Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Indrumar de Laborator Navigatie Radar PDF
Indrumar de Laborator Navigatie Radar PDF
Cuprins……………………………………………………. 1
1. Utilizarea planşetei radar. Determinarea parametrilor
de mişcare ai ţintei………………………………………. 6
1.1. Planşeta radar – conţinut………………………………….. 6
1.2. Terminologie utilizată în lucrul cu planşeta radar………… 6
1.3. Reguli de lucru pe planşeta radar…………………………. 7
1.4. Determinarea MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp………….. 8
1.4.1. Determinarea MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp, în N-up…. 8
1.4.2. Determinarea MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp, în H-up..... 10
2. Evitarea coliziunii imediat……………………………… 12
2.1. Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului imediat……. 12
2.2. Evitarea coliziunii prin reducerea vitezei imediat………… 14
2.3. Evitarea coliziunii prin creşterea vitezei imediat…………. 16
2.4. Evitarea coliziunii prin stopare imediat…………………… 18
2.5. Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului şi reducerea
vitezei imediat …...……………………………………….. 20
2.6. Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului şi creşterea
vitezei imediat ……………………………………………. 22
3. Evitarea coliziunii după un timp alocat………………… 24
3.1. Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului după un timp
alocat………………………………………………………. 24
3.2. Evitarea coliziunii prin reducerea vitezei după un timp
alocat………………………………………………………. 25
3.3. Evitarea coliziunii prin creşterea vitezei după un timp
alocat……………………………………………………… 26
3.4. Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului limitată şi
reducerea vitezei după un timp alocat…………………….. 27
3.5. Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului limitată şi
creşterea vitezei după un timp alocat……………………… 28
3.6. Evitarea coliziunii prin reducerea vitezei limitată şi
schimbarea drumului după un timp alocat………………… 29
3.7. Evitarea coliziunii prin creşterea vitezei limitată şi
schimbarea drumului după un timp alocat………………… 30
4. Determinarea tipului de manevră executat de către
nava ţintă……………………………………………….. 32
4.1. Ţinta schimbă de drum……………………………………. 32
4.2. Ţinta reduce viteza………………………………………... 33
4.3. Ţinta creşte viteza………………………………………… 34
4.4. Ţinta stopează…………………………………………….. 35
1
4.5. Ţinta schimbă drumul şi reduce viteza…………………… 36
4.6. Ţinta schimbă drumul şi creşte viteza……………………. 37
5. Cazuri particulare ale mişcării relative………………… 38
5.1. Drumuri diferite paralele de acelaşi sens ………………… 38
5.2. Drumuri diferite paralele de sens contrar………………… 39
5.3. Drumuri suprapuse de acelaşi sens……………………….. 40
5.4. Drumuri suprapuse de sens contrar………………………. 41
5.5. Ţinta fixă…………………………………………………. 42
5.6. Nava proprie fixă…………………………………………. 43
6. Evitarea coliziunii cu ţinte fixe în condiţii de derivă
prin schimbarea drumului după un timp alocat………. 44
7. Construcţia PAD…………………………………………. 46
8. Evitarea ciclonului tropical……………………………... 48
8.1. Evitarea ciclonului tropical când VN>VC ………………… 4
8.2. Evitarea ciclonului tropical când VN<VC - la distanţa
maximă……………………………………………………. 49
9. Tehnica paralelelor indicatoare (TPI)………………….. 51
9.1. Un singur reper, un singur drum………………………….. 51
9.1.1. Metoda relevment, distanţă în N-up………………………. 52
9.1.2. Metoda distanţei minime în N-up…………………………. 53
9.1.3. Metoda relevment, distanţă în H-up………………………. 53
9.1.4. Metoda distanţei minime în H-up…………………………. 54
9.2. Un singur reper, mai multe drumuri...…………………….. 55
9.2.1. Metoda relevment, distanţă în N-up………………………. 56
9.2.2. Metoda distanţei minime în N-up…………………………. 57
9.2.3. Metoda relevment, distanţă în H-up………………………. 58
9.2.4. Metoda distanţei minime în H-up…………………………. 59
9.3. Mai multe repere, mai multe drumuri……………………... 60
9.3.1. Metoda relevment, distanţă în N-up………………………. 61
9.3.2. Metoda distanţei minime în N-up…………………………. 62
9.3.3. Metoda relevment, distanţă în H-up………………………. 62
9.3.4. Metoda distanţelor minime în H-up……………………… 64
10. Radarul JMA-5310-6…………………………………… 65
10.1. Elemente şi funcţii ale imaginii RADAR…………………. 65
10.2. Denumirile şi funcţiile panoului frontal de control……….. 69
10.3. Operaţiuni de bază………………………………………… 73
10.3.1. Pornirea. Oprirea. Cuplarea şi decuplarea emisiei. Reglaje
iniţiale……………………………………………………... 73
10.3.2. Navigarea prin structura meniurilor şi submeniurilor……. 73
10.3.3. Reglarea luminozităţii……………………………………. 74
10.3.4. Reglarea sonorului alarmelor…………………………….. 75
2
10.3.5. Reglarea culorilor afişajului……………………………… 75
10.6. Utilizarea cursorului cu ajutorul trackball-ului…………… 75
10.7. Utilizarea EBL pentru manevră…………………………… 75
10.8. Utilizarea funcţiilor [MULTI]…………………………….. 76
10.9. Utilizarea tastelor funcţionale [USER KEY 1/2]…………. 77
10.10. Operarea cu zone de gardă [ATA GUARD ZONE]………. 77
10.11. Operarea cu sectoare de alarmare…………………………. 78
10.12. Măsurarea relevmentelor şi distanţelor…………………… 79
10.13. Simboluri ATA şi AIS……………………………………. 80
10.13.1. Simboluri ATA……………………………………………. 80
10.13.2. Simboluri AIS……………………………………………... 80
10.14. Operaţiuni ATA…………………………………………… 81
10.14.1. Achiziţia şi scoaterea din urmărire a ţintelor……………… 81
10.14.2. Setări ATA – meniul [ATA Setting]……………………… 81
10.14.3. Utilizarea paralelelor indicatoare…………………………. 82
11. Simulatorul RADAR BridgeMaster II…………………. 83
11.1. Noţiuni introductive………………………………………. 83
11.2. Pregătiri necesare înaintea utilizării………………………. 84
11.3. Butoanele de control şi meniurile radarului………………. 85
11.3.1. Controlul datelor de intrare (butoane rotative)……………. 85
11.3.2. Butoane acţionate prin apăsare…………………………… 86
11.4. Utilizarea funcţiilor ARPA………………………………. 89
11.4.1. Plotarea unei ţinte…………………………………………. 89
11.4.2. Zonele de gardă…………………………………………… 89
11.4.3. Informaţii despre ţinte…………………………………….. 89
11.5. Utilizarea unei tastaturi standard împreună cu radarul
BridgeMaster II…………………………………………… 90
11.5.1. Taste active disponibile atât în modul emisie cât şi în
modul standby……………………………………………. 90
11.5.2. Taste active disponibile în modul emisie…………………. 90
11.5.3. Alte taste…………………………………………………... 91
11.6. Instrucţiuni de operare……………………………………. 92
11.6.1. Pornirea radarului…………………………………………. 92
11.6.2. Cursorul…………………………………………………… 93
11.6.3. Butoane şi meniuri fixe…………………………………… 93
11.6.4. Afişarea datelor preluate de la alte instrumente de
navigaţie………………………………………………….. 93
11.6.5. Scala şi cercurile de distanţa………………………………. 94
11.6.6. Drumul navei – linia prova……………………………….. 94
11.6.7. Deplasarea poziţiei navei proprii din centrul ecranului…… 94
11.6.8. Reglaje ale emisiei………………………………………… 95
3
11.6.9. Reglaje ale semnalului video……………………………… 95
11.6.10. Drumul şi viteza navei……………………………………. 95
11.7. Moduri de reprezentare, vectori de mişcare şi urme ale
ţintelor……………………………………………………. 96
11.7.1. Moduri de reprezentare…………………………………… 96
11.7.2. Moduri de mişcare………………………………………… 96
11.7.3. Vectori de mişcare………………………………………… 97
11.7.4. Urme specifice mişcării ţintelor………………………….. 97
11.7.5. EBL, ERBL şi VRM……………………………………… 97
11.7.6. Funcţii EPA, ATA şi ARPA………………………………. 97
11.7.7. Zonele de gardă şi de plotare automată…………………… 98
11.7.8. Manevrele de probă………………………………………. 98
11.7.9. Paralele indicatoare………………………………………. 99
11.7.10. Alte instrumente………………………………………….. 100
12. Simulatorul RADAR Nucleus…………………………. 101
12.1. Bila de control, cursorul şi butoanele…………………….. 101
12.2. Pornirea, oprirea şi reglarea luminozităţii ecranului……… 101
12.2.1. Culori utilizate pentru imaginea RADAR………………… 101
12.2.2. Variante de iluminare zi/noapte (DAY/NIGHT)…………. 102
12.3. Funcţiile şi elementele imaginii RADAR………………… 103
12.3.1. Zona 1 - Sistemul RADAR………………………………. 104
12.3.2. Zona 2 - Scale de distanţă. Tipuri de imagine RADAR…... 106
12.3.3. Zona 3 - Parametrii navei proprii şi cei de achiziţionare a
ţintelor…………………………………………………….. 108
12.3.4. Zona 4 - VRM, EBL şi controlul semnalelor…………….. 110
12.3.5. Zona 5 - Informaţii şi meniuri…………………………….. 116
13. Simulatorul RADAR Furuno…………………………… 121
13.1. Aspectul grafic şi distribuţia funcţiilor pe ecran………….. 121
13.1.1. Tastele localizate în partea de jos a ecranului…………….. 121
13.1.2. Secţiunea funcţiilor ARPA şi a tastelor de meniu………… 123
13.1.3. Afişarea marcajelor şi indicatoarelor……………………… 124
13.2. Tipuri de imagini radar afişate…………………………… 125
13.3. Structura meniurilor………………………………………. 126
13.4. VRM (cercuri de distanţă variabilă)………………………. 128
13.5. EBL (relevmente mobile)………………………………… 128
13.5.1. Afişarea sau ştergerea EBL………………………………. 128
13.5.2. Repoziţionarea originii EBL……………………………… 129
13.6. Setarea alarmei de gardă…………………………………. 129
13.7. Schimbarea originii cercului azimutal [OFF-CENTER]… 130
13.8. Funcţia ZOOM - dublarea scalei într-o anumită zonă….. 130
13.9. Paralele indicatoare……………………………………… 131
4
13.10 Veghea la ancoră…………………………………………. 131
13.11. Urmele ţintelor…………………………………………… 131
13.12. Plotarea electronică……………………………………… 132
13.12.1. Funcţia History………………………………………….. 132
13.12.2. Afişajul vectorial…………………………………………. 132
13.12.3. Ştergerea ţintelor achiziţionate…………………………… 133
13.12.4. Datele ţintelor achiziţionate……………………………… 133
Bibliografie selectivă…………………………………….. 134
Anexa 1 Planşeta radar…………………………………… 135
5
1. UTILIZAREA PLANŞETEI RADAR. DETERMINAREA
PARAMETRILOR DE MIŞCARE AI ŢINTEI
320 0 1 2 3 4 5 6
40
290 70
280 80
CPA
TCPA
Drum
270 90 Viteză
ASP
nCPA
nTCPA
260 100 T rev
n Drum
n Viteza
Df
250 110 Vf
Deriva
240 120
130
230 6
5
4
220 140
3
210 150 2
1
200 160 0
190 180 170
6
- TCPA (Time to CPA) - intervalul de timp scurs de la cea de a treia topare până la
CPA, respectiv ora;
- nava ţintă - spotul luminos al unei nave descoperite pe ecranul radar;
- DN - drumul navei proprii;
- VN - viteza navei proprii;
- D(A, B, C,…) - drumurile, ţintelor (A, B, C…);
- V(A, B, C,…) – vitezele ţintelor (A, B, C…);
- Asp - aspectul - relevmentul prova semicircular al ţintei la nava proprie;
- TP - timpul de plotting - intervalul de timp dintre prima şi ultima observaţie radar;
- tp - timpul de topare - intervalul de timp dintre două observaţii, topări;
- MR - mişcarea relativă - mişcarea spotului navei ţintă pe ecranul radarului;
- nDN - noul drum al navei proprii;
- nVN - noua viteză a navei proprii;
- nCPA - punctul de pe noua mişcare relativă a ţintei ce marchează noua distanţă
minimă dintre cele două nave aflate în manevră reciprocă - nava proprie şi nava ţintă
(punctul aflat la noua distanţă minimă faţă de centrul planşetei radar pe nMR); noua
distanţă minimă, ca urmare a manevrei executate de către nava proprie sau de către
ţintă;
- nTCPA - timpul scurs de la momentul începerii manevrei până cea de treia plotare
până la nCPA, respectiv ora;
- MRi - mişcarea relativă iniţială a ţintei;
- nMR - noua mişcare relativă a ţintei;
- Trev - intervalul de timp scurs între momentul începerii manevrei şi până la punctul
de pe nMR ce marchează poziţia ţintei atunci când se revine la parametrii iniţiali de
mişcare (se notează ca interval de timp şi ca oră);
- dsig – distanţa de siguranţă este distanţa minimă la care poate trece o ţintă faţă de
nava proprie în funcţie de caracteristicile navei (inerţie giraţie, manevrabilitate) şi
condiţiile de navigaţie astfel încât navigaţia să se desfăşoare în siguranţă;
- W - Zero Speed Point (ZSP), punctul de viteză zero ce marchează originea
vectorului spaţiul parcurs de nava proprie, WA0, în timpul de plotting;
- PAD – (Predicted Area of Danger) – zonă probabilă de pericol
- TPI – tehnica paralelelor indicatoare.
7
1. 4. DETERMINAREA MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp
350 0 10
340 20
330 30
320 40
310 DA
DN 50
300 60
290 70
MRi CPA
280 ASP A 80
A0
R3
270 90
N W
260 100
250 110
240 120
130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Algoritm de operaţii:
1. Funcţie de relevmentele şi distanţele măsurate la ţintă, se marchează pe planşetă
poziţiile relative ale ţintei:
R1, d1 A0/h.m – poziţia relativă iniţială
R2, d2 .m – poziţia relativă intermediară
R3, d3 A /h.m – poziţia relativă finală
OBSERVAŢIE: Pentru o evidenţă corectă a ţintelor, în ordinea achiziţionării lor,
poziţiile relative ale acestora se notează cu A0, B0, C0, …, respectiv A, B, C, ..., de
asemenea în dreptul lor se notează ora efectuării observaţiilor;
2. Se uneşte A0 cu A şi se prelungeşte segmentul respectiv, dincolo de centrul
planşetei rezultând MRi (mişcarea relativă iniţială a ţintei);
3. Din centrul planşetei se trasează o perpendiculară pe MRi rezultând CPA;
8
4. Se determină TCPA, comparând segmentul A0A cu segmentul AA1 (când
segmentul A0A nu intră număr întreg în segmentul AA1 se utilizează diagrama
de interpolare a timpului);
5. Se trasează din centrul planşetei drumul navei proprii DN;
6. Prin poziţia relativă iniţială A0, cu vârful în acesta se trasează vectorul spaţiul
parcurs de nava proprie, paralel în sens invers la DN pe care se măsoară spaţiul
parcurs de nava proprie în TP (timpul de plotting) rezultând W (punctul de
viteză zero);
7. Se uneşte W cu A, rezultă astfel, cu vârful în A spaţiul parcurs de ţintă în TP.
Funcţie de orientarea segmentului WA, se determină DA (drumul ţintei) trasând
o paralelă la WA prin centrul planşetei, respectiv funcţie de mărimea
segmentului WA se determină VA (viteza ţintei);
8. Se determină Asp (aspectul ţintei – relevmentul prova semicircular de la ţintă la
nava proprie) cu relaţia:
Asp = (R3 ± 180˚) – DA , unde:
R3 – relevmentul al treilea la ţintă;
+180˚ - când R3<180°;
- 180˚- când R3>180°.
9
4. Segmentul rămas se „ia în compas” şi de jos în sus se va vedea câte părţi p din
TP reprezintă acesta (în exemplul de faţă A2A3 reprezintă 4 şesimi din A0A).
5. Astfel valoarea de timp pe segmentul A-CPA este de n × 6 + p , pentru TP=6
minute; n ×12 + 2 × p pentru TP=12 minute (În fig. 3: A-CPA reprezintă
2 × 12 + 4 × 2 = 32 minute).
Algoritm de operaţii:
1. Se trasează din DN din centrul planşetei pe direcţia 000˚;
2. Funcţie de relevmentele prova în sistem circular şi distanţele măsurate la ţintă se
marchează pe planşetă.
Rp1, d1 A0/h.m – poziţia relativă iniţială
Rp2, d2 .m – poziţia relativă intermediară
Rp3, d3 A /h.m – poziţia relativă finală
3. Se uneşte A0 cu A şi se prelungeşte segmentul respectiv, rezultând MRi;
10
4. Din centrul planşetei se trasează o perpendiculară pe MRi rezultând CPA
(segmentul NA1);
5. Se determină TCPA, comparând segmentul A0A cu segmentul AA1;
6. Prin poziţia relativă iniţială A0 se trasează o paralelă în sens invers la DN pe care
se măsoară spaţiul parcurs de nava proprie în TP rezultând punctul W;
7. Se uneşte W cu A. Funcţie de orientarea segmentului WA, se determină αA
(orientarea axului longitudinal al ţintei faţă de axul longitudinal propriu), trasând
o paralelă prin N la segmentul WA, drumul ţintei rezulta ca fiind:
DA = DN + αA (fig. 5.)
Na Na
DA DN
DN DA
Asp Rp3
Asp
αA
DA
Rp3+180˚ DA
11
2. EVITAREA COLIZIUNII IMEDIAT
2. 1. EVITAREA COLIZIUNII PRIN SCHIMBAREA DRUMULUI IMEDIAT
350 0 10
340 20
330 30
DA
320 40
310 50
nMR DN
300 60
MRi
290
A3 70
A2
280 nCPA 80
MRi
A1
A A0
270
CPA 90
nDN
W
260 A0` 100
250 110
240 120
130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Algoritmul de operaţii:
1. Se execută trei plotări la ţintă. Din primele două plotări se observă că CPA este
mic şi astfel, în momentul executării celei de a treia plotări se ordonă la timonier
noul drum, dacă împrejurările permit, mai mare decât drumul iniţial pentru ca
CPA să crească şi nava proprie să treacă prin pupa ţintei (nDN de obicei mai
mare sau egal cu R3);
2. Se determină MRi, CPA, TCPA;
3. Se trasează DN;
4. Se determină DA, VA, Asp;
5. Se trasează din centrul planşetei nDN;
6. Când nava proprie a ajuns la nDN, se determină poziţia relativă a ţintei în A1 –
plotare de control;
7. Prin W se trasează o paralelă la nDN care se intersectează cu un arc de cerc cu
raza WA0 şi centrul în W, rezultând punctul A0’;
12
8. Se uneşte A0’ cu A şi prin A1 se trasează o paralelă la A0’A rezultând nMR;
9. Se determină nCPA ca perpendiculară din centrul planşetei pe nMR, piciorul
perpendicularei se notează cu A2;
OBSERVAŢIA 1: Se compară nCPA cu dsig pentru a verifica corectitudinea
efectuării manevrei de evitare.
