Cinematica Navala Si RADAR

CUPRINS
Cuprins……………………………………………………. 1
1. Utilizarea planşetei radar. Determinarea parametrilor
de mişcare ai intei………………………………………. 6
1.1. Planşeta radar – con inut………………………………….. 6
1.2. Terminologie utilizat în lucrul cu planşeta radar………… 6
1.3. Reguli de lucru pe planşeta radar…………………………. 7
1.4. Determinarea MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp………….. 8
1.4.1. Determinarea MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp, în N-up…. 8
1.4.2. Determinarea MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp, în H-up..... 10
2. Evitarea coliziunii imediat……………………………… 12
2.1. Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului imediat……. 12
2.2. Evitarea coliziunii prin reducerea vitezei imediat………… 14
2.3. Evitarea coliziunii prin creşterea vitezei imediat…………. 16
2.4. Evitarea coliziunii prin stopare imediat…………………… 18
2.5. Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului şi reducerea
vitezei imediat …...……………………………………….. 20
2.6. Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului şi creşterea
vitezei imediat ……………………………………………. 22
3. Evitarea coliziunii dup un timp alocat………………… 24
3.1. Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului dup un timp
alocat………………………………………………………. 24
3.2. Evitarea coliziunii prin reducerea vitezei dup un timp
alocat………………………………………………………. 25
3.3. Evitarea coliziunii prin creşterea vitezei dup un timp
alocat……………………………………………………… 26
3.4. Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului limitat şi
reducerea vitezei dup un timp alocat…………………….. 27
3.5. Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului limitat şi
creşterea vitezei dup un timp alocat……………………… 28
3.6. Evitarea coliziunii prin reducerea vitezei limitat şi
schimbarea drumului dup un timp alocat………………… 29
3.7. Evitarea coliziunii prin creşterea vitezei limitat şi
schimbarea drumului dup un timp alocat………………… 30
4. Determinarea tipului de manevr executat de c tre
nava int ……………………………………………….. 32
4.1. inta schimb de drum……………………………………. 32
4.2. inta reduce viteza………………………………………... 33
4.3. inta creşte viteza………………………………………… 34
4.4. inta stopeaz …………………………………………….. 35
1
4.5. inta schimb drumul şi reduce viteza…………………… 36
4.6. inta schimb drumul şi creşte viteza……………………. 37
5. Cazuri particulare ale mişc rii relative………………… 38
5.1. Drumuri diferite paralele de acelaşi sens ………………… 38
5.2. Drumuri diferite paralele de sens contrar………………… 39
5.3. Drumuri suprapuse de acelaşi sens……………………….. 40
5.4. Drumuri suprapuse de sens contrar………………………. 41
5.5. inta fix …………………………………………………. 42
5.6. Nava proprie fix …………………………………………. 43
6. Evitarea coliziunii cu inte fixe în condi ii de deriv
prin schimbarea drumului dup un timp alocat………. 44
7. Construc ia PAD…………………………………………. 46
8. Evitarea ciclonului tropical……………………………... 48
8.1. Evitarea ciclonului tropical când VN>VC ………………… 4
8.2. Evitarea ciclonului tropical când VN<VC - la distan a
maxim ……………………………………………………. 49
9. Tehnica paralelelor indicatoare (TPI)………………….. 51
9.1. Un singur reper, un singur drum………………………….. 51
9.1.1. Metoda relevment, distan în N-up………………………. 52
9.1.2. Metoda distan ei minime în N-up…………………………. 53
9.1.3. Metoda relevment, distan în H-up………………………. 53
9.1.4. Metoda distan ei minime în H-up…………………………. 54
9.2. Un singur reper, mai multe drumuri...…………………….. 55
9.2.4. Metoda distan ei minime în H-up…………………………. 59
9.3. Mai multe repere, mai multe drumuri……………………... 60
9.3.4. Metoda distan elor minime în H-up……………………… 64
10. Radarul JMA-5310-6…………………………………… 65
10.1. Elemente şi func ii ale imaginii RADAR…………………. 65
10.2. Denumirile şi func iile panoului frontal de control……….. 69
10.3. Opera iuni de baz ………………………………………… 73
10.3.1. Pornirea. Oprirea. Cuplarea şi decuplarea emisiei. Reglaje
ini iale……………………………………………………... 73
10.3.2. Navigarea prin structura meniurilor şi submeniurilor……. 73
10.3.3. Reglarea luminozit ii……………………………………. 74
10.3.4. Reglarea sonorului alarmelor…………………………….. 75
2
10.3.5. Reglarea culorilor afişajului……………………………… 75
10.6. Utilizarea cursorului cu ajutorul trackball-ului…………… 75
10.7. Utilizarea EBL pentru manevr …………………………… 75
10.8. Utilizarea func iilor [MULTI]…………………………….. 76
10.9. Utilizarea tastelor func ionale [USER KEY 1/2]…………. 77
10.10. Operarea cu zone de gard [ATA GUARD ZONE]………. 77
10.11. Operarea cu sectoare de alarmare…………………………. 78
10.12. M surarea relevmentelor şi distan elor…………………… 79
10.13. Simboluri ATA şi AIS……………………………………. 80
10.13.1. Simboluri ATA……………………………………………. 80
10.13.2. Simboluri AIS……………………………………………... 80
10.14. Opera iuni ATA…………………………………………… 81
10.14.1. Achizi ia şi scoaterea din urm rire a intelor……………… 81
10.14.2. Set ri ATA – meniul [ATA Setting]……………………… 81
10.14.3. Utilizarea paralelelor indicatoare…………………………. 82
11. Simulatorul RADAR BridgeMaster II…………………. 83
11.1. No iuni introductive………………………………………. 83
11.2. Preg tiri necesare înaintea utiliz rii………………………. 84
11.3. Butoanele de control şi meniurile radarului………………. 85
11.3.1. Controlul datelor de intrare (butoane rotative)……………. 85
11.3.2. Butoane ac ionate prin ap sare…………………………… 86
11.4. Utilizarea func iilor ARPA………………………………. 89
11.4.1. Plotarea unei inte…………………………………………. 89
11.4.2. Zonele de gard …………………………………………… 89
11.4.3. Informa ii despre inte…………………………………….. 89
11.5. Utilizarea unei tastaturi standard împreun cu radarul
BridgeMaster II…………………………………………… 90
11.5.1. Taste active disponibile atât în modul emisie cât şi în
modul standby……………………………………………. 90
11.5.2. Taste active disponibile în modul emisie…………………. 90
11.5.3. Alte taste…………………………………………………... 91
11.6. Instruc iuni de operare……………………………………. 92
11.6.1. Pornirea radarului…………………………………………. 92
11.6.2. Cursorul…………………………………………………… 93
11.6.3. Butoane şi meniuri fixe…………………………………… 93
11.6.4. Afişarea datelor preluate de la alte instrumente de
naviga ie………………………………………………….. 93
11.6.5. Scala şi cercurile de distan a………………………………. 94
11.6.6. Drumul navei – linia prova……………………………….. 94
11.6.7. Deplasarea pozi iei navei proprii din centrul ecranului…… 94
11.6.8. Reglaje ale emisiei………………………………………… 95
3
11.6.9. Reglaje ale semnalului video……………………………… 95
11.6.10. Drumul şi viteza navei……………………………………. 95
11.7. Moduri de reprezentare, vectori de mişcare şi urme ale
intelor……………………………………………………. 96
11.7.1. Moduri de reprezentare…………………………………… 96
11.7.2. Moduri de mişcare………………………………………… 96
11.7.3. Vectori de mişcare………………………………………… 97
11.7.4. Urme specifice mişc rii intelor………………………….. 97
11.7.5. EBL, ERBL şi VRM……………………………………… 97
11.7.6. Func ii EPA, ATA şi ARPA………………………………. 97
11.7.7. Zonele de gard şi de plotare automat …………………… 98
11.7.8. Manevrele de prob ………………………………………. 98
11.7.9. Paralele indicatoare………………………………………. 99
11.7.10. Alte instrumente………………………………………….. 100
12. Simulatorul RADAR Nucleus…………………………. 101
12.1. Bila de control, cursorul şi butoanele…………………….. 101
12.2. Pornirea, oprirea şi reglarea luminozit ii ecranului……… 101
12.2.1. Culori utilizate pentru imaginea RADAR………………… 101
12.2.2. Variante de iluminare zi/noapte (DAY/NIGHT)…………. 102
12.3. Func iile şi elementele imaginii RADAR………………… 103
12.3.1. Zona 1 - Sistemul RADAR………………………………. 104
12.3.2. Zona 2 - Scale de distan . Tipuri de imagine RADAR…... 106
12.3.3. Zona 3 - Parametrii navei proprii şi cei de achizi ionare a
intelor…………………………………………………….. 108
12.3.4. Zona 4 - VRM, EBL şi controlul semnalelor…………….. 110
12.3.5. Zona 5 - Informa ii şi meniuri…………………………….. 116
13. Simulatorul RADAR Furuno…………………………… 121
13.1. Aspectul grafic şi distribu ia func iilor pe ecran………….. 121
13.1.1. Tastele localizate în partea de jos a ecranului…………….. 121
13.1.2. Sec iunea func iilor ARPA şi a tastelor de meniu………… 123
13.1.3. Afişarea marcajelor şi indicatoarelor……………………… 124
13.2. Tipuri de imagini radar afişate…………………………… 125
13.3. Structura meniurilor………………………………………. 126
13.4. VRM (cercuri de distan variabil )………………………. 128
13.5. EBL (relevmente mobile)………………………………… 128
13.5.1. Afişarea sau ştergerea EBL………………………………. 128
13.5.2. Repozi ionarea originii EBL……………………………… 129
13.6. Setarea alarmei de gard …………………………………. 129
13.7. Schimbarea originii cercului azimutal [OFF-CENTER]… 130
13.8. Func ia ZOOM - dublarea scalei într-o anumit zon ….. 130
13.9. Paralele indicatoare……………………………………… 131
4
13.10 Veghea la ancor …………………………………………. 131
13.11. Urmele intelor…………………………………………… 131
13.12. Plotarea electronic ……………………………………… 132
13.12.1. Func ia History………………………………………….. 132
13.12.2. Afişajul vectorial…………………………………………. 132
13.12.3. Ştergerea intelor achizi ionate…………………………… 133
13.12.4. Datele intelor achizi ionate……………………………… 133
Bibliografie selectiv …………………………………….. 134
Anexa 1 Planşeta radar…………………………………… 135
5
1. UTILIZAREA PLANŞETEI RADAR. DETERMINAREA
PARAMETRILOR DE MIŞCARE AI INTEI
1. 1. PLANŞETA RADAR - CON INUT
Planşeta radar este întocmit pe un formular tipizat cu urm torul con inut:
- Cercul azimutal şi şase cercuri concentrice echidistante – cercurile fixe de distan ;
- Scale uzuale de distan : 12 Mm, 6 Mm şi 3 Mm;
- Tabelul pentru datele ini iale;
- Tabelul pentru rezultate;
- Diagrama de interpolare a timpului.
0 1 3 5 7 9 11
350 10
340 20 0 2 4 6 8 10 12
330 30 0,5 1,5 2,5 3,5 4,5 5,5
320 0 1 2 3 4 5 6
40
0,25 0,75 1,25 1,75 2,25 2,75

310 50 0 0,5 1 1,5 2 2,5 3
OBS Nava pr. A B C

300 60
ORA D V R d R d R d
290 70
280 80
CPA
TCPA
Drum
270 90 Vitez
ASP
nCPA
nTCPA
260 100 T rev
n Drum
n Viteza
Df
250 110 Vf
Deriva
240 120
130
230 6
5
4
220 140
3
210 150 2
1
200 160 0
190 180 170
Figura 1 Planşeta radar
1. 2. TERMINOLOGIE UTILIZAT ÎN LUCRUL CU PLANŞETA RADAR
În lucrul cu planşeta radar se utilizeaz urm toarele nota ii şi simboluri:

- CPA (Closest Point of Approach) – punctul de pe mişcarea relativ a intei ce
marcheaz distan a minim dintre cele dou nave aflate în manevr reciproc , nava
proprie şi nava int , (punctul aflat la distan a minim fa de centrul planşetei
radar); distan a din centrul planşetei la CPA;
- topare - observa ie radar - m surarea unui relevment şi a unei distan e la o int şi
fixarea acesteia pe planşeta radar;
6
- TCPA (Time to CPA) - intervalul de timp scurs de la cea de a treia topare pân la
CPA, respectiv ora;
- nava int - spotul luminos al unei nave descoperite pe ecranul radar;
- DN - drumul navei proprii;
- VN - viteza navei proprii;
- D(A, B, C,…) - drumurile, intelor (A, B, C…);
- V(A, B, C,…) – vitezele intelor (A, B, C…);
- Asp - aspectul - relevmentul prova semicircular al intei la nava proprie;
- TP - timpul de plotting - intervalul de timp dintre prima şi ultima observa ie radar;
- tp - timpul de topare - intervalul de timp dintre dou observa ii, top ri;
- MR - mişcarea relativ - mişcarea spotului navei int pe ecranul radarului;
- nDN - noul drum al navei proprii;
- nVN - noua vitez a navei proprii;
- nCPA - punctul de pe noua mişcare relativ a intei ce marcheaz noua distan
minim dintre cele dou nave aflate în manevr reciproc - nava proprie şi nava int
(punctul aflat la noua distan minim fa de centrul planşetei radar pe nMR); noua
distan minim , ca urmare a manevrei executate de c tre nava proprie sau de c tre
int ;
- nTCPA - timpul scurs de la momentul începerii manevrei pân cea de treia plotare
pân la nCPA, respectiv ora;
- MRi - mişcarea relativ ini ial a intei;
- nMR - noua mişcare relativ a intei;
- Trev - intervalul de timp scurs între momentul începerii manevrei şi pân la punctul
de pe nMR ce marcheaz pozi ia intei atunci când se revine la parametrii ini iali de
mişcare (se noteaz ca interval de timp şi ca or );
- dsig – distan a de siguran este distan a minim la care poate trece o int fa de
nava proprie în func ie de caracteristicile navei (iner ie gira ie, manevrabilitate) şi
condi iile de naviga ie astfel încât naviga ia s se desf şoare în siguran ;
- W - Zero Speed Point (ZSP), punctul de vitez zero ce marcheaz originea
vectorului spa iul parcurs de nava proprie, WA0, în timpul de plotting;
- PAD – (Predicted Area of Danger) – zon probabil de pericol
- TPI – tehnica paralelelor indicatoare.
1. 3. REGULI DE LUCRU PE PLANŞETA RADAR
În lucrul pe planşeta radar se respect urm toarele reguli:

- Pozi ia unei inte se indic prin relevmente şi distan e m surate simultan cu radarul
la intervale de timp (tp recomandate: 3m, 6m, 12m);
- Pozi ia grafic a navei proprii se afl în centrul planşetei;
- Distan ele se m soar cu compasul utilizând scalele de distan ;
- Scala distan elor este scala pe care lucreaz radarul;
- Vectorul spa iu parcurs de nava proprie se traseaz sub forma unei s ge i de culoare
albastr ; vectorul spa iu parcurs de int de culoare roşie iar mişc rile relative (MRi şi
nMR) de culoare verde – MRi se reprezint printr-o s geat încadrat într-un cerc iar
nMR prin dou s ge i încadrate într-un cerc.
7
1. 4. DETERMINAREA MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp
1. 4. 1. Determinarea MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp, în N-up
350 0 10
340 20
330 30
320 40
310 DA
DN 50
300 60
290 70
MRi CPA
280 ASP A 80
A0
R3
270 90
N W
260 100
250 110
240 120
130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 2 Determinarea MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp (N-UP)
Algoritm de opera ii:

1. Func ie de relevmentele şi distan ele m surate la int , se marcheaz pe planşet
pozi iile relative ale intei:
R1, d1 A0/h.m – pozi ia relativ ini ial
R2, d2 .m – pozi ia relativ intermediar
R3, d3 A /h.m – pozi ia relativ final
OBSERVA IE: Pentru o eviden corect a intelor, în ordinea achizi ion rii lor,
pozi iile relative ale acestora se noteaz cu A0, B0, C0, …, respectiv A, B, C, ..., de
asemenea în dreptul lor se noteaz ora efectu rii observa iilor;
2. Se uneşte A0 cu A şi se prelungeşte segmentul respectiv, dincolo de centrul
planşetei rezultând MRi (mişcarea relativ ini ial a intei);
3. Din centrul planşetei se traseaz o perpendicular pe MRi rezultând CPA;
8
4. Se determin TCPA, comparând segmentul A0A cu segmentul AA1 (când
segmentul A0A nu intr num r întreg în segmentul AA1 se utilizeaz diagrama
de interpolare a timpului);
5. Se traseaz din centrul planşetei drumul navei proprii DN;
6. Prin pozi ia relativ ini ial A0, cu vârful în acesta se traseaz vectorul spa iul
parcurs de nava proprie, paralel în sens invers la DN pe care se m soar spa iul
parcurs de nava proprie în TP (timpul de plotting) rezultând W (punctul de
vitez zero);
7. Se uneşte W cu A, rezult astfel, cu vârful în A spa iul parcurs de int în TP.
Func ie de orientarea segmentului WA, se determin DA (drumul intei) trasând
o paralel la WA prin centrul planşetei, respectiv func ie de m rimea
segmentului WA se determin VA (viteza intei);
8. Se determin Asp (aspectul intei – relevmentul prova semicircular de la int la
nava proprie) cu rela ia:
Asp = (R3 ± 180˚) – DA , unde:
R3 – relevmentul al treilea la int ;
+180˚ - când R3<180°;
- 180˚- când R3>180°.
Utilizarea diagramei de interpolare a timpului
Figura 3 Utilizarea diagramei de interpolare a timpului
1. Se identific pe diagram pozi ia segmentului A0A şi intervalul de timp

corespunz tor TP (6 sau 12 minute);
2. Pe MRi, începând din A se determin de câte ori segmentul A0A se cuprinde în
segmentul A-CPA (în exemplul de fa se cuprinde de dou ori), ob inând un
num r n de segmente de timp TP (6 sau 12 minute), şi un segment mai mic
decât TP (în exemplul de fa , n=2 iar segmentul mai mic este A2A3);
3. Segmentul A0A se „ia în compas” şi se determin locul pe diagrama de
interpolare unde acesta se cuprinde complet între linia de jos şi cea de sus, apoi
se traseaz segmentul pe diagram , ob inându-se astfel un segment A0A împ r it
în şase p r i egale;
9
4. Segmentul r mas se „ia în compas” şi de jos în sus se va vedea câte p r i p din
TP reprezint acesta (în exemplul de fa A2A3 reprezint 4 şesimi din A0A).
5. Astfel valoarea de timp pe segmentul A-CPA este de n × 6 + p , pentru TP=6
minute; n ×12 + 2 × p pentru TP=12 minute (În fig. 3: A-CPA reprezint
2 × 12 + 4 × 2 = 32 minute).
1. 4. 2. Determinarea MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp, în H - up
Figura 4 Determinarea MRi, CPA, TCPA, DA, VA, (H - UP)

1. Se traseaz din DN din centrul planşetei pe direc ia 000˚;
2. Func ie de relevmentele prova în sistem circular şi distan ele m surate la int se
marcheaz pe planşet .
Rp1, d1 A0/h.m – pozi ia relativ ini ial
Rp2, d2 .m – pozi ia relativ intermediar
Rp3, d3 A /h.m – pozi ia relativ final
3. Se uneşte A0 cu A şi se prelungeşte segmentul respectiv, rezultând MRi;
10
4. Din centrul planşetei se traseaz o perpendicular pe MRi rezultând CPA
(segmentul NA1);
5. Se determin TCPA, comparând segmentul A0A cu segmentul AA1;
6. Prin pozi ia relativ ini ial A0 se traseaz o paralel în sens invers la DN pe care
se m soar spa iul parcurs de nava proprie în TP rezultând punctul W;
7. Se uneşte W cu A. Func ie de orientarea segmentului WA, se determin αA
(orientarea axului longitudinal al intei fa de axul longitudinal propriu), trasând
o paralel prin N la segmentul WA, drumul intei rezulta ca fiind:
DA = DN + αA (fig. 5.)
Na Na
DA DN
DN DA
Asp Rp3
Asp
αA
DA
Rp3+180˚ DA
Figura 5. Determinarea DA, şi Asp (H - UP)
8. Viteza intei VA se determin func ie de m rimea segmentului WA (spa iul

parcurs de int în TP) şi TP.
9. Se determin Asp (aspectul intei) cu rela ia:
Asp = (Rp3 ± 180˚) – αA , unde:
R3 – relevmentul al treilea la int ;
+180˚ - când Rp3<180°;
- 180˚- când Rp3>180°.
11
2. EVITAREA COLIZIUNII IMEDIAT
2. 1. EVITAREA COLIZIUNII PRIN SCHIMBAREA DRUMULUI IMEDIAT
350 0 10
340 20
330 30
DA
320 40
310 50
nMR DN
300 60
MRi
290
A3 70
A2
280 nCPA 80
MRi
A1
A A0
270
CPA 90
nDN
W
260 A0` 100
250 110
240 120
130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 6 Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului imediat
Algoritmul de opera ii:

1. Se execut trei plot ri la int . Din primele dou plot ri se observ c CPA este
mic şi astfel, în momentul execut rii celei de a treia plot ri se ordon la timonier
noul drum, dac împrejur rile permit, mai mare decât drumul ini ial pentru ca
CPA s creasc şi nava proprie s treac prin pupa intei (nDN de obicei mai
mare sau egal cu R3);
2. Se determin MRi, CPA, TCPA;
3. Se traseaz DN;
4. Se determin DA, VA, Asp;
5. Se traseaz din centrul planşetei nDN;
6. Când nava proprie a ajuns la nDN, se determin pozi ia relativ a intei în A1 –
plotare de control;
7. Prin W se traseaz o paralel la nDN care se intersecteaz cu un arc de cerc cu
raza WA0 şi centrul în W, rezultând punctul A0’;
12
8. Se uneşte A0’ cu A şi prin A1 se traseaz o paralel la A0’A rezultând nMR;
9. Se determin nCPA ca perpendicular din centrul planşetei pe nMR, piciorul
perpendicularei se noteaz cu A2;
OBSERVA IA 1: Se compar nCPA cu dsig pentru a verifica corectitudinea
efectu rii manevrei de evitare.
10. Se determin nTCPA comparând A0’A cu A1A2;
11. Se determin Trev (timpul de revenire) comparând A0’A cu A1A3, (A3 se ob ine
la intersec ia dintre nMR şi paralela la MRi tangent la cercul de raz nCPA şi
centrul în N); Dac nCPA>dsig, Trev se poate determina func ie de dsig.
OBSERVA IA 2: Oricare din metodele de evitare a coliziunii imediat se poate
rezolva şi f r plotare de control. În continuare se va prezenta şi câte un exemplu de
acest tip la fiecare din metodele de evitare a coliziunii imediat, f r a mai detalia şi
algoritmul de lucru care este acelaşi ca la evitarea cu plotare de control cu diferen a
c A1 se suprapune peste A, astfel piciorul perpendicularei la nCPA se va nota cu A1
şi pozi ia intei în momentul revenirii le elementele de mişcare ini iale se va nota cu
A2 (punctul de revenire).
350 0 10
340 20
330 DA 30
320 40
310 50
MRi DN
300 nMR 60
MRi
290 70
280 80
A2
A1
270 nCPA 90
CPA
260 100
250 110
240 A 120
A0 130
230
nDN
220 140
W
210 150
200 160
190 180 170 A0 `
Figura 7 Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului imediat f r plotare de control
13
2. 2. EVITAREA COLIZIUNII PRIN REDUCEREA VITEZEI IMEDIAT
350 0 10
340 20
330 DA 30
320 40
310 nMR 50
300 MRi 60
DN
290 70
A3
280 MRi 80
A2
nCPA
270 CPA 90
A1
A
A0
260 100
250 A0` 110
240 120
130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 8 Evitarea coliziunii prin reducerea vitezei imediat

mic şi astfel, în momentul execut rii celei de a treia plot ri se reduce viteza la o
valoare care s poat fi sesizat de navele din zon şi s determine un nCPA cel
pu in egal cu dsig;
3. Se traseaz DN;
5. Pe segmentul WA0 se fixeaz A0’ corespunz tor nVN;
6. Se marcheaz pozi ia relativ a intei în A1 când viteza navei proprii a ajuns la
nVN;
8. Se determin nCPA ca perpendicular din centrul planşetei pe nMR iar piciorul
perpendicularei se noteaz A2;
OBSERVA IE: Se compar nCPA cu dsig pentru a verifica corectitudinea efectu rii
manevrei de evitare.
14
10. Se determin Trev comparând A0’A cu A1A3 (A3 se ob ine la intersec ia dintre
nMR şi paralela la MRi tangent la cercul de raz nCPA şi centrul în N);
350 0 10
340 20
330 30
320 40
310 50
300 60
290 70
W
280 A0` 80
A
A0
270 90
CPA
MRi
260 100
nCPA
A1
250 A2 MRi 110
240 120
nMR
DN
230 130
220 140
DA
210 150
200 160
190 180 170
Figura 9 Evitarea coliziunii prin reducerea vitezei imediat f r plotare de control
15
2. 3. EVITAREA COLIZIUNII PRIN CREŞTEREA VITEZEI IMEDIAT
350 0 10
340 20
330 30
320 40
DN
310 50
300 60
290
DA 70
A0`
280 80
A0
CPA A
270 90
A1 W
nCPA
MRi A3
260 A2 100
MRi
250 nMR 110
240 120
130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 10 Evitarea coliziunii prin creşterea vitezei imediat

