ruta GPS se recomanda pentru rutele de mars mai lungi de:

48-72 ore

12.Balizele utilizate de sistemul de navigatie DGPS lucreaza pe frecventele:

283,5-315 KHz

13.Printre avantajele hartilor electronice in format Raster se numara si:

utilizare familiara deoarece foloseste aceleasi simboluri si culori ca si hartile pe suport de hartie

14.Printre dezavantajele hartilor electronice de tip vectorial se numara:

acoperirea nu este inca globala

15.Printre categoriile de informatii pe care le poate defini o harta electronica vectoriala se numara si:

informatia culturala

16.Standardul I.H.O. S-52 defineste cerintele pentru hartile electronice referitoare la:

culorile si simbolurile utilizate pe hartile electronice de navigatie

17.Printre organizatiile internationale si autoritatile maritime cu atributii in uniformizarea

informatiei geografice in format electronic si standardizarea echipamentelor utilizate de catre
ECDIS se numara si:

Comisia Internationala de Electronica

18.Termenul “Sistem de harti electronice de navigatie” utilizat de echipamentele ECDIS

reprezinta:

o baza de date rezultata din transformarea hartilor electronice de navigatie de catre echipamentul
ECDIS in scopul unei utilizari adecvate

19.Eticheta “Cod Rosu” atribuita unui echipament ECDIS catalogheaza respectivul echipament
ca fiind:

incompatibil cu standardele IMO si IHO

20.Printre datele transmise in mod automat de echipamentele AIS de la bordul navei se numara si
cele referitoare la:

pozitia navei conform informatiei furnizate de echipamentul GPS

1) Linia de pozitie LORAN reprezinta:

d) locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta fata de cele
doua statii

2) Diferenta de timp dintre momentele receptionarii impulsurilor provenite de

la o pereche de statii ale unui sistem hiperbolic de navigatie Loran C este de ordinul

a) microsecundelor
3) Sistemul hiperbolic de navigatie Loran C va fi in exploatare pana in :

c) 2015

4) Configuratia orbitala a satelitilor sistemului GPS asigura ca si ultimii sase sateliti

sa aiba o elevatie mai mare de:

c) 9,5 grade

5) Precizia 2 D data de sistemul de GPS inseamna :

b) pozitia navei se calculeaza cu 3 sateliti.

6) Hartile electronice de navigatie utilizate de echipamentele ECDIS trebuie sa fie

realizate conform standardului :

a) S-57 adoptat de IHO

7) Printre tipurile de harti electronice RASTER se numara si :

d) toate cele enumerate anterior

8) In comparatie cu lucrul pe harta de navigatie pe suport de hartie, sistemul ECDIS

trebuie sa asigure

a) indicare in mod continuu si in timp real de pozitie al navei

9) Printre functiile echipamentelor AIS referitoare la monitorizarea tintelor se

numara si :

d) a)b)c)
Sistemele electronice de navigatie au in componente :

a) statii de emisie
b) indicatoare de receptie instalate la bord

c) statii pentru determinarea elementelor

d) aparatura de comanda a statilor de emisie

2) Sistemele electronice de navigatie se deosebesc de sistemele de comunicatii radio prin …..

a) propagarii semnalului

b) emisiei semnalului

c) receptiei semnaluluioarea amplificarii semnalului

3. Sistemele electronice de navigatie se bazeaza pe proprietatea undelor radio de a se propaga cu

o viteza de :

a) 1500 ms

b) 340 ms

c) 3*108 ms

d) 3*105 Kms

4) Sistemele electronice de navigatie pot masura

a) diferenta de timp

b) diferenta de faza

c) diferenta de frecventa

d) diferenta de amplitudine a semnalului

5. Sistemele electronice de navigatie pot masura :

a) unghiul

b) distanta
 c) diferenta distantelor

d) o combinatie liniara a distantelor

6) Sistemele electronice de navigatie se clasifica in :