10. Se determină nTCPA comparând A0’A cu A1A2;
11. Se determină Trev (timpul de revenire) comparând A0’A cu A1A3, (A3 se obţine
la intersecţia dintre nMR şi paralela la MRi tangentă la cercul de rază nCPA şi
centrul în N); Dacă nCPA>dsig, Trev se poate determina funcţie de dsig.
OBSERVAŢIA 2: Oricare din metodele de evitare a coliziunii imediat se poate
rezolva şi fără plotare de control. În continuare se va prezenta şi câte un exemplu de
acest tip la fiecare din metodele de evitare a coliziunii imediat, fără a mai detalia şi
algoritmul de lucru care este acelaşi ca la evitarea cu plotare de control cu diferenţa
că A1 se suprapune peste A, astfel piciorul perpendicularei la nCPA se va nota cu A1
şi poziţia ţintei în momentul revenirii le elementele de mişcare iniţiale se va nota cu
A2 (punctul de revenire).
350 0 10
340 20
330 DA 30
320 40
310 50
MRi DN
300 nMR 60
MRi
290 70
280 80
A2
A1
270 nCPA 90
CPA
260 100
250 110
240 A 120
A0 130
230
nDN
220 140
W
210 150
200 160
190 180 170 A0 `
Figura 7 Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului imediat fără plotare de control
13
2. 2. EVITAREA COLIZIUNII PRIN REDUCEREA VITEZEI IMEDIAT
350 0 10
340 20
330 DA 30
320 40
310 nMR 50
300 MRi 60
DN
290 70
A3
280 MRi 80
A2
nCPA
270 CPA 90
A1
A
A0
260 100
240 120
130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Algoritm de operaţii:
1. Se execută trei plotări la ţintă. Din primele două plotări se observă că CPA este
mic şi astfel, în momentul executării celei de a treia plotări se reduce viteza la o
valoare care să poată fi sesizată de navele din zonă şi să determine un nCPA cel
puţin egal cu dsig;
2. Se determină MRi, CPA, TCPA;
3. Se trasează DN;
4. Se determină DA, VA, Asp;
5. Pe segmentul WA0 se fixează A0’ corespunzător nVN;
6. Se marchează poziţia relativă a ţintei în A1 când viteza navei proprii a ajuns la
nVN;
7. Se uneşte A0’ cu A şi prin A1 se trasează o paralelă la A0’A rezultând nMR;
8. Se determină nCPA ca perpendiculară din centrul planşetei pe nMR iar piciorul
perpendicularei se notează A2;
OBSERVAŢIE: Se compară nCPA cu dsig pentru a verifica corectitudinea efectuării
manevrei de evitare.
9. Se determină nTCPA comparând A0’A cu A1A2;
14
10. Se determină Trev comparând A0’A cu A1A3 (A3 se obţine la intersecţia dintre
nMR şi paralela la MRi tangentă la cercul de rază nCPA şi centrul în N);
350 0 10
340 20
330 30
320 40
310 50
300 60
290 70
W
280 A0` 80
A
A0
270 90
CPA
MRi
260 100
nCPA
A1
250 A2 MRi 110
240 120
nMR
DN
230 130
220 140
DA
210 150
200 160
190 180 170
Figura 9 Evitarea coliziunii prin reducerea vitezei imediat fără plotare de control
15
2. 3. EVITAREA COLIZIUNII PRIN CREŞTEREA VITEZEI IMEDIAT
350 0 10
340 20
330 30
320 40
DN
310 50
300 60
290
DA 70
A0`
280 80
A0
CPA A
270 90
A1 W
nCPA
MRi A3
260 A2 100
MRi
250 nMR 110
240 120
130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Algoritm de operaţii:
1. Se execută trei plotări la ţintă. Din primele două plotări se observă că CPA este mic
şi astfel, în momentul executării celei de a treia plotări se creşte viteza la o valoare
care să poată fi sesizată de navele din zonă şi să determine un nCPA cel puţin egal
cu dsig;
2. Se determină MRi, CPA, TCPA;
3. Se trasează DN ;
4. Se determină DA, VA, Asp;
5. Pe prelungirea segmentului WA0, se fixează A0’ corespunzător nVN;
6. Se marchează poziţia relativă a ţintei în A1 când viteza navei proprii a ajuns la nVN;
7. Se uneşte A0’ cu A şi prin A1 se trasează o paralelă la A0’A rezultând nMR;
8. Se determină nCPA ca perpendiculară din N (centrul planşetei) pe nMR, piciorul
perpendicularei notându-se cu A2;
OBSERVAŢIE: Se compară nCPA cu dsig pentru a verifica corectitudinea efectuării
manevrei de evitare.
9. Se determină nTCPA comparând A0’A cu A1A2;
10. Se determină Trev comparând A0’A cu A1A3 (A3 se obţine la intersecţia dintre nMR
şi paralela la MRi tangentă la cercul de rază nCPA şi centrul în N);
16
350 0 10
340 20
330 30
320 40
310 DN 50
300 60
DA 70
290
280 80
270 90
CPA A0 `
A A0
MRi
260 nCPA 100
W
A1
nMR
240 120
230 130
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 11 Evitarea coliziunii prin creşterea vitezei imediat fără plotare de control
17
2. 4. EVITAREA COLIZIUNII PRIN STOPARE IMEDIAT
350 0 10
340 20
330 30
DA
320 40
310 50
nMR
DN
300 60
MRi
A3
290 70
280 A2 80
MRi
nCPA
CPA A1
270 90
A0
A
260 100
W
250 110
240 120
130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Algoritm de operaţii:
1. Se execută trei plotări la ţintă. Din primele două plotări se observă că CPA este mic
şi astfel, în momentul executării celei de a treia plotări se ordonă stoparea navei;
2. Se determină MRi, CPA, TCPA;
3. Se trasează DN;
4. Se determină DA, VA, Asp;
5. Se poziţionează A0’=W;
6. Se marchează poziţia relativă a ţintei în A1 când nava proprie nu se mai
deplasează prin apă (VN = 0);
7. Se determină nCPA ca perpendiculară din N (centrul planşetei) pe nMR, piciorul
perpendicularei notându-se cu A2;
OBSERVAŢIE: se compară nCPA cu dsig pentru a verifica corectitudinea efectuării
manevrei de evitare.
8. Se determină nTCPA comparând A0’A cu A1A2;
9. Se determină Trev comparând A0’A cu A1A3 (A3 se obţine la intersecţia dintre nMR
şi paralela la MRi tangentă la cercul de rază nCPA şi centrul în N).
18
350 0 10
340 20
330 30
320 40
310 50
300 60
290 70
280 80
W A0 `
270 90
CPA
A0 A nCPA MRi
260 100
A1
250 110
nMR
240 120
DN
230 130
A2 MRi
220 140
DA
210 150
200 160
190 180 170
19
2. 5. EVITAREA COLIZIUNII PRIN SCHIMBAREA
DRUMULUI ŞI REDUCEREA VITEZEI IMEDIAT
350 0 10
340 20
330 30
DA
320 40
310 50
DN
300 nMR 60
MRi
290 70
A3
A2 nDN
280 MRi 80
nCPA
A1
270
CPA A 90
A0
260 100
A0`
250
W 110
240 120
130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
ALGORITM DE OPERAŢII:
1. Se execută trei plotări la ţintă. Din primele două plotări se observă că CPA este
mic şi astfel, în momentul executării celei de a treia plotări se ordonă noul drum
al navei şi se reduce viteza astfel încât aceste modificări să poată fi observate
vizual şi cu radarul de navele din zonă şi să determine un nCPA cel puţin egal cu
dsig;
2. Se determină MRi, CPA, TCPA;
3. Se trasează DN;
4. Se determină DA, VA, Asp;
5. Se trasează nDN;
6. Prin W, se trasează o paralelă la nDN pe care se fixează A0’ funcţie de nVN (nVN
mai mică decât VN);
7. Se marchează poziţia relativă a ţintei în A1 când nava proprie a ajuns la nDN, şi
nVN;
8. Prin A1 se trasează o paralelă la A0’A rezultând nMR;
9. Se determină nCPA ducând o perpendiculară pe nMR din centrul planşetei.
Piciorul perpendicularei se notează cu A2;
20
OBSERVAŢIE: Se compară nCPA cu dsig pentru a verifica corectitudinea efectuării
manevrei de evitare.
10. Se determină nTCPA comparând A0’A cu A1A2;
11. Se determină Trev, comparând A0’A cu A1A3 (A3 se obţine la intersecţia dintre
nMR şi paralela la MRi tangentă la cercul de rază nCPA şi centrul în N).
350 0 10
340 20
330 30
320 40
310 50
MRi
300 60
MRi
290 70
DA
nMR
280 80
CPA
270 90
nCPA A2
A1 DN
260 100
250 110
240 120
230 A 130
W nDN
220 A0 140
A0`
210 150
200 160
190 180 170
Figura 15 Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului şi reducerea vitezei imediat fără
plotare de control
21
2. 6. EVITAREA COLIZIUNII PRIN SCHIMBAREA
DRUMULUI ŞI CREŞTEREA VITEZEI IMEDIAT
350 0 10
340 20
330 nDN 30
320 40
DA
310 DN 50
300 60
290 70
MRi 80
A0 `
CPA A 90
A1 A0
nCPA
100
A2 W
MRi A3
250 110
240 120
nMR
130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Algoritm de operaţii:
1. Se execută trei plotări la ţintă. Din primele două plotări se observă că CPA este mic
şi astfel, în momentul executării celei de a treia plotări se ordonă noul drum al navei
şi se creşte viteza astfel încât aceste modificări să poată fi observate vizual şi cu
radarul de navele din zonă şi să determine un nCPA cel puţin egal cu dsig;
2. Se determină MRi, CPA, TCPA;
3. Se trasează DN;
4. Se determină DA, VA, Asp;
5. Se trasează nDN de la centrul planşetei;
6. Prin W, se trasează o paralelă la nDN pe care se fixează A0’ funcţie de nVN (nVN
mai mare decât VN);
7. Se marchează poziţia relativă a ţintei în A1 când nava proprie a ajuns la nDN şi nVN;
8. Prin A1 se trasează o paralelă la A0’A rezultând nMR;
9. Se determină nCPA, trasând o perpendiculară din centrul planşetei pe nMR iar
piciorul perpendicularei se notează cu A2;
OBSERVAŢIE: Se compară nCPA cu dsig pentru a verifica corectitudinea efectuării
manevrei de evitare.
22
10. Se determină nTCPA comparând A0’A cu A1A2;
11. Se determină Trev, comparând segmentul A0’A cu A1A3 (A3 se obţine la intersecţia
dintre nMR şi paralela la MRi tangentă la cercul de rază nCPA şi centrul în N).
350 0 10
340 20
330 nDN 30
DA
320 40
310 50
DN
300 60
290 70
280 80
MRi
270 90
CPA
250 110
W
MRi A1
240 A2 120
230 130
nMR
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 17 Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului şi creşterea vitezei imediat fără plotare
de control
23
3. EVITAREA COLIZIUNII DUPĂ UN TIMP ALOCAT
3. 1. EVITAREA COLIZIUNII PRIN SCHIMBAREA
DRUMULUI DUPĂ UN TIMP ALOCAT
350 0 10
340 20
330 30
320 40
DA
310 DN 50
300 60
nMR
290 70
A3
A2
260 100
250 110
240 120
130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Algoritm de operaţii:
1. Se execută trei plotări şi se determină MRi, CPA, TCPA;
2. Se trasează DN;
3. Se determină DA, VA, Asp;
4. Pe MRi se stabileşte punctul A1 astfel încât segmentul AA1 să fie jumătate din
A0A. A1 poate fi fixat şi în alt loc pe nMR, astfel ca să existe timp suficient de la
A la A1 pentru determinarea nDN;
5. Din A1 se trasează o tangentă la cercul cu raza dsig, rezultând nMR, (astfel încât
nMR să treacă prin prova navei proprii);
6. Prin A se trasează o paralelă la nMR, în sens invers acesteia care se intersectează
cu un arc de cerc având raza WA0 şi centrul în W, rezultând A0’;
7. Se uneşte W cu A0’, paralela la WA0’ prin centrul planşetei determină pe cercul
azimutal nDN;
8. Se determină nTCPA comparând A0’A cu A1A2;
24
9. Se determină Trev comparând A0’A cu A1A3 (A3 se obţine la intersecţia dintre
nMR şi paralela la MRi tangentă la cercul de rază nCPA şi centrul în N);
320 40
310 50
300 60
290 70
W
280 80
270 90
A1 MRi
CPA
A0 A
nCPA
260 100
MRi
A2
A3
250 110
nMR 120
240
130
230
DA
220 140
210 DN 150
200 160
190 180 170
Algoritm de operaţii:
1. Se execută trei plotări şi se determină MRi, CPA, TCPA;
2. Se trasează DN;
3. Se determină DA, VA, Asp;
4. Pe MRi se stabileşte punctul A1 astfel încât segmentul AA1 să fie jumătate din
A0A. A1 poate fi fixat şi în alt loc pe nMR astfel încât să existe timpul necesar
pentru determinarea nVN;
5. Din A1 se trasează o tangentă la cercul cu raza dsig, rezultând nMR (astfel încât
nMR să treacă prin prova navei proprii);
6. Prin A se trasează o paralelă la nMR, în sens invers acesteia rezultând la
intersecţia cu WA0 punctul A0’;
7. Se determină nVN funcţie de segmentul WA0’şi TP;
8. Se determină nTCPA comparând A0’A cu A1A2;
25
9. Se determină Trev comparând A0’A cu A1A3 (A3 se obţine la intersecţia dintre
nMR şi paralela la MRi tangentă la cercul de rază nCPA şi centrul în N);
Algoritm de operaţii:
1. Se execută trei plotări şi se determină MRi, CPA, TCPA;
2. Se trasează DN;
3. Se determină DA, VA, Asp;
4. Pe MRi se stabileşte punctul A1 astfel încât segmentul AA1 să fie jumătate din
A0A. A1 poate fi fixat şi în alt loc pe nMR astfel încât să existe timpul necesar
pentru determinarea nVN;
5. Din A1 se trasează o tangentă la cercul cu raza dsig, rezultând nMR (astfel încât
nMR să treacă prin pupa navei proprii);
6. Prin A se trasează o paralelă la nMR, în sens invers acesteia rezultând la
intersecţia cu prelungirea WA0 punctul A0’;
26
7. Se determină nVN funcţie de segmentul WA0’şi TP;
8. Se determină nTCPA comparând A0’A cu A1A2;
9. Se determină Trev comparând A0’A cu A1A3 (A3 se obţine la intersecţia dintre
nMR şi paralela la MRi tangentă la cercul de rază nCPA şi centrul în N);
Figura 21 Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului limitată şi reducerea vitezei după
un timp alocat
Algoritm de operaţii:
1. Se execută trei plotări şi se determină MRi, CPA, TCPA;
2. Se trasează DN;
3. Se determină DA, VA, Asp;
27
4. Pe MRi se stabileşte punctul A1 astfel încât segmentul AA1 să fie jumătate din
A0A. A1 poate fi fixat şi în alt loc pe nMR astfel încât să existe timpul necesar
pentru determinarea nVN;
5. Din A1 se trasează o tangentă la cercul cu raza dsig, rezultând nMR (astfel încât
nMR să treacă prin prova navei proprii);
6. Din centrul planşetei se trasează nDNLim (valoarea maximă a noului drum al
navei permisă de condiţiile concrete de navigaţie pentru evitare prin schimbarea
drumului);
7. Prin W se trasează o paralelă la nDNLim;
8. Prin A se trasează o paralelă la nMR, în sens invers acesteia care se intersectează
cu paralela la nDNLim în A0’;
9. Se determină nVN funcţie de segmentul WA0’şi TP;
10. Se determină nTCPA comparând A0’A cu A1A2;
11. Se determină Trev comparând A0’A cu A1A3 (A3 se obţine la intersecţia dintre
nMR şi paralela la MRi tangentă la cercul de rază nCPA şi centrul în N);
Algoritm de operaţii:
1. Se execută trei plotări şi se determină MRi, CPA, TCPA;
2. Se trasează DN;
3. Se determină DA, VA, Asp;
4. Pe MRi se stabileşte punctul A1 astfel încât segmentul AA1 să fie jumătate din
A0A. A1 poate fi fixat şi în alt loc pe nMR astfel încât să existe timpul necesar
pentru determinarea nVN;
5. Din A1 se trasează o tangentă la cercul cu raza dsig, rezultând nMR (astfel încât
nMR să treacă prin pupa navei proprii);
6. Din centrul planşetei se trasează nDNLim (valoarea maximă a noului drum al
navei permisă de condiţiile concrete de navigaţie pentru evitare prin schimbarea
drumului);
7. Prin W se trasează o paralelă la nDNLim;
8. Prin A se trasează o paralelă la nMR, în sens invers acesteia care se intersectează
cu paralela la nDNLim în A0’;
9. Se determină nVN funcţie de segmentul WA0’şi TP;
10. Se determină nTCPA comparând A0’A cu A1A2;
11. Se determină Trev comparând A0’A cu A1A3 (A3 se obţine la intersecţia dintre
nMR şi paralela la MRi tangentă la cercul de rază nCPA şi centrul în N);
28
Figura 22 Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului limitată şi creşterea vitezei după un
timp alocat
Algoritm de operaţii:
1. Se execută trei plotări şi se determină MRi, CPA, TCPA;
2. Se trasează DN;
3. Se determină DA, VA, Asp;
4. Pe MRi se stabileşte punctul A1 astfel încât segmentul AA1 să fie jumătate din
A0A. A1 poate fi fixat şi în alt loc pe nMR astfel încât să existe timpul necesar
pentru determinarea nDN;
5. Din A1 se trasează o tangentă la cercul cu raza dsig, rezultând nMR (astfel încât
nMR să treacă prin prova navei proprii);
29
6. Se trasează un arc de cerc cu centrul în W şi rază spaţiul parcurs de nava proprie
cu nVN în TP.
7. Prin A se trasează o paralelă la nMR, în sens invers acesteia care se intersectează
cu arcul de cerc în A0’ (dacă nMR intersectează arcul de cerc în două puncte dar
se alege A0’ astfel încât AA0’ să fie maxim – viteză relativă maximă iar manevra
va dura mai puţin);
8. Se determină nDN trasând o paralelă la segmentul WA0’ din centrul planşetei pe
cercul azimutal;
9. Se determină nTCPA comparând A0’A cu A1A2;
10. Se determină Trev comparând A0’A cu A1A3 (A3 se obţine la intersecţia dintre
nMR şi paralela la MRi tangentă la cercul de rază nCPA şi centrul în N);
Figura 23 Evitarea coliziunii prin reducerea vitezei limitată şi schimbarea drumului după un
timp alocat
Algoritm de operaţii:
1. Se execută trei plotări şi se determină MRi, CPA, TCPA;
2. Se trasează DN;
3. Se determină DA, VA, Asp;
4. Pe MRi se stabileşte punctul A1 astfel încât segmentul AA1 să fie jumătate
din A0A. A1 poate fi fixat şi în alt loc pe nMR astfel încât să existe timpul
necesar pentru determinarea nDN;
30
5. Din A1 se trasează o tangentă la cercul cu raza dsig, rezultând nMR (astfel
încât nMR să treacă prin pupa navei proprii);
6. Din W se trasează un arc de cerc de rază egală cu spaţiul parcurs de navă în
TP cu nVN (unde nVN este noua viteză a navei de valoare maximă permisă
de puterea de propulsie şi pentru conducerea în siguranţă a navei funcţie de
condiţiile concrete de navigaţie);
7. Prin A se trasează o paralelă la nMR, în sens invers acesteia care se
intersectează cu arcul de cerc în A0’ (dacă nMR intersectează arcul de cerc în
două puncte dar se alege A0’ astfel încât AA0’ să fie maxim – viteză relativă
maximă iar manevra va dura mai puţin);
8. Se determină nDN trasând o paralelă la WA0’ din centrul planşetei;
9. Se determină nTCPA comparând A0’A cu A1A2;
10. Se determină Trev comparând A0’A cu A1A3 (A3 se obţine la intersecţia
dintre nMR şi paralela la MRi tangentă la cercul de rază nCPA);
31
4. DETERMINAREA TIPULUI DE MANEVRĂ
EXECUTAT DE CĂTRE NAVA ŢINTĂ
În situaţia în care ţinta, fiind în postura de navă neprivilegiată, execută manevra
de evitare a coliziunii, ofiţerul de cart va monitoriza continuu manevra acesteia.