1. Se execut trei plot ri la int . Din primele dou plot ri se observ c CPA este mic
şi astfel, în momentul execut rii celei de a treia plot ri se creşte viteza la o valoare
care s poat fi sesizat de navele din zon şi s determine un nCPA cel pu in egal
cu dsig;
3. Se traseaz DN ;
5. Pe prelungirea segmentului WA0, se fixeaz A0’ corespunz tor nVN;
6. Se marcheaz pozi ia relativ a intei în A1 când viteza navei proprii a ajuns la nVN;
8. Se determin nCPA ca perpendicular din N (centrul planşetei) pe nMR, piciorul
perpendicularei notându-se cu A2;
10. Se determin Trev comparând A0’A cu A1A3 (A3 se ob ine la intersec ia dintre nMR
şi paralela la MRi tangent la cercul de raz nCPA şi centrul în N);
16
350 0 10
340 20
330 30
320 40
310 DN 50
300 60
DA 70
290
280 80
270 90
CPA A0 `
A A0
MRi
260 nCPA 100
W
A1
250 MRi A2 110
nMR
240 120
230 130
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 11 Evitarea coliziunii prin creşterea vitezei imediat f r plotare de control
17
2. 4. EVITAREA COLIZIUNII PRIN STOPARE IMEDIAT
350 0 10
340 20
330 30
DA
320 40
310 50
nMR
DN
300 60
MRi
A3
290 70
280 A2 80
MRi
nCPA
CPA A1
270 90
A0
A
260 100
W
250 110
240 120
130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 12 Evitarea coliziunii prin stopare imediat

şi astfel, în momentul execut rii celei de a treia plot ri se ordon stoparea navei;
3. Se traseaz DN;
5. Se pozi ioneaz A0’=W;
6. Se marcheaz pozi ia relativ a intei în A1 când nava proprie nu se mai
deplaseaz prin ap (VN = 0);
7. Se determin nCPA ca perpendicular din N (centrul planşetei) pe nMR, piciorul
perpendicularei notându-se cu A2;
OBSERVA IE: se compar nCPA cu dsig pentru a verifica corectitudinea efectu rii
9. Se determin Trev comparând A0’A cu A1A3 (A3 se ob ine la intersec ia dintre nMR
şi paralela la MRi tangent la cercul de raz nCPA şi centrul în N).
18
350 0 10
340 20
330 30
320 40
310 50
300 60
290 70
280 80
W A0 `
270 90
CPA
A0 A nCPA MRi
260 100
A1
250 110
nMR
240 120
DN
230 130
A2 MRi
220 140
DA
210 150
200 160
190 180 170
Figura 13 Evitarea coliziunii prin stopare imediat f r plotare de control
19
2. 5. EVITAREA COLIZIUNII PRIN SCHIMBAREA
DRUMULUI ŞI REDUCEREA VITEZEI IMEDIAT
350 0 10
340 20
330 30
DA
320 40
310 50
DN
300 nMR 60
MRi
290 70
A3
A2 nDN
280 MRi 80
nCPA
A1
270
CPA A 90
A0
260 100
A0`
250
W 110
240 120
130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 14 Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului şi reducerea vitezei imediat
ALGORITM DE OPERA II:

mic şi astfel, în momentul execut rii celei de a treia plot ri se ordon noul drum
al navei şi se reduce viteza astfel încât aceste modific ri s poat fi observate
vizual şi cu radarul de navele din zon şi s determine un nCPA cel pu in egal cu
dsig;
3. Se traseaz DN;
5. Se traseaz nDN;
6. Prin W, se traseaz o paralel la nDN pe care se fixeaz A0’ func ie de nVN (nVN
mai mic decât VN);
7. Se marcheaz pozi ia relativ a intei în A1 când nava proprie a ajuns la nDN, şi
nVN;
8. Prin A1 se traseaz o paralel la A0’A rezultând nMR;
9. Se determin nCPA ducând o perpendicular pe nMR din centrul planşetei.
Piciorul perpendicularei se noteaz cu A2;
20
11. Se determin Trev, comparând A0’A cu A1A3 (A3 se ob ine la intersec ia dintre
nMR şi paralela la MRi tangent la cercul de raz nCPA şi centrul în N).
350 0 10
340 20
330 30
320 40
310 50
MRi
300 60
MRi
290 70
DA
nMR
280 80
CPA
270 90
nCPA A2
A1 DN
260 100
250 110
240 120
230 A 130
W nDN
220 A0 140
A0`
210 150
200 160
190 180 170
Figura 15 Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului şi reducerea vitezei imediat f r

plotare de control
21
DRUMULUI ŞI CREŞTEREA VITEZEI IMEDIAT
350 0 10
340 20
330 nDN 30
320 40
DA
310 DN 50
300 60
290 70
MRi 80
A0 `
CPA A 90
A1 A0
nCPA
100
A2 W
MRi A3
250 110
240 120
nMR
130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 16 Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului şi creşterea vitezei imediat

şi astfel, în momentul execut rii celei de a treia plot ri se ordon noul drum al navei
şi se creşte viteza astfel încât aceste modific ri s poat fi observate vizual şi cu
radarul de navele din zon şi s determine un nCPA cel pu in egal cu dsig;
3. Se traseaz DN;
5. Se traseaz nDN de la centrul planşetei;
6. Prin W, se traseaz o paralel la nDN pe care se fixeaz A0’ func ie de nVN (nVN
mai mare decât VN);
7. Se marcheaz pozi ia relativ a intei în A1 când nava proprie a ajuns la nDN şi nVN;
8. Prin A1 se traseaz o paralel la A0’A rezultând nMR;
9. Se determin nCPA, trasând o perpendicular din centrul planşetei pe nMR iar
piciorul perpendicularei se noteaz cu A2;
22
11. Se determin Trev, comparând segmentul A0’A cu A1A3 (A3 se ob ine la intersec ia
dintre nMR şi paralela la MRi tangent la cercul de raz nCPA şi centrul în N).
350 0 10
340 20
330 nDN 30
DA
320 40
310 50
DN
300 60
290 70
280 80
MRi
270 90
CPA
nCPA A0` 100

260 A
A0
250 110
W
MRi A1
240 A2 120
230 130
nMR
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 17 Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului şi creşterea vitezei imediat f r plotare
de control
23
3. EVITAREA COLIZIUNII DUP UN TIMP ALOCAT
DRUMULUI DUP UN TIMP ALOCAT
350 0 10
340 20
330 30
320 40
DA
310 DN 50
300 60
nMR
290 70
A3
A2
280 MRi nCPA nDN 80

A1 A
A0
CPA
270 90
MRi
W A0 `
260 100
250 110
240 120
130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 18 Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului dup un timp alocat

1. Se execut trei plot ri şi se determin MRi, CPA, TCPA;
2. Se traseaz DN;
4. Pe MRi se stabileşte punctul A1 astfel încât segmentul AA1 s fie jum tate din
A0A. A1 poate fi fixat şi în alt loc pe nMR, astfel ca s existe timp suficient de la
A la A1 pentru determinarea nDN;
5. Din A1 se traseaz o tangent la cercul cu raza dsig, rezultând nMR, (astfel încât
nMR s treac prin prova navei proprii);
6. Prin A se traseaz o paralel la nMR, în sens invers acesteia care se intersecteaz
cu un arc de cerc având raza WA0 şi centrul în W, rezultând A0’;
7. Se uneşte W cu A0’, paralela la WA0’ prin centrul planşetei determin pe cercul
azimutal nDN;
24
3. 2. EVITAREA COLIZIUNII PRIN REDUCEREA

VITEZEI DUP UN TIMP ALOCAT
350 0 10
340 20
330 30
320 40
310 50
300 60
290 70
W
280 80
270 90
A1 MRi
CPA
A0 A
nCPA
260 100
MRi
A2
A3
250 110
nMR 120
240
130
230
DA
220 140
210 DN 150
200 160
190 180 170
Figura 19 Evitarea coliziunii prin reducerea vitezei dup un timp alocat

2. Se traseaz DN;
A0A. A1 poate fi fixat şi în alt loc pe nMR astfel încât s existe timpul necesar
pentru determinarea nVN;
5. Din A1 se traseaz o tangent la cercul cu raza dsig, rezultând nMR (astfel încât
6. Prin A se traseaz o paralel la nMR, în sens invers acesteia rezultând la
intersec ia cu WA0 punctul A0’;
7. Se determin nVN func ie de segmentul WA0’şi TP;
25
3. 3. EVITAREA COLIZIUNII PRIN CREŞTEREA

VITEZEI DUP UN TIMP ALOCAT
Figura 20 Evitarea coliziunii prin creşterea vitezei dup un timp alocat

2. Se traseaz DN;
nMR s treac prin pupa navei proprii);
6. Prin A se traseaz o paralel la nMR, în sens invers acesteia rezultând la
intersec ia cu prelungirea WA0 punctul A0’;
26
3. 4. EVITAREA COLIZIUNII PRIN SCHIMBAREA DRUMULUI

LIMITAT ŞI REDUCEREA VITEZEI DUP UN TIMP ALOCAT
Figura 21 Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului limitat şi reducerea vitezei dup
un timp alocat

2. Se traseaz DN;
27
6. Din centrul planşetei se traseaz nDNLim (valoarea maxim a noului drum al
navei permis de condi iile concrete de naviga ie pentru evitare prin schimbarea
drumului);
7. Prin W se traseaz o paralel la nDNLim;
cu paralela la nDNLim în A0’;
3. 5. EVITAREA COLIZIUNII PRIN SCHIMBAREA DRUMULUI

LIMITAT ŞI CREŞTEREA VITEZEI DUP UN TIMP ALOCAT

2. Se traseaz DN;
nMR s treac prin pupa navei proprii);
6. Din centrul planşetei se traseaz nDNLim (valoarea maxim a noului drum al
navei permis de condi iile concrete de naviga ie pentru evitare prin schimbarea
drumului);
7. Prin W se traseaz o paralel la nDNLim;
cu paralela la nDNLim în A0’;
28
Figura 22 Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului limitat şi creşterea vitezei dup un
timp alocat
3. 6. EVITAREA COLIZIUNII PRIN REDUCERA VITEZEI

LIMITAT ŞI SCHIMBAREA DRUMULUI DUP UN TIMP ALOCAT

2. Se traseaz DN;
pentru determinarea nDN;
29
6. Se traseaz un arc de cerc cu centrul în W şi raz spa iul parcurs de nava proprie
cu nVN în TP.
cu arcul de cerc în A0’ (dac nMR intersecteaz arcul de cerc în dou puncte dar
se alege A0’ astfel încât AA0’ s fie maxim – vitez relativ maxim iar manevra
va dura mai pu in);
8. Se determin nDN trasând o paralel la segmentul WA0’ din centrul planşetei pe
cercul azimutal;
Figura 23 Evitarea coliziunii prin reducerea vitezei limitat şi schimbarea drumului dup un
timp alocat
3. 7. EVITAREA COLIZIUNII PRIN CREŞTEREA VITEZEI LIMITAT ŞI

SCHIMBAREA DRUMULUI DUP UN TIMP ALOCAT

2. Se traseaz DN;
4. Pe MRi se stabileşte punctul A1 astfel încât segmentul AA1 s fie jum tate
din A0A. A1 poate fi fixat şi în alt loc pe nMR astfel încât s existe timpul
necesar pentru determinarea nDN;
30
5. Din A1 se traseaz o tangent la cercul cu raza dsig, rezultând nMR (astfel
încât nMR s treac prin pupa navei proprii);
6. Din W se traseaz un arc de cerc de raz egal cu spa iul parcurs de nav în
TP cu nVN (unde nVN este noua vitez a navei de valoare maxim permis
de puterea de propulsie şi pentru conducerea în siguran a navei func ie de
condi iile concrete de naviga ie);
7. Prin A se traseaz o paralel la nMR, în sens invers acesteia care se
intersecteaz cu arcul de cerc în A0’ (dac nMR intersecteaz arcul de cerc în
dou puncte dar se alege A0’ astfel încât AA0’ s fie maxim – vitez relativ
maxim iar manevra va dura mai pu in);
8. Se determin nDN trasând o paralel la WA0’ din centrul planşetei;
10. Se determin Trev comparând A0’A cu A1A3 (A3 se ob ine la intersec ia
dintre nMR şi paralela la MRi tangent la cercul de raz nCPA);
Figura 24 Evitarea coliziunii prin creşterea vitezei limitat şi schimbare drumului

dup un timp alocat
31
4. DETERMINAREA TIPULUI DE MANEVR
EXECUTAT DE C TRE NAVA INT
În situa ia în care inta, fiind în postura de nav neprivilegiat , execut manevra
de evitare a coliziunii, ofi erul de cart va monitoriza continuu manevra acesteia.
Activitatea de monitorizare a manevrei intei presupune rezolvarea triunghiului
de coliziune din timp pentru a determina DA şi VA şi dup ce nava a terminat manevra,
ajungând la noii parametri de mişcare: nDA şi nVA, determinarea acestora prin
rezolvarea triunghiul de evitare.
4 1. INTA SCHIMB DE DRUM
Figura 25 inta schimb de drum

1. Se traseaz DN;
2. Func ie de A0A, se determin MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp;
3. Func ie de A1A2, se determin nMRi, nCPA, nTCPA, nDA;
CONCLUZIE: deoarece W1A2 = W0A, inta a efectuat manevra de evitare
men inând viteza prin schimbare de drum la nDA.
32
4. 2. INTA REDUCE VITEZA
350 0 10
340 20
330 30
320 A0 40
310 50
W0
A
300 DN 60
A1
290 70
W1 A2
80
CPA 90
nCPA
DA 100
250 110
240 120
MRi
130
230 nMR
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 26 inta reduce viteza

1. Se traseaz DN;
3. Func ie de A1A2, se determin nMRi, nCPA, nTCPA, nVA;
CONCLUZIE: deoarece W1A2 || W0A, şi W1A2 < W0A inta a efectuat manevra de
evitare reducând viteza, pe drum constant.
33
4. 3. INTA CREŞTE VITEZA
350 0 10
340 20
330 30
A0
320 40
310 W0
50
A
300 A1 60
DN
290 W1 70
A2
280 80
nCPA
270 90
CPA
260 100
DA
250 110
240 nMR 120

MRi
230 130
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 27 inta creşte viteza

1. Se traseaz DN;
3. Func ie de A0A2, se determin nMRi, nCPA, nTCPA, nVA;
CONCLUZIE: deoarece W1A2 || W0A, şi W1A2 > W0A inta a efectuat manevra de
evitare crescând viteza, pe drum constant.
34
4. 4. INTA STOPEAZ
350 0 10
340 20
330 DN 30
A0
320 40
310 50
A
300
W0 60
A1
290 70
A2 DA
W1
280 80
nCPA
270 CPA 90
260 100
250 110
MRi
240 120
nMR
130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 28 inta stopeaz

1. Se traseaz DN;
3. Func ie de A0 A2, se determin nMRi, nCPA, nTCPA;
CONCLUZIE: deoarece W1A2 =0, inta a efectuat manevra de evitare prin stopare.
35
4. 5. INTA SCHIMB DRUMUL ŞI REDUCE VITEZA
350 0 10
340 20
330 30
320 A0 40
310 50
W0 A
300 DN 60
A1
290 W1 70
A2
280 80
nCPA
CPA 90
DA
260 100
nDA
250 110
120
240 MRi
nMR 130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 29 inta schimb drumul şi reduce viteza

1. Se traseaz DN;
3. Func ie de A0A2, se determin nMRi, nCPA, nTCPA, nDA, nVA;
CONCLUZIE: deoarece W1A2 difer atât ca direc ie cât şi ca m rime fa de W0A,
(W1A2< W0A) inta a efectuat manevra de evitare prin schimbarea drumului şi
reducerea vitezei.
36
4. 6. INTA SCHIMB DRUMUL ŞI CREŞTE VITEZA
350 0 10
340 20
330 30
320
A0
40
310 50
W0 A
A1
300 DN 60
W1 A2
290 70
280 nCPA 80
270 90
CPA nDA
DA 100
260
nMR
250 110
120
240 MRi
130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 30 inta schimb drumul şi creşte viteza

1. Se traseaz DN;
3. Func ie de A0A2, se determin nMRi, nCPA, nTCPA, nDA, nVA;
CONCLUZIE: deoarece W1A2 difer atât ca direc ie cât şi ca m rime fa de W0A,
(W1A2 > W0A) inta a efectuat manevra de evitare prin schimbarea drumului şi
creşterea vitezei.
37
5. CAZURI PARTICULARE ALE MIŞC RII RELATIVE
Pentru rezolvarea triunghiului de coliziune şi a triunghiului de evitare au fost
prezentate metodele în cazul general, atunci când DN şi DA formeaz un unghi oarecare.
În scheme de separare a traficului, în rade şi porturi, la ancor dar şi în alte
situa ii practice putem întâlni urm toarele cazuri particulare:
- drumuri diferite paralele de acelaşi sens (cu trei variante: VN>VA; VN<VB şi
VN=VC);
- drumuri diferite paralele de sens contrar;
- drumuri suprapuse de acelaşi sens; (cu trei variante: VN>VA; VN<VB şi VN=VC);
- drumuri suprapuse de sens contrar;
- inta fix (VA=0);
- nava proprie fix (VN=0);
Respectând regulile de construc ie a triunghiurilor de coliziune şi de evitare
pentru cazul general se rezolv şi situa iile particulare enumerate mai sus.
5. 1. DRUMURI DIFERITE PARALELE DE ACELAŞI SENS

VN>VA VN<VB ŞI VN=VC
350 0 10
340 20
330 30
320 40
DB
310 DA
DC
SN C0 DN
300 C 60
MR
290 70
WC S C
N
S
B1 SR 80
280 A0
A
S
CPAB A
R WA
270 SB S 90
B
CPAA
B0
SN 100
260
A1
WB
250 110
MR
240 120
230 130
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 31 Drumuri diferite paralele de acelaşi sens
38
- Când viteza navei este mai mare decât viteza intei (VN>VA), mişcarea relativ a
intei este de sens contrar DA şi DN iar viteza relativ a intei este VR=VN-VA;
- Dac viteza navei este mai mic decât viteza intei VN<VB, mişcarea relativ a intei
este de acelaşi sens cu DA şi DN iar viteza relativ a intei este VR=VB-VN;
- Dac viteza navei este egal cu viteza intei, viteza relativ este nul iar spotul intei
se va afla într-un punct fix pe ecranul radarului în mişcare relativ (VR=0).
5. 2. DRUMURI DIFERITE PARALELE DE SENS CONTRAR

350 0 10
340 20
330 30
320 40
310
300 SN DN 60
R B0
S
SB
WB 70
290
B1 B
N
280 SR S A0
80
A
S
CPAB WA
270 A 90
MR CPAA
260 100
A1
250 110
MR
240 DA 120
DB
230 130
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 32 Drumuri diferite paralele de sens contrar

Mişcarea relativ a intei este paralel şi de acelaşi sens cu drumul intei iar
viteza relativ a intei este VR=VN+VA (VR=VN+VB).
39
5. 3. DRUMURI SUPRAPUSE DE ACELAŞI SENS
VN>VA; VN<VB ŞI VN=VC
- Când viteza navei este mai mare decât viteza intei (VN>VA), mişcarea relativ a
intei este de sens contrar DA şi DN iar viteza relativ a intei este VR=VN-VA , astfel
inta va fi ajuns din urm ;
- Dac viteza navei este mai mic decât viteza intei VN<VB, mişcarea relativ a intei
este de acelaşi sens cu DA şi DN iar viteza relativ a intei este VR=VB-VN, astfel
inta va ajunge din urm nava proprie;
- Dac viteza navei este egal cu viteza intei, viteza relativ este nul iar spotul intei
se va afla într-un punct fix pe ecranul radarului în mişcare relativ , în prova sau în
pupa navei proprii (VR=0).
350 0 10
340 20
330 30
320 40
DB
310 DA
DC
300 SN DN 60
SR
SA A0
290 A 70
WA
280 80
MRA
270 90
SR MRB
SB
260 B 100
N B0
S
250 110
SN C0 WB
C
240 120
WC
SC 130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 33 Drumuri suprapuse de acelaşi sens
40
5. 4. DRUMURI SUPRAPUSE DE SENS CONTRAR
Mişcarea relativ a intelor fixe are este paralel cu DN şi are sens contrar. Viteza
relativ a acestora este egal cu suma vitezelor navei proprii şi intei VR=VN + VA.
350 0 10
340 20
330 30
320 40
310
300 SR DN 60
N
S
A0
290 SA 70
WA
A
MRA
280 80
270 90
SR SN
260 B0 100
SB WB
250 110
B
240 MRB 120

DA
DB
230 130
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 34 Drumuri suprapuse de sens contrar
41
5. 5. INTA FIX (VA=0)
Mişcarea relativ a intelor fixe are este paralel cu DN şi are sens contrar. Viteza
relativ a acestora este egal cu viteza navei VR=VN.
350 0 10
340 20
330 30
320 40
310
300 DN 60
290 70
A0
80
280 SR
W SN
270 A 90
CPA
260 100
A1
250 110
MR
240 120
230 130
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 35 inta fix
42
5. 6. NAVA PROPRIE FIX (VN=0)
350 0 10
340 20
330 30
320 40
310
300 60
290 70
A0
80
280 SR W
SA
270 A 90
CPA
260 100
A1
250 110
MR
240 120
DA
230 130
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 36 Nava proprie fix

Mişcarea relativ a intelor în cazul în care VN=0 este paralel cu DA şi are
acelaşi sens. Viteza relativ a intelor este egal cu viteza real a acestora VR=VA.
43
6. EVITAREA COLIZIUNII CU INTE FIXE ÎN CONDI II DE
DERIV PRIN SCHIMBAREA DRUMULUI DUP UN TIMP
ALOCAT
350 0 10
340 20
330 30
DN
320 40
310 50
Df
300 60
A0
290 A3 70
nMR A2
A
W A0`
280 nCPA 80
A1
270 90
nDN
CPA
260 MRi nDf 100
250 110
240 120
DirC
MRi
130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 37 Evitarea coliziunii cu inte fixe în condi ii de deriv

1. Se traseaz DN;
2. Se determin MRi, CPA, TCPA, Df (drumul deasupra fundului), Vf (viteza
deasupra fundului), Der (deriva), DirC (direc ia curentului), VC (viteza
curentului):
- Df se determin ca paralel prin centrul planşetei în sens invers cu MRi;
- Vf se determin func ie de A0A şi TP;
- der = Df – DN
- DirC, VC se determin func ie de AW şi TP;
3. Se pozi ioneaz A1 (de obicei astfel încât AA1=1/2A0A);
4. Prin A1 se traseaz o tangent la cercul cu raza dev, astfel se determin nMR (se
alege tangenta care duce la schimbarea drumului astfel încât inta s fie l sat în
bordul propus);
44
5. Prin A se traseaz o paralel la nMR în sens invers acestuia care se intersecteaz
cu un arc de cerc cu raza WA0 şi centrul în W, rezultând A0’;
6. Se determin nDN ca paralel prin centrul planşetei la WA0’;
7. Se determin nDf ca paralel în sens invers la nMR;
8. Se determin nVf func ie de A0’A şi TP; nDer = nDf – nDN.
9. Se traseaz o perpendicular din centrul planşetei pe nMR iar piciorul
perpendicularei se noteaz cu A2.
10. Se construieşte grafic revenirea trasând o paralel la MRi, tangent la cercul de
raz nCPA; intersec ia dintre aceasta şi nMR se noteaz A3. Se determin
nTCPA şi Trev comparând A0A cu A1A2 şi respectiv A1A3.
45
7. CONSTRUC IA PAD
350 0 10
340 20
330 30
DN2
DA
320 40
310 50
A4
A3 ` DN
A3
300 60
A3``
PPC A2 `
290 nMR1 70
A2 DN1
A2``
280 A1` A1 80
MRi
dsig
270 90
A0``
dsig
A A0
260 A1`` A0` 100
nMR2 W
250 110
240 120
230 130
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 38 Construc ia PAD
ALGORITM DE OPERA II:

1. Se traseaz DN;
2. Se determin MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp;
3. Din A se traseaz tangente la cercul cu raza dsig , rezult nMR1, nMR2;
4. Se intersecteaz prelungirile celor dou tangente cu un arc de cerc cu raza W0A0
în punctele A0’, A0”;
5. Paralelele prin centrul planşetei la WA0’ şi WA0’’ reprezint nD1, nD2 care
intersecteaz prelungirea segmentului WA în punctele A1 şi A4;
6. Se împarte segmentul A1A4 în patru p r i egale;
7. Punctul de mijloc al segmentului A1A4 nu se noteaz , iar primul şi ultimul sfert
al segmentului se noteaz cu A2 şi A3. Prin punctele A2 şi A3 se ridic
perpendiculare pe segmentul A1A4 pe care se m soar dsig, rezult punctele A2`
A3` A2`` A3``;
8. Se unesc punctele A1 A2` A3` A4 A2`` A3``rezult suprafa a poligonal
reprezentând PAD;
OBSERVA IA 1: PPC reprezint pozi ia probabil de coliziune când CPA = 0.
46
OBSERVA IA 2: În func ie de raportul vitezelor VA VN şi de pozi ia intei fa de
nava proprie pot rezulta: un PAD, dou PAD-uri sau nici un PAD.
OBSERVA IA 3: Forma PAD se modific în mod continuu, pe timpul deplas rii
celor dou nave.
47
8. EVITAREA CICLONULUI TROPICAL
8. 1. EVITAREA CICLONULUI TROPICAL CÂND VN>VC
350 0 10
340 20
330 30
320 40
DN2
310 50
DC
300 nMR1 60
MRi 70
290
DN
C2`
C1`
280 80
dEV
270 90
CPA
C0``
MRi C0
260 MRi C 100
dEV W
C2`` C1`` C0`

250 110
DN1
nMR2
240 120
130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 39 Evitarea ciclonului tropical când VN>VC

1. Se alege o scar convenabil astfel încât pozi ia ini ial a ciclonului s poat fi
marcat pe planşet ;
2. Se traseaz DN;
3. Se marcheaz pozi ia relativ C a ciclonului, func ie de Ra şi d (relevmentul
adev rat şi distan a scoase din hart );
m soar spa iul real parcurs de ciclon SC în intervalul de timp Δt ( Δt = 10 h sau

4. Prin C se traseaz o paralel în sens invers la Dc (direc iei ciclonului) pe care se
Δt = 5h astfel încât m rimea vectorilor SC şi SN s fie una convenabil pentru

lucrul pe planşet ), rezult W;
nava proprie SN în acelaşi interval de timp Δt , rezult C0;

5. Prin W se traseaz o paralel la DN pe care se m soar spa iul real parcurs de
6. Se uneşte C0 cu C şi se prelungeşte, rezult MRi;

7. Se determin CPA trasând o perpendicular din centrul planşetei pe MRi;
48
8. Se determin TCPA comparând C0C cu CCPA (se utilizeaz diagrama de
interpolare pân la cea de a cincia linie împ r ind segmentul C0C în cinci p r i
egale de o or (∆t═5h) sau dou ore (∆t═10h);
9. Din C se traseaz tangente la cercul cu raza dEV (distan a de evitare) şi se
prelungesc în sens invers, rezult astfel nMR1 şi nMR2;
10. Cu centrul în W şi raza WC0 se traseaz un cerc şi se intersecteaz cu aceste
prelungiri în punctele C0’, C0”;
11. Se uneşte W cu punctele C0’şi C0”, paralelele prin centrul planşetei la
segmentele WC0’, WC0” determinând nDN1, nDN2, variantele posibile de
drumuri de evitare;
12. Func ie de emisfera în care se afl nava, se stabileşte care este semicercul
periculos şi care este semicercul manevrabil şi se alege varianta de nMR (de aici
rezult şi varianta de nDN) care face ca ciclonul s treac fa de nava proprie cu
un sector mai mare din semicercul manevrabil. În exemplul de fa se presupune
c ciclonul şi nava se afl în emisfera nordic , ciclonul fiind în faza de formare
are direc ie NW iar semicercul periculos se g seşte în partea nordic a direc iei
acestuia, astfel nMR1 este cel care trebuie ales, respectiv nDN1;
13. Se determin nTCPA prin compararea C0’C cu C C1’, respectiv C0”C cu C C1”;
14. Se construieşte grafic revenirea trasând tangente la cercul de raz nCPA,
paralel cu MRi. Punctele de intersec ie dintre nMR şi paralelele la MRi se
noteaz cu C2’, C2”;
15. Se determin Trev prin compararea segmentelor C0’C cu C C2’, respectiv C0”C
cu C C2”.
OBSERVA IA 1: Revenirea în practic nu se face exact la drumul ini ial ci la
drumul convenabil conform planului marşului pentru a ajunge în timpul cel mai
scurt la destina ie, verificându-se în prealabil dac nMR, rezultat pe noul drum nu
taie cercul cu raz dEV, astfel nava proprie sa se apropie în revenire la o distan
periculoas fa de ciclon.
OBSERVA IA 2: Distan a de evitare se stabileşte în func ie de for a ciclonului şi de
caracteristicile navei dar aceasta, de obicei nu e mai mic de 200 Mm.
8. 2. EVITAREA CICLONULUI TROPICAL

CÂND VN<VC - LA DISTAN A MAXIM

1. Se alege o scar convenabil astfel încât pozi ia ini ial a ciclonului s poat fi
marcat pe planşet ;
2. Se traseaz DN;
3. Se marcheaz pozi ia relativ C a ciclonului, func ie de Ra, d;
parcurs de ciclon SC în intervalul de timp Δt ( Δt = 10 h sau Δt = 5h ), rezult W;

4. Prin C se traseaz o paralel în sens invers la Dc pe care se m soar spa iul real
nava proprie SN în acelaşi interval de timp Δt , rezult C0;

5. Prin W se traseaz o paralel la DN pe care se m soar spa iul real parcurs de
6. Se uneşte C0 cu C şi se prelungeşte, rezult MRi;

7. Se determin CPA ca m rime a perpendicularei din centrul planşetei pe MRi şi
TCPA (comparând segmentul C0C cu segmentul CCPA);
8. Cu centrul în W şi raza WC0 se traseaz un cerc;
49
9. Din C se traseaz tangenta la acest cerc care trece la o distan mai mare de
centrul planşetei astfel se determin nMR, apoi se m soar nCPA = dmax,
trasând o perpendicular din centrul planşetei pe nMR (piciorul perpendicularei
se noteaz C1);
10. Punctul de tangen se noteaz cu C0’ trasând o paralel la WC0’prin centrul
planşetei ob inem nDN corespunz tor evit rii ciclonului la dmax.
11. Se construieşte grafic revenirea trasând o tangent la cercul de raz nCPA,
paralel cu MRi. Punctul de intersec ie dintre nMR şi paralela la MRi se noteaz
cu C2.
12. Se determin nTCPA prin compararea C0’C cu C C1;
13. Se determin Trev prin compararea segmentelor C0’C cu C C2;
OBSERVA IE: Revenirea în practic nu se face exact la drumul ini ial ci la drumul
convenabil conform planului marşului pentru a ajunge în timpul cel mai scurt la
destina ie, verificându-se în prealabil dac nMR, rezultat pe noul drum nu taie cercul
cu raz dmax, astfel nava proprie sa se apropie în revenire la o distan periculoas
fa de ciclon.
350 0 10
340 20
330 30
DN
320 40
310 50
DC
MRi
300 60
C2
290 70
nMR
280 80
MRi nDN
270 90
C1 CPA
C0 C
260 100
C0`
W
250 110
240 120
130
230
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 40 Evitarea ciclonului tropical la distan a maxim
50
9. TEHNICA PARALELELOR INDICATOARE (TPI)
TPI reprezint o procedur de conducere în siguran a navei pe baz de
observa ii radar care se bazeaz pe proprietatea intelor fixe de a se deplasa pe ecranul
radarului pe o direc ie paralel cu drumul deasupra fundului, în sens contrar acestuia.
Paralelele indicatoare (PI) sunt linii trasate pe ecranul radar, paralele cu drumul
deasupra fundului în N-up şi cu linia prova în H-up pe care se urm reşte men inerea
reperului radar fix, manevrând în mod corespunz tor nava.
TPI se utilizeaz la treceri prin locuri înguste, în scheme de separare a traficului,
la ancoraj, în opera iuni de c utare şi salvare pe mare, intr ri/ieşiri în/din porturi.
Trasarea paralelelor indicatoare se poate face prin dou metode: metoda
relevmentelor şi distan elor şi metoda distan elor minime. În practic se utilizeaz harta
cu marşul preliminar din care se extrag parametrii R, d sau dmin pe baza c rora sa
traseaz PI corespunz toare pentru fiecare Df ce trebuie urmat de c tre nav .
Func ie de complexitatea situa iei exist urm toarele cazuri de trasare a PI:
- un singur drum şi un singur reper;
- un singur reper şi mai multe drumuri;
- mai multe drumuri mai multe repere.
Având în vedere situa iile speciale pentru care se traseaz paralelele indicatoare
se va utiliza în permanen scala cea mai precis a radarului, astfel de multe ori se va
executa saltul de scal şi se va trasa curba de gira ie atunci când scala permite acest
lucru.
9. 1. UN SINGUR REPER, UN SINGUR DRUM
Na
Df
B
RaB Nava în A Df dmin Nava în B

dB Rp 6 Mm
B1 RaA dA RaB DB
3 Mm 315° 20 cab
dmin 3342° 60 cab 115° 60 cab
dA
A1
RaA
Figura 41 Marş preliminar „un singur drum un singur reper”

Presupunem situa ia din figura 41 în care o nav trebuie sa se men in cu
acurate e pe drumul deasupra fundului Df pe por iunea AB.
51
9. 1. 1. METODA RELEVMENT, DISTAN ÎN N-UP
350 0 10
340 20
A`
330 30
A
320 40
310 Df 50
300 dA 60
RaA
A1
290 70
dmin
280 80
270 90
B1
B1`
260 100
RaB
dB
250 110
B
240 120
230 130
220 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 42 TPI „un singur reper, un singur drum” în N-up

1. Pe hart (schi ) se traseaz din reper cercuri de raz egal cu scala pe care se va
lucra cu radarul (în exemplul de fa de 6 Mm şi de 3 Mm);
2. Punctele de intersec ie ale Df cu aceste cercuri se noteaz cu A şi B, respectiv A1
şi B1;
3. Se m soar relevmentele la reper din punctele A şi B;
4. Se traseaz Df pe planşet din centru la marginea gradat ;
5. Se marcheaz pe planşet pozi ia relativ a reperului, pentru situa iile în care
nava se afl în punctele A şi B, având în vedere relevmentul şi distan a pe scala
cea mai mare a radarului ( 6 Mm);
6. Se traseaz MR, unind punctele A şi B şi se verific dac acesta este paralel cu
Df;
7. Se noteaz punctele de intersec ie ale MR cu al treilea cerc de distan (3 Mm în
exemplul de fa ) cu A1 şi B1 iar corespondentele lor de pe scala mai mic cu
A1`şi B1`;
8. Se unesc punctele A1`şi B1` rezultând MR pentru scala mai mic ;
52
9. Se traseaz cu culoare verde MR ce va fi urm rit de c tre ofi erul de cart pe
timpul deplas rii navei din punctul A în punctul B, astfel din A în A1 pe scala
mai mare, din A1` în B1` pe scala mai mic iar din B1 în B tot pe scala mai mare.
9. 1. 2. METODA DISTAN EI MINIME ÎN N-UP

şi B1;
3. Se traseaz Df pe planşet din centru la marginea gradat ;
4. Se traseaz un cerc cu raz dmin din centrul planşetei;
5. Se traseaz o paralel la Df invers acestuia în bordul în care se afl reperul,
tangent la cercul de raz dmin (rezult MR pe scala cea mai mare – 6 Mm),
punctele de intersec ie cu cercul gradat se noteaz cu A şi B;
6. Pentru saltul de scal , daca este cazul, se noteaz punctele de intersec ie ale PI
cu al treilea cerc de distan (3 Mm în exemplul de fa ) cu A1 şi B1 iar
corespondentele lor de pe scala mai mic cu A1`şi B1`;
9. 1. 3. METODA RELEVMENT, DISTAN ÎN H-UP

şi B1;
3. Se m soar relevmentele la reper din punctele A şi B apoi se calculeaz
relevmentele prova în sistem circular corespunz toare. Relevmentele prova se
calculeaz mai întâi în sistem semicircular cu formula Rpv=Ra-Da.
Relevmentele prova tribord sunt egal cu cele în sistem circular iar pentru a
ob ine relevmente prova în circular din relevmente prova babord, acestea se scad
din 360°;
4. Se traseaz Df pe planşet din centru la marginea gradat pe direc ia 000°;
5. Se marcheaz pe planşet pozi ia reperului, pentru situa iile în care nava se afl
în punctele A şi B, având în vedere relevmentul prova şi distan a pe scala cea
mai mare a radarului ( 6 Mm);
6. Se traseaz MR, unind punctele A şi B şi se verific dac acesta este paralel şi
de sens contrar Df ( cu sensul spre 180°);
7. Pentru saltul de scal , daca este cazul, se noteaz punctele de intersec ie ale MR
53
Pentru cazul de fa RaA=334°2; Df=315° rezult RpvA=019°2
RaB=115°0; Df=315° (115°0 +360°- 315°) rezult RpvB=160°0
350 0 10
340 20
Df
330 30
A
320 40
A1`
310 50
300
RpvA 60
dA
290 A1 70
280 80
dmin
270 90
260 100
250 110
B1
dB 120
240
RpvB
130
230
B1`
220 140
210 B 150
200 160
190 180 170
Figura 43 TPI „un singur reper, un singur drum” în H-up
9. 1. 4. METODA DISTAN EI MINIME ÎN H-UP

şi B1;
3. Se traseaz Df pe planşet din centru la marginea gradat pe direc ia 000°;
4. Se traseaz un cerc cu raz dmin din centrul planşetei;
5. Se traseaz o paralel la Df în bordul în care se afl reperul, tangent la cercul de
raz dmin (rezult MR pe scala cea mai mare – 6 Mm), punctele de intersec ie
cu cercul gradat se noteaz cu A şi B;
54
6. Pentru saltul de scal , dac este cazul, se noteaz punctele de intersec ie ale MR
9. 2. UN SINGUR REPER, MAI MULTE DRUMURI
Presupunem situa ia din figura 44 în care o nav trebuie s se men in cu

acurate e pe drumul deasupra fundului Df pe por iunea ABCD. Raza de gira ie este 1
Mm (valoare mare aleas pentru exemplificare). Se va trasa curba de gira ie pentru B.
Figura 44 Marş preliminar „un singur reper mai multe drumuri”
55
Pentru trasarea curbei de gira ie pe schi , hart sau planşet se foloseşte
urm toarea metod practic :
- se traseaz dou arce de cerc spre interiorul gira iei având raza egal cu raza de gira ie;
- se traseaz tangenta la cele dou arce de cerc;
- se procedeaz la fel şi pentru drumul final;
- la intersec ia celor dou tangente se determin centrul gira iei G;
- cu centrul în G se traseaz un arc de cerc cu aceeaşi raz care va tangenta drumul
ini ial în M şi drumul final în N;
- când nava va ajunge în punctul M se va pune cârma în bordul gira iei iar în punctul N
nava va ajunge la noul drum.

2. Punctele de intersec ie ale Df cu aceste cercuri se noteaz (cu A şi D, respectiv
A1 şi C1);
3. Se m soar relevmentele şi distan ele la reper din punctele A, B, C şi D;
4. Se traseaz Df1, Df2 şi Df3 pe planşet din centru la marginea gradat (fig. 45) ;
5. Se marcheaz pe planşet pozi ia reperului, pentru situa iile în care nava se afl
în punctele A, B, C şi D, având în vedere relevmentul şi distan a pe scala cea
mai mare a radarului (12 Mm);
6. Se traseaz PI, pe scala cea mai mare (12Mm), unind punctele A-B; B-C şi C-D
şi se verific dac acestea sunt paralele Df1, Df2 şi Df3;
7. Pentru saltul de scal , dac este cazul, se noteaz punctele de intersec ie ale MR
cu al treilea cerc de distan (6 Mm în exemplul de fa ) cu A1 şi C1 iar
corespondentele lor de pe scala mai mic cu A1`şi C1`;
8. Punctele de schimbare de drum care sunt ca distan sub valoarea scalei mai
mici de distan se noteaz cu „ ` ” şi se pozi ioneaz pe scala mai mic (B` în
exemplul de fa );
9. Se unesc punctele A1`şi B`, C1` rezultând PI pentru scala mai mic ;
10. Se traseaz cu culoare verde PI ce va fi urm rit de c tre ofi erul de cart pe
timpul deplas rii navei din punctul A în punctul D, astfel: din A în A1 pe scala
mai mare, din A1`,prin B` şi pân în C1` pe scala mai mic iar din C1, prin C şi
pân în D, pe scala mai mare;
56
Figura 45 TPI „un singur reper, mai multe drumuri” în N-up
9. 2. 2. METODA DISTAN EI MINIME, ÎN N-UP

1. Pe hart sau schi se traseaz din reper cercuri de raz egal cu scala pe care se
va lucra cu radarul (în exemplul de fa de 12 Mm şi de 6 Mm);
2. Punctele de intersec ie ale Df cu aceste cercuri se noteaz (cu A şi D, respectiv
A1 şi C1 în exemplul de fa );
3. Se m soar distan ele minime şi drumurile deasupra fundului (Df1 ,Df2, Df3,
dmin1, dmin2, dmin3) (figura 44);
4. Se traseaz Df1, Df2 şi Df3 pe planşet din centru la marginea gradat ;
5. Se traseaz paralele în sens invers la drumurile deasupra fundului tangente la
cercurile de distan dmin corespunz toare (puse pe scala cea mai mare – 12
Mm), astfel rezult PI ale reperului corespunz toare drumurilor pe scala cea mai
mare;
6. La intersec ia acestor PI se determin pozi ia reperului la schimb rile de drum
(B şi C în exemplul de fa );
7. Se efectueaz saltul de scal la fel ca le metoda relevment distan .
57
350 0 10
340 20
Df1
330 Df2 30
A Df3
320 40
A1 ` B1`
310 50
300 dA 60
RpvA
290 A1 70
B1 RpvB
dB
280 80
dmin2
270 90
dmin3 dmin1
dB
260 dC 100
RpvB
C2 RpvC
B
RpvC
250 dC 110
C1
120
240 B`
RpvD
dD C 130
230
D
220 140
C1`
210 150
200 160
190 180 170
Figura 46 TPI „un singur reper, mai multe drumuri” în H-up

1. Se traseaz drumul drumurile deasupra fundului pe direc ia 000° a planşetei;
2. Se calculeaz relevmentele prova în sistem circular pentru punctele A şi D în
exemplul de fa iar pentru punctele de schimbare de drum de dou ori
(relevment prova circular înainte de schimbarea drumului şi dup schimbare de
drum); Pentru exemplul de fa relevmentele prova în sistem circular sunt
urm toarele:
Punctul A B înainte de B dup C înainte de C dup D
schimbare schimbare schimbare schimbare
dr. dr. dr. dr.
Df 215° 215° 125° 125° 075° 075°
Ra 195° 089° 089° 3258° 3258° 2967°
Rpv 020° Bd 126° Bd 036° Bd 1592° Bd 1092° Bd 1383° Bd
semicircular
Rpv circular 340° 234° 324° 2008° 2508° 2217°
58
3. Se fixeaz pozi iile punctelor A, B, B1, C, C2, D pe planşet utilizând distan ele
şi relevmentele prova pe scala cea mai mare (12 Mm în exemplul de fa ), unde
cu B1 şi C2 se noteaz pozi ia reperului dup schimbarea drumului;
4. Se traseaz PI pe scala cea mai mare (12 Mm) unind punctele A cu B; B1 cu C şi
C2 cu D şi se verific dac sunt paralele cu Df;
OBSERVA IE: Deoarece imaginea radar este H-up, cât timp nava gireaz (spre
stânga în exemplul de fa ), drumul r mâne pe direc ia 000° a planşetei şi radarului
iar reperul se deplaseaz în sens invers, astfel se modific relevmentul prova prin
modificarea drumului dar relevmentul adev rat şi distan a r mân constante;
5. Se execut saltul de scal la scala mai mic , pe por iunea A1C1, unde A1 şi C1
sunt intersec iile MR cu cel de al treilea cerc de pe planşeta radar;
6. Se traseaz cu verde mişcarea relativ urm rit de c tre ofi erul de cart pe durata
cât nava se deplaseaz din punctul A în punctul B pe scalele corespunz toare (în
exemplul de fa de la A la B1 pe scala de 12 Mm; de la A1` la C1` pe scala de 6
Mm iar de la C1 la D pe scala de 12 Mm);
9. 2. 4. METODA DISTAN ELOR MINIME ÎN H-UP

1. Se traseaz arce de cerc având ca raz distan a minim în bordul în care se afl
reperul în cazul respectiv, pe scala cea mai mare a radarului;
2. Se traseaz pe direc ia 180° paralele indicatoare tangente la cercurile de raz
dmin;
3. Pozi iile relative ale reperelor la schimbarea drumului se determin utilizând
distan ele la reper la momentul schimb rii de drum prin intersectarea mişc rii
relative a acestora cu cercuri trasate din centrul planşetei şi raz - distan a la
reper în momentul respectiv. Pentru a se determina care din cele dou puncte de
intersec ie ale acestor cercuri cu MR este punctul de schimbare de drum trebuie
studiat harta şi observat dac reperul se afl în acel moment înaintea traversului
sau înapoia lui (de exemplu pentru por iunea AB, se traseaz o tangent pe
direc ia 180° în babord la cercul de raz dmin1; se traseaz un arc de cerc cu raza
dB din centrul planşetei ce va intersecta mişcarea relativ în dou puncte; se
observ în hart (schi ) c în punctul B reperul se afl înapoia traversului, deci
se va alege punctul de intersec ie aflat în pupa babord pe planşet );
4. Dup ce se traseaz paralelele indicatoare pe scala cea mai mare , se efectueaz
saltul de scal pe por iunea încadrat în cel de-al treilea cerc de pe planşet şi se
traseaz cu verde mişcarea relativ a reperului pe scalele corespunz toare.
OBSERVA IE: Şi în imagine radar H-up se poate trasa curba de gira ie pe planşet ,
determinând relevmentele prova în circular şi distan a din schi pentru momentul
punerii cârmei şi pentru momentul în care nava revine la noul drum sau pentru
metoda distan elor minime, determinând distan a corespunz toare aceloraşi
momente. Astfel pe planşet mişcarea relativ a reperului pe timpul manevrei de
schimbare a drumului nu va fi pe arc de cerc ci pe o curb oarecare, distan a la
momentul ajungerii la noul drum fiind diferit de distan a în momentul punerii
cârmei.
59
9. 3. MAI MULTE REPERE, MAI MULTE DRUMURI
Na
A
dA
RaA
A1
dmin1 B1
Rp1 Df1
dB RaB
dmin2 B
dC
RaC
dC
RaC
dmin2
Rp2
dD
RaD
Df2
dmin3 RaE
D dE
Df3 E
Figura 47 Marş preliminar „mai multe repere, mai multe drumuri”

Atunci când precizia de men inere a navei pe drumul preliminar trasat impune o
scal mai mic de distan iar pe o anumit por iune de drum nu se poate urm ri reperul
decât m rind scala, se caut în zon un alt reper fix, cu amprent radar bun , care s
poat fi v zut pe scala mai mic în acea por iune de drum şi se traseaz paralele
indicatoare pentru acel reper.
60
În exemplul de mai sus, pân în punctul C, se urm reşte reperul 1 pe scalele de 6
Mm şi 3 Mm iar din C se urm reşte reperul 2 tot pe scala de 6 Mm, nefiind nevoie astfel
s se comute radarul pe scala de 12 Mm.
Trasarea paralelelor indicatoare se face în acest caz ca şi cum ar fi dou
probleme separate, pentru fiecare reper în parte, pe aceeaşi planşet . Din hart se scot
Ra, d, Df şi dmin şi se completeaz un tabel ca cel de mai jos:
REPER RADAR 1
Nava în A Nava în B Nava în C
Df1 dmin1 Df2 dmin2
RaA dA RaB dB RaC dC
160° 60 cab 135° 254cab 282° 465cab 2018° 459cab 3319° 60 cab
REPER RADAR 2
Nava în C Nava în D Nava în E
Df2 dmin2 Df3 dmin3
RaC dC RaD dD RaE dE
1472° 40 cab 2018° 327 cab 0629° 496 cab 105° 332cab 3186° 60 cab

350 0 10
340 20
330 30
C
320 40
RaC
E
310 dC
50
RaE
300 60
dE
dmin3
290 dmin2 D 70
dD
RaD
280 80
B
RaB dB
270 90
dmin2
B1
260 B1` 100
Df3
dmin1
250 110
RaC
dC 120
240 A1
C1
dA Df1
130
230
RaA
220 140
Df2 A
210 150
A1`
200 160
190 180 170
Figura 48 TPI „mai multe repere, mai multe drumuri”în N-up

1. Se traseaz cu culoare albastr şi linie continu drumurile deasupra fundului din
centrul planşetei pân la marginea gradat ;
61
2. Func ie de valorile R şi d din tabel se fixeaz pe planşet pozi iile punctelor A, B
şi C fa de reperul 1; C, D şi E fa de reperul 2;
3. Se traseaz paralelele indicatoare pentru scala mai mare (6 Mm), unind punctele
A cu B şi B cu C pentru reperul 1 şi C cu D şi D cu E pentru reperul 2;
4. Se verific dac segmentele trasate sunt paralele cu Df corespunz toare;
5. Pe por iunea AB se face saltul de scal între A1şi B1;
6. Cu culoare verde se traseaz PI ce vor fi urm rite de c tre ofi erul de cart pe
timpul deplas rii navei din punctul A în punctul E, astfel:
- din A în A1 la Rp1, pe scala de 6 Mm;
- din A1` în B1` la Rp1 pe scala de 3 Mm;
- din B1 în C la Rp1 pe scala de 6 Mm;
- din C (fixat fa de Rp2) în D la Rp2 pe scala de 6 Mm;
- din D în E la Rp2 pe scala de 6 Mm.
9. 3. 2. METODA DISTAN EI MINIME ÎN N-UP

1. Se traseaz cu culoare albastr şi linie continu drumurile deasupra fundului din
centrul planşetei pân la marginea gradat ;
2. În bordul în care se afl reperul se traseaz arce de cerc de valoare dmin (pentru
scala cea mai mare) şi paralele la Df corespunz toare, tangente la aceste arce de
cerc, mai întâi fa de Rp1 şi apoi fa de Rp2;
3. La intersec ia MR cu cercul gradat al planşetei rezult punctele A, şi C la Rp1 şi
D la Rp2;
4. La intersec ia paralelelor la Df1 şi Df2 (trasat la dmin2 fa de Rp1) rezult
punctul B iar la intersec ia paralelei la Df2 (trasat la dmin2 fa de Rp2) cu
paralela la Df3 rezult punctul D;
5. Saltul de scal şi trasarea de culoare verde a PI urm rite de c tre ofi erul de cart
se face la fel ca la metoda relevmentelor şi distan elor.