a) telemetrice

b) telemetrice – diferentiale

c) goniometrice

d) decametrice

7. Sistemele electronice de navigatie au ca parametrii principali :

a) raza de actiune

b) precizia determinate

c) capacitatea de informare

d) protectia fata de actiunile inamice

8) Eroarea rezultata in determinarea punctului navei cu ajutorul sistemelor electronice de

navigatie se compune din:

a) eroare instrumentala

b) eroare datorata propagarii undelor data de conditiile de propagare

c) eroarea datorita parazitilor atmosferici

d) eroarea data de starea marii

9. Izolinile in cazul sistemelor electronice de navigatie sunt :

a) hiperbola

b) cercul

c) dreapta

d) eliptica
10) Distanta intre elemetele vibratoare ale antenei directionale a radiogoniometrului trebuie sa fie
:

a) mai mica decat dimensiunile navei

b) egala cu lungimea navei

c) egala cu latimea navei

d) mai mare decat inaltimea navei deasupra liniei de plutire

11. Eroarea in determinarea punctului cu sisteme electronice de navigatie prin sateliti, depinde de
:

a) distanta satelit – nava

b) numarul de sateliti din cadrul sistemului

c) distanta dintre satelit si statia de comanda

d) precizia datelor privind pozitia satelitului pe orbita

12) Domeniu de lucru al sistemelor electronice de navigatie reprezinta:

a) suprafata in limitele careia se asigura determinarea punctului navei cu o eroare medie

patratica ce nu depaseste valoarea data

b) suprafata in limita careia se poate deplasa nava

c) suprafata delimitata de un cerc cu raza de 1000 Mm

d) suprafata in limitele careia se asigura determinarea punctului navei cu o eroare medie

patratica ce nu depaseste lungimea navei

13.La propagarea undelor radio intr-un spatiu omogen, campul ridicat de antenna verticala este
format din :

a) componenta verticala a campului electric si componenta orizontala a campului magnetic

b) ambele componente verticala si orizontala ale campului electric si magnetic

c) componentele orizontale ale campurilor electric si magnetic

d) componentele verticale ale campurilor electric si magnetic

14) Schemele de temporizare variabila de faza si detimp au rolul:

 a) de a crea 2 tensiuni defazate de timp al carui defazaj se poate regal continu

b) de a crea 2 tensiuni de antifaza al carui defazaj trimis sa fie mentinut continuu

c) de a crea 2 semnale in faza a carui amplitudune sa poata fii reglata continu

d) de a crea un semnal care sa se opuna celui receptionat

15. Schemele de temporizare variabila de faza si de timp se construiesc cu ajutorul unor defazari
de tip :

a) inductiv

b) captiv

c) rezistiv

d) conductori

Schemle sensibile la temporizarea unui semnal fata de altul pot fii :

a) detectorul de faza

b) discriminatorul de timp

c) intarzietorul de semnal

d) numaratorul de timp

Detectorul de faza e format in principiu din :

a) circuit multiplicator si filtru de joasa frecventa

b) circuite sumatoare

c) circuite diferentiale

d) circuite sinfazice

18) La iesirea detectorului de faza se obtine:

a) numai componenta constanta a tensiunii proportinala cu diferenta fazelor

b) numai componenta de inalta fregventa

c) suma tensiunilor aplicata la intrare

 d) diferenta tensiunilor aplicate la iesire

Dicriminatorul de timp este format in principiu din :

a) circuit multiplicator si un circuit integrator cuplate in serie comandate prin intermediul

unui circuit poarta

b) circuite diferentiale

c) circuite amplificatoare de semnal mic

d) circuite basculante bistabile

20) Masurarea diferentei de faza se poate realize cu :

a) osciloscopul catodic

b) detectoare sensibile la faza

c) fazmetre

d) frecventmetru

Masuratorile de faza sunt caracterizate de multivalenta rezuktatelor datorita :