Activitatea de monitorizare a manevrei ţintei presupune rezolvarea triunghiului
de coliziune din timp pentru a determina DA şi VA şi după ce nava a terminat manevra,
ajungând la noii parametri de mişcare: nDA şi nVA, determinarea acestora prin
rezolvarea triunghiul de evitare.
Algoritm de operaţii:
1. Se trasează DN;
2. Funcţie de A0A, se determină MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp;
3. Funcţie de A1A2, se determină nMRi, nCPA, nTCPA, nDA;
CONCLUZIE: deoarece W1A2 = W0A, ţinta a efectuat manevra de evitare
menţinând viteza prin schimbare de drum la nDA.
32
4. 2. ŢINTA REDUCE VITEZA
350 0 10
340 20
330 30
320 A0 40
310 50
W0
A
300 DN 60
A1
290 70
W1 A2
80
CPA 90
nCPA
DA 100
250 110
240 120
MRi
130
230 nMR
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Algoritm de operaţii:
1. Se trasează DN;
2. Funcţie de A0A, se determină MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp;
3. Funcţie de A1A2, se determină nMRi, nCPA, nTCPA, nVA;
CONCLUZIE: deoarece W1A2 || W0A, şi W1A2 < W0A ţinta a efectuat manevra de
evitare reducând viteza, pe drum constant.
33
4. 3. ŢINTA CREŞTE VITEZA
350 0 10
340 20
330 30
A0
320 40
310 W0
50
A
300 A1 60
DN
290 W1 70
A2
280 80
nCPA
270 90
CPA
260 100
DA
250 110
230 130
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Algoritm de operaţii:
1. Se trasează DN;
2. Funcţie de A0A, se determină MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp;
3. Funcţie de A0A2, se determină nMRi, nCPA, nTCPA, nVA;
CONCLUZIE: deoarece W1A2 || W0A, şi W1A2 > W0A ţinta a efectuat manevra de
evitare crescând viteza, pe drum constant.
34
4. 4. ŢINTA STOPEAZĂ
350 0 10
340 20
330 DN 30
A0
320 40
310 50
A
300
W0 60
A1
290 70
A2 DA
W1
280 80
nCPA
270 CPA 90
260 100
250 110
MRi
240 120
nMR
130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Algoritm de operaţii:
1. Se trasează DN;
2. Funcţie de A0A, se determină MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp;
3. Funcţie de A0 A2, se determină nMRi, nCPA, nTCPA;
CONCLUZIE: deoarece W1A2 =0, ţinta a efectuat manevra de evitare prin stopare.
35
4. 5. ŢINTA SCHIMBĂ DRUMUL ŞI REDUCE VITEZA
350 0 10
340 20
330 30
320 A0 40
310 50
W0 A
300 DN 60
A1
290 W1 70
A2
280 80
nCPA
CPA 90
DA
260 100
nDA
250 110
120
240 MRi
nMR 130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Algoritm de operaţii:
1. Se trasează DN;
2. Funcţie de A0A, se determină MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp;
3. Funcţie de A0A2, se determină nMRi, nCPA, nTCPA, nDA, nVA;
CONCLUZIE: deoarece W1A2 diferă atât ca direcţie cât şi ca mărime faţă de W0A,
(W1A2< W0A) ţinta a efectuat manevra de evitare prin schimbarea drumului şi
reducerea vitezei.
36
4. 6. ŢINTA SCHIMBĂ DRUMUL ŞI CREŞTE VITEZA
350 0 10
340 20
330 30
320
A0
40
310 50
W0 A
A1
300 DN 60
W1 A2
290 70
280 nCPA 80
270 90
CPA nDA
DA 100
260
nMR
250 110
120
240 MRi
130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Algoritm de operaţii:
1. Se trasează DN;
2. Funcţie de A0A, se determină MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp;
3. Funcţie de A0A2, se determină nMRi, nCPA, nTCPA, nDA, nVA;
CONCLUZIE: deoarece W1A2 diferă atât ca direcţie cât şi ca mărime faţă de W0A,
(W1A2 > W0A) ţinta a efectuat manevra de evitare prin schimbarea drumului şi
creşterea vitezei.
37
5. CAZURI PARTICULARE ALE MIŞCĂRII RELATIVE
Pentru rezolvarea triunghiului de coliziune şi a triunghiului de evitare au fost
prezentate metodele în cazul general, atunci când DN şi DA formează un unghi oarecare.
În scheme de separare a traficului, în rade şi porturi, la ancoră dar şi în alte
situaţii practice putem întâlni următoarele cazuri particulare:
- drumuri diferite paralele de acelaşi sens (cu trei variante: VN>VA; VN<VB şi
VN=VC);
- drumuri diferite paralele de sens contrar;
- drumuri suprapuse de acelaşi sens; (cu trei variante: VN>VA; VN<VB şi VN=VC);
- drumuri suprapuse de sens contrar;
- ţinta fixă (VA=0);
- nava proprie fixă (VN=0);
Respectând regulile de construcţie a triunghiurilor de coliziune şi de evitare
pentru cazul general se rezolvă şi situaţiile particulare enumerate mai sus.
350 0 10
340 20
330 30
320 40
DB
310 DA
DC
SN C0 DN
300 C 60
MR
290 70
WC SC N
S
B1 SR 80
280 A0
A
S
CPAB A
R WA
270 SB S 90
B
CPAA
B0
SN 100
260
A1
WB
250 110
MR
240 120
230 130
220 140
210 150
200 160
190 180 170
38
- Când viteza navei este mai mare decât viteza ţintei (VN>VA), mişcarea relativă a
ţintei este de sens contrar DA şi DN iar viteza relativă a ţintei este VR=VN-VA;
- Dacă viteza navei este mai mică decât viteza ţintei VN<VB, mişcarea relativă a ţintei
este de acelaşi sens cu DA şi DN iar viteza relativă a ţintei este VR=VB-VN;
- Dacă viteza navei este egală cu viteza ţintei, viteza relativă este nulă iar spotul ţintei
se va afla într-un punct fix pe ecranul radarului în mişcare relativă (VR=0).
320 40
310
300 SN DN 60
R B0
S
SB
WB 70
290
B1 B
N
280 SR S A0
80
A
S
CPAB WA
270 A 90
MR CPAA
260 100
A1
250 110
MR
240 DA 120
DB
230 130
220 140
210 150
200 160
190 180 170
39
5. 3. DRUMURI SUPRAPUSE DE ACELAŞI SENS
VN>VA; VN<VB ŞI VN=VC
- Când viteza navei este mai mare decât viteza ţintei (VN>VA), mişcarea relativă a
ţintei este de sens contrar DA şi DN iar viteza relativă a ţintei este VR=VN-VA , astfel
ţinta va fi ajunsă din urmă;
- Dacă viteza navei este mai mică decât viteza ţintei VN<VB, mişcarea relativă a ţintei
este de acelaşi sens cu DA şi DN iar viteza relativă a ţintei este VR=VB-VN, astfel
ţinta va ajunge din urmă nava proprie;
- Dacă viteza navei este egală cu viteza ţintei, viteza relativă este nulă iar spotul ţintei
se va afla într-un punct fix pe ecranul radarului în mişcare relativă, în prova sau în
pupa navei proprii (VR=0).
350 0 10
340 20
330 30
320 40
DB
310 DA
DC
300 SN DN 60
SR
SA A0
290 A 70
WA
280 80
MRA
270 90
SR MRB
SB
260 B 100
N B0
S
250 110
SN C0 WB
C
240 120
WC
SC 130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
40
5. 4. DRUMURI SUPRAPUSE DE SENS CONTRAR
Mişcarea relativă a ţintelor fixe are este paralelă cu DN şi are sens contrar. Viteza
relativă a acestora este egală cu suma vitezelor navei proprii şi ţintei VR=VN + VA.
350 0 10
340 20
330 30
320 40
310
300 SR DN 60
N
S
A0
290 SA 70
WA
A
MRA
280 80
270 90
SR SN
260 B0 100
SB WB
250 110
B
220 140
210 150
200 160
190 180 170
41
5. 5. ŢINTA FIXĂ (VA=0)
Mişcarea relativă a ţintelor fixe are este paralelă cu DN şi are sens contrar. Viteza
relativă a acestora este egală cu viteza navei VR=VN.
350 0 10
340 20
330 30
320 40
310
300 DN 60
290 70
A0
80
280 SR
W SN
270 A 90
CPA
260 100
A1
250 110
MR
240 120
230 130
220 140
210 150
200 160
190 180 170
42
5. 6. NAVA PROPRIE FIXĂ (VN=0)
350 0 10
340 20
330 30
320 40
310
300 60
290 70
A0
80
280 SR W
SA
270 A 90
CPA
260 100
A1
250 110
MR
240 120
DA
230 130
220 140
210 150
200 160
190 180 170
43
6. EVITAREA COLIZIUNII CU ŢINTE FIXE ÎN CONDIŢII DE
DERIVĂ PRIN SCHIMBAREA DRUMULUI DUPĂ UN TIMP
ALOCAT
350 0 10
340 20
330 30
DN
320 40
310 50
Df
300 60
A0
290 A3 70
nMR A2
A
W A0`
280 nCPA 80
A1
270 90
nDN
CPA
250 110
240 120
DirC
MRi
130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Algoritm de operaţii:
1. Se trasează DN;
2. Se determină MRi, CPA, TCPA, Df (drumul deasupra fundului), Vf (viteza
deasupra fundului), Der (deriva), DirC (direcţia curentului), VC (viteza
curentului):
- Df se determină ca paralelă prin centrul planşetei în sens invers cu MRi;
- Vf se determină funcţie de A0A şi TP;
- der = Df – DN
- DirC, VC se determină funcţie de AW şi TP;
3. Se poziţionează A1 (de obicei astfel încât AA1=1/2A0A);
4. Prin A1 se trasează o tangentă la cercul cu raza dev, astfel se determină nMR (se
alege tangenta care duce la schimbarea drumului astfel încât ţinta să fie lăsată în
bordul propus);
44
5. Prin A se trasează o paralelă la nMR în sens invers acestuia care se intersectează
cu un arc de cerc cu raza WA0 şi centrul în W, rezultând A0’;
6. Se determină nDN ca paralelă prin centrul planşetei la WA0’;
7. Se determină nDf ca paralelă în sens invers la nMR;
8. Se determină nVf funcţie de A0’A şi TP; nDer = nDf – nDN.
9. Se trasează o perpendiculară din centrul planşetei pe nMR iar piciorul
perpendicularei se notează cu A2.
10. Se construieşte grafic revenirea trasând o paralelă la MRi, tangentă la cercul de
rază nCPA; intersecţia dintre aceasta şi nMR se notează A3. Se determină
nTCPA şi Trev comparând A0A cu A1A2 şi respectiv A1A3.
45
7. CONSTRUCŢIA PAD
350 0 10
340 20
330 30
DN2
DA
320 40
310 50
A4
A3 ` DN
A3
300 60
A3``
PPC A2 `
290 nMR1 70
A2 DN1
A2``
280
MRi A1` A1 80
dsig
270 90
A0``
dsig
A A0
260 A1`` A0` 100
nMR2 W
250 110
240 120
230 130
220 140
210 150
200 160
190 180 170
ALGORITM DE OPERAŢII:
1. Se trasează DN;
2. Se determină MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp;
3. Din A se trasează tangente la cercul cu raza dsig , rezultă nMR1, nMR2;
4. Se intersectează prelungirile celor două tangente cu un arc de cerc cu raza W0A0
în punctele A0’, A0”;
5. Paralelele prin centrul planşetei la WA0’ şi WA0’’ reprezintă nD1, nD2 care
intersectează prelungirea segmentului WA în punctele A1 şi A4;
6. Se împarte segmentul A1A4 în patru părţi egale;
7. Punctul de mijloc al segmentului A1A4 nu se notează, iar primul şi ultimul sfert
al segmentului se notează cu A2 şi A3. Prin punctele A2 şi A3 se ridică
perpendiculare pe segmentul A1A4 pe care se măsoară dsig, rezultă punctele A2`
A3` A2`` A3``;
8. Se unesc punctele A1 A2` A3` A4 A2`` A3``rezultă suprafaţa poligonală
reprezentând PAD;
OBSERVAŢIA 1: PPC reprezintă poziţia probabilă de coliziune când CPA = 0.
46
OBSERVAŢIA 2: În funcţie de raportul vitezelor VA VN şi de poziţia ţintei faţă de
nava proprie pot rezulta: un PAD, două PAD-uri sau nici un PAD.
OBSERVAŢIA 3: Forma PAD se modifică în mod continuu, pe timpul deplasării
celor două nave.
47
8. EVITAREA CICLONULUI TROPICAL
350 0 10
340 20
330 30
320 40
DN2
310 50
DC
300 nMR1 60
MRi 70
290
DN
C2`
C1`
280 80
dEV
270 90
CPA
C0``
MRi C0
260 MRi C 100
dEV W
130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Algoritm de operaţii:
1. Se alege o scară convenabilă astfel încât poziţia iniţială a ciclonului să poată fi
marcată pe planşetă;
2. Se trasează DN;
3. Se marchează poziţia relativă C a ciclonului, funcţie de Ra şi d (relevmentul
adevărat şi distanţa scoase din hartă);
4. Prin C se trasează o paralelă în sens invers la Dc (direcţiei ciclonului) pe care se
măsoară spaţiul real parcurs de ciclon SC în intervalul de timp Δt ( Δt = 10 h sau
Δt = 5h astfel încât mărimea vectorilor SC şi SN să fie una convenabilă pentru
lucrul pe planşetă), rezultă W;
5. Prin W se trasează o paralelă la DN pe care se măsoară spaţiul real parcurs de
nava proprie SN în acelaşi interval de timp Δt , rezultă C0;
6. Se uneşte C0 cu C şi se prelungeşte, rezultă MRi;
7. Se determină CPA trasând o perpendiculară din centrul planşetei pe MRi;
48
8. Se determină TCPA comparând C0C cu CCPA (se utilizează diagrama de
interpolare până la cea de a cincia linie împărţind segmentul C0C în cinci părţi
egale de o oră (∆t═5h) sau două ore (∆t═10h);
9. Din C se trasează tangente la cercul cu raza dEV (distanţa de evitare) şi se
prelungesc în sens invers, rezultă astfel nMR1 şi nMR2;
10. Cu centrul în W şi raza WC0 se trasează un cerc şi se intersectează cu aceste
prelungiri în punctele C0’, C0”;
11. Se uneşte W cu punctele C0’şi C0”, paralelele prin centrul planşetei la
segmentele WC0’, WC0” determinând nDN1, nDN2, variantele posibile de
drumuri de evitare;
12. Funcţie de emisfera în care se află nava, se stabileşte care este semicercul
periculos şi care este semicercul manevrabil şi se alege varianta de nMR (de aici
rezultă şi varianta de nDN) care face ca ciclonul să treacă faţă de nava proprie cu
un sector mai mare din semicercul manevrabil. În exemplul de faţă se presupune
că ciclonul şi nava se află în emisfera nordică, ciclonul fiind în faza de formare
are direcţie NW iar semicercul periculos se găseşte în partea nordică a direcţiei
acestuia, astfel nMR1 este cel care trebuie ales, respectiv nDN1;
13. Se determină nTCPA prin compararea C0’C cu C C1’, respectiv C0”C cu C C1”;
14. Se construieşte grafic revenirea trasând tangente la cercul de rază nCPA,
paralelă cu MRi. Punctele de intersecţie dintre nMR şi paralelele la MRi se
notează cu C2’, C2”;
15. Se determină Trev prin compararea segmentelor C0’C cu C C2’, respectiv C0”C
cu C C2”.
OBSERVAŢIA 1: Revenirea în practică nu se face exact la drumul iniţial ci la
drumul convenabil conform planului marşului pentru a ajunge în timpul cel mai
scurt la destinaţie, verificându-se în prealabil dacă nMR, rezultat pe noul drum nu
taie cercul cu rază dEV, astfel nava proprie sa se apropie în revenire la o distanţă
periculoasă faţă de ciclon.
OBSERVAŢIA 2: Distanţa de evitare se stabileşte în funcţie de forţa ciclonului şi de
caracteristicile navei dar aceasta, de obicei nu e mai mică de 200 Mm.
Algoritm de operaţii:
1. Se alege o scară convenabilă astfel încât poziţia iniţială a ciclonului să poată fi
marcată pe planşetă;
2. Se trasează DN;
3. Se marchează poziţia relativă C a ciclonului, funcţie de Ra, d;
4. Prin C se trasează o paralelă în sens invers la Dc pe care se măsoară spaţiul real
parcurs de ciclon SC în intervalul de timp Δt ( Δt = 10 h sau Δt = 5h ), rezultă W;
5. Prin W se trasează o paralelă la DN pe care se măsoară spaţiul real parcurs de
nava proprie SN în acelaşi interval de timp Δt , rezultă C0;
6. Se uneşte C0 cu C şi se prelungeşte, rezultă MRi;
7. Se determină CPA ca mărime a perpendicularei din centrul planşetei pe MRi şi
TCPA (comparând segmentul C0C cu segmentul CCPA);
8. Cu centrul în W şi raza WC0 se trasează un cerc;
49
9. Din C se trasează tangenta la acest cerc care trece la o distanţă mai mare de
centrul planşetei astfel se determină nMR, apoi se măsoară nCPA = dmax,
trasând o perpendiculară din centrul planşetei pe nMR (piciorul perpendicularei
se notează C1);
10. Punctul de tangenţă se notează cu C0’ trasând o paralelă la WC0’prin centrul
planşetei obţinem nDN corespunzător evitării ciclonului la dmax.
11. Se construieşte grafic revenirea trasând o tangentă la cercul de rază nCPA,
paralelă cu MRi. Punctul de intersecţie dintre nMR şi paralela la MRi se notează
cu C2.
12. Se determină nTCPA prin compararea C0’C cu C C1;
13. Se determină Trev prin compararea segmentelor C0’C cu C C2;
OBSERVAŢIE: Revenirea în practică nu se face exact la drumul iniţial ci la drumul
convenabil conform planului marşului pentru a ajunge în timpul cel mai scurt la
destinaţie, verificându-se în prealabil dacă nMR, rezultat pe noul drum nu taie cercul
cu rază dmax, astfel nava proprie sa se apropie în revenire la o distanţă periculoasă
faţă de ciclon.
350 0 10
340 20
330 30
DN
320 40
310 50
DC
MRi
300 60
C2
290 70
nMR
280 80
MRi nDN
270 90
C1 CPA
C0 C
260 100
C0`
W
250 110
240 120
130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
50
9. TEHNICA PARALELELOR INDICATOARE (TPI)
TPI reprezintă o procedură de conducere în siguranţă a navei pe bază de
observaţii radar care se bazează pe proprietatea ţintelor fixe de a se deplasa pe ecranul
radarului pe o direcţie paralelă cu drumul deasupra fundului, în sens contrar acestuia.