1. Se traseaz cu culoare albastr şi linie continu drumurile deasupra fundului pe
direc ia 000° a planşetei;
2. Se calculeaz relevmentele prova în sistem circular pentru pozi ia navei în
punctele A, B, C fa de reperul 1; C, D, E fa de reperul 2. În punctele B şi D
se calculeaz relevmentele prova şi înainte şi dup schimbarea drumului.
3. Se fixeaz pozi ia reperelor pe planşet , cu ajutorul relevmentului prova şi
distan ei pentru toate punctele calculate, apoi se traseaz PI mai întâi pe scala
cea mai mare a radarului (6 Mm);
4. Se face saltul de scal la scala mai mic (3 Mm) pe por iunea de PI ce
intersecteaz cercul al treilea de pe planşet – distan a la reper se încadreaz în
scala mai mic (în exemplul de fa pe por iunea A1B1);
5. Se traseaz cu culoare verde mişcarea relativ a celor dou repere pe scalele la
care se va utiliza radarul pe por iunea de drum de la A la E (pentru exemplul de
fa de la A la A1 pe scala de 6 Mm, de la A1` la B1` pe 3 Mm iar de la B1 pân
la E pe scala de 6 Mm);
62
350 0 10
340 20
Df1
330 Df2 30
A
Df3
320 40
310 50
D RpvA
300
dA A1 ` 60
RpvD
C dD
290 70
RpvC
dC A1
280 dmin3 80
B
dmin2 dB RpvB
270 90
dmin1 dmin2
260 100
B1
250 110
RpvD
dD RpvB
240 dB B1 ` 120
dE dC
RpvE RpvC
D
B C 130
230
220 E 140
210 150
200 160
190 180 170
Figura 49 TPI „mai multe repere, mai multe drumuri” în H-up
Calculul relevmentelor prova în sistem circular:
REPER RADAR 1 (Rp1)

Punctul A B înainte de B dup C
schimbarea schimbarea
drumului drumului
Df 135° 1355° 2018° 2018°
Ra 160° 282° 282° 3319°
Rpv semicircular 025° Td 147° Td 0802° Td 1301° Td
Rpv circular 025° 147° 0802° 1301°
REPER RADAR 2 (Rp2)

Punctul C
D înainte de D dup E
schimbarea schimbarea
drumului drumului
Df 2018° 2018° 105° 105°
Ra 1472° 0629° 0629° 3186°
Rpv semicircular 0546° Bd 1389° Bd 0421° Bd 1464° Bd
Rpv circular 3054° 2211° 3179° 2136°
63
9. 3. 4. METODA DISTAN ELOR MINIME ÎN H-UP

1. Se traseaz cu culoare albastr şi linie continu drumurile deasupra fundului pe
direc ia 000° a planşetei;
2. În bordul în care se afl reperul se traseaz arce de cerc cu raza dmin (pentru
scala cea mai mare) şi paralele la Df, tangente la aceste arce de cerc, mai întâi
fa de Rp1 şi apoi fa de Rp2;
3. La intersec ia PI cu cercul gradat al planşetei rezult punctele A, şi C la Rp1 şi D
la Rp2;
4. Pentru determinarea punctelor B şi D înainte şi dup schimbarea drumului se
intersecteaz paralelele la Df cu arce de cerc de valoare dB şi dC, şi se alege
punctul de intersec ie corespunz tor în func ie de pozi ia pe hart a reperului în
momentul respectiv: înaintea sau înapoia traversului;
5. Punctul C fa de Rp2 se fixeaz intersectând arcul de cerc de raz dC cu
paralela la Df tangent la cercul de raz dmin2, în bordul babord şi se alege
punctul de intersec ie aflat înaintea traversului navei proprii (în conformitate cu
harta);
6. Se traseaz apoi paralelele indicatoare pentru scala cea mai mare (6 Mm), astfel:
- din A pân în B înainte de schimbarea drumului fa de Rp1;
- din B dup schimbarea drumului pân în C fa de Rp1;
- din C pân în D înainte de schimbarea drumului fa de Rp2;
- din D dup schimbarea drumului pân în E fa de Rp2;
7. Saltul de scal şi trasarea cu culoare verde a PI urm rite de c tre ofi erul de cart
se face la fel ca la metoda relevmentelor şi distan elor.
64
10. RADARUL ATA TIP JMA-5310-6
Configura ia sistemului radar prezentat în acest capitol este urm toarea:
- Unitate central : JRC JMA-5310-6;
- Anten : NKE-2100;
- Bloc ATA: NCA-877;
- Bloc AIS: NQA-4230;
- Display: NCD-4510;
- Procesor: NDC-1273.
10. 1. ELEMENTE ŞI FUNC II ALE IMAGINII RADAR
1. M rirea, micşorarea scalei de distan (între 0,125 Mm şi 96 Mm).

2. Se afişeaz distan a între cercurile fixe.
Setarea lungimii impulsului: [SP] – scurt - pentru scalele mici de distan e, [MP]
3.
- mediu - pentru scalele medii, [LP] – lung - pentru scalele mari.
Setarea radarului pe mişcare real [TM] sau pe mişcare relativ [RM]. Pe
mişcare real pozi ia navei proprii se mişca din centrul ecranului la 66% din
4.
raza cercului azimutal înspre înapoi astfel încât s fie vizibil o distan cât mai
mare în prova.
Setarea tipului de imagine radar (N-up, C-up sau H-up). Când se seteaz
5.
imagine radar H-up, radarul trebuie s fie pe mişcare relativ .
Indicator emisie anten [TRANSMIT], înc lzire [PREHEAT] sau în aşteptare
6.
[STANDBY]
Selectarea lungimii de und a purt toarei [X-BAND] - 9 Ghz - pentru scalele
7. mari sau [S-BAND] - 3 Ghz - pentru scalele mici. Aceasta este în func ie de
tipul de anten . Acest tip de radar este dotat cu anten pentru [X-BAND].
Selectarea conexiuni cu antenele (dac sunt mai multe antene se indic antena
8.
utilizat ).
Func ia [ZOOM] (dubleaz scala de distan e mutând pozi ia navei proprii din
9. centrul ecranului spre înapoi). Se activeaz func ia [ZOOM], se mut cursorul
în pozi ia dorit pentru m rirea imaginii, apoi se apas tasta [ENT]
Afişarea tipului de interferen [IR 1] – [IR OFF] folosit pentru detectarea
10. obiectelor mici; [IR 2] – [IR LOW]; [IR 3] – [IR MEDIUM]; [IR 4] – [IR
HIGH] - atunci când nu este necesar detectarea obiectelor foarte mici.
Indic expandarea intelor [ENH OFF] - când nu se realizeaz expandare –
11. pentru rezolu ie bun [ENH LEVEL 1]; [ENH LEVEL 2]; [ENH LEVEL 3] -
pentru vizualizarea obiectelor mici.
Procesarea video a intelor: [PROC OFF] - f r procesare video; [3SCAN
CORR] - când apar recep ii parazitarea datorate ploii sau ninsorii; [4SCAN
CORR] - pentru iluminarea suplimentar a intelor atunci când apar reflexii
12.
parazite; [5SCAN CORR] - pentru intele mici ascunse de reflexii parazite;
[REMAIN] - când ambardeea este puternic ; [PEAK HOLD] - pentru
vizualizarea intelor mici cu probabilitate mic de detec ie.
Indic aplicarea unor func ii speciale în setarea radarului: [FUNC OFF] - nici o
func ie special nu este aplicat ; [FUNC1] – [COAST] - pentru distan e scurte;
13.
[FUNC2] – [DEEP SEA] - pentru naviga ie oceanic ; [FUNC3] – [FISH
NET] - pentru obiecte mici; [FUNC4] – [STROM] pentru condi ii meteo grele.
65
74
74
66
65
69
68
67
73
70
71
77
72
78
76
75
51
52
57
47
48
49
50
55
53
54
56
59
63
67
58
62
61
60
64
46
36
45
35
37
38
42
41
39
79
40
80
81
82
19
34
20
33
21
32
22
83
31
30
29
28
44
84
27
26
25
24
43
23
99
98
97 96
5
3
85
18
86
14
15
1
17
12
13
7
10
11
2
16
95
94
93
92
89
90
91
88
87
Figura 50 Elemente şi func ii ale imaginii radar
Atenuarea automat a reflexiilor parazitare datorate valurilor [SEA]. Când este

14. setat radarul pe [AUTO SEA] reglarea radarului pe [AUTO RAIN] nu este
posibil , aceasta trecând automat pe reglarea manual şi invers.
Indic reglarea manual pentru eliminarea parazi ilor datora i ploii sau z pezii
15.
[RAIN].
Indic lungimea segmentului urmei intei pentru func ia [TRAILS] – urmele
16.
intelor.
66
Indic tipul de urm a intei: [T] - urm pe mişcare real şi [R] - urm pe
17.
mişcare relativ .
Indic utilizarea unei func ii [MULTI] şi între paranteze care anume func ie
18.
este utilizat .
Indic func ia sau meniul pentru care este utilizat cursorul: [OFF] – cursorul se
mişc cu ajutorul trackcball-lui; [ON] – cursorul se mişc cu poten iometrele
VRM şi EBL; [ACQ ATA] - cursorul se utilizeaz pentru achizi ia intelor
19.
ATA; [ACT AIS] - pentru inte AIS, [TGT DATA] - pentru afişarea datelor
referitoare la inte; [□] – pentru marcaje pe ecranul radar; [CANCEL] – pentru
anularea marcajelor.
Indic dac nava proprie este în centrul imaginii radar sau nu. Activând func ia
[OFF CENTER] cursorul se mut pe pozi ia navei proprii şi prin dragare se
20. poate muta pozi ia acesteia pe ecranul radar pân la 66% din raza ecranului.
Restabilirea pozi iei navei proprii în centrul ecranului se face inând tasta [OFF
CENTER] ap sat pentru dou secunde.
21. Afişarea/ascunderea cercului de raz CPA limit .
22. Afişarea/ascunderea liniei prova – [HL].
Indic modul de utilizare a paralelelor indicatoare: [C] – [CENTER] – trec prin
centrul ecranului; [O]– [OFFSET] – punctul de început a paralelelor
23. indicatoare se fixeaz într-o pozi ie fix pe ecranul radarului; [L] – [L/L FIX] –
punctul de început al paralelelor indicatoare se fixeaz într-o pozi ie fix , fa
de coordonatele geografice.
24. Afişeaz dac func ia paralele indicatoare este activat sau nu.
25. Afişarea sau ascunderea informa iilor AIS.
26. Selectarea afiş rii/ascunderii intelor AIS.
27. Selectarea afiş rii/ascunderii simbolului pentru inte ATA urm rite.
Selectarea/deselectarea func iei [OWN’S SHIP TRACK] - ruta urmat în
28.
trecut de nava proprie prin pozi ii succesive.
29. Selecteaz modul de corectare a pozi iei navei proprii în func ie de hart .
30. Afişeaz /ascunde afişajul h r ilor.
31. Afişeaz /ascunde cercurile mobile de distan (VRM1 şi VRM2) şi
32. relevmentele mobile (EBL1 şi EBL2).
33.
34.
35. Arat de unde începe un EBL: [C] – [CENTER] din centru - nava proprie [O]
– [OFFSET] din pozi ia cursorului, relativ fa de nava proprie şi [L] – [L/L
36.
FIX] dintr-o pozi ie fix stabilit în coordonate geografice).
37. Unitatea de m sur pentru cercurile mobile de distan .
38.
39. Modul de afişare a orient rii EBL1 şi EBL2: [T] - relevment adev rat şi [R] -
40. relevment prova.
Intervalul de timp sau distan pentru afişarea pozi iilor succesive prin func ia
41.
[OWN’S SHIP TRACK].
Unitatea de m sur pentru intervalul de timp sau distan a dintre pozi iile
42. succesive afişate prin func ia [OWN’S SHIP TRACK] (minute sau secunde;
mile marine).
43. Afişarea senzorului pentru drumului navei proprii [GYRO] - pentru imagine
67
girostabilizat sau [CMPS] - pentru GPS COMPASS.
Afişarea tipului de vitez a navei proprii: [MANUAL] - se introduce valoarea
de c tre operator; [LOG] - viteza prin ap de la loch; [2AXW] - viteza prin ap
44.
de la un loch Doppler; [2AXG] - viteza deasupra fundului de la un loch
Doppler şi [GPS] – viteza deasupra fundului de la GPS.
45. Modul de afişare al orei [UTC] sau [LOCAL].
Închide/deschide func ia [SET/DRIFT] - setarea elementelor curentului. Dac
func ia este deschis se afişeaz [CORR] în partea dreapt . În acest caz apare
46. în dreapta c su a pentru introducerea direc iei şi vitezei curentului. Func ia este
disponibil numai dac radarul primeşte informa ii de viteza a navei prin ap
(de la un loch cu aceast op iune sau introdus manual).
47. Tipul de vector ATA utilizat: [T] - vector real şi [R] - vector relativ.
Afişeaz /ascunde pozi ii din trecut ale intei [PAST POSN]. Pozi iile trecute
ale intelor pot fi afişate pe mişcare real [T] sau în mişcare relativ [R], la
48.
intervale de timp stabilite (0,5-4 minute) sau la intervale de distan stabilite
(0,1-1 Mm).
49. Trasarea zonelor de gard GUARD ZONE. Se realizeaz cu butoanele VRM şi
EBL stabilind începutul şi sfârşitul zonei de gard iar confirmarea se face cu
50.
tasta [ENT].
51. S ge i pentru bara de derulare a tabelelor cu date despre inte.
52.
53. Afişarea informa iilor numerice despre inte ATA [ATA TARGET].
54. Afişarea meniului [RARDAR MENU].
55. Afişarea meniului [ATA MENU]. Se seteaz func ii ATA şi AIS.
56. Afişarea meniului [PLOT MENU] pentru setarea func iilor de plotare.
Afişarea meniului [TEST MENU] pentru verificarea func ion rii corecte a
57.
radarului.
Se apas acest buton pentru afişarea unor informa ii suplimentare ca cele
58.
referitoare la situa ia de naviga ie (adâncime, temperatur , vânt, curent).
Schimb afişajul între [BRILIANCE] - reglarea luminozit ii şi [DISPLAY
59. INFO] – cu submeniurile [NAV] - pentru înc rcarea h r ilor şi [PIN] – pentru
introducerea codurilor PIN .
60. Setarea luminozit ii pentru panoul de control pe cinci nivele [PANEL].
61. Setarea luminozit ii ecranului pe patru nivele [VID].
62. Setarea luminozit ii pentru simbolurile ATA pe patru nivele [ATA].
Schimb modul de afişare pe dou variante de afişaj de zi şi dou variante de
63.
afişaj de noapte .
64. Anuleaz alarmele sonore şi vizuale [ALM ACK].
Afişeaz intervalul de timp pân ce o int va trece prin prova navei proprii:
65.
BCT.
66. Afişeaz distan a la care o int va trece prin prova navei proprii: BCR.
67. Valorile CPA în mile marine şi TCPA în minute pentru intele selectate.
68. Valorile vitezelor pentru intele selectate.
69. Valorile drumurilor pentru intele selectate.
70. Valorile relevmentelor la intele selectate.
71. Valorile distan elor la intele selectate.
72. Num rul de identificare al intelor.
68
Valoarea de timp pentru afişarea vectorului ATA (spa iul parcurs de int în
73.
timpul respectiv).
74. Valorile limit ale CPA (distan a de siguran ) şi TCPA (timp critic).
75. Viteza curentului.
76. Direc ia curentului.
77. Pozi ia navei proprii.
78. Data şi ora curent .
79. Func ia îndeplinit de cursor.
80. Pozi ia cursorului în coordonate geografice.
81. Relevmentul prova (circular) la pozi ia cursorului.
82. Relevmentul adev rat al pozi iei cursorului.
83. Viteza navei proprii.
84. Drumul navei proprii.
85. Acordare (reglare) automat .
86. Valoarea scalei de distan .
87. Relevment mobil [EBL].
88. Pozi ia navei proprii.
89. Cerc mobil de distan [VRM].
Vectorul navei int pentru manevra de prob (valabil numai pentru radare cu
90.
modul ARPA).
91. Num rul de identificare al intei.
92. Vectorul intei.
93. Simbol pentru int sigur .
94. Linia prova.
95. Marcaj pentru prova navei proprii.
96. Zon de gard .
97. Cerc mobil de distan [VRM].
98. Relevment mobil [EBL].
99. Pozi ia cursorului.
Introducerea sau modificarea unor valori numerice din celule de pe ecranul radar se
face selectând cu ajutorul cursorului celula respectiv , ap sarea tastei [ENT], selectarea
cifrelor necesare introducerii datelor (se mut cursorul pe cifra respectiv şi se apas
tasta [ENT]) şi confirmarea opera iei prin ap sarea tastei soft [ENT].
10. 2. DENUMIRILE ŞI FUNC IILE PANOULUI FRONTAL DE CONTROL
1. Trackball – Utilizat pentru mişcarea cursorului, modificarea valorilor numerice în

diverse c su e de dialog, etc.
2. [EBL] – Utilizat pentru setarea relevmentelor mobile, stabilirea zonelor de gard ,
fixarea paralelelor indicatoare, etc.
3. [VRM] – Utilizat pentru setarea cercurilor mobile de distan , stabilirea zonelor de
gard , fixarea paralelelor indicatoare, etc.
4. [MULTI] – utilizat pentru alegerea func iei [MULTI] prin ap sare şi reglarea
datelor prin rotire.
5. [AUTO-RAIN] – La ap sare trece controlul func iei de anulare a parazi ilor
datora i ploii sau z pezii de pe [AUTO] pe [MANUAL] şi invers. Prin rotire se
69
m reşte sau micşoreaz efectul acestei func ii.
6. [AUTO-SEA] – La ap sare trece controlul func iei de anulare a parazi ilor datora i
valurilor de pe [AUTO] pe [MANUAL] şi invers. Prin rotire se m reşte sau
micşoreaz efectul acestei func ii.
7. [GAIN/PL] – prin rotire se regleaz amplificarea sau lungimea impulsului. Prin
ap sare se trece de la reglarea amplific rii la reglarea lungimii impulsului.
8. [STBY] – Utilizat pentru trecerea radarului de pe emisie pe pozi ia de aşteptare
(standby) iar împreun cu [TX/PRF] pentru oprirea radarului.
9. [TX/PRF]- Trece radarul în emisie dup expirarea timpului de înc lzire sau din
pozi ia de aşteptare.
10. [EBL1] - Se apas pentru afişarea liniei mobile de relevment 1. Dac se apas mai
mult de dou secunde ini iaz meniul [EBL1].
11. [EBL2] - Se apas pentru afişarea liniei mobile de relevment 2. Dac se apas mai
mult de dou secunde ini iaz meniul [EBL2].
12. [ALARM ACK] – se apas pentru anularea alarmelor vizuale şi sonore de un
num r de ori egal cu num rul alarmelor activate.
13. [PANEL] – Se apas pentru reglarea luminozit ii panoului de control. Prin ap s ri
succesive se realizeaz diverse variante de luminozitate a acestuia.
14. [MOB] – Activeaz func ia [MOB] – om la ap . Se re ine pozi ia navei când a fost
activat func ia. inând ap sat acest buton pentru mai mult de dou secunde se
dezactiveaz func ia.
15. [ACQ] – Activeaz func ia de achizi ie manual a intelor.
16. [TGT CNCL] – Anuleaz afişarea simbolului şi vectorului intei şi opreşte
plotarea acestora. Dac se ine ap sat mai mult de dou secunde anuleaz afişarea
simbolurilor, vectorilor şi plot rile pentru toate intele.
17. [TGT DATA] – Utilizat pentru afişarea datelor referitoare la inte ATA sau AIS.
18. [FUNC] – Ini ializeaz modurile predefinite de setare prin ap s ri succesive
.
19. [USER KEY1] – tasta func ional 1 - afişeaz direct un submeniu predefinit.
20. [USER KEY2] – tasta func ional 2 - afişeaz direct un submeniu predefinit.
21. [AZI MODE] [1] – selecteaz tipul de imagine radar (N-up, H-up, C-up). Tasta
numeric 1.
22. [MAP] [2] – Afişeaz linia coastei sau adâncimea de siguran dac sistemul
cuprinde şi facilitatea de afişare „informa ii hart ”. Tasta numeric 2.
23. [VECT R/T] [3] – Selecteaz prin ap s ri succesive modul de afişare a vectorilor
T (reali) sau R (relativi); afişarea/ascunderea cercului de raz CPA-lim. Tasta
numeric 3.
24. [TM/RM] [4] – Selecteaz modul de lucru al radarului TM (mişcarea real ) sau
RM (mişcare relativ ). Tasta numeric 4.
25. [OFF CENT] [5] – Mut pozi ia navei proprii din centrul ecranului înspre înapoi
pân la cel mult 66% din raza ecranului pentru a fi mai mare distan a vizibil în
prova. Pentru a readuce nava proprie în centrul ecranului se ine ap sat aceast
tast dou secunde. Tasta numeric 5.
26. [MARK] [6] – Afişeaz un marcaj într-o pozi ie oarecare, dac se mut cursorul
dup ap sarea acestei taste şi se apas apoi tasta [ENT]. Pentru ştergerea
marcajului se fixeaz cursorul pe marcaj şi se apas tasta [CLR]. Tasta numeric 6.
70
27. [DAY/NIGHT] [7] – Selecteaz un tip de afişaj presetat pentru imaginea radar
(dou variante de zi şi dou variante de noapte). Tasta numeric 7.
28. [RR/HL] [8] – Afişeaz /ascunde cercurile fixe de distan [RR]. Dac se ine
ap sat aceast tast se ascunde linia prova [HL] pentru a observa mai bine intele
din prova navei. Tasta numeric 8.
29. [GZ ALARM] [9] – Afişeaz o zon de gard . Tasta numeric 9.
30. [TRAILS] [0] – Ap sând succesiv se stabileşte perioada de timp pentru care se
afişeaz urmele intei. Tasta numeric 0.
31. [RADAR MENU] – Afişeaz meniul [RADAR].
32. [ATA MENU] - Afişeaz meniul [ATA].
33. [RANGE+] – M reşte scala.
34. [RANGE-] – Micşoreaz scala.
35. [VRM1] – Ini iaz un cerc de distan variabil . Dac se apas mai mult de dou
secunde ini iaz meniul [VRM1].
36. [VRM2] - Ini iaz un cerc de distan variabil . Dac se apas mai mult de dou
secunde ini iaz meniul [VRM2].
37. [ENT] – Tast de confirmare a unei selec ii.
38. [CLR/INFO] – Anuleaz o anumit comand .
71
10 8 9 11 12 15 4 16 21 5 22 23 6 33 7 35 36 37 38
Figura 51 Panoul de control
72
2
13 14 18 28 32 3 1
31 24 30 29 34
19 27
17
20 25
26
10. 3. OPERA IUNI DE BAZ
10. 3. 1. Pornirea. Oprirea. Cuplarea şi decuplarea emisiei. Reglaje ini iale
Pornirea se face ap sând tasta [STBY] dup ce în prealabil s-a verificat cuplarea
la tensiune a sistemului.
Pe ecranul radarului, în partea stâng sus se afişeaz indica ia [PREHEAT] –
preînc lzire şi timpul r mas pân ce se realizeaz aceasta. Dup ce a trecut acest timp,
sus, în stânga ecranului apare indica ia [STANDBY] şi se poate cupla emisia prin
ap sarea tastei [TX/PRF]. Antena începe s se roteasc , pe ecran apar intele iar
indica ia din stânga sus se schimb în [TRANSMIT] - emisie.
Se regleaz scala de lucru cu tastele [RANGE+] [RANGE-] , amplificarea cu
poten iometrul [GAIN], anularea parazi ilor datora i valurilor cu poten iometrul [SEA]
şi cei datora i precipita iilor cu [RAIN].
Dac radarul nu este necesar o anumit perioad de timp dar este nevoie ca el s
poat fi pornit rapid; se poate opri emisia ap sând tasta [STBY] iar recuplarea emisiei
se face cu tasta [TX/PRF].
Oprirea sistemului se face ap sând tastele [STBY] şi [TX/PRF] împreun .
10. 3. 2. Navigarea prin structura meniurilor şi submeniurilor
Figura 52 Structura meniurilor