a) diferitelor numere intregi de lungimi de unda care pot corespunde la aceiasi diferenta de
faza

b) distantelor mari dintre statile de emisie si receptorul care se afla la bord

c) conditiile de propagare a undelor radio

numarului mare de statii de emisie

22) Eliminarea multivalentelor rezultatelor masuratorilor se poate realize :

a) prin compararea datelor de la 2 mijloace de determinare a punctului navei

b) cu ajutorul emisiei de oscilatii suplimentare

c) prin numararea numarului de lungimi de unda corespunzatoare diferentei de distante

d) prin masurarea diferentei distantelor dintre nava si statiile de emisie

Sistemul de navigatie “LORAN” este un system de navigatie electronic :

 a) diferential-telemetric

b) goniometric

c) de amplitudine

d) de frecventa

24) Sistemul de navigatie Loran este un sist de navigatie electronic:

a) cu emisie in impulsuri

b) cu emisie continua

c) cu emisie in trepte

d) cu emisie in oscilatii sinusoidale

Sistemul de navigatie “LORAN” este un system de navigatie electronic la care se masoara

diferenta :

a) de timp dintre momentele receptionarii impulsurilor dela statiile principala si secundara

b) deamptitudine a semnalelor receptionate de la statiile principala si secundara

c) de frecventa a semnalelor receptionate

d) sinfazica a semnalelor receptionate

26) Sistemul de navigatie Loran-A este continut

a) dintr-o statie principala si una secundara

b) dintr-o statie principala si doua la 5 secundare

c) dintr-o statie principala si 3 secundare

d) din 2 statii principale si una secundara

Recunoasterea impulsurilor emise de statia principala se poate face prin :

a) emisia de catre statia principala a unui impuls suplimentar de recunoastere

 b) introducerea unui timp de intarziere intre momentul emisiei semnalului de catre statia
principala si momentul emisiei semnalului de catre statia secundara, astfel incat aceasta
diferenta de timp sa fie mai mica de T/2, unde T este perioada de repetitie a impulsurilor

c) emisia de impulsuri de frecventa diferita, de catre cele doua statii

receptia semnalelor de la cele doua statii cu ajutorul a doua receptoare separate

d) receptia semnalelor de la cele doua statii cu ajutorul a doua receptoare separate

28) La sistemul Loran-A semnalele statiei principale se receptioneaza intotdeauna inaintea

semnalelor corespunzatoare statiei secundare :

a) in orice punct al zonei de lucru a cuplului de statii

b) doar pe linia de baza a cuplului de baza

c) doar pe perpendicular ape linia de baza a cuplului de baza

d) depinde de pozitia navei in zona de lucru a cuplului de statii

29. La sistemul “LORAN - A” semnalele statiei principale se receptioneaza :

a) intotdeauna pe linia superioara de explorare a tubului cinescopic

b) pe linia superioara sau pe linia inferioara de explorare a tubului cinescop functie de

pozitia navei fata de statii

c) intotdeauna pe linia inferioara de explorare a tubului cinescop

d) pe linia superioara de explorare a tubului cinescop cand nava se afla pe linia de baza a
cuplului de statii sip e linia inferioara cand nava se afla in alt punct decat pe linia de baza

30) Perechile de statii ale sistemului Loran-A se deosebesc intre ele prin :

a) frecventa purtatoarei

b) puterea semnalului emis

c) grupa de frecventa de receptie

d) amplitudinea semnalului emis

31. Perechile de statii ale sistemului “LORAN - A” se deosebesc intre ele prin :

a) frecventa de receptie a impulsurilor

 b) forma semnalului emis

c) numarul de impulsuri emise

d) durata impulsului emis

32) Orice instalatie de litoral poate functiona:

a) in acelasi timp ca statie principala pentru o pereche si secundara pentru alta , in acest
caz are doua emitatoare care genereaza impulsuri pe doua frecvente independente de
receptie pe aceasi antenna

b) numai ca statie principala sau ca statie secundara

c) ca statie principala pentru cel mult 2 perechi de statii

d) ca statie secundara pentru cel mult 2 perechi de statii

33. Fiecare statie de litoral a sistemului “LORAN - A” contine :

a) sincronizator

b) generator de impulsuri

c) antene de receptie si emisie

d) aparatura de comunicatii de serviciu.