Paralelele indicatoare (PI) sunt linii trasate pe ecranul radar, paralele cu drumul
deasupra fundului în N-up şi cu linia prova în H-up pe care se urmăreşte menţinerea
reperului radar fix, manevrând în mod corespunzător nava.
TPI se utilizează la treceri prin locuri înguste, în scheme de separare a traficului,
la ancoraj, în operaţiuni de căutare şi salvare pe mare, intrări/ieşiri în/din porturi.
Trasarea paralelelor indicatoare se poate face prin două metode: metoda
relevmentelor şi distanţelor şi metoda distanţelor minime. În practică se utilizează harta
cu marşul preliminar din care se extrag parametrii R, d sau dmin pe baza cărora sa
trasează PI corespunzătoare pentru fiecare Df ce trebuie urmat de către navă.
Funcţie de complexitatea situaţiei există următoarele cazuri de trasare a PI:
- un singur drum şi un singur reper;
- un singur reper şi mai multe drumuri;
- mai multe drumuri mai multe repere.
Având în vedere situaţiile speciale pentru care se trasează paralelele indicatoare
se va utiliza în permanenţă scala cea mai precisă a radarului, astfel de multe ori se va
executa saltul de scală şi se va trasa curba de giraţie atunci când scala permite acest
lucru.
Na
Df
B
dA
A1
RaA
51
9. 1. 1. METODA RELEVMENT, DISTANŢĂ ÎN N-UP
350 0 10
340 20
A`
330 30
A
320 40
310 Df 50
300 dA 60
RaA
A1
290 70
dmin
280 80
270 90
B1
B1`
260 100
RaB
dB
250 110
B
240 120
230 130
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Algoritm de operaţii:
1. Pe hartă (schiţă) se trasează din reper cercuri de rază egală cu scala pe care se va
lucra cu radarul (în exemplul de faţă de 6 Mm şi de 3 Mm);
2. Punctele de intersecţie ale Df cu aceste cercuri se notează cu A şi B, respectiv A1
şi B1;
3. Se măsoară relevmentele la reper din punctele A şi B;
4. Se trasează Df pe planşetă din centru la marginea gradată;
5. Se marchează pe planşetă poziţia relativă a reperului, pentru situaţiile în care
nava se află în punctele A şi B, având în vedere relevmentul şi distanţa pe scala
cea mai mare a radarului ( 6 Mm);
6. Se trasează MR, unind punctele A şi B şi se verifică dacă acesta este paralel cu
Df;
7. Se notează punctele de intersecţie ale MR cu al treilea cerc de distanţă (3 Mm în
exemplul de faţă) cu A1 şi B1 iar corespondentele lor de pe scala mai mică cu
A1`şi B1`;
8. Se unesc punctele A1`şi B1` rezultând MR pentru scala mai mică;
52
9. Se trasează cu culoare verde MR ce va fi urmărită de către ofiţerul de cart pe
timpul deplasării navei din punctul A în punctul B, astfel din A în A1 pe scala
mai mare, din A1` în B1` pe scala mai mică iar din B1 în B tot pe scala mai mare.
Algoritm de operaţii:
1. Pe hartă (schiţă) se trasează din reper cercuri de rază egală cu scala pe care se va
lucra cu radarul (în exemplul de faţă de 6 Mm şi de 3 Mm);
2. Punctele de intersecţie ale Df cu aceste cercuri se notează cu A şi B, respectiv A1
şi B1;
3. Se trasează Df pe planşetă din centru la marginea gradată;
4. Se trasează un cerc cu rază dmin din centrul planşetei;
5. Se trasează o paralelă la Df invers acestuia în bordul în care se află reperul,
tangentă la cercul de rază dmin (rezultă MR pe scala cea mai mare – 6 Mm),
punctele de intersecţie cu cercul gradat se notează cu A şi B;
6. Pentru saltul de scală, daca este cazul, se notează punctele de intersecţie ale PI
cu al treilea cerc de distanţă (3 Mm în exemplul de faţă) cu A1 şi B1 iar
corespondentele lor de pe scala mai mică cu A1`şi B1`;
7. Se unesc punctele A1`şi B1` rezultând MR pentru scala mai mică;
8. Se trasează cu culoare verde MR ce va fi urmărită de către ofiţerul de cart pe
timpul deplasării navei din punctul A în punctul B, astfel din A în A1 pe scala
mai mare, din A1` în B1` pe scala mai mică iar din B1 în B tot pe scala mai mare.
Algoritm de operaţii:
1. Pe hartă (schiţă) se trasează din reper cercuri de rază egală cu scala pe care se va
lucra cu radarul (în exemplul de faţă de 6 Mm şi de 3 Mm);
2. Punctele de intersecţie ale Df cu aceste cercuri se notează cu A şi B, respectiv A1
şi B1;
3. Se măsoară relevmentele la reper din punctele A şi B apoi se calculează
relevmentele prova în sistem circular corespunzătoare. Relevmentele prova se
calculează mai întâi în sistem semicircular cu formula Rpv=Ra-Da.
Relevmentele prova tribord sunt egal cu cele în sistem circular iar pentru a
obţine relevmente prova în circular din relevmente prova babord, acestea se scad
din 360°;
4. Se trasează Df pe planşetă din centru la marginea gradată pe direcţia 000°;
5. Se marchează pe planşetă poziţia reperului, pentru situaţiile în care nava se află
în punctele A şi B, având în vedere relevmentul prova şi distanţa pe scala cea
mai mare a radarului ( 6 Mm);
6. Se trasează MR, unind punctele A şi B şi se verifică dacă acesta este paralel şi
de sens contrar Df ( cu sensul spre 180°);
7. Pentru saltul de scală, daca este cazul, se notează punctele de intersecţie ale MR
cu al treilea cerc de distanţă (3 Mm în exemplul de faţă) cu A1 şi B1 iar
corespondentele lor de pe scala mai mică cu A1`şi B1`;
8. Se unesc punctele A1`şi B1` rezultând MR pentru scala mai mică;
53
9. Se trasează cu culoare verde MR ce va fi urmărită de către ofiţerul de cart pe
timpul deplasării navei din punctul A în punctul B, astfel din A în A1 pe scala
mai mare, din A1` în B1` pe scala mai mică iar din B1 în B tot pe scala mai mare.
Pentru cazul de faţă RaA=334°2; Df=315° rezultă RpvA=019°2
RaB=115°0; Df=315° (115°0 +360°- 315°) rezultă RpvB=160°0
350 0 10
340 20
Df
330 30
A
320 40
A1`
310 50
300
RpvA 60
dA
290 A1 70
280 80
dmin
270 90
260 100
250 110
B1
dB 120
240
RpvB
130
230
B1`
220 140
210 B 150
200 160
190 180 170
Algoritm de operaţii:
1. Pe hartă (schiţă) se trasează din reper cercuri de rază egală cu scala pe care se va
lucra cu radarul (în exemplul de faţă de 6 Mm şi de 3 Mm);
2. Punctele de intersecţie ale Df cu aceste cercuri se notează cu A şi B, respectiv A1
şi B1;
3. Se trasează Df pe planşetă din centru la marginea gradată pe direcţia 000°;
4. Se trasează un cerc cu rază dmin din centrul planşetei;
5. Se trasează o paralelă la Df în bordul în care se află reperul, tangentă la cercul de
rază dmin (rezultă MR pe scala cea mai mare – 6 Mm), punctele de intersecţie
cu cercul gradat se notează cu A şi B;
54
6. Pentru saltul de scală, dacă este cazul, se notează punctele de intersecţie ale MR
cu al treilea cerc de distanţă (3 Mm în exemplul de faţă) cu A1 şi B1 iar
corespondentele lor de pe scala mai mică cu A1`şi B1`;
7. Se unesc punctele A1`şi B1` rezultând MR pentru scala mai mică;
8. Se trasează cu culoare verde MR ce va fi urmărită de către ofiţerul de cart pe
timpul deplasării navei din punctul A în punctul B, astfel din A în A1 pe scala
mai mare, din A1` în B1` pe scala mai mică iar din B1 în B tot pe scala mai mare.
55
Pentru trasarea curbei de giraţie pe schiţă, hartă sau planşetă se foloseşte
următoarea metodă practică:
- se trasează două arce de cerc spre interiorul giraţiei având raza egală cu raza de giraţie;
- se trasează tangenta la cele două arce de cerc;
- se procedează la fel şi pentru drumul final;
- la intersecţia celor două tangente se determină centrul giraţiei G;
- cu centrul în G se trasează un arc de cerc cu aceeaşi rază care va tangenta drumul
iniţial în M şi drumul final în N;
- când nava va ajunge în punctul M se va pune cârma în bordul giraţiei iar în punctul N
nava va ajunge la noul drum.
Algoritm de operaţii:
1. Pe hartă (schiţă) se trasează din reper cercuri de rază egală cu scala pe care se va
lucra cu radarul (în exemplul de faţă de 12 Mm şi de 6 Mm);
2. Punctele de intersecţie ale Df cu aceste cercuri se notează (cu A şi D, respectiv
A1 şi C1);
3. Se măsoară relevmentele şi distanţele la reper din punctele A, B, C şi D;
4. Se trasează Df1, Df2 şi Df3 pe planşetă din centru la marginea gradată (fig. 45) ;
5. Se marchează pe planşetă poziţia reperului, pentru situaţiile în care nava se află
în punctele A, B, C şi D, având în vedere relevmentul şi distanţa pe scala cea
mai mare a radarului (12 Mm);
6. Se trasează PI, pe scala cea mai mare (12Mm), unind punctele A-B; B-C şi C-D
şi se verifică dacă acestea sunt paralele Df1, Df2 şi Df3;
7. Pentru saltul de scală, dacă este cazul, se notează punctele de intersecţie ale MR
cu al treilea cerc de distanţă (6 Mm în exemplul de faţă) cu A1 şi C1 iar
corespondentele lor de pe scala mai mică cu A1`şi C1`;
8. Punctele de schimbare de drum care sunt ca distanţă sub valoarea scalei mai
mici de distanţă se notează cu „ ` ” şi se poziţionează pe scala mai mică (B` în
exemplul de faţă);
9. Se unesc punctele A1`şi B`, C1` rezultând PI pentru scala mai mică;
10. Se trasează cu culoare verde PI ce va fi urmărită de către ofiţerul de cart pe
timpul deplasării navei din punctul A în punctul D, astfel: din A în A1 pe scala
mai mare, din A1`,prin B` şi până în C1` pe scala mai mică iar din C1, prin C şi
până în D, pe scala mai mare;
56
Figura 45 TPI „un singur reper, mai multe drumuri” în N-up
Algoritm de operaţii:
1. Pe hartă sau schiţă se trasează din reper cercuri de rază egală cu scala pe care se
va lucra cu radarul (în exemplul de faţă de 12 Mm şi de 6 Mm);
2. Punctele de intersecţie ale Df cu aceste cercuri se notează (cu A şi D, respectiv
A1 şi C1 în exemplul de faţă);
3. Se măsoară distanţele minime şi drumurile deasupra fundului (Df1 ,Df2, Df3,
dmin1, dmin2, dmin3) (figura 44);
4. Se trasează Df1, Df2 şi Df3 pe planşetă din centru la marginea gradată;
5. Se trasează paralele în sens invers la drumurile deasupra fundului tangente la
cercurile de distanţă dmin corespunzătoare (puse pe scala cea mai mare – 12
Mm), astfel rezultă PI ale reperului corespunzătoare drumurilor pe scala cea mai
mare;
6. La intersecţia acestor PI se determină poziţia reperului la schimbările de drum
(B şi C în exemplul de faţă);
7. Se efectuează saltul de scală la fel ca le metoda relevment distanţă.
57
9. 2. 3. METODA RELEVMENT, DISTANŢĂ ÎN H-UP
350 0 10
340 20
Df1
330 Df2 30
A Df3
320 40
A1 ` B1`
310 50
300 dA 60
RpvA
290 A1 70
B1 RpvB
dB
280 80
dmin2
270 90
dmin3 dmin1
dB
260 dC RpvB 100
C2 RpvC
B
RpvC
250 dC 110
C1
120
240 B`
RpvD
dD C 130
230
D
220 140
C1`
210 150
200 160
190 180 170
Algoritm de operaţii:
1. Se trasează drumul drumurile deasupra fundului pe direcţia 000° a planşetei;
2. Se calculează relevmentele prova în sistem circular pentru punctele A şi D în
exemplul de faţă iar pentru punctele de schimbare de drum de două ori
(relevment prova circular înainte de schimbarea drumului şi după schimbare de
drum); Pentru exemplul de faţă relevmentele prova în sistem circular sunt
următoarele:
Punctul A B înainte de B după C înainte de C după D
schimbare schimbare schimbare schimbare
dr. dr. dr. dr.
Df 215° 215° 125° 125° 075° 075°
Ra 195° 089° 089° 3258° 3258° 2967°
Rpv 020° Bd 126° Bd 036° Bd 1592° Bd 1092° Bd 1383° Bd
semicircular
Rpv circular 340° 234° 324° 2008° 2508° 2217°
58
3. Se fixează poziţiile punctelor A, B, B1, C, C2, D pe planşetă utilizând distanţele
şi relevmentele prova pe scala cea mai mare (12 Mm în exemplul de faţă), unde
cu B1 şi C2 se notează poziţia reperului după schimbarea drumului;
4. Se trasează PI pe scala cea mai mare (12 Mm) unind punctele A cu B; B1 cu C şi
C2 cu D şi se verifică dacă sunt paralele cu Df;
OBSERVAŢIE: Deoarece imaginea radar este H-up, cât timp nava girează (spre
stânga în exemplul de faţă), drumul rămâne pe direcţia 000° a planşetei şi radarului
iar reperul se deplasează în sens invers, astfel se modifică relevmentul prova prin
modificarea drumului dar relevmentul adevărat şi distanţa rămân constante;
5. Se execută saltul de scală la scala mai mică, pe porţiunea A1C1, unde A1 şi C1
sunt intersecţiile MR cu cel de al treilea cerc de pe planşeta radar;
6. Se trasează cu verde mişcarea relativă urmărită de către ofiţerul de cart pe durata
cât nava se deplasează din punctul A în punctul B pe scalele corespunzătoare (în
exemplul de faţă de la A la B1 pe scala de 12 Mm; de la A1` la C1` pe scala de 6
Mm iar de la C1 la D pe scala de 12 Mm);
Algoritm de operaţii:
1. Se trasează arce de cerc având ca rază distanţa minimă în bordul în care se află
reperul în cazul respectiv, pe scala cea mai mare a radarului;
2. Se trasează pe direcţia 180° paralele indicatoare tangente la cercurile de rază
dmin;
3. Poziţiile relative ale reperelor la schimbarea drumului se determină utilizând
distanţele la reper la momentul schimbării de drum prin intersectarea mişcării
relative a acestora cu cercuri trasate din centrul planşetei şi rază - distanţa la
reper în momentul respectiv. Pentru a se determina care din cele două puncte de
intersecţie ale acestor cercuri cu MR este punctul de schimbare de drum trebuie
studiată harta şi observat dacă reperul se află în acel moment înaintea traversului
sau înapoia lui (de exemplu pentru porţiunea AB, se trasează o tangentă pe
direcţia 180° în babord la cercul de rază dmin1; se trasează un arc de cerc cu raza
dB din centrul planşetei ce va intersecta mişcarea relativă în două puncte; se
observă în hartă (schiţă) că în punctul B reperul se află înapoia traversului, deci
se va alege punctul de intersecţie aflat în pupa babord pe planşetă);
4. După ce se trasează paralelele indicatoare pe scala cea mai mare , se efectuează
saltul de scală pe porţiunea încadrată în cel de-al treilea cerc de pe planşetă şi se
trasează cu verde mişcarea relativă a reperului pe scalele corespunzătoare.
OBSERVAŢIE: Şi în imagine radar H-up se poate trasa curba de giraţie pe planşetă,
determinând relevmentele prova în circular şi distanţa din schiţă pentru momentul
punerii cârmei şi pentru momentul în care nava revine la noul drum sau pentru
metoda distanţelor minime, determinând distanţa corespunzătoare aceloraşi
momente. Astfel pe planşetă mişcarea relativă a reperului pe timpul manevrei de
schimbare a drumului nu va fi pe arc de cerc ci pe o curbă oarecare, distanţa la
momentul ajungerii la noul drum fiind diferită de distanţa în momentul punerii
cârmei.
59
9. 3. MAI MULTE REPERE, MAI MULTE DRUMURI
Na
A
dA
RaA
A1
dmin1 B1
Rp1 Df1
dB RaB
dmin2 B
dC
RaC
dC
RaC
dmin2
Rp2
dD
RaD
Df2
dmin3 RaE
D dE
Df3 E
60
În exemplul de mai sus, până în punctul C, se urmăreşte reperul 1 pe scalele de 6
Mm şi 3 Mm iar din C se urmăreşte reperul 2 tot pe scala de 6 Mm, nefiind nevoie astfel
să se comute radarul pe scala de 12 Mm.
Trasarea paralelelor indicatoare se face în acest caz ca şi cum ar fi două
probleme separate, pentru fiecare reper în parte, pe aceeaşi planşetă. Din hartă se scot
Ra, d, Df şi dmin şi se completează un tabel ca cel de mai jos:
REPER RADAR 1
Nava în A Nava în B Nava în C
Df1 dmin1 Df2 dmin2
RaA dA RaB dB RaC dC
160° 60 cab 135° 254cab 282° 465cab 2018° 459cab 3319° 60 cab
REPER RADAR 2
Nava în C Nava în D Nava în E
Df2 dmin2 Df3 dmin3
RaC dC RaD dD RaE dE
1472° 40 cab 2018° 327 cab 0629° 496 cab 105° 332cab 3186° 60 cab
RaE
300 60
dE
dmin3
290 dmin2 D 70
dD
RaD
280 80
B
RaB dB
270 90
dmin2
B1
260 B1` 100
Df3
dmin1
250 110
RaC
dC 120
240 A1
C1
dA Df1
130
230
RaA
220 140
Df2 A
210 150
A1`
200 160
190 180 170
61
2. Funcţie de valorile R şi d din tabel se fixează pe planşetă poziţiile punctelor A, B
şi C faţă de reperul 1; C, D şi E faţă de reperul 2;
3. Se trasează paralelele indicatoare pentru scala mai mare (6 Mm), unind punctele
A cu B şi B cu C pentru reperul 1 şi C cu D şi D cu E pentru reperul 2;
4. Se verifică dacă segmentele trasate sunt paralele cu Df corespunzătoare;
5. Pe porţiunea AB se face saltul de scală între A1şi B1;
6. Cu culoare verde se trasează PI ce vor fi urmărite de către ofiţerul de cart pe
timpul deplasării navei din punctul A în punctul E, astfel:
- din A în A1 la Rp1, pe scala de 6 Mm;
- din A1` în B1` la Rp1 pe scala de 3 Mm;
- din B1 în C la Rp1 pe scala de 6 Mm;
- din C (fixat faţă de Rp2) în D la Rp2 pe scala de 6 Mm;
- din D în E la Rp2 pe scala de 6 Mm.