Meniurile sistemului sunt structurate pe trei nivele. Acestea se ini iaz prin tasta
[RARADAR MENU].
73
Pentru a trece la un submeniu se poate ap sa tasta cu cifra corespunz toare
submeniului dorit sau plasând cursorul pe itemului corespunz tor şi ap sând tasta
[ENT]. Meniurile ce con in submeniuri au afişat simbolul . Pentru a trece la un
meniu superior cu un nivel se apas [0] sau se plaseaz cursorul pe şi apoi tasta
[ENT].
Se poate naviga prin meniuri şi cu ajutorul trackball-ului. Un meniu se poate
selecta cu cursorul trackball-ului, apoi se apas tasta [ENT] sau cifra corespunz toare
itemului selectat.
Itemul selectat se
afişează apăsând
tasta numerică
Numărul coresunzătoare
itemului
Itemul poate fi
selectat şi cu
ajutorul trackball-ui
Buton şi apoi apăsând
soft tasta [ENT]
Apăsând tasta [8] se

poate trece cu un
nivel mai jos sau cu
ajutorul cursorului şi
apoi tasta [ENT]
Apăsând tasta [0] se

poate trece cu un
nivel mai sus sau cu
ajutorul cursorului şi
apoi tasta [ENT]
Figura 53 Navigarea prin structura meniurilor
10. 3. 3. Reglarea luminozit ii
Reglarea luminozit ii se face din submeniul [Brilliance Setting], unde se

ajunge ap sând succesiv urm toarele taste: [RADAR MENU] de dou ori; [4] şi [2].
Reglarea se face pentru urm torii itemi:
RARADR Video intele radar Apas [1]
RADAR Trails Urmele intelor Apas [2]
ATA/AIS Simboluri ATA şi AIS Apas [3]
Fix Marker Marcajul fix Apas [4]
EBL/VRM EBL1, EBL2, VRM1, VRM2 Apas [5]
Character Caractere Apas [6]
Panel Panoul de control Apas [7]
Dup selectarea unui item apare un submeniu cu nivelele de luminozitate
permise şi se apas tasta numeric corespunz toare nivelului de luminozitate dorit.
74
10. 3. 4. Reglarea sonorului alarmelor
Se face din submeniul [Buzzer Volume] , unde se ajunge ap sând succesiv

urm toarele taste: [RADAR MENU] de dou ori; [8] şi [5]. Se alege nivelul de sonor
dorit din list ap sând tastele numerice de la [1] la [5].
10. 3. 5. Reglarea culorilor afişajului
Pentru fiecare variant zi/noapte se pot seta culori pentru fundalul din afara
cercului azimutal, în interiorul cercului azimutal, caractere, inte radar şi urme radar.
Reglarea culorilor se face din submeniul [Display Color Setting], unde se
ajunge ap sând succesiv urm toarele taste: [RADAR MENU] de dou ori; [4] şi [1].
Mai întâi se seteaz varianta zi/noapte dorit ap sând tasta [1] şi apoi tasta
corespunz toare ([1] -[DAY1]; [2] - [DAY2] [3] - [NIGHT1]; [4] -[NIGHT2]).
Apoi se seteaz culorile pentru itemii dori i astfel:
Color Scheme O schem presetat de culori Apas [2] sau [3]
Outer PPI În afara cercului azimutal Apas [4]
Inner PPI În interiorul cercului azimutal Apas [5]
Character Caracterele Apas [6]
RADAR Echo intele radar Apas [7]
RADAR Trails Urmele radar Apas [8]
10. 6. UTILIZAREA CURSORULUI CU AJUTORUL TRACKBALL-ULUI
În interiorul cercului azimutal cursorul are form de cruce şi îndeplineşte

urm toarele func ii:
1. Afişeaz relevmentul şi distan a între nava proprie şi pozi ia cursorului
precum şi latitudinea şi longitudinea acelei pozi ii;
2. Când se mut cursorul pe pozi ia central se poate draga pozi ia navei proprii
în alt loc pe ecranul radarului;
3. Marcheaz pozi ii prin ap sarea tastei [MARK], maximum 20 de pozi ii prin
pozi ionarea cursorului în locul dorit şi ap sarea tastei [ENT]. Ştergerea
marcajelor se face prin ap sarea tastei [MARK], pozi ionarea cursorului pe
marcajul respectiv şi ap sarea tastei [CLR];
4. Poate achizi iona inte manual.
În exteriorul cercului azimutal cursorul are form de s geat şi îndeplineşte
urm toarele func ii:
1. Acceseaz butoanele soft;
2. Selecteaz itemii din meniuri.
10. 7. UTILIZAREA EBL PENTRU MANEVR
I. Set ri ini iale

- Se apas [RADAR MENU] de dou ori, tasta [3] şi tasta [7] pentru a ajunge în
submeniul [EBL Maneuver];
- Se apas tasta [2] pentru a introduce [Reach] - distan a dintre pozi ia punerii
cârmei [WOL] şi pozi ia navei în momentul începerii gira iei. Se introduce valoarea
acesteia şi se apas tasta [ENT].
75
- Se apas tasta [3] succesiv pentru a alege varianta [RADIUS] (diametru de
gira ie constant) sau [RATE] (vitez de gira ie constant - °/min);
- Se apas tasta [4] pentru a introduce valoarea diametrului de gira ie [Turn
Set]. Se introduce valoarea acestuia şi se apas tasta [ENT].
II. Trasarea curbei de gira ie
- Se apas tasta [1] cu meniul [EBL Maneuver] deschis; pe ecranul radarului
apar: o linie suplimentar de manevr , curba de gira ie şi un WOL;
- Se seteaz punctul de început al liniei suplimentare cu ajutorul trackball-ului şi
orientarea ei utilizând tasta [EBL]. Linia suplimentar trebuie s se suprapun peste
drumul final urmat de nav iar pozi ia WOL se va schimba în func ie de pozi ia şi
orientarea EBL introdus . Dac WOL rezultat este în prova navei proprii, culoarea
acestuia se va schimba indicând o pozi ie corect .
- Se apas tasta [ENT]. Setarea este terminat .
- Pentru anularea set rilor se apas tasta [1] şi func ia [EBL Maneuver] se
închide.
Figura 54 Utilizarea EBL pentru manevr
10. 8. UTILIZAREA FUNC IILOR [MULTI]
Au rolul de a seta anumi i parametri ca parametri implici i (de ex. lungimea

vectorilor şi a urmelor).
I. Set ri ini iale pentru func iile [MULTI]
- Se apas [RADAR MENU] de dou ori, tasta [8] şi tasta [2] pentru a ajunge
în submeniul [Multi Dial Setting];
- Se apas tasta numeric corespunz toare parametrului ce trebuie setat, astfel
[ON] – se permite operarea func iei iar [OFF] – nu se permite operarea func iei.
Se pot seta urm torii itemi:
Vector Length: Lungimea vectorului ARPA/ATA Apas [1]
Trails Length: Lungimea urmei Apas [2]
76
ATA TGT Display No.: Num rul intei ARPA/ATA pentru care se vor Apas [3]
afişa datele
C-UP Angle: Afişarea diferen ei de drum C-up Apas [4]
II. Operarea func iilor [MULTI]
- Se apas secven ial tasta [MULTI] pentru a selecta valoarea parametrului ce
trebuie schimbat;
- Parametrul selectat este afişat în partea dreapt jos a ecranului radar.
10. 9. UTILIZAREA TASTELOR FUNC IONALE [USER KEY 1/2]
Aceste taste pot fi setate s duc rapid la submeniuri utilizate mai frecvent de
c tre operatorul radarului sau pentru operarea de pe tast a func iei [ZOOM].
I. Setarea tastelor func ionale
- Se apas [RADAR MENU] de dou ori, tasta [8] şi tasta [3] pentru a ajunge
în submeniul [User Key Setting)];
- Se apas tastele numerice [1] sau [2] pentru a selecta tasta func ional [User
Key1] respectiv [User Key2].
- La submeiul ales [User Key1] sau [User Key2] apar dou submeniuri
[MENU] sau [ZOOM]. Se apas tasta numeric [1] sau [2] pentru a selecta [MENU]
sau [ZOOM].
- Dac se alege [MENIU] se poate apoi atribui tastei func ionale respective
func ia de comutare rapid la un anumit submeniu;
- Dac se alege [ZOOM] se va atribui tastei func ionale respective func ia
[ZOOM].
II. Atribuirea tastelor func ionale pentru un anumit submeniu
- Se intr în submeniul ce va trebui afişat rapid utilizând tastele func ionale;
- Când submeniul respectiv este deschis se apas pentru mai mult de dou
secunde tasta [User Key1] sau [User Key2] care a fost setat pe [MENIU] . Setarea
submeniului ce va fi afişat de tasta func ional este astfel realizat .
10. 10. OPERAREA CU ZONE DE GARD [ATA GUARD ZONE]
Se pot seta zone de gard în form de evantai cu l imea fix de 0,5 Mm pentru a
urm ri dac intr inte în acestea sau pentru a plota automat intele intrate.
I. Trasarea unei zone de gard
- Se apas [ATA MENU], tasta [4] şi tasta [1] pentru a ajunge în submeniul
[ATA Guard Zone];
- Se apas tastele numerice [3] sau [4] pentru a selecta submeniul [Make Guard
Zone 1] sau [Make Guard Zone 2];
- Utilizând poten iometrele [VRM] şi [EBL] se fixeaz pozi ia de început a unei
zone de gard şi apoi se apas tasta [ENT];
- Utilizând poten iometrele [VRM] şi [EBL] se fixeaz pozi ia final a unei
zone de gard şi apoi se apas tasta [ENT];
- Dac o int intr într-o zon de gard se activeaz o alarm iar simbolul intei
se schimb în ▽. Dup circa un minut se pot furniza date ATA pentru inta respectiv ;
- Dac punctul de început coincide cu punctul final a unei zone de gard aceasta
se transform într-o form circular .
77
Punctul
iniţial
HL
0,5
Mm
Zona
de
gardă
Punctul
final
Figura 55 Structura zonei de gard
10. 11. OPERAREA CU SECTOARE DE ALARMARE
RADAR ALARM
1. Sector RADAR Alarm > 1.Sector Alarm1
ON
2.Sector Alarm2
ON
3. Make a Sctor Alarm > 1.Sector Alarm1
2.Sector Alarm2
3.ENT
5. Radar Alarm Mode IN
OUT
6. Sensitivity Level
4
1. 1
2. 2
3. 3
4. 4
- Pentru ajunge în meniul [RADAR ALARM] se apas tasta [ATA MENU] ,
tasta [4] şi tasta [2].
- Ap sând tasta [5] se activeaz submeniul [Radar Alarm Mode] şi apar
op iunile [IN] (pentru activarea alarmei la intrarea unei inte) şi [OUT] (pentru activarea
alarmei la ieşirea unei inte).
- Ap sând tasta [6] se activeaz submeniul [Sensitivity Level] şi apar op iunile
de la 1 la 4 pentru alegerea sensibilit ii func iei de alarmare: se alege nivel mic pentru
activa alarma la ecouri radar mici iar nivel mare pentru a activa alarma numai la ecouri
radar puternice;
78
- Ap sând tasta [3] se activeaz submeniul [Make a Sctor Alarm] şi apar
op iunile [Sector Alarm1] şi [Sector Alarm2]. Aceste submeniuri se activeaz cu
tastele numerice [1] respectiv [2];
- Sectoarele de alarm se seteaz cu poten iometrele [VRM] şi [EBL] ca şi
zonele de gard ;
- Activarea sectoarelor de alarm se face prin ap sarea tastei numerice [1] astfel
submeniul [Sector RADAR Alarm] este selectat, apoi tot cu tastele numerice [1]
respectiv [2] se selecteaz [Sector Alarm1] sau [Sector Alarm2]. Dac se alege
op iunea [ON] sectorul va fi activat şi trasat pe radar.
Sectoarele de alarm au form de evantai, m rginite de dou cercuri de distan
şi dou relevmente, distan a dintre cercurile de distan nefiind fix ca la zonele de
gard .
10. 12. M SURAREA RELEVMENTELOR ŞI DISTAN ELOR
M surarea utilizând trackball-ul;

M surarea cu cercuri fixe de distan ;
M surarea cu [EBL] şi [VRM];
M surarea între dou puncte
Figura 55 M surarea relevmentelor şi distan elor între dou repere
- Se apas tasta [EBL2] , apoi se apas tasta [ENT] cu cursorul pe în partea

dreapt jos a ecranului radar. Cursorul comut prin ap sarea repetat a tastei [ENT]
sau ;
79
- Punctul de început al [EBL] poate fi fixat astfel într-o pozi ie fix pe ecran [O] sau
într-o pozi ie fix în coordonate geografice [L];
- Utilizând trackball-ul se mişc punctul de început al EBL2 la un reper (A) şi se apas
tasta [ENT];
- Se roteşte poten iometrul [EBL] pân ce linia întrerupt ajunge la un alt punct (B);
- Se apas tasta [VRM2]; cercul VRM apare cu linie întrerupt , cu centrul în pozi ia
ini ial a EBL;
- Se roteşte poten iometrul [VRM] pân ce cercul trasat cu linie întrerupt se suprapune
peste punctul al doilea (B);
- Se citesc valorile de distan şi direc ie între cele dou puncte.
10. 13. SIMBOLURI ATA ŞI AIS
10. 13. 1. Simboluri ATA
int sigur
int Se activeaz alarma de CPA/TCPA.
periculoas
int cu
date afişate
Marcaj Simbol pentru int achizi ionat dar f r date calculate.
ini ial de
int
achizi ionat
int intrat Se activeaz alarma [GZ].
în zona de
gard
int Se activeaz alarma [LOST].
pierdut
Pozi ia În interiorul cercului azimutal.
cursorului
Pozi ii Simbolul şi vectorul este afişat numai când func ia [PAST
trecute ale POSN] este activat . Intervalul de afişare a pozi iilor trecute
intei este:
OFF/0,5min/1min/2min/4min/0,1Mm/0,2Mm/0,5Mm/1Mm.
10. 13. 2. Simboluri AIS
int Simbol pentru int AIS pentru care se primesc date valide.
neactivat Direc ia vârfului ascu it indic prova intei sau COG.
int Prova intei este indicat cu linie continu iar COG cu linie
activat întrerupt . Perpendiculara din prova indic direc ia în care
se schimb drumul.
80
int cu Acest simbol se ataşeaz în jurul intelor pentru care se
date afişate afişeaz date.
int Se activeaz alarma CPA/TCPA sonor şi vizual;
periculoas Caracterul apare de culoare roşie şi clipeşte.
int O int periculoas este afişat ca int pierdut când nu
pierdut sunt recep ionate date despre aceasta. Când a fost stabilit
ca fiind int pierdut , se afişeaz pozi ia ei în func ie de
datele anterior recep ionate (drum vitez ).
10. 14. OPERA IUNI ATA
10. 14. 1. Achizi ia şi scoaterea din urm rire a intelor
Func iile ATA permit achizi ia şi calculul datelor pentru cel mult 30 de inte.
Pentru perioada în care radarul nu este pe emisie [STANDBY] datele calculate pentru
inte se şterg din memorie.
Achizi ia intelor poate fi f cut automat [AUTO], manual [MANUAL] sau
simultan în ambele moduri. Dac se achizi ioneaz mai mult de 30 de inte, cele mai
pu in periculoase inte achizi ionate se şterg din memorie.
Pentru a achizi iona manual o int se fixeaz cursorul pe aceasta şi se apas
tasta [ACQ]. Vectorul şi datele intei respective apar dup circa un minut.
Pentru a achizi ia automat a intelor se afișeaz zone de gard . Toate intele
care p trund într-o zon de gard sunt achizi ionate automat.
Scoaterea din urm rire a intelor se poate face una câte una cu ajutorul
cursorului pozi ionat pe inta respectiv şi apoi prin ap sarea tastei [TGT CNCL] sau se
pot scoate toate intele din urm rire inând ap sat aceeaşi tast pentru mai mult de dou
secunde.
10. 14. 2. Set ri ATA – meniul [ATA Setting]
ATA Setting
1. Vector Time M rimea vectorilor
** min
2. Past Position Intervalul între pozi ii trecute
** min
3. CPA Limit Distan a de siguran
** Mm
4. TCPA Limit Timpul critic
** min
5. CPA Ring Afişarea/ascunderea cercului de raz CPA
ON/OF
9. Target Number Display Afişarea/ascunderea num rului de
identificare al intelor
ON/OF
0. EXIT
Pentru a ajunge în submeniul [ATA Setting] se apas tasta [ATA MENU] apoi
tasta [1]. Pentru a selecta o op iune din lista de submeniuri se apas cifrele
81
corespunz toare. Se introduc valorile numerice sau se opteaz pentru
activarea/dezactivarea func iilor respective apoi se iese din submeniu prin tasta [0].
10. 14. 3. Utilizarea paralelelor indicatoare
Se apas pe poten iometrul [VRM], se afişeaz pe ecran paralelele indicatoare

(PI) iar în dreapta ecranului se deschide meniul [Parallel Index Line]. Pentru a schimba
orientarea PI se roteşte poten iometrul [EBL]. Pentru a modifica intervalul dintre ele se
roteşte poten iometrul [VRM]. Pentru a fixa PI în aceast pozi ie se apas
poten iometrul [VRM] din nou. Pentru a anula afişarea PI pe ecran se mai apas înc
odat poten iometrul [VRM]. PI pot fi operate numai când meniul [Parallel Index
Line] este deschis. Dup închiderea meniului PI r mân afişate dar nu pot fi manevrate.
Pentru a ajusta din nou distan a dintre PI şi orientarea acestora se apas poten iometrul
[VRM] de dou ori.
Prin punct de început al PI se în elege pozi ia, mutat cu ajutorul cursorului
peste care se traseaz prima PI şi în jurul c reia toate PI pot fi orientate.
Dac func ia [Range Link] este activat - [ON] distan a dintre PI pe ecranul
radarului se modific în concordan cu modificarea scalei de distan . Dac este
dezactivat – [OFF] distan a, pe ecranul radarului dintre PI r mâne aceeaşi indiferent de
modificarea scalei de distan .
Func ia [PI Bearing REF] permite afişarea direc iilor PI ca relevment adev rat
[TRUE] sau ca relevment prova [RELATIVE].
Func ia [PI Floating] permite trei op iuni:
- [OFF] punctul de început al paralelelor indicatoare este în nava proprie; în
dreptul indica iei [PI] de pe ecran apare litera [C].
- [SCREEN FIX] punctul de pornire al PI poate fi fixat întro-o pozi ie fix pe
ecranul radarului indiferent cum se mişc nava proprie pe ecran; în dreptul
indica iei [PI] de pe ecran apare litera [O].
- [L/L FIX] punctul de pornire al PI poate fi fixat întro-o pozi ie fix în
coordonate geografice; în dreptul indica iei [PI] de pe ecran apare litera [L].
Func ia [PI Bearing Fix] permite dou op iuni:
- [ANGLE] roteşte PI odat cu modificarea drumului navei proprii.
- [SCREEN] orientarea PI r mâne fix pe ecranul radarului indiferent de
varia iile drumului propriu.
Func ia [PI Individual] permite afişarea unui num r de pân la 7 PI pe ecranul
radarului.
Pentru a utiliza TPI cu ajutorul acestui radar se execut urm toarele opera iuni:
- se seteaz radarul pe mişcare relativ [RM];
- se deschide meniul [Parallel Index Line];
- submeniul [Display] se seteaz pe [ON];
- se pozi ioneaz cursorul pe litera [C], [O] sau [L] din dreptul indica iei [PI]
de pe ecran şi se apas succesiv pân se stabileşte varianta [L] - [L/L FIX];
- se mut cursorul în interiorul cercului azimutal şi roteşte de poten iometrul
[EBL] pân se ob ine orientarea PI necesar (inversul drumului deasupra
fundului ce trebuie urmat de nava proprie); se stabileşte punctul de începere a
PI pe punctul pe care se afl reperul respectiv;
- se confirm setarea prin ap sarea tastei [ENT];
- se iese din meniul [Parallel Index Line].
82
11. SIMULATORUL RADAR BridgeMaster II
11. 1. NO IUNI INTRODUCTIVE
Prezentul capitol descrie func iile şi modul de utilizare ale simulatorului radar
BridgeMaster II-340.
Figura 56 Structura meniului
Instruc iunile de utilizare ale radarului BridgeMaster II corespund op iunilor

tehnice cu care a fost dotat aparatul. Eviden ierea acestora în paginile urm toare începe
cu acele opera iuni aplicabile tuturor aparatelor BridgeMaster, şi termin cu cele
disponibile pentru aparatele dotate cu Autotrack şi ARPA.
Cel mai comun mod de prezentare disponibil este cel nestabilizat, numit Mişcare
Relativ sau Head-Up. Interconectând aparatul radar cu un compas magnetic sau cu un
girocompas operatorul va avea posibilitatea s aleag şi prezent rile stabilizate, numite
North-Up sau Course-Up. Ad ugând şi informa ii despre viteza navei (estimata, sau
preluata de la un aparat extern interconectat) prezentarea numit „mişcare adev rat ”
devine disponibil operatorului.
Func ia Autotrack d posibilitatea operatorului s urm reasc automat ecourile
intelor selectate, furnizând astfel informa ii despre viteza, drumul, CPA-ul intei, etc.
83
ARPA (Automatic Radar Plotting Aid) extinde capacit ile Autotrack, furnizând
operatorului posibilitatea de a executa manevre de prob .
Figura 57 Panoul de control al aparatului radar
Panoul de control al aparatului se compune din:

1. Butoane rotative pentru setarea sensibilit ii, cum ar fi Gain, Sea Clutter, etc.
2. Butoane pentru controlul func iilor uzuale, cum ar fi selectarea scalei sau a
VRM.
3. Butoane rotative pentru controlul VRM şi EBL.
4. Un trackball pentru manevrarea cursorului pe ecranul radarului.
11. 2. PREG TIRI NECESARE ÎNAINTEA UTILIZ RII
Preg tirile necesare înaintea utiliz rii sunt limitate la deschiderea calculatoarelor din
simulator şi pornirea exerci iului la postul instructorului.
Se apas tasta standby (ST BY).
Dup ap sarea acestei taste, imaginea de pe ecran se va regla în concordan cu
pozi ia controlerelor şi a butoanelor. Se utilizeaz (DISPLAY BRILL) pentru a seta un
contrast corespunz tor ecranului. Dac alarma “LOW GAIN” se activeaz , se vor folosi
butoanele pentru reglarea Gain, şi butonul Alarm Ack.
84
11. 3. BUTOANELE DE CONTROL ŞI MENIURILE RADARULUI
Figura 58 Ecranul aparatului radar.