34) sist de navigatie Loran-C este un system de navigatie :

a) in faza – impuls

b) in impuls

c) in faza cu selectie de frecventa

d) in faza cu selectie temporara

35. Statile de emisie ale sistemului de navigatie “LORAN - C

a) functioneaza in grupe, care formeaza un circuit unic format dintr-o statie principala si
doua la cinci statii secundare

b) functioneaza in pereche de cate doua statii, dintre care una principala si una secundara
 c) functioneaza in grupe de cate o statie principala care emite in impuls si doua la cinci
statii secundare care emit in faza

d) functioneaza in perechi de cate doua statii, dintre care una principala care emite in faza si
una secundara care emite in impuls

36) Statiile de emisie al sistemului Loran – C emit trenuri de impulsuri:

a) formate din 9 impulsuri la statia principala

b) formata din 8 impulsuri la statiile secundare

c) formata din 8 impulsuri atat la statia principala cat si la statiile secundare

d) formate dintrun numar de impulsuri diferit de la o statie la alta

37. Eliminarea influentei undelor spatiale de la impulsurile precedente asupra celor urmatoare, la
sistemul de navigatie “LORAN - C”, se realizeaza prin aplicarea :

a) modularii in frecventa

b) modularii in plitudine

c) codificarii de faza

d) a doua perioade de repetitie a serilor de impulsuri

38) Codificare a de faza a impulsurilor in serie al sistemului de navigatie Loran-C are

urmatoarele avantaje:

a) inlesneste recunoasterea automata a statiei principale

b) permite urmarirea automata a semnalului chiar la un semnal de 1/10 – 1/20

c) permite masurarea diferentei de faza indifferent de distanta dintre receptorii staiilor

de emisie

d) permite masurarea diferentei de faza a semnalului indifferent de dist intre receptor si

statiile de emisie

39. Indicatorii de receptie navali ai sistemelor in faza-impuls “LORAN - C” pot fi :

a) cu suprapunere vizuala a fronturilor infasurarilor impulsurilor radi

b) cu suprapunere vizuala a fronturilor dupa modularea de inalta frecventa a impulsurilor

radio
 c) cu masurarea automata a diferentei de faza ale oscilatiilor purtatoare in punctual
characteristic al impulsurilor radio

d) cu cautarea automata a semnalelor de depasirea nivelului de zgomot

40) Statiile costiere de litoral constau in :

a) sincronizator si aparatura de control

b) receptor si emitator de impulsuri

c) sursa de alimentare

d) echipamente de comunicatii radio

41. Sistemul de navigatie “OMEGA” este un system de navigatie electronica :

a) pe unde foarte lungi cu frecventa 3*100 -3*101KHz

b) pe unde lungi cu frecventa 3*101-3*10 KHz

c) pe unde medii cu frecventa 3*102-3*103KHz

d) pe unde scurte cu frecventa 3*103-3*104KHz

42) Sist de navigatie Omega este un system de navigatie electronica :

a) diferential-telemetric de faza cu selectie temporara a semnalelor

b) diferential-telemetric in impuls faza

c) diferential-telemetric in impuls

d) diferential-telemetric de faza cu selctie de frecvente a semnalelor

43. La sistemul de navigatie “OMEGA” bazele sunt de :

a) 5000-6000 Mm

b) 300-400 Mm

c) 800-1000 Mm

d) 2000-3000 Mm

44) Statiile la sistemul de navigatie Omega se recunosc dupa :