Algoritm de operaţii:
1. Se trasează cu culoare albastră şi linie continuă drumurile deasupra fundului din
centrul planşetei până la marginea gradată;
2. În bordul în care se află reperul se trasează arce de cerc de valoare dmin (pentru
scala cea mai mare) şi paralele la Df corespunzătoare, tangente la aceste arce de
cerc, mai întâi faţă de Rp1 şi apoi faţă de Rp2;
3. La intersecţia MR cu cercul gradat al planşetei rezultă punctele A, şi C la Rp1 şi
D la Rp2;
4. La intersecţia paralelelor la Df1 şi Df2 (trasat la dmin2 faţă de Rp1) rezultă
punctul B iar la intersecţia paralelei la Df2 (trasat la dmin2 faţă de Rp2) cu
paralela la Df3 rezultă punctul D;
5. Saltul de scală şi trasarea de culoare verde a PI urmărite de către ofiţerul de cart
se face la fel ca la metoda relevmentelor şi distanţelor.
Algoritm de operaţii:
1. Se trasează cu culoare albastră şi linie continuă drumurile deasupra fundului pe
direcţia 000° a planşetei;
2. Se calculează relevmentele prova în sistem circular pentru poziţia navei în
punctele A, B, C faţă de reperul 1; C, D, E faţă de reperul 2. În punctele B şi D
se calculează relevmentele prova şi înainte şi după schimbarea drumului.
3. Se fixează poziţia reperelor pe planşetă, cu ajutorul relevmentului prova şi
distanţei pentru toate punctele calculate, apoi se trasează PI mai întâi pe scala
cea mai mare a radarului (6 Mm);
4. Se face saltul de scală la scala mai mică (3 Mm) pe porţiunea de PI ce
intersectează cercul al treilea de pe planşetă – distanţa la reper se încadrează în
scala mai mică (în exemplul de faţă pe porţiunea A1B1);
5. Se trasează cu culoare verde mişcarea relativă a celor două repere pe scalele la
care se va utiliza radarul pe porţiunea de drum de la A la E (pentru exemplul de
faţă de la A la A1 pe scala de 6 Mm, de la A1` la B1` pe 3 Mm iar de la B1 până
la E pe scala de 6 Mm);
62
350 0 10
340 20
Df1
330 Df2 30
A
Df3
320 40
310 50
D RpvA
300
dA A1 ` 60
RpvD
C dD
290 70
RpvC
dC A1
280 dmin3 80
B
dmin2 dB RpvB
270 90
dmin1 dmin2
260 100
B1
250 110
RpvD
dD RpvB
240 dB B1 ` 120
dE dC
RpvE RpvC
D
B C 130
230
220 E 140
210 150
200 160
190 180 170
63
9. 3. 4. METODA DISTANŢELOR MINIME ÎN H-UP
Algoritm de operaţii:
1. Se trasează cu culoare albastră şi linie continuă drumurile deasupra fundului pe
direcţia 000° a planşetei;
2. În bordul în care se află reperul se trasează arce de cerc cu raza dmin (pentru
scala cea mai mare) şi paralele la Df, tangente la aceste arce de cerc, mai întâi
faţă de Rp1 şi apoi faţă de Rp2;
3. La intersecţia PI cu cercul gradat al planşetei rezultă punctele A, şi C la Rp1 şi D
la Rp2;
4. Pentru determinarea punctelor B şi D înainte şi după schimbarea drumului se
intersectează paralelele la Df cu arce de cerc de valoare dB şi dC, şi se alege
punctul de intersecţie corespunzător în funcţie de poziţia pe hartă a reperului în
momentul respectiv: înaintea sau înapoia traversului;
5. Punctul C faţă de Rp2 se fixează intersectând arcul de cerc de rază dC cu
paralela la Df tangentă la cercul de rază dmin2, în bordul babord şi se alege
punctul de intersecţie aflat înaintea traversului navei proprii (în conformitate cu
harta);
6. Se trasează apoi paralelele indicatoare pentru scala cea mai mare (6 Mm), astfel:
- din A până în B înainte de schimbarea drumului faţă de Rp1;
- din B după schimbarea drumului până în C faţă de Rp1;
- din C până în D înainte de schimbarea drumului faţă de Rp2;
- din D după schimbarea drumului până în E faţă de Rp2;
7. Saltul de scală şi trasarea cu culoare verde a PI urmărite de către ofiţerul de cart
se face la fel ca la metoda relevmentelor şi distanţelor.
64
10. RADARUL ATA TIP JMA-5310-6
Configuraţia sistemului radar prezentat în acest capitol este următoarea:
- Unitate centrală: JRC JMA-5310-6;
- Antenă: NKE-2100;
- Bloc ATA: NCA-877;
- Bloc AIS: NQA-4230;
- Display: NCD-4510;
- Procesor: NDC-1273.
65
74
74
66
65
69
68
67
73
70
71
77
72
78
76
75
51
52
57
47
48
49
50
55
53
54
56
59
63
67
58
62
61
60
64
46
36
45
35
37
38
42
41
39
79
40
80
81
82
19
34
20
33
21
32
22
83
31
30 29
28
44
84
27
26
25
24
43
23
99
98
97
96
5
3
85
18
86
14
15
1
17
12
13
7
10
11
2
16
95
94
93
92
89
90
91
88
87
66
Indică tipul de urmă a ţintei: [T] - urmă pe mişcare reală şi [R] - urmă pe
17.
mişcare relativă.
Indică utilizarea unei funcţii [MULTI] şi între paranteze care anume funcţie
18.
este utilizată.
Indică funcţia sau meniul pentru care este utilizat cursorul: [OFF] – cursorul se
mişcă cu ajutorul trackcball-lui; [ON] – cursorul se mişcă cu potenţiometrele
VRM şi EBL; [ACQ ATA] - cursorul se utilizează pentru achiziţia ţintelor
19.
ATA; [ACT AIS] - pentru ţinte AIS, [TGT DATA] - pentru afişarea datelor
referitoare la ţinte; [□] – pentru marcaje pe ecranul radar; [CANCEL] – pentru
anularea marcajelor.
Indică dacă nava proprie este în centrul imaginii radar sau nu. Activând funcţia
[OFF CENTER] cursorul se mută pe poziţia navei proprii şi prin dragare se
20. poate muta poziţia acesteia pe ecranul radar până la 66% din raza ecranului.
Restabilirea poziţiei navei proprii în centrul ecranului se face ţinând tasta [OFF
CENTER] apăsată pentru două secunde.
21. Afişarea/ascunderea cercului de rază CPA limită.
22. Afişarea/ascunderea liniei prova – [HL].
Indică modul de utilizare a paralelelor indicatoare: [C] – [CENTER] – trec prin
centrul ecranului; [O]– [OFFSET] – punctul de început a paralelelor
23. indicatoare se fixează într-o poziţie fixă pe ecranul radarului; [L] – [L/L FIX] –
punctul de început al paralelelor indicatoare se fixează într-o poziţie fixă, faţă
de coordonatele geografice.
24. Afişează dacă funcţia paralele indicatoare este activată sau nu.
25. Afişarea sau ascunderea informaţiilor AIS.
26. Selectarea afişării/ascunderii ţintelor AIS.
27. Selectarea afişării/ascunderii simbolului pentru ţinte ATA urmărite.
Selectarea/deselectarea funcţiei [OWN’S SHIP TRACK] - ruta urmată în
28.
trecut de nava proprie prin poziţii succesive.
29. Selectează modul de corectare a poziţiei navei proprii în funcţie de hartă.
30. Afişează/ascunde afişajul hărţilor.
31. Afişează/ascunde cercurile mobile de distanţă (VRM1 şi VRM2) şi
32. relevmentele mobile (EBL1 şi EBL2).
33.
34.
35. Arată de unde începe un EBL: [C] – [CENTER] din centru - nava proprie [O]
– [OFFSET] din poziţia cursorului, relativ faţă de nava proprie şi [L] – [L/L
36.
FIX] dintr-o poziţie fixă stabilită în coordonate geografice).
37. Unitatea de măsură pentru cercurile mobile de distanţă.
38.
39. Modul de afişare a orientării EBL1 şi EBL2: [T] - relevment adevărat şi [R] -
40. relevment prova.
Intervalul de timp sau distanţă pentru afişarea poziţiilor succesive prin funcţia
41.
[OWN’S SHIP TRACK].
Unitatea de măsură pentru intervalul de timp sau distanţa dintre poziţiile
42. succesive afişate prin funcţia [OWN’S SHIP TRACK] (minute sau secunde;
mile marine).
43. Afişarea senzorului pentru drumului navei proprii [GYRO] - pentru imagine
67
girostabilizată sau [CMPS] - pentru GPS COMPASS.
Afişarea tipului de viteză a navei proprii: [MANUAL] - se introduce valoarea
de către operator; [LOG] - viteza prin apă de la loch; [2AXW] - viteza prin apă
44.
de la un loch Doppler; [2AXG] - viteza deasupra fundului de la un loch
Doppler şi [GPS] – viteza deasupra fundului de la GPS.
45. Modul de afişare al orei [UTC] sau [LOCAL].
Închide/deschide funcţia [SET/DRIFT] - setarea elementelor curentului. Dacă
funcţia este deschisă se afişează [CORR] în partea dreaptă. În acest caz apare
46. în dreapta căsuţa pentru introducerea direcţiei şi vitezei curentului. Funcţia este
disponibilă numai dacă radarul primeşte informaţii de viteza a navei prin apă
(de la un loch cu această opţiune sau introdusă manual).
47. Tipul de vector ATA utilizat: [T] - vector real şi [R] - vector relativ.
Afişează/ascunde poziţii din trecut ale ţintei [PAST POSN]. Poziţiile trecute
ale ţintelor pot fi afişate pe mişcare reală [T] sau în mişcare relativă [R], la
48.
intervale de timp stabilite (0,5-4 minute) sau la intervale de distanţă stabilite
(0,1-1 Mm).
49. Trasarea zonelor de gardă GUARD ZONE. Se realizează cu butoanele VRM şi
EBL stabilind începutul şi sfârşitul zonei de gardă iar confirmarea se face cu
50.
tasta [ENT].
51. Săgeţi pentru bara de derulare a tabelelor cu date despre ţinte.
52.
53. Afişarea informaţiilor numerice despre ţinte ATA [ATA TARGET].
54. Afişarea meniului [RARDAR MENU].
55. Afişarea meniului [ATA MENU]. Se setează funcţii ATA şi AIS.
56. Afişarea meniului [PLOT MENU] pentru setarea funcţiilor de plotare.
Afişarea meniului [TEST MENU] pentru verificarea funcţionării corecte a
57.
radarului.
Se apasă acest buton pentru afişarea unor informaţii suplimentare ca cele
58.
referitoare la situaţia de navigaţie (adâncime, temperatură, vânt, curent).
Schimbă afişajul între [BRILIANCE] - reglarea luminozităţii şi [DISPLAY
59. INFO] – cu submeniurile [NAV] - pentru încărcarea hărţilor şi [PIN] – pentru
introducerea codurilor PIN .
60. Setarea luminozităţii pentru panoul de control pe cinci nivele [PANEL].
61. Setarea luminozităţii ecranului pe patru nivele [VID].
62. Setarea luminozităţii pentru simbolurile ATA pe patru nivele [ATA].
Schimbă modul de afişare pe două variante de afişaj de zi şi două variante de
63.
afişaj de noapte .
64. Anulează alarmele sonore şi vizuale [ALM ACK].
Afişează intervalul de timp până ce o ţintă va trece prin prova navei proprii:
65.
BCT.
66. Afişează distanţa la care o ţintă va trece prin prova navei proprii: BCR.
67. Valorile CPA în mile marine şi TCPA în minute pentru ţintele selectate.
68. Valorile vitezelor pentru ţintele selectate.
69. Valorile drumurilor pentru ţintele selectate.
70. Valorile relevmentelor la ţintele selectate.
71. Valorile distanţelor la ţintele selectate.
72. Numărul de identificare al ţintelor.
68
Valoarea de timp pentru afişarea vectorului ATA (spaţiul parcurs de ţintă în
73.
timpul respectiv).
74. Valorile limită ale CPA (distanţa de siguranţă) şi TCPA (timp critic).
75. Viteza curentului.
76. Direcţia curentului.
77. Poziţia navei proprii.
78. Data şi ora curentă.
79. Funcţia îndeplinită de cursor.
80. Poziţia cursorului în coordonate geografice.
81. Relevmentul prova (circular) la poziţia cursorului.
82. Relevmentul adevărat al poziţiei cursorului.
83. Viteza navei proprii.
84. Drumul navei proprii.
85. Acordare (reglare) automată.
86. Valoarea scalei de distanţă.
87. Relevment mobil [EBL].
88. Poziţia navei proprii.
89. Cerc mobil de distanţă [VRM].
Vectorul navei ţintă pentru manevra de probă (valabil numai pentru radare cu
90.
modul ARPA).
91. Numărul de identificare al ţintei.
92. Vectorul ţintei.
93. Simbol pentru ţintă sigură.
94. Linia prova.
95. Marcaj pentru prova navei proprii.
96. Zonă de gardă.
97. Cerc mobil de distanţă [VRM].
98. Relevment mobil [EBL].
99. Poziţia cursorului.
Introducerea sau modificarea unor valori numerice din celule de pe ecranul radar se
face selectând cu ajutorul cursorului celula respectivă, apăsarea tastei [ENT], selectarea
cifrelor necesare introducerii datelor (se mută cursorul pe cifra respectivă şi se apasă
tasta [ENT]) şi confirmarea operaţiei prin apăsarea tastei soft [ENT].
69
măreşte sau micşorează efectul acestei funcţii.
6. [AUTO-SEA] – La apăsare trece controlul funcţiei de anulare a paraziţilor datoraţi
valurilor de pe [AUTO] pe [MANUAL] şi invers. Prin rotire se măreşte sau
micşorează efectul acestei funcţii.
7. [GAIN/PL] – prin rotire se reglează amplificarea sau lungimea impulsului. Prin
apăsare se trece de la reglarea amplificării la reglarea lungimii impulsului.
8. [STBY] – Utilizat pentru trecerea radarului de pe emisie pe poziţia de aşteptare
(standby) iar împreună cu [TX/PRF] pentru oprirea radarului.
9. [TX/PRF]- Trece radarul în emisie după expirarea timpului de încălzire sau din
poziţia de aşteptare.
10. [EBL1] - Se apasă pentru afişarea liniei mobile de relevment 1. Dacă se apasă mai
mult de două secunde iniţiază meniul [EBL1].
11. [EBL2] - Se apasă pentru afişarea liniei mobile de relevment 2. Dacă se apasă mai
mult de două secunde iniţiază meniul [EBL2].
12. [ALARM ACK] – se apasă pentru anularea alarmelor vizuale şi sonore de un
număr de ori egal cu numărul alarmelor activate.
13. [PANEL] – Se apasă pentru reglarea luminozităţii panoului de control. Prin apăsări
succesive se realizează diverse variante de luminozitate a acestuia.
14. [MOB] – Activează funcţia [MOB] – om la apă. Se reţine poziţia navei când a fost
activată funcţia. Ţinând apăsat acest buton pentru mai mult de două secunde se
dezactivează funcţia.
15. [ACQ] – Activează funcţia de achiziţie manuală a ţintelor.
16. [TGT CNCL] – Anulează afişarea simbolului şi vectorului ţintei şi opreşte
plotarea acestora. Dacă se ţine apăsat mai mult de două secunde anulează afişarea
simbolurilor, vectorilor şi plotările pentru toate ţintele.
17. [TGT DATA] – Utilizat pentru afişarea datelor referitoare la ţinte ATA sau AIS.
18. [FUNC] – Iniţializează modurile predefinite de setare prin apăsări succesive
.
19. [USER KEY1] – tasta funcţională 1 - afişează direct un submeniu predefinit.
20. [USER KEY2] – tasta funcţională 2 - afişează direct un submeniu predefinit.
21. [AZI MODE] [1] – selectează tipul de imagine radar (N-up, H-up, C-up). Tasta
numerică 1.
22. [MAP] [2] – Afişează linia coastei sau adâncimea de siguranţă dacă sistemul
cuprinde şi facilitatea de afişare „informaţii hartă”. Tasta numerică 2.
23. [VECT R/T] [3] – Selectează prin apăsări succesive modul de afişare a vectorilor
T (reali) sau R (relativi); afişarea/ascunderea cercului de rază CPA-lim. Tasta
numerică 3.
24. [TM/RM] [4] – Selectează modul de lucru al radarului TM (mişcarea reală) sau
RM (mişcare relativă). Tasta numerică 4.
25. [OFF CENT] [5] – Mută poziţia navei proprii din centrul ecranului înspre înapoi
până la cel mult 66% din raza ecranului pentru a fi mai mare distanţa vizibilă în
prova. Pentru a readuce nava proprie în centrul ecranului se ţine apăsată această
tastă două secunde. Tasta numerică 5.
26. [MARK] [6] – Afişează un marcaj într-o poziţie oarecare, dacă se mută cursorul
după apăsarea acestei taste şi se apasă apoi tasta [ENT]. Pentru ştergerea
marcajului se fixează cursorul pe marcaj şi se apasă tasta [CLR]. Tasta numerică 6.
70
27. [DAY/NIGHT] [7] – Selectează un tip de afişaj presetat pentru imaginea radar
(două variante de zi şi două variante de noapte). Tasta numerică 7.
28. [RR/HL] [8] – Afişează/ascunde cercurile fixe de distanţă [RR]. Dacă se ţine
apăsată această tastă se ascunde linia prova [HL] pentru a observa mai bine ţintele
din prova navei. Tasta numerică 8.
29. [GZ ALARM] [9] – Afişează o zonă de gardă. Tasta numerică 9.
30. [TRAILS] [0] – Apăsând succesiv se stabileşte perioada de timp pentru care se
afişează urmele ţintei. Tasta numerică 0.
31. [RADAR MENU] – Afişează meniul [RADAR].
32. [ATA MENU] - Afişează meniul [ATA].
33. [RANGE+] – Măreşte scala.
34. [RANGE-] – Micşorează scala.
35. [VRM1] – Iniţiază un cerc de distanţă variabilă. Dacă se apasă mai mult de două
secunde iniţiază meniul [VRM1].
36. [VRM2] - Iniţiază un cerc de distanţă variabilă. Dacă se apasă mai mult de două
secunde iniţiază meniul [VRM2].
37. [ENT] – Tastă de confirmare a unei selecţii.
38. [CLR/INFO] – Anulează o anumită comandă.
71
10 8 9 11 12 15 4 16 21 5 22 23 6 33 7 35 36 37 38
72
Figura 51 Panoul de control
2
13 14 18 28 32 3 1
31 24 30 29 34
19 27
17
20 25
26
10. 3. OPERAŢIUNI DE BAZĂ
Pornirea se face apăsând tasta [STBY] după ce în prealabil s-a verificat cuplarea
la tensiune a sistemului.
Pe ecranul radarului, în partea stângă sus se afişează indicaţia [PREHEAT] –
preîncălzire şi timpul rămas până ce se realizează aceasta. După ce a trecut acest timp,
sus, în stânga ecranului apare indicaţia [STANDBY] şi se poate cupla emisia prin
apăsarea tastei [TX/PRF]. Antena începe să se rotească, pe ecran apar ţintele iar
indicaţia din stânga sus se schimbă în [TRANSMIT] - emisie.
Se reglează scala de lucru cu tastele [RANGE+] [RANGE-] , amplificarea cu
potenţiometrul [GAIN], anularea paraziţilor datoraţi valurilor cu potenţiometrul [SEA]
şi cei datoraţi precipitaţiilor cu [RAIN].
Dacă radarul nu este necesar o anumită perioadă de timp dar este nevoie ca el să
poată fi pornit rapid; se poate opri emisia apăsând tasta [STBY] iar recuplarea emisiei
se face cu tasta [TX/PRF].