Urm toarele proceduri sunt folosite în paralel cu anun urile afişate în zona 19 a
ecranului (vezi figura 58). Acestea vin în ajutorul operatorului punând la dispozi ie
instruc iuni pas cu pas.
11. 3. 1. Controlul datelor de intrare (butoane rotative)
Exista dou butoane rotative pentru controlul datelor; crescând valoarea acestora
prin rotirea în sensul acelor de ceasornic, respectiv reducând aceasta valoare la mişcarea
invers .
- “VRM/DATA” – buton folosit pentru a modifica pozi ia VRM.
- “EBL/DATA” – buton folosit pentru a modifica pozi ia EBL.
- “GAIN” – buton folosit pentru modificarea intensit ii semnalului

radar.
- “SEA” – având op iunea A/C Manual selectat , acest buton se
foloseşte pentru a reduce interferen ele ap rute din cauza valurilor.
- “RAIN” – având op iunea A/C Manual selectat , acest buton se
foloseşte pentru a reduce interferen ele ap rute din cauza ploii sau
ninsorii.
- “TUNE” – folosit pentru a modifica set rile aparatului atunci când
setarea AFC este dezactivat .
85
- “PANEL BRILL” – buton folosit pentru setarea luminozit ii
panoului de control.
- “DISPLAY BRILL” – buton folosit pentru setarea luminozit ii

ecranului radar ( a se folosi în paralel cu butonul NIGHT/DAY).
11. 3. 2. Butoane ac ionate prin ap sare
- “EBL/OFF” (zonele 6, 12, 13). Sunt disponibile dou EBL

(relevmente mobile). O înregistrare numeric afişeaz pozi ia EBL-
ului iar o accentuare dreptunghiular indic ce EBL poate fi controlat
cu ajutorul butonului EBL/DATA.
- “VRM/OFF” (zonele 7, 12, 13). Sunt disponibile dou VRM (cerc de
distan variabil ). O înregistrare numeric afişeaz pozi ia VRM-
ului, iar o accentuare dreptunghiular indic ce VRM poate fi
controlat cu ajutorul butonului VRM/DATA.
Atunci când un VRM este dezactivat iar EBL-ul corespunz tor
acestuia este activat, distan a la care VRM-ul care intersecteaz EBL-
ul este semnalizat printr-un cerc mic prezent pe EBL. Aceste linii
sunt numite în acest caz relevment şi distan electronic (ERBL) .
- “PULSE/ ST BY” (zona 31). Când radarul este în modul STANDBY,
o ap sare scurt va trece aparatul în modul TRANSMIT. O ap sare
prelungit a butonului în modul TRANSMIT va trece aparatul în
modul STANDBY.
- “RANGE” (zona 35). O ap sare pe butonul superior va incrementa

scala de distan e. O ap sare pe butonul inferior va decrementa
aceast scal .
- “RINGS” (zona 23, 24) Cu ajutorul acestei taste se poate selecta

afişarea sau ascunderea cercurilor de distan .
- “STAB/UNSTAB” (zona 32). Acest buton va schimba tipul afişajului

(stabilizat / nestabilizat) O ap sare rapid a butonului va schimba
între modurile Course-Up şi N-Up. O ap sare lung va trece radarul
în modul Head-Up.
- “TM/RM” Butonul permite alegerea modurilor “Mişcare relativ ”

sau “Mişcare real ”. Alegând modul “Mişcare real ” doar afiş rile de
tipul N-Up şi Course-Up vor fi disponibile.
86
- “TRAILS/PERM” (zona 25). O ap sare scurta a acestui buton va seta
urmele l sate de inte în modurile “scurte”, ”lungi” sau le va
dezactiva. O ap sare lung va face urmele permanente.
- “AUTO/ENH’CE” (zona 26, 27). O ap sare scurt va schimba

func ia “Auto-Clutter” între modurile automat şi manual. O ap sare
lung va activa/dezactiva func ia “Enhance” – expandare.
- “CENTRE/SHIFT” Acest buton poate fi folosit în trei moduri:

- O ap sare scurt a acestui buton va centra imaginea radar. inând acest
buton ap sat şi folosind trackball-ul se poate muta pozi ia navei proprii
pân la o distan maxim de dou treimi din raza ecranului.
- Când este afişat meniul “EBL OFFSET”, acest buton este folosit pentru
a pozi iona originea EBL.
- O ap sare lung a acestui buton va pozi iona nava la dou treimi din
raza fa de centrul ecranului, într-o manier similar modului “Mişcare
Real ”, drumul navei trecând prin centrul ecranului.
- “HM OFF” (zona 5). Acest buton este folosit pentru a ascunde
indica ia de drum (aceasta este ascuns atâta timp cât butonul este
ap sat).
- “MARK/CLEAR”. O ap sare scurt a acestui buton va plasa un semn

în locul marcat de cursor. Tot o ap sare scurt va şterge un astfel de
semn indicat de cursor. O ap sare lung va şterge toate semnele. Sunt
disponibile 20 astfel de semne.
- “PLOT/SELECT” (zona 18). O ap sare scurt a acestui buton va

executa o plotare pe inta indicat de cursor. Dup 30 de secunde se
poate face o a doua plotare, iar drumul şi viteza intei, CPA şi TCPA
vor fi afişate.
- “CANCEL” (zona 15, 18). Pentru a renun a la o plotare se va

pozi iona cursorul pe int şi se va apasa acest buton. O ap sare lung
a acestui buton va şterge toate plot rile efectuate.
- “VECTOR/TIME” (zona 17). O ap sare scurt va permite

schimbarea între vectori reali şi relativi. Timpul vectorilor (m rimea
acestora) se poate seta inând acest buton ap sat şi ac ionând oricare
dintre butoanele rotative.
- “SPEED” (zona 10, 18). O ap sare scurt a butonului va deschide un

meniu con inând modurile disponibile:
87
MANUAL (viteza estimat ), acest mod este folosit în mod
normal în momentul în care nu exista informa ii despre vitez .
ECHO REF, acest mod poate fi activat doar dac radarul este
prev zut cu ARPA. Pentru a-l selecta se va indica cu ajutorul
cursorului inta fix , şi se va efectua o ap sare lung a butonului.
Acest mod va pune la dispozi ie o imagine radar stabilizat
deasupra fundului.
SERIAL LOG. Acest mod implic o imagine stabilizat prin ap .
- “INDEX/CLEAR” (zona 18, 22). Sunt disponibile dou paralele

indicatoare. O ap sare scurt a acestui buton va afişa prima linie
indicatoare. Ap sând butonul “#” aceasta poate fi mutat în pozi ia
dorit . O ap sare lung a acestui buton va şterge paralelele
indicatoare.
- “G ZONE/CLEAR” (zona 2, 28, 29). Sunt disponibile dou zone de

gard ajustabile în dimensiune şi acoperire unghiular . Prima zon
poate fi definit pe o scal de 3 mile marine iar cea de a doua poate fi
definit pe scala de 6 mile marine. O ap sare scurt a acestui buton
va selecta zona ce poate fi editat în acel moment. Orice int ce intr
în aceste zone va fi plotat automat şi indicat cu ajutorul culorii
roşu.
- “MENU” (zona 18, 19). Acest buton este folosit pentru a afişa
meniul principal. A doua ap sare a acestui buton va şterge acest
meniu de pe ecran. Se va folosi trackball-ul pentru a naviga în meniu,
şi tasta “#” pentru a selecta op iunea dorit .
- “#” (zona 19). Buton folosit pentru a selecta o op iune din meniuri
sau pentru a confirma înregistrarea unor date.
- “ALARM ACK”. O ap sare scurt a acestui buton va opri alarma cu

cea mai mare prioritate. Doar o singur alarm poate fi oprit la un
moment dat.
- “NIGHT/DAY”. O ap sare scurt a acestui buton va selecta una din

cele patru op iuni de intensitate a luminii afişate pe ecran (set ri
pentru noapte). O ap sare lung a butonului va seta luminozitatea
standard pentru folosirea pe timp de zi.
88
11. 4. UTILIZAREA FUNC IILOR ARPA
11. 4. 1. Plotarea unei inte
Se pot urm ri (plota) pân la 40 inte simultan. Acestea pot fi achizi ionate
manual folosind tasta “PLOT” (“MANUAL ACQ pentru radarele dotate cu ARPA), sau
pot fi achizi ionate automat atunci când intr într-una din cele dou zone de gard . În
momentul în care sunt achizi ionate 39 de inte, alarma “TRACKS FULL” se va activa,
men ionând c mai poate fi achizi ionat doar o singur int .
11. 4. 2. Zonele de gard
Aceste zone pot con ine pân la 10 inte achizi ionate în acelaşi timp ce sunt
marcate cu ajutorul unor simboluri specifice (un triunghi roşu inversat) şi sunt
declanşate alarmele GZ1 sau GZ2 de fiecare dat când o int intr în aceste zone.
Secven a de urm rire a intelor:
1. la prima scanare a intei, un dreptunghi întrerupt va ap rea în jurul acesteia.
Pentru o int achizi ionat manual este afişat şi un p trat verde. Acest
simbol semnalizeaz faptul c informa iile despre int pot fi citite în afişajul
al turat (zona meniului). În acest stadiu doar distan a şi relevmentul la int
sunt afişate.
2. dup 16 scan ri succesive ale intei, simbolul ini ial este şters iar în locul lui
apare vectorul de culoare verde specific intei. Acest vector aproximeaz
drumul şi viteza intei. Dup aproximativ 3 minute datele despre viteza şi
drumul intei sunt ajustate cu acurate e.
3. dac o int prezint condi iile unei alarme, atunci simbolul acesteia este
schimbat cu unul intermitent de culoare roşie conform tabelului urm tor:
O int va fi ştears automat din lista de inte achizi ionate dac nu mai poate fi
identificat timp de 15 scan ri simultane sau aparatul radar este trecut în modul
STANDBY.
11. 4. 3. Informa ii despre inte
Când o int este urm rit , informa iile despre acea int sunt afişate în fereastra
de meniu dup cum urmeaz :
- numele intei şi num rul de identificare
- CPA
- TCPA
- RANGE (distan )
- BRG (relevment )
- T CO (drumul intei)
89
- SPEED (viteza intei)
O imagine alternativ poate fi selec ionat ap sând butonul DATA SELECT,
având cursorul pozi ionat pe o zon liber a ecranului. Aceast vedere va afişa
informa ii limitate (num rul de identificare al intei, CPA şi TCPA) despre mai multe
inte simultan (maxim 5).
11. 5. UTILIZAREA UNEI TASTATURI STANDARD ÎMPREUN CU

RADARUL BRIDGEMASTER II
Not : pe parcursul urm toarelor pagini sunt folosite prescurt rile:

LS – tasta SHIFT stânga;
RS – tasta SHIFT dreapta;
LC – tasta CONTROL stânga;
RC – tasta CONTROL dreapta.
11. 5. 1. Taste active disponibile atât în modul emisie cât şi în modul standby
 Ap sare scurt

pentru a trece aparatul în emisie
atunci când este în modul
standby
pentru a schimba între valorile
lungimii de und disponibile în
modul emisie
Ap sare lung
pentru a trece aparatul în modul
standby
 Ap sare scurt

folosit pentru a schimba între
modurile de iluminare pentru
noapte
Ap sare lung
folosit pentru a schimba
luminozitatea pentru operare pe
timpul zilei
RS + 
creşte luminozitatea ecranului
LS + 
scade luminozitatea ecranului.
11. 5. 2. Taste active disponibile în modul emisie
<Up>
folosit pentru a naviga în
meniul radarului, dac acesta
este afişat.
LC
90
folosit pentru a m ri raza VRM,
dac meniul radarului nu este
afişat.
<Down>
folosit pentru a naviga în
meniul radarului, dac acesta
este afişat.
LC
folosit pentru a micşora raza
VRM, dac meniul radarului nu
este afişat.
RC
folosit ca înlocuitor al
trackball-ului.
<Left>
LC
folosit pentru rotirea EBL în
sens trigonometric.
<Right>
LC
folosit pentru rotirea EBL în
sensul acelor de ceasornic.
RC
folosit ca înlocuitor al
trackball-ului.
11. 5. 3. Alte taste
<Ctrl + Alt + M> - Afişeaz meniul principal.

<Ctrl + Alt + S> - Afişeaz meniul viteze.
<Ctrl + Alt + A> - Afişeaz meniul ARPA.
<Ctrl + Alt + T> - Afişeaz meniul manevr de prob
<G>
LC + <G> / RC + <G> - folosit pentru a m ri / micşora valoarea
Gain.
<R>
LC + <R> / RC + <R> - folosit pentru a m ri / micşora valoarea
Rain Clutter.
<S>
LC + <S> / RC + <S> - folosit pentru a m ri / micşora valoarea
Sea Clutter.
<T>
LC + <T> / RC + <T> - folosit pentru a m ri / micşora valoarea
Tune Clutter.
<BackSpace> sau <ESC> - înlocuieşte tasta “CANCEL”.

<RETURN> - înlocuieşte tasta “ENTER”.
91
 - înlocuieşte butonul “AUTO/ENHANCE”
<M> - înlocuieşte butonul “TM/RM”
<S> - înlocuieşte butonul “STAB/UNSTAB”
<T> - înlocuieşte butonul “TRAILS/PERM”
<A> - înlocuieşte butonul “Alarm ACK”
<G> - înlocuieşte butonul “Guard Zone”
<R> - înlocuieşte butonul “RINGS”
<H> - înlocuieşte butonul “HM OFF”
<C> - înlocuieşte butonul “CENTRE/SHIFT”
<Q> - înlocuieşte butonul “MANUAL ACQ”
<D> - înlocuieşte butonul “DATA/SELECT”
<E> - înlocuieşte butonul “EBL/OFF”
<V> - înlocuieşte butonul “VRM/OFF”
 - înlocuieşte butonul “Index”
<O> - înlocuieşte butonul “VECTOR/TIME”
<K> - înlocuieşte butonul “Mark/Clear”
<F> - înlocuieşte butonul “Perf/Mon”
11. 6. INSTRUC IUNI DE OPERARE
11. 6. 1. Pornirea radarului
Figura 59 Imaginea radar în standby
92
La pornirea radarului se va observa în col ul stânga sus indica ia privind tipul
frecven ei de emisie iar sub acesta tipul aparatului, respectiv, principal sau secundar. Un
aparat radar principal permite operatorului posibilitatea de a manipula antena radar
(pornirea/oprirea acesteia) şi calit ile semnalului recep ionat.
Radarul va porni în modul Standby, operatorul având la dispozi ie doar câteva
func ii opera ionale în aceast faz , cum ar fi: func iile ARPA, alarmele, informa iile
despre viteza şi drumul propriu. Prin ap sarea butonului “TRANSMIT” aflat în col ul
stânga-jos se trece aparatul în modul emisie.
Radarul poate fi ac ionat cu ajutorul unei bile rotative (trackball) şi a dou
butoane: buton stânga şi buton dreapta, similare celor de la un maus obişnuit.
11. 6. 2. Cursorul
Atunci când cursorul ac ionat de trackball se afl în interiorul cercului azimutal,

acesta are culoarea alb şi forma unei mici cruci. În momentul când acesta se afl în
afara acestui cerc, el va avea forma unei s ge i, indicând al turi prin dou dungi de
culoare alb ce butoane pot fi ac ionate în acel moment pentru a activa o anumit
func ie.
11. 6. 3. Butoane şi meniuri fixe
Figura 60 Meniurile radarului
În col ul din dreapta jos al ecranului sunt afişate o serie de taste func ionale. O
ap sare a butonului stânga pe una din aceste taste va determina apari ia, în zona imediat
superioar , a meniului aferent acesteia. Unele dintre aceste taste vor reac iona şi la o
ap sare a butonului dreapta, ac ionând diverse func ii.
11. 6. 4. Afişarea datelor preluate de la alte instrumente de naviga ie
În partea dreapt a ecranului sunt afişate diverse date, dup cum urmeaz :
- date privind pozi ia navei proprii;
- date privind urm torul Waypoint (punct în care se va schimba de
drum);
- date privind direc ia şi viteza vântului;
- date privind adâncimea.
Aceste date sunt preluate de la aparate externe interconectate cu aparatul radar,
sau sunt introduse de c tre operator.
93
Figura 61 Imaginea radar în emisie
11. 6. 5. Scala şi cercurile de distan a
Scala de distan a cât şi afişarea sau nu a cercurilor de distan a se poate selecta

ac ionând butoanele din col ul stânga sus al ecranului. Scala de distan poate fi crescut
/ sc zut treptat, folosind butoanele “+” şi “-“ sau direct, prin selectarea unei valori din
lista ce apare atunci când valoarea actual este ac ionat cu o ap sare de buton stânga
sau dreapta.
11. 6. 6. Drumul navei – linia prova
Aceast linie este prezentat ca o linie continu , trasat dinspre nava proprie
spre marginea ecranului. Atunci când pozi ia navei nu este centrat pe mijlocul
ecranului radar, aceast linie va avea originea într-un asterix situat foarte aproape de
marginea ecranului. La pornirea aparatului radar se poate opta pentru afişarea drumului
ca o “linie pupa”, folosind tasta “HL / SL” aflat în stânga ecranului. Pentru a şterge
temporar de pe ecran drumul navei se va ine ap sat butonul stânga al mausului pe tasta
“HL” men ionat anterior.
11. 6. 7. Deplasarea pozi iei navei proprii din centrul ecranului
Pentru plasarea pozi iei navei în alt loca ie pe ecran se va folosi urm torul algoritm:
- se va pozi iona cursorul pe nava proprie;
- se va ap sa butonul stânga şi se va men ine ap sat;
- se va deplasa cursorul în pozi ia dorit ;
- se va elibera butonul stânga.
94
Pentru a readuce nava în centrul ecranului se poate folosi acelaşi algoritm, sau
butonul “CENTRE” aflat în col ul dreapta-jos.
Figura 61 Deplasarea pozi iei navei proprii din centrul ecranului
11. 6. 8. Reglaje ale emisiei
Indicatorul reglajului emisiei se afl în col ul stânga jos al ecranului, având

eticheta “TUNER”. Nivelul semnalului este men ionat printr-o bar de culoare gri.
Pentru a modifica aceast valoare se va folosi întâi tasta adiacent , numit “AFC/MAN”
pentru a selecta modul manual sau automat prin care dorim s facem acest reglaj. În
modul manual aceasta se poate face folosind mausul.
11. 6. 9. Reglaje ale semnalului video
Butoanele pentru reglarea semnalului video se afl tot în col ul stânga jos, ele
constând în butonul pentru amplificarea semnalului radar (“GAIN”) şi butoanele pentru
eliminarea interferen ei valurilor şi a precipita iilor (RAIN & SEA CLUTTER). Acestea
pot fi reglate automat sau manual, ajustarea manual f cându-se cu ajutorul cursorului,
ac ionând butonul stânga pe bara indicatoare al c rei nivel trebuie modificat, şi rotirea
trackball-ului spre stânga sau dreapta.
Pentru o mai bun observare a intelor de dimensiuni mici se poate activa
op iunea de intensificare a semnalului video folosind butonul “ENH”, ob inând o
intensificare a semnalului intelor mici.
Lungimea impulsului radar: Pentru selectarea lungimii impulsului radar se va
folosi butonul “SP / MP / LP” din partea dreapt a ecranului, alegând una dintre
op iunile “Impuls Scurt / Impuls Mediu / Impuls Lung”.
11. 6. 10. Drumul şi viteza navei
Aceste informa ii sunt afişate în col ul dreapta sus al ecranului şi sunt

disponibile atât în modul emisie cât şi în modul standby.
Câmpul rezervat afiş rii drumului navei proprii este compus din trei par i:
95
-eticheta “HDG”;
-drumul adev rat (va fi scris cu roşu atunci când se determina o eroare
de interconectare cu compasul);
- drumul deasupra fundului (afişat doar dac viteza selectat este
viteza deasupra fundului, şi este mai mare de 1 nod).
Câmpul destinat afiş rii vitezei navei proprii este compus din trei p r i:
- eticheta, care poate fi STW (viteza prin ap ) sau SOG (viteza
deasupra fundului);
- valoarea vitezei în noduri;
- modul de determinare al vitezei (poate fi schimbat utilizând
trackball-ul).
11. 7. MODURI DE REPREZENTARE, VECTORI DE MIŞCARE

ŞI URME ALE INTELOR
Modurile de prezentare a imaginii în func ie de mişcare se pot alege folosind

butoanele din col ul dreapta sus, la stânga câmpurilor rezervate prezent rii vitezei şi
drumului navei proprii. Pentru reglarea vectorilor şi a urmelor asociate intelor de pe
ecran, se vor folosi butoanele situate imediat sub câmpurile rezervate vitezei şi drumului
navei proprii.
11. 7. 1. Moduri de reprezentare
Datele recep ionate de c tre radar de la un compas magnetic sau girocompas pot
fi procesate pentru a reproduce o imagine radar stabilizat . Sunt disponibile dou tipuri
de imagini stabilizate, North-Up (cu Nordul adev rat în sus) şi Course-Up (cu drumul
navei în sus). F r informa iile primite de la un compas, imaginea radar este una
nestabilizat , Head-Up (cu prova sus).
11. 7. 2. Moduri de mişcare
Acestea determin modul în care nava proprie este reprezentat pe ecranul

radarului, ca un punct sta ionar, sau în mişcare, influen ând de asemenea şi
reprezentarea tuturor celorlalte inte.
Modurile disponibile sunt :
- RM(R) - Mişcare relativ – urme relative (nava proprie este reprezentat ca un punct
fix în centrul ecranului, iar toate urmele intelor sunt reprezentate relativ la mişcarea
navei proprii, însemnând c şi intele fixe vor avea urme, dac nava proprie se
deplaseaz );
- RM(T) - Mişcare relativ – urme adev rate (nava proprie este reprezentat ca un
punct fix în centrul ecranului, totuşi, intele vor avea urme pe direc iile reale de
mişcare, astfel ca intele fixe nu vor prezenta urme;
- TM - mişcare adev rat . (nava proprie se mişc pe ecranul radar, intele fixe nu
prezint urme).
96
11. 7. 3. Vectori de mişcare
Vectorii de mişcare au rolul de a indica direc ia de mişcare şi viteza intelor.

Lungimea acestora reprezint m rimea vitezei, iar orientarea reprezint drumul urmat
de acestea. Vectorii pot fi reali şi relativi, cei reali reprezentând viteza şi drumul intelor
prin ap / deasupra fundului, iar cei relativi reprezint mişcarea intelor relativ la
mişcarea navei proprii.
11. 7. 4. Urme specifice mişc rii intelor
Pe lâng afişarea vectorilor de mişcare a intelor, operatorul poate opta pentru

afişarea unor urme de o anumit lungime, l sate în urma lor de c tre inte, pentru a
putea ine mai uşor eviden a mişc rilor acestora. Aceste urme depind de modul de
mişcare prezentat de aparatul radar, astfel c vor fi reale sau relative la mişcarea navei
proprii. Ele pot fi: scurte, lungi, permanente sau dezactivate.
11. 7. 5. EBL, ERBL şi VRM
Sunt disponibile dou EBL (relevmente mobile) şi dou VRM (cercuri de

distan variabil ), asociate dup cum urmeaz : EBL1 şi VRM1 formeaz un grup, iar
EBL2 şi VRM2 formeaz cel lalt grup. Dac un EBL este activat f r a-i activa VRM-
ul corespunz tor, acesta se transform în ERBL (relevment electronic şi marc de
distan ).
Un EBL sau VRM poate fi activat ap sând butonul stânga pe c su a ce indic
numele respectivului EBL sau VRM. Pentru a regla valoarea unghiului sau distan ei, se
va folosi aceeaşi metod , pointerul indicând acum c su a adiacent , cea care afişeaz
valorile respective.
Pentru a manevra mai uşor un VRM şi un RBL, sau un ERBL, se poate
pozi iona cursorul în interiorul cercului azimutal, la intersec ia dintre cercul VRM şi
EBL, şi utilizând metoda de “dragare” folosit şi la mutarea pozi iei navei proprii, se va
muta respectivul punct în zona de interes.
O metod facil de a preleva rapid un relevment şi o distan la o anumit int
se rezum la a plasa cursorul pe respectiva int şi a efectua o ap sare prelungit a
butonului stânga. Un EBL şi VRM-ul corespunz tor se vor activa în punctul respectiv.
11. 7. 6. Func ii EPA, ATA şi ARPA
În modul emisie, orice int care apare pe ecranul radarului la o distan de

maxim 40 Mm poate fi plotat şi urm rit . Metoda folosit pentru aceasta poate fi
plotarea manual (la aparatele EPA) sau automat (ATA şi ARPA). Dup ce a fost
plotat , informa iile referitoare la respectiva int pot fi urm rite pân când inta este
anulat .
O indica ie despre configura ia radarului se afl în tastele fixe, dup cum se
poate vedea în figura de mai jos. Aceast indica ie poate fi ARPA, ATA sau EPA.
97
Figura 62 Apelarea func iilor ARPA
11. 7. 7. Zonele de gard şi de plotare automat
Dac sistemul radar este configurat ca un EPA, atunci vor fi disponibile dou
zone de gard , afişate pe scalele de 3, 6 şi 12 Mm. Aceste zone pot fi configurate
accesând meniul GZ prin tastele fixe afişate în col ul din dreapta jos.
Zonele de plotare automat : Orice int care p trunde în aceste zone va fi
plotat şi urm rit automat. Nu pot fi urm rite inte mai apropiate de 0.25 Mm de nava
proprie.
În panoul al turat cercului azimutal sunt afişate datele despre ultima int
plotat , sau inta selectat cu ajutorul cursorului. Aceste informa ii sunt:
num r de identificare
distan a fa de nava proprie
relevment fa de nava proprie
CPA
TCPA
COG (drumul deasupra
fundului)
SOG (viteza deasupra fundului)
BCR (distan a la cere inta trece
prin prova navei proprii)
BCT ( timpul r mas pân la
trecerea intei prin prova navei
proprii).
Figura 63 Date despre int
11. 7. 8. Manevrele de prob
Aceast facilitate este disponibil doar pentru radarele ARPA. Manevra de prob
se efectueaz pentru a verifica mişcarea relativ a intelor fa de nava proprie în urma
unei manevre ce urmeaz a fi efectuat . Aceasta se poate face accesând meniul
“TRIAL” prin ap sarea tastei fixe din col ul dreapta jos.
Din momentul acces rii meniului de prob , drumul şi viteza navei vor r mâne
constante (putând fi modificate din meniu), iar timpul de întârziere al manevrei va fi
setat la 3 minute (şi acesta poate fi modificat ulterior, ap sând butonul “DELAY” şi
folosind trackball-ul).
98
Drumul navei proprii poate fi modificat ap sând butonul “COURSE”, din
meniul “TRIAL”, şi stabilirea noii valori prin mişcarea trackball-ului. Viteza navei
poate fi selectat ap sând butonul “SPEED”, folosind trackball-ul în aceeaşi manier .
Pentru a rula manevra se va ap sa butonul “RUNNING”. Pe toat durata
execut rii manevrei de prob , acest mod de lucru va fi semnalizat prin prezen a literei
“T” de dimensiuni mari, în interiorul cercului azimutal.
11. 7. 9. Paralele indicatoare
Aceast func ie ofer posibilitatea operatorului de a folosi pân la 5 paralele