 a) oscilatiile speciale emise in pauza dintre pachetele de semnal

b) amplasarea si amplitudinea semnalelor ce apar la baleiaj

c) momentul aparitiei semnalelor , determinat cu ajutorul cronometrului naval

d) strobul format la indicator pe timpul sincronizarii comutatorului, care are aceasi

forma cu diagrama temporara de emisie a oscilatiilor si care pot fi suprapuse

45. Indicatorul de receptie naval al sistemului “OMEGA” :

a) are un numar de canale de frecvente conditionat de numarul treptelor de eliminare a

multivalentei

b) are doua canale de frecvente pentru utilizarea unei trepte de eliminare a multivalentei

c) are aceiasi frecventa intermediara pentru toate canalele

d) are frecventa intermediara specifica fiecarui canal de receptie

46)Sistemul de navigatie Decca este un system electronic de navigatie

a) diferential – telemetric in faza cu selectie de frecventa a semnalelor

b) diferential – telemetric in impuls –faza

c) diferential – telemetric in impuls

d) diferential – telemetric in faza cu selectie temporara a semnalelor

47. Statiile de emisie ale sistemului de navigatie “DECCA” :

a) emit oscilatii coerente, (multiplu al frecventei de baza)

b) introduce o temporizare fixa de baza

c) emit oscilatii mecoerente

d) introduce o temporizare variabila de baza, functie de distanta dintre statii

48) Sist de navig Decca este un system electronic de navig :

a) pe unde lungi de joasa frecventa 3.101 – 3.102 Khz

b) pe unde f lungi de foarte joasa frecventa 3.100 – 3.101 Khz

 c) pe unde medii de medie frecventa 3.102 - 3.103 Khz

d) pe unde ultra scurte de foarte inalta frecventa 3.105 – 3.106 Khz

49. Circuitul standard al sistemului “DECCA” e format din :

a) o statie principala si trei secundare

b) o statie principala si doua secundare

c) o statie principala si una secundara

d) doua statii principale si doua secundare

50) Pentru masurarea diferentelor fazelor intre oscilatiile emise de o pereche de statii la diferite
frecvente , la indicatorul de receptie de la bord ale sistemului Decca:

a) aceste frecvente se aduc la frecv de comparare ce reprezinta cel mai mic multiplu
comun al acestora

b) aceste semnale sunt receptionate pe rand si apoi comparate la frecv infasuratoarei

c) se receptioneaza frecv e la perechile de statii intr-o anumita ordine , la timpi foarte

bine sincrinizati si apoi se masuoara defazajul

d) pentru o buna precizie se aleg cele mai apropiate statii de emisie de nava proprie si se
transmite catre receptor un semnal de recunmoastere

51. Pentru eliminarea multivalentei la sistemul de navigatie “DECCA” :

a) se intrerupe umisia semnalelor de navigatie de cateva ori pe minut, pe o durata scurta, in

decursul careia se emit semnale suplimentare de comparare, formate din doua
componente “start/stop” de la statia principala si secundara emise concomitant - sistemul
“V”

b) se intrerupe emisia semnalelor de navigatie de cateva ori pe minut, pe o durata scurta, in

decursul careia se emit semnale suplimentare de comparare, formate din patru
componente “start/stop” de la statia principala si secundara emise succesiv dupa un ciclu
dat – sistemul “MP ( Multi Pulse )”

c) se intrerupe emisia semnalelor de navigatie de cateva ori pe minut, pe o durata scurta, in

decursul careia se emit doua semnale suplimentare de recunoastere de la statia principala
si secunadra concomitant
 d) se intrerupe emisia sistemelor de navigatie de cateva ori pe minut, pe o durata scurta, in
decursul careia se emit patru semnale suplimentare de la statia principala si secundara
succesiv