Oprirea sistemului se face apăsând tastele [STBY] şi [TX/PRF] împreună.
73
Pentru a trece la un submeniu se poate apăsa tasta cu cifra corespunzătoare
submeniului dorit sau plasând cursorul pe itemului corespunzător şi apăsând tasta
[ENT]. Meniurile ce conţin submeniuri au afişat simbolul . Pentru a trece la un
meniu superior cu un nivel se apasă [0] sau se plasează cursorul pe şi apoi tasta
[ENT].
Se poate naviga prin meniuri şi cu ajutorul trackball-ului. Un meniu se poate
selecta cu cursorul trackball-ului, apoi se apasă tasta [ENT] sau cifra corespunzătoare
itemului selectat.
Itemul selectat se
afişează apăsând
tasta numerică
Numărul coresunzătoare
itemului
Itemul poate fi
selectat şi cu
ajutorul trackball-ui
Buton şi apoi apăsând
soft tasta [ENT]
74
10. 3. 4. Reglarea sonorului alarmelor
Pentru fiecare variantă zi/noapte se pot seta culori pentru fundalul din afara
cercului azimutal, în interiorul cercului azimutal, caractere, ţinte radar şi urme radar.
Reglarea culorilor se face din submeniul [Display Color Setting], unde se
ajunge apăsând succesiv următoarele taste: [RADAR MENU] de două ori; [4] şi [1].
Mai întâi se setează varianta zi/noapte dorită apăsând tasta [1] şi apoi tasta
corespunzătoare ([1] -[DAY1]; [2] - [DAY2] [3] - [NIGHT1]; [4] -[NIGHT2]).
Apoi se setează culorile pentru itemii doriţi astfel:
Color Scheme O schemă presetată de culori Apasă [2] sau [3]
Outer PPI În afara cercului azimutal Apasă [4]
Inner PPI În interiorul cercului azimutal Apasă [5]
Character Caracterele Apasă [6]
RADAR Echo Ţintele radar Apasă [7]
RADAR Trails Urmele radar Apasă [8]
I. Setări iniţiale
- Se apasă [RADAR MENU] de două ori, tasta [3] şi tasta [7] pentru a ajunge în
submeniul [EBL Maneuver];
- Se apasă tasta [2] pentru a introduce [Reach] - distanţa dintre poziţia punerii
cârmei [WOL] şi poziţia navei în momentul începerii giraţiei. Se introduce valoarea
acesteia şi se apasă tasta [ENT].
75
- Se apasă tasta [3] succesiv pentru a alege varianta [RADIUS] (diametru de
giraţie constant) sau [RATE] (viteză de giraţie constantă - °/min);
- Se apasă tasta [4] pentru a introduce valoarea diametrului de giraţie [Turn
Set]. Se introduce valoarea acestuia şi se apasă tasta [ENT].
II. Trasarea curbei de giraţie
- Se apasă tasta [1] cu meniul [EBL Maneuver] deschis; pe ecranul radarului
apar: o linie suplimentară de manevră, curba de giraţie şi un WOL;
- Se setează punctul de început al liniei suplimentare cu ajutorul trackball-ului şi
orientarea ei utilizând tasta [EBL]. Linia suplimentară trebuie să se suprapună peste
drumul final urmat de navă iar poziţia WOL se va schimba în funcţie de poziţia şi
orientarea EBL introdusă. Dacă WOL rezultat este în prova navei proprii, culoarea
acestuia se va schimba indicând o poziţie corectă.
- Se apasă tasta [ENT]. Setarea este terminată.
- Pentru anularea setărilor se apasă tasta [1] şi funcţia [EBL Maneuver] se
închide.
76
ATA TGT Display No.: Numărul ţintei ARPA/ATA pentru care se vor Apasă [3]
afişa datele
C-UP Angle: Afişarea diferenţei de drum C-up Apasă [4]
II. Operarea funcţiilor [MULTI]
- Se apasă secvenţial tasta [MULTI] pentru a selecta valoarea parametrului ce
trebuie schimbat;
- Parametrul selectat este afişat în partea dreaptă jos a ecranului radar.
Aceste taste pot fi setate să ducă rapid la submeniuri utilizate mai frecvent de
către operatorul radarului sau pentru operarea de pe tastă a funcţiei [ZOOM].
I. Setarea tastelor funcţionale
- Se apasă [RADAR MENU] de două ori, tasta [8] şi tasta [3] pentru a ajunge
în submeniul [User Key Setting)];
- Se apasă tastele numerice [1] sau [2] pentru a selecta tasta funcţională [User
Key1] respectiv [User Key2].
- La submeiul ales [User Key1] sau [User Key2] apar două submeniuri
[MENU] sau [ZOOM]. Se apasă tasta numerică [1] sau [2] pentru a selecta [MENU]
sau [ZOOM].
- Dacă se alege [MENIU] se poate apoi atribui tastei funcţionale respective
funcţia de comutare rapidă la un anumit submeniu;
- Dacă se alege [ZOOM] se va atribui tastei funcţionale respective funcţia
[ZOOM].
II. Atribuirea tastelor funcţionale pentru un anumit submeniu
- Se intră în submeniul ce va trebui afişat rapid utilizând tastele funcţionale;
- Când submeniul respectiv este deschis se apasă pentru mai mult de două
secunde tasta [User Key1] sau [User Key2] care a fost setată pe [MENIU] . Setarea
submeniului ce va fi afişat de tasta funcţională este astfel realizată.
Se pot seta zone de gardă în formă de evantai cu lăţimea fixă de 0,5 Mm pentru a
urmări dacă intră ţinte în acestea sau pentru a plota automat ţintele intrate.
I. Trasarea unei zone de gardă
- Se apasă [ATA MENU], tasta [4] şi tasta [1] pentru a ajunge în submeniul
[ATA Guard Zone];
- Se apasă tastele numerice [3] sau [4] pentru a selecta submeniul [Make Guard
Zone 1] sau [Make Guard Zone 2];
- Utilizând potenţiometrele [VRM] şi [EBL] se fixează poziţia de început a unei
zone de gardă şi apoi se apasă tasta [ENT];
- Utilizând potenţiometrele [VRM] şi [EBL] se fixează poziţia finală a unei
zone de gardă şi apoi se apasă tasta [ENT];
- Dacă o ţintă intră într-o zonă de gardă se activează o alarmă iar simbolul ţintei
se schimbă în ▽. După circa un minut se pot furniza date ATA pentru ţinta respectivă;
- Dacă punctul de început coincide cu punctul final a unei zone de gardă aceasta
se transformă într-o formă circulară.
77
Punctul
iniţial
HL
0,5
Mm
Zona
de
gardă
Punctul
final
Figura 55 Structura zonei de gardă
RADAR ALARM
1. Sector RADAR Alarm > 1.Sector Alarm1
ON
2.Sector Alarm2
ON
3. Make a Sctor Alarm > 1.Sector Alarm1
2.Sector Alarm2
3.ENT
5. Radar Alarm Mode IN
OUT
6. Sensitivity Level
4
1. 1
2. 2
3. 3
4. 4
- Pentru ajunge în meniul [RADAR ALARM] se apasă tasta [ATA MENU] ,
tasta [4] şi tasta [2].
- Apăsând tasta [5] se activează submeniul [Radar Alarm Mode] şi apar
opţiunile [IN] (pentru activarea alarmei la intrarea unei ţinte) şi [OUT] (pentru activarea
alarmei la ieşirea unei ţinte).
- Apăsând tasta [6] se activează submeniul [Sensitivity Level] şi apar opţiunile
de la 1 la 4 pentru alegerea sensibilităţii funcţiei de alarmare: se alege nivel mic pentru
activa alarma la ecouri radar mici iar nivel mare pentru a activa alarma numai la ecouri
radar puternice;
78
- Apăsând tasta [3] se activează submeniul [Make a Sctor Alarm] şi apar
opţiunile [Sector Alarm1] şi [Sector Alarm2]. Aceste submeniuri se activează cu
tastele numerice [1] respectiv [2];
- Sectoarele de alarmă se setează cu potenţiometrele [VRM] şi [EBL] ca şi
zonele de gardă;
- Activarea sectoarelor de alarmă se face prin apăsarea tastei numerice [1] astfel
submeniul [Sector RADAR Alarm] este selectat, apoi tot cu tastele numerice [1]
respectiv [2] se selectează [Sector Alarm1] sau [Sector Alarm2]. Dacă se alege
opţiunea [ON] sectorul va fi activat şi trasat pe radar.
Sectoarele de alarmă au formă de evantai, mărginite de două cercuri de distanţă
şi două relevmente, distanţa dintre cercurile de distanţă nefiind fixă ca la zonele de
gardă.
79
- Punctul de început al [EBL] poate fi fixat astfel într-o poziţie fixă pe ecran [O] sau
într-o poziţie fixă în coordonate geografice [L];
- Utilizând trackball-ul se mişcă punctul de început al EBL2 la un reper (A) şi se apasă
tasta [ENT];
- Se roteşte potenţiometrul [EBL] până ce linia întreruptă ajunge la un alt punct (B);
- Se apasă tasta [VRM2]; cercul VRM apare cu linie întreruptă, cu centrul în poziţia
iniţială a EBL;
- Se roteşte potenţiometrul [VRM] până ce cercul trasat cu linie întreruptă se suprapune
peste punctul al doilea (B);
- Se citesc valorile de distanţă şi direcţie între cele două puncte.
Ţintă sigură
Ţintă Se activează alarma de CPA/TCPA.
periculoasă
Ţintă cu
date afişate
Marcaj Simbol pentru ţintă achiziţionată dar fără date calculate.
iniţial de
ţintă
achiziţionată
Ţintă intrată Se activează alarma [GZ].
în zona de
gardă
Ţintă Se activează alarma [LOST].
pierdută
Poziţia În interiorul cercului azimutal.
cursorului
Poziţii Simbolul şi vectorul este afişat numai când funcţia [PAST
trecute ale POSN] este activată. Intervalul de afişare a poziţiilor trecute
ţintei este:
OFF/0,5min/1min/2min/4min/0,1Mm/0,2Mm/0,5Mm/1Mm.
Ţintă Simbol pentru ţintă AIS pentru care se primesc date valide.
neactivată Direcţia vârfului ascuţit indică prova ţintei sau COG.
Ţintă Prova ţintei este indicată cu linie continuă iar COG cu linie
activată întreruptă. Perpendiculara din prova indică direcţia în care
se schimbă drumul.
80
Ţintă cu Acest simbol se ataşează în jurul ţintelor pentru care se
date afişate afişează date.
Ţintă Se activează alarma CPA/TCPA sonor şi vizual;
periculoasă Caracterul apare de culoare roşie şi clipeşte.
Ţintă O ţintă periculoasă este afişată ca ţintă pierdută când nu
pierdută sunt recepţionate date despre aceasta. Când a fost stabilită
ca fiind ţintă pierdută, se afişează poziţia ei în funcţie de
datele anterior recepţionate (drum viteză).
Funcţiile ATA permit achiziţia şi calculul datelor pentru cel mult 30 de ţinte.
Pentru perioada în care radarul nu este pe emisie [STANDBY] datele calculate pentru
ţinte se şterg din memorie.
Achiziţia ţintelor poate fi făcută automat [AUTO], manual [MANUAL] sau
simultan în ambele moduri. Dacă se achiziţionează mai mult de 30 de ţinte, cele mai
puţin periculoase ţinte achiziţionate se şterg din memorie.
Pentru a achiziţiona manual o ţintă se fixează cursorul pe aceasta şi se apasă
tasta [ACQ]. Vectorul şi datele ţintei respective apar după circa un minut.
Pentru a achiziţia automată a ţintelor se afișează zone de gardă. Toate ţintele
care pătrund într-o zonă de gardă sunt achiziţionate automat.
Scoaterea din urmărire a ţintelor se poate face una câte una cu ajutorul
cursorului poziţionat pe ţinta respectivă şi apoi prin apăsarea tastei [TGT CNCL] sau se
pot scoate toate ţintele din urmărire ţinând apăsată aceeaşi tastă pentru mai mult de două
secunde.
ATA Setting
1. Vector Time Mărimea vectorilor
** min
2. Past Position Intervalul între poziţii trecute
** min
3. CPA Limit Distanţa de siguranţă
** Mm
4. TCPA Limit Timpul critic
** min
5. CPA Ring Afişarea/ascunderea cercului de rază CPA
ON/OF
9. Target Number Display Afişarea/ascunderea numărului de
identificare al ţintelor
ON/OF
0. EXIT
Pentru a ajunge în submeniul [ATA Setting] se apasă tasta [ATA MENU] apoi
tasta [1]. Pentru a selecta o opţiune din lista de submeniuri se apasă cifrele
81
corespunzătoare. Se introduc valorile numerice sau se optează pentru
activarea/dezactivarea funcţiilor respective apoi se iese din submeniu prin tasta [0].
82
11. SIMULATORUL RADAR BridgeMaster II
11. 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE
83
ARPA (Automatic Radar Plotting Aid) extinde capacităţile Autotrack, furnizând
operatorului posibilitatea de a executa manevre de probă.
84
11. 3. BUTOANELE DE CONTROL ŞI MENIURILE RADARULUI
Exista două butoane rotative pentru controlul datelor; crescând valoarea acestora
prin rotirea în sensul acelor de ceasornic, respectiv reducând aceasta valoare la mişcarea
inversă.
85
- “PANEL BRILL” – buton folosit pentru setarea luminozităţii
panoului de control.
86
- “TRAILS/PERM” (zona 25). O apăsare scurta a acestui buton va seta
urmele lăsate de ţinte în modurile “scurte”, ”lungi” sau le va
dezactiva. O apăsare lungă va face urmele permanente.
- “HM OFF” (zona 5). Acest buton este folosit pentru a ascunde
indicaţia de drum (aceasta este ascunsă atâta timp cât butonul este
apăsat).
87
MANUAL (viteza estimată), acest mod este folosit în mod
normal în momentul în care nu exista informaţii despre viteză.
ECHO REF, acest mod poate fi activat doar dacă radarul este
prevăzut cu ARPA. Pentru a-l selecta se va indica cu ajutorul
cursorului ţinta fixă, şi se va efectua o apăsare lungă a butonului.
Acest mod va pune la dispoziţie o imagine radar stabilizată
deasupra fundului.
SERIAL LOG. Acest mod implică o imagine stabilizată prin apă.
- “MENU” (zona 18, 19). Acest buton este folosit pentru a afişa
meniul principal. A doua apăsare a acestui buton va şterge acest
meniu de pe ecran. Se va folosi trackball-ul pentru a naviga în meniu,
şi tasta “#” pentru a selecta opţiunea dorită.
- “#” (zona 19). Buton folosit pentru a selecta o opţiune din meniuri
sau pentru a confirma înregistrarea unor date.
88
11. 4. UTILIZAREA FUNCŢIILOR ARPA
Aceste zone pot conţine până la 10 ţinte achiziţionate în acelaşi timp ce sunt
marcate cu ajutorul unor simboluri specifice (un triunghi roşu inversat) şi sunt
declanşate alarmele GZ1 sau GZ2 de fiecare dată când o ţintă intră în aceste zone.
Secvenţa de urmărire a ţintelor:
1. la prima scanare a ţintei, un dreptunghi întrerupt va apărea în jurul acesteia.
Pentru o ţintă achiziţionată manual este afişat şi un pătrat verde. Acest
simbol semnalizează faptul că informaţiile despre ţintă pot fi citite în afişajul
alăturat (zona meniului). În acest stadiu doar distanţa şi relevmentul la ţintă
sunt afişate.
2. după 16 scanări succesive ale ţintei, simbolul iniţial este şters iar în locul lui
apare vectorul de culoare verde specific ţintei. Acest vector aproximează
drumul şi viteza ţintei. După aproximativ 3 minute datele despre viteza şi
drumul ţintei sunt ajustate cu acurateţe.
3. dacă o ţintă prezintă condiţiile unei alarme, atunci simbolul acesteia este
schimbat cu unul intermitent de culoare roşie conform tabelului următor:
O ţintă va fi ştearsă automat din lista de ţinte achiziţionate dacă nu mai poate fi
identificată timp de 15 scanări simultane sau aparatul radar este trecut în modul
STANDBY.
Când o ţintă este urmărită, informaţiile despre acea ţintă sunt afişate în fereastra
de meniu după cum urmează:
- numele ţintei şi numărul de identificare
- CPA
- TCPA
- RANGE (distanţă)
- BRG (relevment )
- T CO (drumul ţintei)
89
- SPEED (viteza ţintei)
O imagine alternativă poate fi selecţionată apăsând butonul DATA SELECT,
având cursorul poziţionat pe o zonă liberă a ecranului. Această vedere va afişa
informaţii limitate (numărul de identificare al ţintei, CPA şi TCPA) despre mai multe
ţinte simultan (maxim 5).
11. 5. 1. Taste active disponibile atât în modul emisie cât şi în modul standby
<Up>
folosită pentru a naviga în
meniul radarului, dacă acesta
este afişat.
LC
90
folosit pentru a mări raza VRM,
dacă meniul radarului nu este
afişat.
<Down>
folosită pentru a naviga în
meniul radarului, dacă acesta
este afişat.
LC
folosită pentru a micşora raza
VRM, dacă meniul radarului nu
este afişat.
RC
folosită ca înlocuitor al
trackball-ului.
<Left>
LC
folosită pentru rotirea EBL în
sens trigonometric.
<Right>
LC
folosită pentru rotirea EBL în
sensul acelor de ceasornic.
RC
folosită ca înlocuitor al
trackball-ului.
<G>
LC + <G> / RC + <G> - folosit pentru a mări / micşora valoarea
Gain.
<R>
LC + <R> / RC + <R> - folosit pentru a mări / micşora valoarea
Rain Clutter.
<S>
LC + <S> / RC + <S> - folosit pentru a mări / micşora valoarea
Sea Clutter.
<T>
LC + <T> / RC + <T> - folosit pentru a mări / micşora valoarea
Tune Clutter.
91
<U> - înlocuieşte butonul “AUTO/ENHANCE”
<M> - înlocuieşte butonul “TM/RM”
<S> - înlocuieşte butonul “STAB/UNSTAB”
<T> - înlocuieşte butonul “TRAILS/PERM”
<A> - înlocuieşte butonul “Alarm ACK”
<G> - înlocuieşte butonul “Guard Zone”
<R> - înlocuieşte butonul “RINGS”
<H> - înlocuieşte butonul “HM OFF”
<C> - înlocuieşte butonul “CENTRE/SHIFT”
<Q> - înlocuieşte butonul “MANUAL ACQ”
<D> - înlocuieşte butonul “DATA/SELECT”
<E> - înlocuieşte butonul “EBL/OFF”
<V> - înlocuieşte butonul “VRM/OFF”
<I> - înlocuieşte butonul “Index”
<O> - înlocuieşte butonul “VECTOR/TIME”
<K> - înlocuieşte butonul “Mark/Clear”
<F> - înlocuieşte butonul “Perf/Mon”
92
La pornirea radarului se va observa în colţul stânga sus indicaţia privind tipul
frecvenţei de emisie iar sub acesta tipul aparatului, respectiv, principal sau secundar. Un
aparat radar principal permite operatorului posibilitatea de a manipula antena radar
(pornirea/oprirea acesteia) şi calităţile semnalului recepţionat.
Radarul va porni în modul Standby, operatorul având la dispoziţie doar câteva
funcţii operaţionale în această fază, cum ar fi: funcţiile ARPA, alarmele, informaţiile
despre viteza şi drumul propriu. Prin apăsarea butonului “TRANSMIT” aflat în colţul
stânga-jos se trece aparatul în modul emisie.