indicatoare simultan, paralele ce se întind pe toat suprafa a interioar a cercului
azimutal. Acestea sunt disponibile pe toate scalele de distan şi în toate modurile de
prezentare.
Pentru accesarea meniului PI şi afişarea acestora în interiorul cercul azimutal se
va folosi tasta fix din col ul dreapta jos denumit “PI”. Din meniul ap rut se vor selecta
liniile ce vor trebui afişate, şi se va ap sa butonul “DISPLAY”.
Pentru a roti o paralel indicatoare, se va pozi iona cursorul pe aceast linie în
cercul azimutal, în orice punct, mai pu in punctul ei pivotant; se va ap sa butonul
stânga, şi se va roti folosind trackball-ul.
Pentru modificarea pozi iei, se va folosi aceeaşi metod , doar ca acum se va
plasa cursorul pe punctul pivotant al liniei.
Figura 64 Utilizarea paralelelor indicatoare
99
11. 7. 10. Alte instrumente
Prin accesarea meniului “TOOLS”, utilizând tasta fix numit “TOOLS”, se

ob ine acces la anumite func ii suplimentare ale radarului, cum ar fi marcarea a pân la
20 puncte de interes în interiorul cercului azimutal, planificarea unei gira ii, afişarea
profilului navei, etc.
Figura 65 Alte instrumente
100
12. SIMULATORUL RADAR NUCLEUS
Func iile radarului Nucleus se pot selecta cu ajutorul a 3 butoane şi a unei bile
(trackerball) care controleaz mişcarea cursorului pe ecran.
12. 1. BILA DE CONTROL, CURSORUL ŞI BUTOANELE
Bila de control (trackerball) este folosit pentru a pozi iona cursorul pe func ia
ce urmeaz a fi activat şi pentru a schimba parametrii acelei func ii.
Cursorul este reprezentat sub forma unui "plus"(+) în interiorul cercului
azimutal, iar în afar acestuia sub forma unei "s ge i" (↑). Când o func ie este selectat
cu ajutorul unui buton, cursorul este automat repozi ionat pe func ia respectiv .
Cele 3 butoane sunt utilizate pentru a activa sau a selecta o func ie particular .
Ghidajul de folosire al acestor butoane este afişat în casetele de ap sare a butoanelor,
situate în partea de jos a ecranului, pe centru.
Când o func ie este activat , casetele de ap sare a butoanelor afişeaz aceleaşi
date ca şi casetele de informa ii afişate sub func ia respectiva. Pe ecran este afişat
alternativ o caset de culoare roşie care con ine legenda.
O func ie care a fost activat anterior, cum ar fi EBL, poate fi reselectat prin
pozi ionarea cursorului în apropierea func iei, apoi prin ap sarea butonului din centru.
12. 2. PORNIREA, OPRIREA ŞI REGLAREA LUMINOZIT II ECRANULUI
Ecranul poate fi pornit cu ajutorul butonului "ON/OFF" aflat în partea stâng a

panoului radarului. Luminozitatea pentru zi sau noapte, contrast, nivelul alarmelor
sonore se regleaz prin selectarea casetei CRT situat în partea de jos a ecranului, în
dreapta. Prin ap sarea simultan a celor 3 butoane se creşte luminozitatea şi contrastul
ecranului.
12. 2. 1. Culori utilizate pentru imaginea RADAR
Culorile ecranului sunt împ r ite în 3 grupe principale, dup cum urmeaz :
- în interiorul şi exteriorul cercului azimutal
- numai în interiorul cercului azimutal
- culorile radarului
Culorile folosite în interiorul şi exteriorul cercului azimutal sunt:
- gri/albastru = fundalul ecranului
- roşu = avertismentele
- verde = cursorul/m sur torile
- albastru marin = fundalul casetelor
- gri = fundalul casetelor care apar în jos dup selectarea unei func ii (pop-down)
- turcoaz = scara relevmentelor, conturul de jos şi din dreapta al casetelor
- albastru roial = casetele scoase în eviden
- alb = text, conturul de sus şi din stânga al casetelor
Culorile folosite numai în interiorul cercului azimutal sunt:
- albastru = fundalul radarului
- roşu = punctele de schimbare de drum, EBL 2, VRM 2
- verde = linia prova, EBL 1, VRM 1
101
- gri închis = cercurile de distan
- azuriu = vectorul navei proprii
- mov = intele achizi ionate
Culorile radarului sunt:
- sepia = luminozitate (sc zut ), zona de gard
- ocru = mediul zonei de gard ARPA
- gri închis = urmele vechi
- gri mediu = urmele medii
- gri deschis = urmele noi
12. 2. 2. Variante de iluminare zi/noapte (DAY/NIGHT)
Culoarea fundalului ecranului şi a cercului azimutal se schimb în negru când

este selectat modul de lucru pe timp de noapte. Toate celelalte culori scad în intensitate.
Figura 67 Func iile şi elementele imaginii radar

MAGINII RADAR

102
12. 3. FUNC IILE ŞI ELEMENTELE IMAGINII RADAR
Zona 1 - Sistemul RADAR

01- modul de aşteptare (STAND BY), pornire a emisiei (RUN);
02- selectarea frecven ei purt toarei semnalului radar;
03- impulsuri scurte, medii şi lungi;
04- reglarea radarului şi a performan elor (reglajul fin);
05- corelarea şi anularea interferen elor;
06- expandarea intelor.
Zona 2 - Scale de distan . Tipuri de imagine RADAR

07- scala şi cercurile de distan ;
08- mişcarea relativ ;
09- mişcarea adev rat (op ional);
10- modul de afişare centrat (op ional);
11- afişarea imaginii radar cu nordul sus (North-Up);
12- afişarea imaginii radar cu drumul sus (Course-Up);
13- afişarea imaginii radar cu prova sus (Head-Up);
14- ascunderea/afişarea liniei prova (HL).
Zona 3 - Parametrii navei proprii şi cei de achizi ionare a intelor

15- parametrii navei proprii;
16- parametrii de achizi ionare a intelor;
17- parametrii manevrei de încercare.
Zona 4 - VRM, EBL şi controlul semnalelor

18- cercul de distan variabil (VRM);
19- linia mobil de relevment (EBL);
20- reglajul amplific rii (GAIN);
21- reglajul pentru anularea parazi ilor datora i valurilor (SEA);
22- reglajul pentru anularea parazi ilor datora i ploii sau ninsorii (RAIN).
Zona 5 - Informa ii şi meniuri

23- informa iile referitoare la int ;
24- meniuri pentru reglajele ecranului, pentru har i, manevra de încercare şi pentru
achizi ionarea intelor.
Zona 6 – Operarea cursorului

25- selectarea butoanelor;
26- modul cursorului.
103
12. 3. 1. Zona 1 - Sistemul RADAR
12. 3. 1. 1. Pornirea şi trecerea în emisie a radarului (RUN)
Ecranul con ine urm toarele casete cu instruc iuni:
Se plaseaz cursorul pe TX AX şi se apas butonul din stânga pentru a trece

radarul în emisie.
12. 3. 1. 2. Modul de aşteptare (STANDBY)

Pentru a modifica starea de operare a sistemului, de la "pornit" la "aşteptare", se
plaseaz cursorul pe caseta TX şi se apas butonul din stânga. Ecranul con ine
urm toarele casete:
Ecranul revine la starea de aşteptare, iar intele nu mai sunt afişate.
12. 3. 1. 3. Pozi ionarea cursorului şi func iile ini iale ale butoanelor dup
pornire
Pozi ia cursorului şi func iile butoanelor depind de pornirea radarului, fie prin
selectarea casetei GO TO RUN, fie prin selectarea casetei RUN. Dac cursorul se afla în
afara cercului azimutal, dup 30 de secunde de nefolosire a trackerball-ului sau a
butoanelor, cursorul revine pe o pozi ie standard, setat la instalarea radarului, iar pentru
butoane apar urm toarele casete:
Dup selectarea casetei GO TO RUN din ecranul de aşteptare, cursorul este

pozi ionat în centrul cercului azimutal, iar pentru butoane apar urm toarele casete:
12. 3. 1. 4. Impulsuri scurte, medii şi lungi (radarul principal)

Lungimile impulsurilor se activeaz automat, dar numai pentru radarul principal,
când sunt selectate urm toarele scale:
- impuls scurt (SP) : pentru scale de la 25 cabluri, pân la 1,5 mile;
104
- impuls mediu (MP) : pentru scale de la 3 mile, pân la 24 mile;
- impuls lung (LP): pentru scale de 48 mile, pân la 96 mile.
Pentru schimba valoarea implicit a impulsului se selecteaz caseta SP/MP/LP,
apoi apare un submeniu ce permite selectarea op iunilor pentru scala folosit . În cazul
scalei de 3 mile, casetele pentru cele 3 butoane permit modificarea lungimii impulsului,
de la mediu la scurt sau lung:
- prin ap sarea butonului stânga se reduce lungimea impulsului, iar prin ap sarea
butonului dreapta se creşte lungimea acestuia.
12. 3. 1. 5. Corelarea şi anularea interferen elor

Corelarea semnalului este folosit pentru a reduce interferen ele radar (CORR 1)
şi pentru a reduce neuniformit ile (CORR 2). Sunt disponibile trei niveluri de corelare:
- CORR 0: corelarea este oprit , radarul afişeaz imaginea standard;
- CORR 1: este pornit anularea interferen elor. În acest mod, semnale
consecutive sunt comparate şi sunt reprezentate pe radar numai cele prezente în ambele
emisii. Interferen a altor radare este anulat , iar bruiajul receptorului este redus;
- CORR 2: corelarea semnalului reduce neuniformit ile şi p streaz doar
semnalele radar corelate dup dou scan ri succesive ale antenei. intele vagi, sunt
afişate pe ecranul radarului cu o culoare de intensitate medie când nu sunt "v zute" la o
scanare, cu o culoare de intensitate sc zut când nu sunt "v zute" la dou scan ri
consecutive, sau sunt şterse definitiv de pe ecranul radar dac nu sunt "v zute" nici dup
trei scan ri. De asemenea interferen a altor radare este anulat , iar bruiajul receptorului
este redus şi mai mult.
Not : Navele rapide genereaz viteze relative ridicate ale intelor, corelarea
fiind astfel redus . Pentru evitarea acestui fenomen, se foloseşte o scanare mai rapid ,
aceasta putând actualiza pozi ia intei mai des.
O lungime mai mare a impulsului îmbun t eşte corelarea, totuşi intele
apropiate, care se deplaseaz cu viteze tangen iale mari, nu pot fi corelate.
12. 3. 1. 6. Reglaje
Prin aceast func ie este permis reglarea manual a receptorului radar (numai
pentru radarele principale). Func ia nu este disponibila pe radarele secundare şi are doar
un efect limitat pe sistemele cu reglare automat a frecven ei.
SELECTARE: Pentru a regla manual radarul, trebuie îndeplini i urm torii paşi:
- se selecteaz caseta TUNE;
- se ine ap sat oricare dintre cele 3 butoane, apoi, sub caseta TUNE va ap rea o bar de
control roşie care indic valoarea selectat ;
- cu butonul înc ap sat, se mişc trackerball-ului spre stânga sau spre dreapta pentru a
alege o valoare optim , apoi se elibereaz butonul.
Not : Pentru a se asigur c reglarea automat a frecven ei func ioneaz
corect în cadrul receptorului, bara de control roşie, care apare sub caseta TUNE,
trebuie fixat în pozi ia de mijloc.
Dac reglarea automat a frecven ei nu mai func ioneaz corect pe reglajul
manual, selectarea unei valori optime se va face prin mişcarea trackerball-ului spre
stânga sau spre dreapta.
105
Pentru anularea reglajelor şi afişarea numai a emisiilor SART, cu ajutorul
trackerball-ului, în meniul TUNE, se alege valoarea minim pe bara de control de
culoare verde.
12. 3. 1. 7. Func ia de intensificare/m rire (BOOST)

Aceast func ie m reşte semnalul radar prin intensificarea semnalului video
primit. Selectarea este posibil la scala de 6 mile şi la cele mai mari decât aceasta.
Pentru a evita erorile şi neuniformit ile, intele aflate la o distan mai mic de
1,5 mile de nava proprie, nu sunt intensificate (m rite).
Not : În combina ie cu precipita ii puternice şi mare agitat , func ia de
intensificare poate reduce vizibilitatea pe radar. În acest caz se recomand folosirea
impulsurilor lungi, a CORR 2 şi ajustarea atent a reglajelor pentru mare şi
precipita ii.
12. 3. 2. Zona 2 – Scale de distan . Tipuri de imagine RADAR
12. 3. 2. 1. Scala şi cercurile de distan

Scala afişat pe ecran poate fi schimbat de la 0,25 mile pân la 96 mile în
urm torii paşi: 0,25 mile , 0,5 mile, 0.75 mile, 1,5 mile, 3 mile, 6 mile, 12 mile, 24 mile,
48 mile, 96 mile.
Cercurile de distan pot fi afişate pentru fiecare scal în parte. Pe scala de 0,75
mile sunt afişate 3 cercuri, 5 cercuri pe scalele de 0,25 şi 0,5, iar pe toate celelalte scale
sunt afişate câte 6 cercuri.
Pentru a schimba scala radarului, trebuie îndeplini i urm torii paşi:
- se selecteaz caseta RANGE/RINGS;
- pentru micşorarea scalei se apas butonul din stânga, iar pentru m rirea acesteia,
butonul din dreapta.
Scala radarului Distan a dintre Num rul de cercuri
cercurile de distan de distan
0.25 0.05 5
0.5 0.1 5
0.75 0.25 3
1.5 0.25 6
3 0.5 6
6 1 6
12 2 6
24 4 6
48 8 6
96 16 6
Pentru activarea sau dezactivarea cercurilor de distan , trebuie îndeplini i
urm torii paşi:
- se selecteaz caseta RANGE/RINGS;
- se apas butonul din centru pentru a activa sau dezactiva cercurile de distan .
12. 3. 2. 2. Tipuri de imagine radar

Sunt disponibile urm toarele tipuri de imagine radar:
106
- imaginea radar cu nordul sus în mişcare adev rat şi mişcare relativ (North-Up);
- imaginea radar cu drumul sus în mişcare adev rat şi mişcare relativ (Course-Up);
- imaginea radar cu prova sus în mişcare relativ (Head-Up).

MIŞCAREA RELATIV
Cu radarul în mişcare relativ , pozi ia navei proprii se g seşte în centrul cercului
azimutal sau într-o pozi ie exterioar acestuia. Toate intele sunt afişate cu viteza
relativ şi pe direc ia mişc rii relative. intele au urme relative, în timp ce pentru nava
proprie nu este afişat nicio urm .
Dac se schimb drumul navei proprii, direc ia intei se modifica cu acelaşi
unghi. intele care vin la coliziune vor avea un relevment constant odat cu micşorarea
distan ei. intele care par a fi sta ionare, au de fapt, aceeaşi vitez şi drumul paralel cu
drumul navei proprii.
MIŞCAREA ADEV RAT

În mişcare adev rat reprezentarea are loc cu nava proprie pozi ionat în afara
centrului cercului azimutal, iar aceasta va avea mişcarea în direc ia liniei prova cu viteza
real . intele vor avea pe ecranul radar drumul, viteza şi urmele adev rate.
Schimbarea de direc ie a navei proprii nu va afecta drumurile intelor, dar linia
prova va ar ta aceast schimbare. intele care vin la coliziune vor avea un relevment
constant odat cu micşorarea distan ei. Ca şi în mişcarea relativ , pozi ia navei proprii
poate fi selectat , apoi mişcat cu ajutorul trackerball-ului şi în cele din urm fixat prin
ap sarea casetei OFFSET în alt pozi ie.
IMAGINEA RADAR CU PROVA SUS (Head-Up)

În mişcarea relativ , prova navei este indicat de linia prova, pozi ionat pe
cercul azimutal pe relevmentul de 000°. Când nava proprie îşi schimb drumul,
imaginea radar se roteşte exact cu acelaşi unghi, dar în sens opus.
Când nava are drumul constant, intele sta ionare se mişc c tre partea inferioar
a ecranului cu o vitez egala cu cea a navei proprii. intele cu aceeaşi direc ie şi vitez
cu cea a navei proprii par sta ionare. Celelalte inte se mişc cu vitez relativ şi direc ia
mişc rii relative.
Not : Reprezentarea cu prova sus (Head-Up) nu este disponibil în mişcarea
adev rat .
IMAGINEA RADAR CU NORDUL SUS (North-Up)

Aceast reprezentare este stabilizat cu ajutorul girocompasului şi poate fi
selectat atât în mişcarea relativ cât şi în cea adev rat . Imaginea radar este redat în
permanen cu nordul în partea de sus a cercului azimutal, pe relevmentul de 000°.
Linia prova indic direc ia de deplasare a navei.
În mişcare relativ , nava proprie poate avea o anumit pozi ie în inreriorul
cercului azimutal, fie ea în centru sau nu, iar mişc rile intelor sunt relative la drumul şi
viteza navei proprii. intele cu aceeaşi vitez şi acelaşi drum apar ca fiind sta ionare, iar
intele fixe vor avea urme reprezentând opusul vectorului navei proprii.
IMAGINEA RADAR CU DRUMUL SUS (Course-Up)

Aceast mişcare este stabilizat cu ajutorul girocompasului, disponibil atât în
mişcare relativ cât şi în mişcare adev rat . Drumul navei se va afla întotdeauna pe
107
relevmentul de 000° al cercului azimutal. Schimb rile mici de drum au ca efect
deplasarea liniei prova de pe relevmentul de 000°, dar imaginea nu se va roti. Linia
prova a navei poate fi oricând reactualizat prin selectarea casetei COURSE UP, iar
imaginea se va alinia la noul drum.
Selectarea mişc rii relative/ mişc rii adev rate/ modului de afişare centrat
Pentru selectarea mişc rii relative/mişc rii adev rate, trebuie îndeplini i
urm torii paşi:
- se selecteaz caseta RM/TM. Sub aceasta vor ap rea alte casete;
- se alege modul dorit.
Selectarea reprezent rilor cu nordul sus/ drumul sus/ prova sus

- se selecteaz caseta N/ C/ H UP. Sub aceasta vor ap rea urm toarele casete: N UP/ C
UP/ H UP;
- se alege reprezentarea dorit .
Func ia de reprezentare în afara centrului cercului azimutal (OFFCENTRE)

Aceast facilitate permite utilizatorului s mute pozi ia navei proprii oriunde în
afara centrului cercului azimutal, în limita a 70% din lungimea razei (excep ie face scala
de 96 mile). Func ia poate fi utilizat atât în mişcare relativ , sau adev rat , cât şi în
modul de afişare centrat. Pentru activarea acestei facilita i se asigur ca nicio alt
func ie nu este selectat , apoi trebuie îndeplini i urm torii paşi:
- se pozi ioneaz cursorul în originea cercului azimutal (în centru);
- din cele 3 butoane se apas cel din centru, apoi, pe ecran va ap rea urm toarea caset :
- casetele de ap sare a butoanelor vor afişa:
- pentru a anula comanda, se apas butonul din centru (CANCEL);

- pentru repozi ionarea originii, se selecteaz noua pozi ie cu ajutorul trackerball-ului,
apoi se apas butonul din dreapta (OFFSET);
- ap sând butonul din dreapta (RESET), originea se mut în centrul cercului azimutal
pentru mişcarea relativ şi modul de afişare centrat, iar pentru mişcarea adev rat într-o
pozi ie care confer vizibilitate maxim în prova.
12. 3. 3. Zona 3 - Parametrii navei proprii şi cei de achizi ionare a intelor
12. 3. 3. 1. Nava proprie, achizi ionarea intelor şi urmele acestora

GIRO: Radarul e conectat la un girocompas şi afişeaz în dreapta sus drumul
giro. Valoarea drumului poate fi reglat inând ap sate simultan butoanele din stânga şi
din dreapta, apoi prin rotirea trackerball-ului.
VITEZA: Viteza afişat pe ecranul radarului este preluat din dou surse: prima
dintre ele red viteza prin ap , iar cea de-a doua red viteza deasupra fundului.
În calculele cinematice vitez poate fi introdusa manual. Cele doua surse pot fi:
un loch relativ (viteza prin ap / butonul stâng), sau un loch Doppler (viteza deasupra
108
fundului / butonul din dreapta). Pentru a introduce manual viteza se apas butonul
central şi se regleaz la valoarea dorit cu ajutorul trackerball-ului.
STABILIZARE: În func ie de informa iile primite (GPS sau GIRO) se poate
selecta stabilizarea prin ap sau stabilizarea deasupra fundului. Pentru a introduce
manual informa iile de drum şi vitez se va selecta op iunea MAN cu ajutorul butonului
din centru.
Ac iunea curentului formeaz un vector suplimentar, care, compus cu vectorul
de deplasare al navei prin ap , formeaz vectorul drumului deasupra fundului (CMG -
Course Made Good) şi al vitezei deasupra fundului (Speed Made Good - SMG).
Stabilizarea deasupra fundului se poate face şi prin conectarea radarului la
receptorul GPS, loch Doppler, sau prin introducerea manual a elementelor derivei
utilizând o int fix .
Mişcarea stabilizat deasupra fundului, în mişcare adev rat , este extrem de util
în pilotaj, când trebuie cunoscut pozi ia relativ a reperelor de naviga ie.
Dac radarul este stabilizat deasupra fundului, acesta va afişa CMG, SMG şi
calculeaz direc ia (SET) şi viteza (DRIFT) a derivei.
Stabilizarea poate fi selectat dup cum urmeaz :
- se selecteaz cu ajutorul cursorului caseta STAB. Va ap rea un submeniu cu: Sea/
Man/ Extrn. ("Extrn" poate fi înlocuit de GPS, LORAN sau DECCA, în func ie de sursa
pozi ion rii);
- se selecteaz modul dorit prin ap sarea butonului respectiv.
Urme (Trails): Pe ecranul radar, pozi iile anterioare ale intelor sunt
reprezentate cu ajutorul urmelor. Lungimea acestor urme poate fi modificat (de
exemplu, valoarea standard este cea de 3 minute), sau poate fi dezactivat .
Vector: Vectorul indic drumul şi viteza intelor urm rite. Acesta este
reprezentat printr-o linie mai groas , propor ional în lungime cu viteza intei. (de
exemplu, dintr-un vector selectat de 15 minute şi o vitez a intei de 12 noduri, rezult o
lungime a vectorului de 3 mile). Vectorul poate fi reprezentat şi invers: vector adev rat
în mişcare relativ , sau vector relativ în mişcare adev rat .
Distan a minim (CPA): Func ia avertizeaz utilizatorul de prezen a unei inte
ce urmeaz a se apropia de nava proprie la o distan mai mic decât distan a de
siguran setat . Distan a de siguran (CPA limit ) se alege în func ie de
manevrabilitatea navei şi condi iile de naviga ie.
Intervalul de timp pân la distan a minim (TCPA):Aceast func ie ofer un
avertisment utilizatorului dac inta ar putea s se apropie, într-un anumit timp, la o
distan foarte mic de nava proprie, devenind un posibil pericol. TCPA limit poate fi
selectat şi reglat ca şi în cazul CPA.
Not : Alarma se activeaz numai atunci când sunt dep şite ambele limite CPA
şi TCPA setate.
SELECTAREA VECTORULUI, URMELOR CPA ŞI TCPA
Urm torii parametrii se regleaz prin selectarea casetei potrivite, apoi inând
ap sat butonul din stânga şi mişcând trackerball-ului în sus sau în jos.
Selectând VECTOR şi ap sând butonul din centru, se schimb modul de la
relativ la adev rat, sau de la adev rat la relativ. Cu ajutorul butonului din dreapta, se
poate modifica intervalul de timp pentru care este afişat vectorul.
109
Selectând TRAILS şi ap sând butonul din centru, se activeaz sau se
dezactiveaz urmele. Butonul din dreapta şterge toate urmele.
Selectând CPA, sau TCPA, cu ajutorul butonului din centru se regleaz limita
minim ; iar cu ajutorul butonului din dreapta limita maxim .
12. 3. 3. 2. Informa iile afişate de cursor în interiorul cercului azimutal

Pentru a schimba informa iile redate de c tre cursor, trebuie îndeplini i paşii:
- se selecteaz caseta "Cursor Readout Mode". Va ap rea un submeniu cu urm toarele
casete: R/B, TCPA;
- meniul de selectare a butoanelor va afişa:
- se selecteaz modul dorit.