52) Radiogoniometrele navale permit rezolvarea urmatoarelor probleme de navigatie:

a) determinarea punctului navei dupa relevmentul radio

b) navigatia pe relevment prin determinarea directiei la radiofar

c) determinarea directiei la un sinistru naval de la bordul navei aflata in pericol

d) determinarea distantei pana la radiofar

53. Radiogoniometrele navale folosesc :

a) un sistem combinat de antene format dintr-o antenna baston si o antenna cadru mobile

b) un sistem combinat format dintr-o antenna baston si doua antene cadru fixe, una situate
in planul diametral si alta in planul transversal al navei

c) un sistem combinat format dintr-o antenna cadru fixa si una mobile

d) un sistem combinat format dintr-o antenna baston si o antenna cadru fixa situate in
planul diametral al navei

54. Directia de sosire a undelor radio se poate stabilii univoc cu ajutorul :

a) unui sistem format din doua bobine fixe reciproc perpendicular cuplate cu antenele

cadru si a unei bobine mobile situate in interiorul celor fixe

b) a doua sisteme de deviatie, reciproc perpendiculare, ale tubului catodic, cuplate cu

antene cadru

c) a doua sisteme de compensare a tensiunilor ce sosesc de la antenele cadru

55. Erorile de goniometrare sunt date de :

a) erorile sistemului fomat din antenele cadru reciproc perpendiculare

b) asimetria electrica a circuitului de cuplare a cadrului cu intrarea in etajele de amplificare

ale radiogoniometrului
 c) influenta obiectelor metalice si ale corpului navei asupra tensiunilor induse in antenele
cadru, prin indicatii secundare

d) reflexiile undelor radio de suprafata marii

56. Deviatia radio reprezinta :

a) diferenta dintre relevmentul radio adevarat si relevmentul radio masurat

b) diferenta dintre relevmentul adevarat scos din harta si relevmentul giro masurat la

girofar

c) diferenta dintre relevmentul radio adevarat si relevmentul compass masurat la

radiofar

d) diferenta dintre relevmentul radio masurat si relevmentul adevarat

57. Deviatia radio e formata din :

a) o componenta circulara, doua componente semicirculare si doua componente cuadrantale

b) o componenta circulara, o componenta semicirculara si o componenta cuadrantala

c) o componenenta constanta, doua componente in antifaza

d) doua componente in faza si doua componente in antifaza

58. Componenta circulara a deviatiei radio este produsa :

a) de emitatori secundari similari antenei cadru

b) de emitatori secundari similari antenei verticale

c) de antene de emisie ale echipamentelor de radiocomunicatii de la bordul navei

d) de nedispunerea antenei cadru exact in planul diametral al navei

59. Componentele cuadrantale ale deviatiei radio sunt produse :

a) de emitatori secundari similari antenei cadru

b) de emitatori secundari similari antenei verticale

c) de antene de emisie ale echipamentelor de radiocomunicatii de la bordul navei

 d) de nedispunerea antenei cadru exact in planul diametral al navei

60. Componentele semicirculare ale deviatiei radio sunt produse :

a) de emitatori secundari similari antenei cadru

b) de emitatori secundari similari ai antenei verticale

c) de antene de emisie ale echipamentelor de radiocomunicatii de la bordul navei

d) de antene de receptie ale altor echipamente

61. Compensarea deviatilor circulare si semicirculare se realizeaza prin :

a) dispunerea antenei cadru exact in planul diametral al navei

b) ridicarea antenei cat mai sus fata de corpul navei

c) decuplarea (izolarea) antenelor de emisie de la bord pe timpul goniometrarii

d) aceste deviatii avand valori mici nu se compenseaza

62. Compensarea deviatiei cuadrantale se realizeaza :

a) prin cuplarea unor inductante in serie cu antenna cadru

b) prin cuplarea unor inductante in paralel cu antenna cadru

c) prin ridicarea antenei cadru cat mai sus fata de corpul navei

d) dispunerea antenei cadru exact in planul diametral al navei

63. Circuitul de intrare in goniometru acustic trebuie sa asigure :

a) goniometrarea dupa minimul acustic cu ajutorul antenei cadru

b) determinarea sensului la radiofar cu ajutorul sistemului de antenna cadru si antenna