Radarul poate fi acţionat cu ajutorul unei bile rotative (trackball) şi a două
butoane: buton stânga şi buton dreapta, similare celor de la un maus obişnuit.
11. 6. 2. Cursorul
În colţul din dreapta jos al ecranului sunt afişate o serie de taste funcţionale. O
apăsare a butonului stânga pe una din aceste taste va determina apariţia, în zona imediat
superioară, a meniului aferent acesteia. Unele dintre aceste taste vor reacţiona şi la o
apăsare a butonului dreapta, acţionând diverse funcţii.
În partea dreaptă a ecranului sunt afişate diverse date, după cum urmează:
- date privind poziţia navei proprii;
- date privind următorul Waypoint (punct în care se va schimba de
drum);
- date privind direcţia şi viteza vântului;
- date privind adâncimea.
Aceste date sunt preluate de la aparate externe interconectate cu aparatul radar,
sau sunt introduse de către operator.
93
Figura 61 Imaginea radar în emisie
Această linie este prezentată ca o linie continuă, trasată dinspre nava proprie
spre marginea ecranului. Atunci când poziţia navei nu este centrată pe mijlocul
ecranului radar, această linie va avea originea într-un asterix situat foarte aproape de
marginea ecranului. La pornirea aparatului radar se poate opta pentru afişarea drumului
ca o “linie pupa”, folosind tasta “HL / SL” aflată în stânga ecranului. Pentru a şterge
temporar de pe ecran drumul navei se va ţine apăsat butonul stânga al mausului pe tasta
“HL” menţionată anterior.
Pentru plasarea poziţiei navei în altă locaţie pe ecran se va folosi următorul algoritm:
- se va poziţiona cursorul pe nava proprie;
- se va apăsa butonul stânga şi se va menţine apăsat;
- se va deplasa cursorul în poziţia dorită;
- se va elibera butonul stânga.
94
Pentru a readuce nava în centrul ecranului se poate folosi acelaşi algoritm, sau
butonul “CENTRE” aflat în colţul dreapta-jos.
Butoanele pentru reglarea semnalului video se află tot în colţul stânga jos, ele
constând în butonul pentru amplificarea semnalului radar (“GAIN”) şi butoanele pentru
eliminarea interferenţei valurilor şi a precipitaţiilor (RAIN & SEA CLUTTER). Acestea
pot fi reglate automat sau manual, ajustarea manuală făcându-se cu ajutorul cursorului,
acţionând butonul stânga pe bara indicatoare al cărei nivel trebuie modificat, şi rotirea
trackball-ului spre stânga sau dreapta.
Pentru o mai bună observare a ţintelor de dimensiuni mici se poate activa
opţiunea de intensificare a semnalului video folosind butonul “ENH”, obţinând o
intensificare a semnalului ţintelor mici.
Lungimea impulsului radar: Pentru selectarea lungimii impulsului radar se va
folosi butonul “SP / MP / LP” din partea dreaptă a ecranului, alegând una dintre
opţiunile “Impuls Scurt / Impuls Mediu / Impuls Lung”.
95
-eticheta “HDG”;
-drumul adevărat (va fi scris cu roşu atunci când se determina o eroare
de interconectare cu compasul);
- drumul deasupra fundului (afişat doar dacă viteza selectată este
viteza deasupra fundului, şi este mai mare de 1 nod).
Câmpul destinat afişării vitezei navei proprii este compus din trei părţi:
- eticheta, care poate fi STW (viteza prin apă) sau SOG (viteza
deasupra fundului);
- valoarea vitezei în noduri;
- modul de determinare al vitezei (poate fi schimbat utilizând
trackball-ul).
96
11. 7. 3. Vectori de mişcare
97
Figura 62 Apelarea funcţiilor ARPA
Dacă sistemul radar este configurat ca un EPA, atunci vor fi disponibile două
zone de gardă , afişate pe scalele de 3, 6 şi 12 Mm. Aceste zone pot fi configurate
accesând meniul GZ prin tastele fixe afişate în colţul din dreapta jos.
Zonele de plotare automată: Orice ţintă care pătrunde în aceste zone va fi
plotată şi urmărită automat. Nu pot fi urmărite ţinte mai apropiate de 0.25 Mm de nava
proprie.
În panoul alăturat cercului azimutal sunt afişate datele despre ultima ţintă
plotată, sau ţinta selectată cu ajutorul cursorului. Aceste informaţii sunt:
număr de identificare
distanţa faţă de nava proprie
relevment faţă de nava proprie
CPA
TCPA
COG (drumul deasupra
fundului)
SOG (viteza deasupra fundului)
BCR (distanţa la cere ţinta trece
prin prova navei proprii)
BCT ( timpul rămas până la
trecerea ţintei prin prova navei
proprii).
Figura 63 Date despre ţintă
Această facilitate este disponibilă doar pentru radarele ARPA. Manevra de probă
se efectuează pentru a verifica mişcarea relativă a ţintelor faţă de nava proprie în urma
unei manevre ce urmează a fi efectuată. Aceasta se poate face accesând meniul
“TRIAL” prin apăsarea tastei fixe din colţul dreapta jos.
Din momentul accesării meniului de probă, drumul şi viteza navei vor rămâne
constante (putând fi modificate din meniu), iar timpul de întârziere al manevrei va fi
setat la 3 minute (şi acesta poate fi modificat ulterior, apăsând butonul “DELAY” şi
folosind trackball-ul).
98
Drumul navei proprii poate fi modificat apăsând butonul “COURSE”, din
meniul “TRIAL”, şi stabilirea noii valori prin mişcarea trackball-ului. Viteza navei
poate fi selectată apăsând butonul “SPEED”, folosind trackball-ul în aceeaşi manieră.
Pentru a rula manevra se va apăsa butonul “RUNNING”. Pe toată durata
executării manevrei de probă, acest mod de lucru va fi semnalizat prin prezenţa literei
“T” de dimensiuni mari, în interiorul cercului azimutal.
99
11. 7. 10. Alte instrumente
100
12. SIMULATORUL RADAR NUCLEUS
Funcţiile radarului Nucleus se pot selecta cu ajutorul a 3 butoane şi a unei bile
(trackerball) care controlează mişcarea cursorului pe ecran.
101
- gri închis = cercurile de distanţă
- azuriu = vectorul navei proprii
- mov = ţintele achiziţionate
Culorile radarului sunt:
- sepia = luminozitate (scăzută), zona de gardă
- ocru = mediul zonei de gardă ARPA
- gri închis = urmele vechi
- gri mediu = urmele medii
- gri deschis = urmele noi
102
12. 3. FUNCŢIILE ŞI ELEMENTELE IMAGINII RADAR
103
12. 3. 1. Zona 1 - Sistemul RADAR
104
- impuls mediu (MP) : pentru scale de la 3 mile, până la 24 mile;
- impuls lung (LP): pentru scale de 48 mile, până la 96 mile.
Pentru schimba valoarea implicită a impulsului se selectează caseta SP/MP/LP,
apoi apare un submeniu ce permite selectarea opţiunilor pentru scala folosită. În cazul
scalei de 3 mile, casetele pentru cele 3 butoane permit modificarea lungimii impulsului,
de la mediu la scurt sau lung:
- prin apăsarea butonului stânga se reduce lungimea impulsului, iar prin apăsarea
butonului dreapta se creşte lungimea acestuia.
12. 3. 1. 6. Reglaje
Prin această funcţie este permisă reglarea manuală a receptorului radar (numai
pentru radarele principale). Funcţia nu este disponibila pe radarele secundare şi are doar
un efect limitat pe sistemele cu reglare automată a frecvenţei.
SELECTARE: Pentru a regla manual radarul, trebuie îndepliniţi următorii paşi:
- se selectează caseta TUNE;
- se ţine apăsat oricare dintre cele 3 butoane, apoi, sub caseta TUNE va apărea o bară de
control roşie care indică valoarea selectată;
- cu butonul încă apăsat, se mişcă trackerball-ului spre stânga sau spre dreapta pentru a
alege o valoare optimă, apoi se eliberează butonul.
Notă: Pentru a se asigură că reglarea automată a frecvenţei funcţionează
corect în cadrul receptorului, bara de control roşie, care apare sub caseta TUNE,
trebuie fixată în poziţia de mijloc.
Dacă reglarea automată a frecvenţei nu mai funcţionează corect pe reglajul
manual, selectarea unei valori optime se va face prin mişcarea trackerball-ului spre
stânga sau spre dreapta.
105
Pentru anularea reglajelor şi afişarea numai a emisiilor SART, cu ajutorul
trackerball-ului, în meniul TUNE, se alege valoarea minimă pe bara de control de
culoare verde.
0.25 0.05 5
0.5 0.1 5
0.75 0.25 3
1.5 0.25 6
3 0.5 6
6 1 6
12 2 6
24 4 6
48 8 6
96 16 6
Pentru activarea sau dezactivarea cercurilor de distanţă, trebuie îndepliniţi
următorii paşi:
- se selectează caseta RANGE/RINGS;
- se apasă butonul din centru pentru a activa sau dezactiva cercurile de distanţă.
106
- imaginea radar cu nordul sus în mişcare adevărată şi mişcare relativă (North-Up);
- imaginea radar cu drumul sus în mişcare adevărată şi mişcare relativă (Course-Up);
- imaginea radar cu prova sus în mişcare relativă (Head-Up).
MIŞCAREA RELATIVĂ
Cu radarul în mişcare relativă, poziţia navei proprii se găseşte în centrul cercului
azimutal sau într-o poziţie exterioară acestuia. Toate ţintele sunt afişate cu viteza
relativă şi pe direcţia mişcării relative. Ţintele au urme relative, în timp ce pentru nava
proprie nu este afişată nicio urmă.
Dacă se schimbă drumul navei proprii, direcţia ţintei se modifica cu acelaşi
unghi. Ţintele care vin la coliziune vor avea un relevment constant odată cu micşorarea
distanţei. Ţintele care par a fi staţionare, au de fapt, aceeaşi viteză şi drumul paralel cu
drumul navei proprii.
MIŞCAREA ADEVĂRATĂ
În mişcare adevărată reprezentarea are loc cu nava proprie poziţionată în afara
centrului cercului azimutal, iar aceasta va avea mişcarea în direcţia liniei prova cu viteza
reală. Ţintele vor avea pe ecranul radar drumul, viteza şi urmele adevărate.
Schimbarea de direcţie a navei proprii nu va afecta drumurile ţintelor, dar linia
prova va arăta această schimbare. Ţintele care vin la coliziune vor avea un relevment
constant odată cu micşorarea distanţei. Ca şi în mişcarea relativă, poziţia navei proprii
poate fi selectată, apoi mişcată cu ajutorul trackerball-ului şi în cele din urmă fixată prin
apăsarea casetei OFFSET în altă poziţie.
107
relevmentul de 000° al cercului azimutal. Schimbările mici de drum au ca efect
deplasarea liniei prova de pe relevmentul de 000°, dar imaginea nu se va roti. Linia
prova a navei poate fi oricând reactualizată prin selectarea casetei COURSE UP, iar
imaginea se va alinia la noul drum.
108
fundului / butonul din dreapta). Pentru a introduce manual viteza se apasă butonul
central şi se reglează la valoarea dorită cu ajutorul trackerball-ului.
STABILIZARE: În funcţie de informaţiile primite (GPS sau GIRO) se poate
selecta stabilizarea prin apă sau stabilizarea deasupra fundului. Pentru a introduce
manual informaţiile de drum şi viteză se va selecta opţiunea MAN cu ajutorul butonului
din centru.
Acţiunea curentului formează un vector suplimentar, care, compus cu vectorul
de deplasare al navei prin apă, formează vectorul drumului deasupra fundului (CMG -
Course Made Good) şi al vitezei deasupra fundului (Speed Made Good - SMG).
Stabilizarea deasupra fundului se poate face şi prin conectarea radarului la
receptorul GPS, loch Doppler, sau prin introducerea manuală a elementelor derivei
utilizând o ţintă fixă.
Mişcarea stabilizată deasupra fundului, în mişcare adevărată, este extrem de utilă
în pilotaj, când trebuie cunoscută poziţia relativă a reperelor de navigaţie.
Dacă radarul este stabilizat deasupra fundului, acesta va afişa CMG, SMG şi
calculează direcţia (SET) şi viteza (DRIFT) a derivei.
Stabilizarea poate fi selectată după cum urmează:
- se selectează cu ajutorul cursorului caseta STAB. Va apărea un submeniu cu: Sea/
Man/ Extrn. ("Extrn" poate fi înlocuit de GPS, LORAN sau DECCA, în funcţie de sursa
poziţionării);
- se selectează modul dorit prin apăsarea butonului respectiv.
Urme (Trails): Pe ecranul radar, poziţiile anterioare ale ţintelor sunt
reprezentate cu ajutorul urmelor. Lungimea acestor urme poate fi modificată (de
exemplu, valoarea standard este cea de 3 minute), sau poate fi dezactivată.
Vector: Vectorul indică drumul şi viteza ţintelor urmărite. Acesta este
reprezentat printr-o linie mai groasă, proporţională în lungime cu viteza ţintei. (de
exemplu, dintr-un vector selectat de 15 minute şi o viteză a ţintei de 12 noduri, rezultă o
lungime a vectorului de 3 mile). Vectorul poate fi reprezentat şi invers: vector adevărat
în mişcare relativă, sau vector relativ în mişcare adevărată.
Distanţa minimă (CPA): Funcţia avertizează utilizatorul de prezenţa unei ţinte
ce urmează a se apropia de nava proprie la o distanţă mai mică decât distanţa de
siguranţă setată. Distanţa de siguranţă (CPA limită) se alege în funcţie de
manevrabilitatea navei şi condiţiile de navigaţie.
Intervalul de timp până la distanţa minimă (TCPA):Această funcţie oferă un
avertisment utilizatorului dacă ţinta ar putea să se apropie, într-un anumit timp, la o
distanţă foarte mică de nava proprie, devenind un posibil pericol. TCPA limită poate fi
selectat şi reglat ca şi în cazul CPA.
Notă: Alarma se activează numai atunci când sunt depăşite ambele limite CPA
şi TCPA setate.
SELECTAREA VECTORULUI, URMELOR CPA ŞI TCPA
Următorii parametrii se reglează prin selectarea casetei potrivite, apoi ţinând
apăsat butonul din stânga şi mişcând trackerball-ului în sus sau în jos.
Selectând VECTOR şi apăsând butonul din centru, se schimbă modul de la
relativ la adevărat, sau de la adevărat la relativ. Cu ajutorul butonului din dreapta, se
poate modifica intervalul de timp pentru care este afişat vectorul.
109
Selectând TRAILS şi apăsând butonul din centru, se activează sau se
dezactivează urmele. Butonul din dreapta şterge toate urmele.
Selectând CPA, sau TCPA, cu ajutorul butonului din centru se reglează limita
minimă; iar cu ajutorul butonului din dreapta limita maximă.
110
culoarea roşie, razele acestora putând fi modificate cu ajutorul trackerball-ului. Raza
ultimului VRM selectat este afişată într-o casetă din partea de jos stânga a ecranului,
conturată cu verde pentru VRM 1 şi roşu pentru VRM 2.
SELECTAREA VRM
Pentru a selecta cercul de distanţă variabilă (VRM), trebuie efectuaţi paşii:
- se selectează caseta VRM;
- se apasă unul dintre butoane;
- funcţia VRM este activată, iar cursorul este repoziţionat în centrul cercului de distanţă
variabil;
- cercul de distanţă este iniţial fixat la 50% din scala radarului, iar pentru a modifica
raza acestuia rotim bila în sensul dorit. Raza cercului de distanţă este redată în mile
marine.
- când se ajunge la valoarea dorită, se apasă butonul din centru pentru a fixa VRM cu
raza dorită;
- dacă sunt activate ambele VRM, prin apăsarea butonului din centru se afişează raza
celuilalt VRM. De exemplu: dacă caseta este conturată cu verde (VRM 1), atunci se va
afişa raza pentru VRM 2;
- pentru a dezactiva funcţia VRM, se mută cursorul în caseta VRM şi se apasă oricare
din cele 3 butoane.
Notă: Pentru a reactiva funcţia VRM, se poziţionează cursorul în zona casetei
VRM şi se apasă butonul din centru.
111
- funcţia EBL va fi selectată, iar cursorul este repoziţionat pe linia mobilă de relevment;
- pentru a alinia EBL pe relevment, se foloseşte trackerball-ul. Relevmentul ultimului
EBL este afişat în caseta EBL;
Notă: O achiziţionare de ţintă poate fi efectuată (cu linia de relevment
centrată) prin apăsarea butonului din stânga, poziţionarea cursorului pe ţintă şi
reapăsarea butonului din stânga.
- dacă ambele EBL sunt activate, prin apăsarea butonului din centru se afişează celalalt
EBL. ex: dacă caseta este conturată cu verde (EBL 1), atunci se va afişa relevmentul
pentru EBL 2.
- odată ce se ajunge la relevmentul dorit, se apasă butonul din centru pentru a
deselectată funcţia EBL;
- pentru a dezactiva funcţia EBL, se poziţionează cursorul în interiorul casetei EBL,
apoi se apasă oricare din cele 3 butoane.
Notă: Pentru a reactiva funcţia EBL, se poziţionează cursorul în zona casetei
EBL şi se apasă butonul din centru.
112
12. 3. 4. 3. Reglajul amplificării (GAIN), pentru anularea bruiajelor
datorate valurilor (SEA) şi datorate precipitaţiilor (RAIN)
Aceste reglaje trebuie efectuate cu multă atenţie, deoarece folosirea neglijentă a
acestora poate duce la pierderea ţintelor mici sau apropiate.
113
Anularea bruiajului datorat precipitaţiilor (RAIN)
Acest reglaj reduce neuniformităţile de pe ecranul radar datorate ploii, grindinii
sau ninsorii. Această funcţie foloseşte semnalele radar primite pentru a produce un prag
de referinţă. Reglajul mută acest prag de referinţă astfel încât să confere o atenuare mai
mare sau mai mică a semnalului radar. Reglajul atenuează de asemenea şi
neuniformităţile create de valuri, dar este foarte probabil să anuleze definitiv semnalul
radar emis de radiobalize (RACON). Nivelul acestui reglaj variază de la 0 (minim) la 9
(maxim), modul obişnuit de operare fiind între 3 şi 5.
Notă: Când funcţia nu e folosită, anularea bruiajului datorat ploii sau ninsorii
puternice trebuie setata întotdeauna pe nivelul 0.
Acest reglaj trebuie folosit pentru a păstra ţintele mici pe ecranul radar. Se
recomandă micşorarea reglajului de amplificare pentru a facilita detectarea ţintelor pe
vreme cu precipitaţii abundente. Folosirea bandei S este de asemenea avantajoasă în
condiţii de precipitaţii abundente.
Pentru a modifica reglajul pentru amplificare, pentru valuri şi pentru precipitaţii,
se efectuează următorii paşi:
- se selectează caseta G/ S/ R, situată în partea stângă jos a ecranului (sau partea dreaptă
sus a ecranului);
- pentru reglajul „GAIN” se apasă butonul din stânga, pentru „SEA” butonul din centru,
iar pentru „RAIN” butonul din dreapta. Se deplasează trackerball-ul în sus sau în jos
până când se ajunge la reglajul dorit. Mişcarea foarte rapidă a trackerball-ului, când se
reduce amplificarea, sau se creşte reglajul pentru valuri sau precipitaţii, se pot pierde
urmelor ţintelor.