verticala

c) posibilitatea de reglare a amplitudinii semnalului receptionat pentru obtinerea minimului

acustic

d) amplificarea semnalului pana la valoarea maxima posibila

64. Radiogoniometrul visual se deosebeste de cel acustic prin :

 a) faptul ca la cel visual bobina detectoare se roteste continuu

b) faptul ca la cel visual semnalul de la bobinele varienctului se aplica la sistemul de

diflexie al tubului cinescop

c) faptul ca cel visual pe langa goniometrul propriuzis au si un variometru

d) nu sunt deosebiri intre cele doua goniometre

65. Radiogoniometrele vizuale pot fi :

a) cu un canal de amplificare video si unul audio

b) cu doua canale de amplificare video si unul audio

c) cu trei canale de amplificare video si unul audio

d) cu doua canale de amplificare video si doua audio

66. Elementele orbitei satelitului artificial sunt :

a) semiaxa mare si excentricitatea

b) modul ascendant si modul descendent

c) punctele perigee si apogeu

d) lungimea orbitei satelitului

67. Parametrii de miscare ai satelitului artificial sunt :

a) distanta fata de centrul Pamantului

b) anomalia reala a miscarii ( unghiul polar )

c) perioada de evolutie a satelitului

d) distanta fata de suprafata Pamantului

68. Sistemul de sateliti TRANSIT cuprinde :

a) cinci sateliti cu orbite polare

 b) patru statii de urmarire a satelitilor

c) un centru de calcul si doua statii de injectie

d) sapte sateliti cu orbite geostationare

69. Echipamentul radionavigatiei de pe satelit contine :

a) doua emitatoare modulate in faza

b) un receptor pentru receptionarea informatilor transmise de statiile terestre

c) o memorie ce stocheaza datele primate de la sol

d) un orologiu de mare precizie

e) emitatoare de ultrasunete

f) un dispozitiv electronic de programare ce regleaza functionarea aparaturii de pe satelit

g) doua antene spirale, plasate pe suprafata satelitului

h) un system gyroscopic pentru stabilizarea pe orbita a satelitului

i) un radio – telemetru

j) un system de alimentare cu energie electrica cu baterii solare

k) un system tampon cu baterii din argint – nichel si cadmiu – nichel

l) un system de stbilizare pe orbita

m) un dispozitiv de masurare a distantei fata de pamant

Raspunsul corect este :

a) a b c d f g i j k l

b) a c d e f i j k l m

c) a b c e f g h i k l

d) a b c d e g h j k m

70. Receptorul de navigatie prin satelit :

 a) primeste de la satelit un semnal de frecventa (~400Mhz)modulat in faza cu datele
referitoare la orbita satelitului in timp

b) extrega variatia frecventei purtatoare a semnalului emis de satelit, variatie data de efectul
Doppler

c) determina pozitia navei denumita “fix”

d) emite spre satelit date despre viteza si drumul navei

71. Sistemul Global de pozitionare NAVSTAR/GPS a fost conceput in vederea :

a) determinarii stadimetrice a pozitiilor diferitelor puncte situate pe suprafata Pamantului,

din pozitii cunoscute ale satelitilor

b) determinarii precise a drumului si vitezei vehiculelor terestre, maritime sau spatiale

detinatoare de receptoare GPS

c) coordonarii precise a timpului

d) distrugerii corpurilor ceresti neidentificate

72. Determinarea distantei satelit-receptor in cadrul GPS realizeaza :

a) la receptor prin procesarea semnalului emis continuu de satelit

b) prin masurarea timpului necesar semnalului emis, care se propaga cu viteza luminii,
pentru a parcurge distanta satelit-receptor

c) prin determinarea variatiei fazei semnalului emis de satelit datorita vitezei navei

d) la satelit prin analiza semnalului emis de satelit si reflectat de nava

73. Sistemul de pozitionare global GPS cuprinde :

a) segmental spatial

b) segmental de control

c) segmental utilizatorului

d) segmental de calcul

74. In algoritmul de calcul al distantelor din durata traiectorului satelit-receptor se utilizeaza :

a) doua codusi pseudo-aleatoare, numite coduri PRN(Pseudo-Ranger-Number)

 b) codul C/A(Coarse/Acquisition Code), accesibil tuturor utilizatorilor civili

c) codul SPS(Standard Positioning Service), accesibil tuturor utilizatorilor civili

d) codul P(Precision Code), rezervat utilizatorilor militari americani si un numar limitat de

alti utilizatori

75. In algoritmul de calcul al distantelor din durata traiectorului satelit-receptor se utilizeaza

a) metoda S/A(Selective/Avalibility) consta in alterarea intentionata a informatiei de timp

continuta in mesajul de navigatie

b) metoda AS(Anti-Spoofing), consta in inlocuirea codului P cu un alt cod Y, care limiteaza

strict accesul utilizatorilor civili la precizia sistemului

c) metoda AS(Anti-Spoofing), consta in inlocuirea codului P cu un alt cod Y, care face

imposibila emisia din afara sistemului a unor semnale purtand semnatura GPS

d) codul PPS(Precise Positioning Service), rezervat utilizatorilor militari americani si un

numar limitat de alti utilizatori

76. Segmentul de control (Sistemul operational de control) realizeaza :

a) determinarea orbitelor satelitilor

b) determinarea precisa a timpului

c) sincronizarea ceasurilor satelitilor

d) transmiterea de comenzi pentru corectarea orbitelor satelitilor

77. Sistemul DGPS(GPS Diferential) :

a) este un system in care un utilizator dintr-o pozitie determinate foloseste semnalele

receptorului DGPS pentru transmiterea unor semnale receptorului de corectie

b) semnalele de corectie transmise de statiile costiere DGPS pot fi receptionate de un

utilizator civil aflat in apropiere pentru corectia propriului semnal GPS

c) este un system diferential-telemetric in faza

d) este un system diferential telemetric in faza impuls

78. Sistemul ECDIS are ca scop :

a) ridicarea sigurantei vietii pe mare

 b) facilitatea tinerii la zi a hartilor de navigatie

c) nu inlocuieste harta clasica

d) poate inlocuii perfect harta clasica

79. Sistemul ECDIS contine urmatoarele elemente :

a) elemente periferice

b) calculatorul

c) harta electronica

d) girocompasul

80. Elementele periferice ale sistemului ECDIS sunt :

a) receptorul GPS

b) radarul

c) lochul

d) sonda

e) girocompasul

81. ENC(Electronic Navigational Chart) reprezinta:

a) baza de date standardizate din punct de vedere al continutului, structurii si formei folosita
de sistemul ECDIS

b) baza de date sub autoritatea oficiilor hidrografice nationale

c) baza de date ce contine informatii necesare unei navigatii in siguranta

d) baza de date conforma cu hartile clasice

82. SENC(Sitem Electronic Navigational Chart) reprezinta :

a) o baza de date care pe langa datele continute pe ENC pentru introducerea si a altor date
de catre utilizator

b) o derivate navigationala a GIS(Sistem de Informatii Geografice)

 c) un system electronic costier pentru determinarea punctului navei

d) un system de navigatie prin sateliti artificiali

83. GIS(Sistemul de Informatii Geografice) este un system :

a) ce contine o baza de date care permite cartografierea si analiza fenomenelor si entitatilor

de pe suprafata terestra

b) care permite definirea, construirea, actualizarea si exploatarea

c) din dotarea Ministerului Educatiei pentru realizarea hartilor geografice

d) din dotarea Administratiei Cadrastale pentru cartografierea terenurilor agricole.

Sursa https://www.scritub.com/economie/transporturi/TESTE-ErN64642.php