Notă: Prin selectarea casetei G/ S/ R are loc o schimbare de culoare a
conturului acesteia: din albastru în negru.
- pentru a deselecta funcţia G/ S/ R, se mută cursorul în afara casetei respective.
12. 3. 4. 5. Alarme
Alarmele radarului pot fi vizuale şi/sau auditive. Când intervine o alarmă, pe
ecranul radarului este afişată o casetă conturată cu roşu conţinând descrierea alarmei
respective.
Pot fi afişate două tipuri de alarme:
114
- alarmă de utilizator (vizuală) - cauza fiind o greşeală de operare;
- alarmă de sistem (audio-opţional şi vizuală) - detectată de procesorul central al
radarului.
Alarma de utilizator
Acest tip de alarmă este afişat când utilizatorul plasează cursorul incorect şi se
apasă unul dintre butoane. Se va afişa următorul mesaj:
Alarma de sistem
Acest tip de alarmă este datorat de erorilor din sistem, şi se pot afişa următoarele
mesaje:
- "NO VIDEO"
- "NO SYNC"
- "NO AZIMUTH"
- "NO GYRO" (Compass) - în acest caz sistemul revine imediat la reprezentarea în
mişcare relativă cu prova sus (Head-Up), iar după 10 secunde caseta GYRO este
înlocuită de o casetă conturată cu roşu, conţinând următorul mesaj: "GYRO FAILED".
În acest moment nu se pot face achiziţionări de ţinte.
Când sistemul GYRO redevine funcţional, în caseta de avertizare se va afişa
următorul mesaj:
[ADJUST GYRO AFTER FAILURE], apoi caseta GYRO va afişa:
[ADJUST GYRO]
- "NO HEADING LINE"
Notă: Când sunt pornite alarmele "NO AZIMUTH" şi "NO HEADING LINE",
reprezentarea radar este ştearsă.
Dezactivarea alarmelor
Alarmele de utilizator: aceste alarme sunt afişate doar pentru câteva secunde,
apoi sunt înlăturată automat.
Alarmele de sistem: pentru aceste alarme este necesară o diagnosticare.
Alarmele sonore se aud pentru aproximativ 5 secunde, în timp ce caseta roşie, care
conţine mesajul alarmelor, va rămâne afişată până la înlăturarea erorii.
115
- pentru a şterge ţintele achiziţionate se plasează cursorul pe ţintă şi se apasă butonul din
dreapta;
- modul de prezentare al vectorului poate fi inversat prin apăsarea lungă a butonului
VECTOR MODE. Astfel sunt redaţi vectori adevăraţi în mişcare relativă sau afişare
centrată şi vector relativi în mişcare adevărată.
Notă: Eliberând butonul VECTOR MODE, modul de lucru al vectorilor revine
la normal.
Orice schimbare între mişcare relativă şi mişcare adevărată, sau între prezentarea
cu nordul sus (North-Up) sau cu prova sus (Head-Up) nu va cauza pierderea ţintelor
achiziţionate. Vectorii şi poziţiile anterioare ale acestora corespund mişcării utilizate.
Informaţiile referitoare la ţintă sunt afişate în caseta Target Data. Datele pentru o
ţintă achiziţionată sunt următoarele:
- numărul ţintei (alocat automat);
- relevmentul (adevărat sau prova);
- distanţa;
- viteza şi direcţia de deplasare (adevărate);
116
- CPA, TCPA, BCR (bow crossing range - distanţa de trecere prin prova), BCT (bow
crossing time - timpul până ce ţinta va trece prin prova) .
117
- se foloseşte orice buton pentru a schimba funcţia pe oprit sau funcţionare (Audio ON/
OFF).
118
Zona de gardă fixă
Aceasta se instalează iniţial între 4 şi 4,5 mile, dimensionată la scala radarului.
Pentru a activa această zonă, se selectează funcţia din meniul PLOT.
Notă: 1. Acţionarea ulterioară a butonului dezactivează zona de gardă fixă,
acesta dispărând de pe ecran.
2. După activarea zonei de gardă, ţintele sunt achiziţionate şi urmărite cu
un anumit simbol. În continuare urmărirea ţintelor se face manual prin folosirea
butoanelor SELECT şi ENTER PLOT.
119
- cursorul va fi plasat automat pe caseta TRIAL MANOEUVRE. Deasupra vor apărea
următoarele casete:
- punctat se afişează mişcarea relativă a ţintei până trece timpul de întârziere (delay), iar
cu linie continuă va afişa vectorul relativ al ţintei pentru noii parametrii de mişcare ai
navei proprii (noul drum şi noua viteza) ;
- dacă viteza/ direcţia de deplasare necesită schimbări, influenţele acestor schimbări pot
fi observate imediat pe ecran deoarece vectorii ţintelor îşi vor schimba poziţia relativă
faţă de nava proprie;
- pentru modificarea vitezei şi a direcţiei de deplasare se apasă butonul potrivit şi se
roteşte trackerball-ul;
- pentru a ieşi din manevra de încercare se aduce timpul de întârziere (delay) la 0.
Notă: Exerciţiul de încercare se întrerupe în funcţie de timpul setat anterior
(delay).
120
13. SIMULATORUL RADAR FURUNO
Softul profesional Navi-Trainer permite simularea operaţiilor a mai multor tipuri
de radar pe punţile de comandă de exerciţiu. De exemplu, dacă se selectează FURUNO
din meniul de start pentru oricare punte şi se rulează simulatorul, această punte va opera
în concordanţă cu programul de simulare FURUNO.
Pe ecranul monitorului conectat la acest computer va apare panoul de comandă
al radarului cu mesajul de „Standby” pe interiorul cercului azimutal.
121
şi ecourile ţintelor vor apărea pe ecran.
„RANGE” – pentru a selecta raza cercului azimutal cuprins între 0.125; 0.25;
0.5; 0.75; 1.5; 3; 6; 12; 16; 24; 32; 48; 120 Mm.
„A/C SEA” – pentru a reduce paraziţii datoraţi valurilor din vecinătatea navei
proprii.
„HM OFF” – se ţine apăsat pentru a şterge marcajul liniei prova (heading
mark).
122
„OFF CENTER” – pentru a reseta poziţia navei proprii.
123
„ORIGIN MARK” – pentru a afişa/ascunde marcajul de origine.
124
Figura 73 Afişajul general al radarului
125
Modul Cursor Gyro Head-Up: Această orientare funcţionează la fel ca şi modul
head-up cu diferenţa ca scala relevmentului este conectată la girocompas. Acest lucru
permite aflarea cu uşurinţa a relevmentului adevărat. Cercul azimutal se roteşte astfel
încât în orice moment pe partea centrală de sus este afişat drumul giro.
Modul Course-Up: se afişează drumul navei în partea de sus a ecranului radar.
Pentru a porni această funcţie, se conduce nava în direcţia dorită şi apoi se
selectează course-up. Marcajul direcţiei este fixat mai întâi la zero grade şi apoi se
mişcă odată cu înaintarea navei. Deoarece direcţia dorită este întotdeauna la zero grade,
se poate afla dacă nava este abătută de la drum. Imaginea este stabilizată la giraţia
navei, deci nu vor fi afişate ecouri false.
Pentru a schimba direcţia marcata, se îndreaptă nava pe noul drum şi apoi se
apasă butonul „CU,TM RESET”, astfel linia prova revine pe direcţia 000o.
Modul North-Up: afişează nordul în partea de sus a ecranului. Ţintele sunt
afişate la distanţele măsurate în direcţia adevărată de la nava proprie, apărând ca şi cum
se vizualizează o hartă marină. Deoarece navele nu se mişcă, imaginea este stabilizată la
giraţia navei. Această orientare este folositoare pentru navigaţia în mare liberă.
True Motion – Mişcare Reală: afişează nava proprie şi mişcarea reală a ţintelor.
Deoarece marcajul navei proprii este în mişcare, acesta se opreşte când poziţia
sa este la 75% din raza cercului azimutal folosit. Dacă se doreşte ca nava proprie să se
mişte continuu pe ecran se poate reveni în mod automat cu marcajul navei proprii la
50% în direcţia pupa. Acest lucru poate fi efectuat prin setarea TM AUTO RESET pe
poziţia ON în meniul FUNCTIONS (din meniul radarului).
Se poate reveni de asemenea şi manual prin apăsarea butonului „CU, TM
RESET”.
Alarma de veghe
Aceasta funcţionează ca un ceas cu alarmă, emiţând un sunet atunci când timpul
prestabilit s-a scurs. Pentru a preveni emiterea sunetului, trebuie să fie apăsat butonul
AUDIO OFF înainte ca timpul setat să se scurgă. Intervalul de timp poate fi setat la 6
minute, 10 minute, 12 minute, 15 minute sau 20 de minute. Această funcţie asigură
supravegherea continuă a radarului.
Tastele meniului
Acest radar are 3 taste de meniu: RADAR MENU, E.AUTO PLOT MENU şi
NAV MENU. Tabelul de mai jos descrie funcţiile acestor taste:
Tasta Meniului Funcţia
RADAR MENU - Afişează funcţiile meniului
E.AUTO PLOT MENU - Setează mărimea marcajului în plotarea electronică a
ţintelor
- Setează condiţiile în plotare automată (dacă radarul este
dotat cu Auto Plotter)
NAV MENIU - Selectează datele de navigaţie care vor fi afişate
- Cu conexiunea unui Auto Plotter (opţional), afişează de
asemenea meniul Video Plotter-ului
126
1. Se apasă tasta meniului corespunzătoare;
2. Se apasă tasta numerică pentru a selecta item-ul respectiv;
3. Se apasă aceeaşi tastă numerica de la pasul 2;
4. Se apasă tasta ENTER pentru a înregistra opţiunea selectată;
5. Pentru a schimba opţiunea unui alt item se repetă paşii de la 2 la 4;
6. Pentru a termina se apasă tasta meniului de la pasul 1.
Meniul Descrierea
Funcţiile meniului
PULSE WIDTH Lungimea impulsului - poate fi selectată pentru scale cuprinse
între 0.75 şi 24 de mile. Se pot seta doua lungimi ale impulsului
(1 şi 2) pentru fiecare scala în parte.
ECHO STRETCH Expandarea ţintei.
ECHO COLOR Culoarea ţintelor.
SHIP’S SPEED Setează metoda de introducere a vitezei navei; manual sau de la
loch. Când este selectat manual pe ultima linie a afişajului va fi
afişat „6 SHIP SPEED MAN = **.** KTS”, iar de la tastele
numerice se poate introduce valoare numerica a vitezei.
INDEX LINES Afişează paralele indicatoare.
Meniul RADAR1
No.1 EBL Setează relevmentul de referinţa pentru fiecare EBL; adevărat
No.2 EBL sau prova.
No.1 VRM Selectează unitatea de măsura a razei pentru fiecare VRM;
127
No.2 VRM kilometri, mile marine şi mile terestre.
TRAIL GRAD Gradarea ţintei în luminozitate – nu este operaţionala această
funcţie.
PULSEWIDTH 1 Setează lungimea impulsului pentru butonul nr.1 din meniul
funcţiilor pentru scale cuprinse între 0.75 şi 24 mile.
PULSEWIDTH 2 Setează lungimea impulsului pentru butonul nr.2 din meniul
funcţiilor pentru scale cuprinse între 0.75 şi 24 mile.
Meniul RADAR2
CURSOR REF Afişează relevmentul cursorului ca relevment prova sau
adevărat.
GUARD ALARM Setează tipul alarmei. „IN” generează o alarma când ţintele intră
în zona de gardă şi „OUT” atunci când ţintele ies din zona de
gardă.
BEARING SCALE Scala la care operează relevmentele mobile.
1. Se apasă tasta „EBL ON”. EBL-ul nr.1 va apărea şi într-o căsuţă (în
partea din stânga jos) cu culoarea relevmentului va fi afişată valoarea
acestuia;
2. Se apasă tasta „EBL ON” din nou. EBL-ul nr.2 va apărea şi căsuţa
corespunzătoare se va colora mai intens;
3. Fiecare apăsare a tastei EBL ON va selecta pe rând unul din EBL-uri pentru
măsurarea relevmentului prin operarea tastei rotative EBL. Căsuţa
dreptunghiulară se va colora în mod corespunzător selectării unuia din cele două
relevmente mobile;
4. Pentru a şterge un EBL se apasă tasta EBL OFF. Marcajul inactiv şi afişajul său
vor fi şterse. Se apasă tasta din nou pentru a şterge şi celălalt EBL.
128
Selectarea relevmentului referinţă: Relevmentul referinţa pentru fiecare EBL
poate fi selectat la adevărat (true) sau prova (relative), în meniul RADAR 1.
Alarma de gardă porneşte atunci când o ţintă intră în zona de gardă setată de
către utilizator. Se poate seta ca alarma să pornească când ţinta intră în zonă sau când
iese din aceasta. Valoarea unghiulară a zonei de gardă poate fi setată între 0o şi 360o.
Notă: Alarma este un ajutor pentru prevenirea coliziunilor, dar acest lucru nu îl
scuteşte pe operator de responsabilitatea de a menţine o veghe vizuală pentru posibilele
situaţii de coliziune.
Tipuri de alarme
Alarma „ IN”: Această alarmă porneşte când ţintele radar intră în zona de gardă.
Ţinta care intră în această zonă clipeşte.
Alarma „OUT”: Această alarmă porneşte când ţintele radar ies din zona de
gardă.
Selectarea tipului de alarmă: Se poate selecta tipul de alarmă la „In” sau „Out”
în meniul RADAR 2 din GUARD ALARM
Setarea zonei de gardă
129
1. Se operează trackball-ul pentru a poziţiona cursorul acolo unde,
trebuie setată marginea din stânga sus (stânga jos) a zonei de
gardă. Se apasă tasta „GUARD ALARM”. Va apărea pe ecran
„SET GUARD” în colţul din dreapta jos a ecranului;
2. Se roteşte trackball-ul în sensul acelor de ceasornic pentru a poziţiona cursorul
acolo unde trebuie setată marginea din dreapta jos (dreapta sus) a zonei de gardă.
Se apasă tasta „GUARD ALARM”. Indicaţia „GUARD ALARM” va înlocui
indicaţia „SET GUARD”. Zona de gardă este astfel setată.
Observaţii asupra zonei de gardă
- Se poate de asemenea seta ca zonă de gardă un sector circular dacă punctul de
început al zonei de gardă este setat în aceeaşi poziţie cu punctul final.
- Zona de gardă rămâne pe ecran atunci când scala radarului se schimbă. Dacă
scala radarului este mai mică decât raza zonei de gardă, indicaţia „GUARD
ALM” va fi înlocuită de indicaţia „GUARD OUT”. În acest caz se creşte scala
radarului pentru a afişa zona de gardă.
Dezactivarea alarmei: Atunci când o ţintă intra în zona de gardă, porneşte
alarma sonoră şi ţinta vizată începe să clipească. Se poate opri alarma sonoră prin
apăsarea tastei „GUARD ALARM”. Indicaţia „GUARD ACKN” va fi înlocuit de
„GUARD ALM”. Acest lucru dezactivează alarma de gardă. Pentru a fi reactivată se
apasă tasta „GUARD ALARM” din nou. „GUARD ALM” înlocuieşte „GUARD
ACKN”.
130
13. 9. PARALELE INDICATOARE
Se pot afişa paralele indicatoare cu EBL-ul nr.2. (EBL-ul nr.2 trebuie să fie
afişat înainte de operarea paralelor indicatoare). Ele sunt utile pentru menţinerea cu
acurateţe a navei pe drumul deasupra fundului utilizând un reper fix. Se pot opera
paralele indicatoare cu ajutorul tastei rotative EBL. Distanţa dintre linii poate fi
modificată cu VRM-ul nr. 2 sau prin introducere manuală a distanţei de la tastele
numerice.
Afişarea Paralelelor Indicatoare:
1. Se apasă tasta „INDEX LINES” apoi pe ecran vor fi afişate paralele indicatoare.
2. Se operează tasta rotativă EBL pentru a roti EBL-ul nr.2 şi paralele indicatoare
Setarea distanţei între paralele indicatoare:
1. Se apasă tasta „RADAR MENU”;
2. Se apasă tasta 6 pentru a selecta „INDEX LINES”;
3. Se apasă tasta „6” din nou pentru a selecta metoda de a introduce a distanţei,
cu VRM-ului nr.2 sau de la tastele numerice. Se poate modifica distanţa între
paralelele indicatoare cu VRM-ul nr.2 sau se introduce manual distanţa între
paralele cu ajutorul tastelor numerice;
4. Se apasă tasta „ENTER”.
Funcţiile de veghe la ancoră mai ales în modul standby, sunt utile pentru a
informa utilizatorul dacă ancora grapează. Pentru ca funcţia să fie operabilă sunt
necesare date de navigaţie şi informaţii fizice despre navă.
Atunci când se porneşte veghea la ancoră o figură de forma unei nave va apărea
pe ecran; de asemenea, va fi afişată o linie punctată pornind de la prova navei. Un cerc
care arată raza alarmei poate fi afişat pe ecran. Atunci când mişcarea navei depăşeşte
cea a razei de alarmă, porneşte un sunet pentru a informa despre acest lucru. Acesta
poate fi oprit prin apăsarea tastei „AUDIO OFF”.
Această funcţie nu este operaţională în simulator.
131
Selectarea timpului de urmărire
Timpul de urmărire apare pe ecran pentru confirmare. Când timpul de urmărire
se scurge vechile urme sunt şterse. Se poate selecta timpul de urmărire prin apăsarea
tastei „ECHO TRAILS”. Fiecare apăsare a tastei până în primele 5 secunde de la
apăsarea precedentă va schimba timpul de urmărire în ordinea următoare: 30 de
secunde, 1 minut, 3 minute, 6 minute, 15 minute, 30 minute şi continuu.
Ştergerea Urmelor
Se ţine apăsat butonul ECHO TRAILS (mai mult de 3 secunde) până când toate
urmele vor fi şterse. Apoi urmele se vor forma din nou.
Anularea afişării urmelor: Se apasă tasta „ECHO TRAILS”.
Ultimele 4 poziţii ale ţintelor achiziţionate sunt afişate pe ecran prin puncte.
Punctele sunt şterse unul câte unul pentru a face loc ultimei poziţii.
Dacă o ţintă este achiziţionată, după minim 2 rotaţii ale antenei se calculează
elementele ţintei (drum, viteza, CPA, TCPA). Se afişează apoi vectorul ţintei (spaţiul
parcurs de ţinta în viitor pentru o anumită perioadă de timp).
VECTOR TIME – intervalul de timp pentru care este afişat vectorul ţintei. Se
poate selecta intervalul de timp pentru vectorul ţintei prin apăsarea succesiva a
butonului VECTOR TIME (de la 1 la 10 minute).
VECTOR BEARING REFERENCE – referinţa relevmentului – relevmentul
vectorilor poate fi afişat ca relevment adevărat sau prova prin apăsare tastei „VECTOR
TRUE/REL”.
132
13. 12. 3. Ştergerea ţintelor achiziţionate
Datele de navigaţie despre ţintele achiziţionate vor apărea în colţul din dreapta
sus a ecranului. Aceste date sunt:
- RANGE: distanţa de la nava proprie până la ultima poziţie a ţintei;
- BEARING: relevmentul de la nava proprie până la ţintă, în relevment adevărat sau
prova;
- COURSE: drumul ţintei;
- SPEED: viteza reală a ţintei;
- CPA: distanţa până la punctul de cea mai mare apropiere;
- TCPA: timpul până la CPA.
133
Bibliografie
134