Not : TCPA reprezint timpul necesar navei proprii pentru a ajunge la CPA,
presupunând c viteza şi drumul intei vor r mâne constante.
În absen a unui sistem de pozi ionare, cursorul va afişa urm toarele informa ii:
8.70 Mm
212.9º (TM).
În prezen a unui sistem de pozi ionare, cursorul va afişa urm toarele informa ii:
M SURAREA RELEVMENTULUI ŞI DISTAN EI ÎNTRE DOU POZI II

Pentru a m sura distan a şi relevmentul între 2 puncte aflate pe cercul azimutal,
trebuie efectua i urm torii paşi:
- se fixeaz cursorul pe primul punct;
- se ine ap sat butonul din centru şi se mişc cursorul spre cel de-al doilea punct.
Cursorul va afişa distan a şi relevmentul fa de primul punct;
- caseta cu informa iile pozi iei relative ale cursorului va reveni la normal dup
eliberarea butonului.
12. 3. 4. Zona 4 - VRM, EBL şi controlul semnalelor
12. 3. 4. 1. Cercul de distan variabil (VRM - Variable Range Marker)

Cercurile de distan variabil (VRM 1 şi VRM 2) sunt utilizate pentru a m sura
distan e de la nava proprie la alte inte. VRM 1 are culoarea verde, iar VRM 2 are
110
culoarea roşie, razele acestora putând fi modificate cu ajutorul trackerball-ului. Raza
ultimului VRM selectat este afişat într-o caset din partea de jos stânga a ecranului,
conturat cu verde pentru VRM 1 şi roşu pentru VRM 2.
SELECTAREA VRM
Pentru a selecta cercul de distan variabil (VRM), trebuie efectua i paşii:
- se selecteaz caseta VRM;
- se apas unul dintre butoane;
- func ia VRM este activat , iar cursorul este repozi ionat în centrul cercului de distan
variabil;
- cercul de distan este ini ial fixat la 50% din scala radarului, iar pentru a modifica
raza acestuia rotim bila în sensul dorit. Raza cercului de distan este redat în mile
marine.
- când se ajunge la valoarea dorit , se apas butonul din centru pentru a fixa VRM cu
raza dorit ;
- dac sunt activate ambele VRM, prin ap sarea butonului din centru se afişeaz raza
celuilalt VRM. De exemplu: dac caseta este conturat cu verde (VRM 1), atunci se va
afişa raza pentru VRM 2;
- pentru a dezactiva func ia VRM, se mut cursorul în caseta VRM şi se apas oricare
din cele 3 butoane.
Not : Pentru a reactiva func ia VRM, se pozi ioneaz cursorul în zona casetei
VRM şi se apas butonul din centru.
12. 3. 4. 2. Linia mobil de relevment (EBL = Electronic Bearing Line)

Liniile mobile de relevment (EBL 1 şi EBL 2) sunt folosite pentru a m sura
relevmente de la nava proprie la inte, atât în mişcare relativ cât şi în mişcare
adev rat . Când acestea sunt selectate, EBL 1 este reprezentat printr-o linie de culoare
verde, iar EBL 2 printr-o linie de culoare roşie, pornind de la nava proprie c tre
marginea cercului azimutal. Liniile sunt rotite folosind trackerball-ului, iar relevmentul
este afişat într-o caset situat în partea de stânga jos a ecranului, conturat cu verde
pentru EBL1 şi cu roşu pentru EBL2.
EBL poate fi folosit şi pentru a m sura relevmente la inte din orice punct
(exceptând nava proprie), prin schimbarea originii EBL-ului.
Mişcarea dual a cercului de distan variabil şi a liniei mobile de relevment

VRM-ul şi EBL-ul se pot mişca simultan pentru a facilita m surarea simultan a
distan ei şi a relevmentului. Dac este selectat linia de relevment mobil , aceast
mişcare dual este folosit pentru a m sura distan şi relevmentul de la o int la alta.
SELECTAREA LINIEI MOBILE DE RELEVMENT

Pentru selectarea func iei EBL, trebuie efectua i urm torii paşi:
- se selecteaz caseta EBL şi se apas oricare din cele 3 butoane;
- pentru butoane vor ap rea urm toarele instruc iuni:
111
- func ia EBL va fi selectat , iar cursorul este repozi ionat pe linia mobil de relevment;
- pentru a alinia EBL pe relevment, se foloseşte trackerball-ul. Relevmentul ultimului
EBL este afişat în caseta EBL;
Not : O achizi ionare de int poate fi efectuat (cu linia de relevment
centrat ) prin ap sarea butonului din stânga, pozi ionarea cursorului pe int şi
reap sarea butonului din stânga.
- dac ambele EBL sunt activate, prin ap sarea butonului din centru se afişeaz celalalt
EBL. ex: dac caseta este conturat cu verde (EBL 1), atunci se va afişa relevmentul
pentru EBL 2.
- odat ce se ajunge la relevmentul dorit, se apas butonul din centru pentru a
deselectat func ia EBL;
- pentru a dezactiva func ia EBL, se pozi ioneaz cursorul în interiorul casetei EBL,
apoi se apas oricare din cele 3 butoane.
Not : Pentru a reactiva func ia EBL, se pozi ioneaz cursorul în zona casetei
EBL şi se apas butonul din centru.
SELECTAREA LINIEI MOBILE DE RELEVMENT CU ORIGINEA ÎN ALT

PUNCT, DIFERIT DE NAVA PROPRIE
Pentru a folosi linia mobil de relevment, se mut cursorul în apropierea liniei de
relevment, se apas butonul din centru, apoi se apas butonul din dreapta, selectând
MOBILE EBL. Pot fi efectuate urm toarele opera iuni:
- originea liniei de relevment este repozi ionat automat pe simbolul cursorului, iar apoi
cu trackerball-ul se poate alege noua origine;
- prin ap sarea butonului din dreapta se fixeaz linia de relevment;
- prin reap sarea butonului din dreapta, se reselecteaz linia mobil de relevment;
- pentru a reveni la linia de relevment normal , cu originea în centrul cercului azimutal,
se apas butonul din stânga;
- pentru a deselecta linia mobil de relevment se apas butonul din centru.
MIŞCAREA DUAL A CERCULUI DE DISTAN VARIABIL ŞI A LINIEI

MOBILE DE RELEVMENT (CU ORIGINEA ÎN NAVA PROPRIE)
Mişcarea dual a VRM şi EBL se face astfel:
- se mut cursorul pe intersec ia dintre VRM şi EBL, apoi se apas butonul din centru;
- VRM şi EBL pot fi astfel mutate cu ajutorul trackerball-ul;
- odat ce se ajunge la pozi ia dorit , se apas butonul din butonul centru pentru
deselectarea mişc rii duale.
MIŞCAREA DUAL A CERCULUI DE DISTAN VARIABIL ŞI A LINIEI

MOBILE DE RELEVMENT (CU ORIGINEA ÎN AFARA NAVEI PROPRII)
Aceast func ie este utilizat pentru a m sura distan a între dou puncte oarecare
( inte). Dac EBL are originea în afara navei proprii, VRM va avea o pozi ie relativ .
Pot fi efectuate urm toarele opera iuni:
- se mut cursorul pe intersec ia dintre VRM şi EBL;
- se foloseşte trackerball-ul pentru a muta EBL.VRM se mişc în func ie de intersec ia
cu EBL;
- pentru a deselecta aceast func ie, se apas butonul din centru.
112
12. 3. 4. 3. Reglajul amplific rii (GAIN), pentru anularea bruiajelor
datorate valurilor (SEA) şi datorate precipita iilor (RAIN)
Aceste reglaje trebuie efectuate cu mult aten ie, deoarece folosirea neglijent a
acestora poate duce la pierderea intelor mici sau apropiate.
Reglajul amplific rii (GAIN)

Prin acest reglaj se modific amplificarea semnalului radar, rezultatul fiind
vizibil pe ecran. Amplificarea poate fi m rit atâta timp cât fundalul ecranului r mâne
uniform vizibil. Reglajul se face cu corelarea dezactivat (CORR 0).
Dac se foloseşte o amplificare prea puternic , se va ob ine o calitate slab a
imaginii înso it de un bruiaj considerabil. Dac amplificarea este prea slab , se vor
pierde intelor cu semnal slab şi se va reduce a distan a de detec ie.
Pe vreme cu precipita ii (ploaie, grindin , ninsoare), reducerea amplific rii are
ca rezultat o imagine mai clar pe ecranul radar. Nivelul de amplificare poate fi ales de
la 0 (minim) la 9 (maxim), modul obişnuit de operare fiind adesea între 6 şi 8.
Not : Amplificarea nu se regleaz pe un nivel foarte ridicat, deoarece
bruiajul creat va afecta negativ calitatea imaginii.
Anularea bruiajului datorat valurilor (SEA)

Acest reglaj reduce neuniformit ile create de valuri. Atenuarea maxim are loc
la distan zero, dar aceasta scade apoi iar pe la aproximativ 6 mile atenuarea dispare
definitiv. Crescând reglajul, se reduc neuniformit ile din apropiere. Nivelul reglajului
poate fi ales de la 0 (minim) la 9 (maxim), modul obişnuit de operare fiind adesea între
3 şi 5. Un nivel redus al reglajului se foloseşte împreun cu impulsurile scurte, în timp
ce un nivel ridicat se foloseşte împreun cu impulsurile lungi. Anularea bruiajului
datorat valurilor se face întotdeauna pe CORR 0 sau CORR 1.
Alegerea unui reglaj corect se face prin simpla observa ie a ecranului radar.
Dac nivelul reglajului este prea ridicat, intele apropiate pot disp rea. Nu se seteaz
NICIODAT anularea bruiajului datorat valurilor astfel încât s atenueze toate
neuniformit ile; trebuie l sat o mic rezerv . Atenuarea neuniformit ilor r mase se
poate face cu ajutorul corel rii, pe modul CORR 2 (scan to scan).
Not : 1. Când func ia nu e utilizat , anularea bruiajului datorat valurilor
trebuie setata întotdeauna pe nivelul 0;
2. Lungimea impulsului afecteaz reglajul „SEA”; ex: folosirea
impulsurilor scurte necesit un nivel sc zut al reglajului;
3. Reglajul „SEA” trebuie efectuat astfel încât s se poat ajunge la un
compromis între atenuarea neuniformit ilor şi afişarea consistent a intelor.
Anularea automata a bruiajului datorat valurilor ( SEA(Auto) )

Acest reglaj presupune atenuarea automat a neuniformit ilor. Nivelul
reglajului automat poate fi reglat foarte bine şi cu ajutorul reglajului de amplificare.
Acest mod este folosit cu succes la mare liber , fiind mai pu in folositor în apropierea
uscatului. Semnalul emis de o radiobaliz (RACON) poate fi uneori redus, dar nu
definitiv anulat. Pentru un randament mai bun, reglajul automat se foloseşte împreun
cu CORR 2.
113
Anularea bruiajului datorat precipita iilor (RAIN)
Acest reglaj reduce neuniformit ile de pe ecranul radar datorate ploii, grindinii
sau ninsorii. Aceast func ie foloseşte semnalele radar primite pentru a produce un prag
de referin . Reglajul mut acest prag de referin astfel încât s confere o atenuare mai
mare sau mai mic a semnalului radar. Reglajul atenueaz de asemenea şi
neuniformit ile create de valuri, dar este foarte probabil s anuleze definitiv semnalul
radar emis de radiobalize (RACON). Nivelul acestui reglaj variaz de la 0 (minim) la 9
(maxim), modul obişnuit de operare fiind între 3 şi 5.
Not : Când func ia nu e folosit , anularea bruiajului datorat ploii sau ninsorii
puternice trebuie setata întotdeauna pe nivelul 0.
Acest reglaj trebuie folosit pentru a p stra intele mici pe ecranul radar. Se
recomand micşorarea reglajului de amplificare pentru a facilita detectarea intelor pe
vreme cu precipita ii abundente. Folosirea bandei S este de asemenea avantajoas în
condi ii de precipita ii abundente.
Pentru a modifica reglajul pentru amplificare, pentru valuri şi pentru precipita ii,
se efectueaz urm torii paşi:
- se selecteaz caseta G/ S/ R, situat în partea stâng jos a ecranului (sau partea dreapt
sus a ecranului);
- pentru reglajul „GAIN” se apas butonul din stânga, pentru „SEA” butonul din centru,
iar pentru „RAIN” butonul din dreapta. Se deplaseaz trackerball-ul în sus sau în jos
pân când se ajunge la reglajul dorit. Mişcarea foarte rapid a trackerball-ului, când se
reduce amplificarea, sau se creşte reglajul pentru valuri sau precipita ii, se pot pierde
urmelor intelor.
Not : Prin selectarea casetei G/ S/ R are loc o schimbare de culoare a
conturului acesteia: din albastru în negru.
- pentru a deselecta func ia G/ S/ R, se mut cursorul în afara casetei respective.
Anularea automat a bruiajului datorat valurilor (Auto Sea Clutter)

Pentru a seta aceast func ie pe automat (A), trebuie îndeplini i urm torii paşi:
- se selecteaz reglajul pentru marea (SEA), apoi se roteşte trackerball-ului rapid în jos
pân când în caseta va ap rea litera A. În modul automat, urmele intelor sunt şterse de
pe ecranul radar;
- pentru a deselecta reglajul automat, se roteşte trackerball-ul rapid în sus.
12. 3. 4. 4. Linia prova (HL)

Aceast func ie permite ştergerea temporar a liniei prova (HL) pentru a
vizualiza mai bine intele din prova.
Pentru a şterge temporar linia prova şi celelalte instrumente grafice, trebuie
îndeplini i urm torii paşi:
- se selecteaz caseta HL;
- se ine ap sat orice buton pentru a efectua opera iunea;
- se elibereaz butonul pentru a reveni la normal.
12. 3. 4. 5. Alarme
Alarmele radarului pot fi vizuale şi/sau auditive. Când intervine o alarm , pe
ecranul radarului este afişat o caset conturat cu roşu con inând descrierea alarmei
respective.
Pot fi afişate dou tipuri de alarme:
114
- alarm de utilizator (vizual ) - cauza fiind o greşeal de operare;
- alarm de sistem (audio-op ional şi vizual ) - detectat de procesorul central al
radarului.
Alarma de utilizator
Acest tip de alarm este afişat când utilizatorul plaseaz cursorul incorect şi se
apas unul dintre butoane. Se va afişa urm torul mesaj:
Alarma de sistem
Acest tip de alarm este datorat de erorilor din sistem, şi se pot afişa urm toarele
mesaje:
- "NO VIDEO"
- "NO SYNC"
- "NO AZIMUTH"
- "NO GYRO" (Compass) - în acest caz sistemul revine imediat la reprezentarea în
mişcare relativ cu prova sus (Head-Up), iar dup 10 secunde caseta GYRO este
înlocuit de o caset conturat cu roşu, con inând urm torul mesaj: "GYRO FAILED".
În acest moment nu se pot face achizi ion ri de inte.
Când sistemul GYRO redevine func ional, în caseta de avertizare se va afişa
urm torul mesaj:
[ADJUST GYRO AFTER FAILURE], apoi caseta GYRO va afişa:
[ADJUST GYRO]
- "NO HEADING LINE"
Not : Când sunt pornite alarmele "NO AZIMUTH" şi "NO HEADING LINE",
reprezentarea radar este ştears .
Dezactivarea alarmelor
Alarmele de utilizator: aceste alarme sunt afişate doar pentru câteva secunde,
apoi sunt înl turat automat.
Alarmele de sistem: pentru aceste alarme este necesar o diagnosticare.
Alarmele sonore se aud pentru aproximativ 5 secunde, în timp ce caseta roşie, care
con ine mesajul alarmelor, va r mâne afişat pân la înl turarea erorii.
12. 3. 4. 6. Achizi ionarea intelor (plotting controls)

Pentru a achizi iona o singur int şi pentru a se ob ine informa ii despre
aceasta, trebuie îndeplini i urm torii paşi:
- se plaseaz cursorul pe int şi se apas butonul din stânga ENTER PLOT( pentru
achizi ionare). În pozi ia intei va ap rea simbolul de achizi ionare [ ];
- informa iile despre int , cu excep ia relevmentului şi a distan ei, vor fi disponibile
abia la prima reactualizare a pozi iei acesteia. Sistemul poate accepta o reactualizare
minim de 1 secund ;
- pentru a reactualiza inta achizi ionat , se plaseaz cursorul deasupra simbolului [ ]
acesteia şi se apas butonul din centru. Prin clipire, simbolul va accepta selectarea. Apoi
se fixeaz cursorul deasupra pozi iei actuale a intei şi se apas butonul de achizi ionare
ENTER PLOT (butonul din stânga). Se genereaz un vector ce reprezint viteza şi
direc ia de deplasare a intei.
Not : Vectorii respectivi sunt relativi în mişcare relativ , sau adev ra i în
mişcare adev rat .
115
- pentru a şterge intele achizi ionate se plaseaz cursorul pe int şi se apas butonul din
dreapta;
- modul de prezentare al vectorului poate fi inversat prin ap sarea lung a butonului
VECTOR MODE. Astfel sunt reda i vectori adev ra i în mişcare relativ sau afişare
centrat şi vector relativi în mişcare adev rat .
Not : Eliberând butonul VECTOR MODE, modul de lucru al vectorilor revine
la normal.
Orice schimbare între mişcare relativ şi mişcare adev rat , sau între prezentarea
cu nordul sus (North-Up) sau cu prova sus (Head-Up) nu va cauza pierderea intelor
achizi ionate. Vectorii şi pozi iile anterioare ale acestora corespund mişc rii utilizate.
Achizi ionarea mai multor inte

Simultan pot fi achizi ionate maxim 20 de inte. Dup achizi ionare, fiec rei
inte i se atribuie un num r, pentru o recunoaştere mai uşoar a acestora. Pentru a
achizi iona alte inte, se asigur c nu sunt selectate alte func ii, apoi se execut
urm torii paşi:
- se plaseaz cursorul deasupra primei inte şi se apas butonul pentru achizi ionare
ENTER PLOT. Va ap rea simbolul [ ] în jurul pozi iei intei;
- se pozi ioneaz cursorul deasupra celei de-a doua inte, se apas butonul de
achizi ionare. În jurul intei respective va ap rea simbolul [ ]. Se mut cursorul la
urm toarea int ;
- opera iunea se repet pentru fiecare int in parte;
- pentru a şterge inte achizi ionate, se plaseaz cursorul pe inta şi se apas butonul din
dreapta.
12. 3. 5. Zona 5 - Informa ii şi meniuri
12. 3. 5. 1. Informa ii despre int (TARGET DATA)

Caseta Target Data este reprezentat pe ecranul radar în felul urm tor:
Informa iile referitoare la int sunt afişate în caseta Target Data. Datele pentru o
int achizi ionat sunt urm toarele:
- num rul intei (alocat automat);
- relevmentul (adev rat sau prova);
- distan a;
- viteza şi direc ia de deplasare (adev rate);
116
- CPA, TCPA, BCR (bow crossing range - distan a de trecere prin prova), BCT (bow
crossing time - timpul pân ce inta va trece prin prova) .
12. 3. 5. 2. Meniul CRT (Reglaje pentru monitor)

Pentru selectarea meniului CRT, trebuie îndeplini i urm torii paşi:
- se selecteaz caseta CRT şi se apas orice buton;
- meniurile vor fi înlocuite de urm toarele casete pentru butoane:
Reglajul contrastului şi al luminozit ii:

- se plaseaz cursorul în interiorul casetei corespunz toare, apoi caseta se va ilumina;
- se men ine ap sat oricare din cele trei butoane, apoi se roteşte trackerball-ul spre
stânga sau dreapta.
Not : Pentru a creşte luminozitatea sau contrastul, f r a intra în meniul CRT,
se in ap sate toate cele trei butoane.
Modificarea nivelurilor de luminozitate:
- se selecteaz caseta LEVEL;
- RADAR;
- se apas oricare din cele trei butoane şi vor ap rea urm toarele casete:
Figura 69 Reglarea nivelurilor de luminozitate
- se selecteaz caseta dorit ;

- se ine ap sat oricare din cele trei butoane şi se roteşte trackerball-ul în sus sau în jos;
- pentru a ieşi din acest meniu, se apas caseta END;
- pentru a ieşi din meniul CRT, se mut cursorul în interiorul cercului azimutal.
Selectarea modului de iluminare zi/noapte:
- se selecteaz caseta DAY/ NIGHT;
- se apas oricare din cele trei butoane.
Selectarea semnalului sonor pentru alarme:
- se selecteaz caseta AUDIO;
117
- se foloseşte orice buton pentru a schimba func ia pe oprit sau func ionare (Audio ON/
OFF).
12. 3. 5. 3. Meniul de achizi ionare a intelor (PLOT)

Acest meniu ne permite selectarea urm toarelor func ii:
- History ON/ OFF (pozi ii punctiforme anterioare ale intei);
- Guard ring (zona de gard );
- ştergerea tuturor intelor achizi ionate (DEL ALL);
- BCR/CPA;
- numerotarea intelor (LABELS);
- func ia pentru ieşirea din meniu END;
Pentru selectarea meniului de achizi ionare trebuie îndeplini i urm torii paşi:
- se selecteaz caseta PLOT şi se apas orice buton. Vor ap rea casetele meniului în
partea de jos-dreapta a ecranului:
Figura 70 Structura meniului PLOT
- pentru a activa/dezactiva modul de afişare a pozi iilor anterioare ale intei, se

selecteaz caseta HISTORY şi se apas orice buton;
- pentru a şterge toate intele achizi ionate, se selecteaz caseta DELL ALL. Se apas
orice buton pentru ştergerea acestora. Va ap rea urm torul avertisment: PRESS ANY
KEY TO CONFIRM.
Pentru schimbarea informa iilor din caseta Target Data trebuie îndeplini i
urm torii paşi:
- se selecteaz caseta BCR/ CPA;
- se apas orice buton pentru a schimba selectarea. CPA/ TCPA va fi înlocuit de BCR/
BCT;
- pentru activarea func iei de numerotare a intelor, se plaseaz cursorul pe caseta
LABELS şi se apas orice buton. Pentru dezactivarea func iei se repet opera iunea;
- pentru a ieşi din meniul de achizi ionare a intelor, se selecteaz caseta END şi se
apas oricare din cele trei butoane.
12. 3. 5. 4. Zonele de gard (GUARD)

Sunt disponibile dou zone de gard , una dintre acestea fix , iar cealalt
variabil . L imea ini iala a acestor zone este de 0.5 mile. Zonele de gard opereaz pe
sistemul de "c utare" a intelor în interiorul zonelor delimitate. Când se folosesc, trebuie
s se in cont de urm toarele:
- pentru amplificarea sistemului de "c utare" se poate apela la urm toarele
reglaje: GAIN/SEA/RAIN, corelare, lungimea impulsurilor şi func ia de m rire a
intelor;
- dac se foloseşte o scal mai mic decât raza cercurilor zonelor de gard ,
acestea nu se vor activa decât dup creşterea scalei;
118
Zona de gard fix
Aceasta se instaleaz ini ial între 4 şi 4,5 mile, dimensionat la scala radarului.
Pentru a activa aceast zon , se selecteaz func ia din meniul PLOT.
Not : 1. Ac ionarea ulterioar a butonului dezactiveaz zona de gard fix ,
acesta disp rând de pe ecran.
2. Dup activarea zonei de gard , intele sunt achizi ionate şi urm rite cu
un anumit simbol. În continuare urm rirea intelor se face manual prin folosirea
butoanelor SELECT şi ENTER PLOT.
Zona de gard variabil

Activarea acestei zone se face automat dup selectarea zonei de gard . Acesta
se instaleaz ini ial între 6 şi 6,5 mile, dimensionat la scala radarului. Zona de gard
variabil poate fi plasat la orice distan , între 5 şi 96 mile.
Pentru a modifica raza zonei de gard , se mut cursorul oriunde pe acesta (cu
excep ia capetelor) şi se apas SELECT. Rotirea ulterioar a trackerball-ului va
modifica distan a. Pentru a fixa o nou raz se apas din nou SELECT.
Limitele în relevment a zonelor de gard
Limitele acestor cercuri sunt ini ial fixate pe relevmentele prova-tribord şi
prova-babord de 45º ale navei proprii.
Pentru a modifica aceste limite, trebuie îndeplini i urm torii paşi:
- se selecteaz meniul PLOT, apoi func ia GUARD;
- se plaseaz cursorul la unul dintre capetele cercului de raz variabil şi se apas
SELECT;
- se roteşte trackerball-ul pentru a micşora/creşte unghiul. Limita minim în babord este
de 5º, iar limita maxim în tribord este de 180º, pornind de la nava proprie;
- se apas butonul SELECT pentru a fixa valoarea nou ;
- pentru dezactivarea cercului de raz variabil se apas SELECT, se plaseaz cursorul
oriunde pe acesta, apoi se apas butonul din dreapta.
12. 3. 5. 5. Manevra de încercare (TRIAL)

Aceast func ie ne ofer o reprezentare grafic a unei eventuale situa ii de
evitare. Aceast situa ie poate cuprinde modific ri ale vitezei şi direc iei de deplasare
ale navei, cât şi diferite situa ii de evitare ale unor inte.
Not : Înaintea folosirii manevrei de încercare , vectorii intei trebuie trecu i pe
modul relativ, astfel încât rezultatul unei schimb ri de drum sau de vitez s poat fi
mai uşor evaluat.
Pentru selectarea manevrei de încercare, trebuie îndeplini i urm torii paşi:
- se selecteaz caseta TRIAL şi se apas orice buton;
- casetele CPA/ TCA vor fi înlocuite cu caseta de mai jos:
Figura 71 Manevra de încercare
119
- cursorul va fi plasat automat pe caseta TRIAL MANOEUVRE. Deasupra vor ap rea
urm toarele casete:
- punctat se afişeaz mişcarea relativ a intei pân trece timpul de întârziere (delay), iar
cu linie continu va afişa vectorul relativ al intei pentru noii parametrii de mişcare ai
navei proprii (noul drum şi noua viteza) ;
- dac viteza/ direc ia de deplasare necesit schimb ri, influen ele acestor schimb ri pot
fi observate imediat pe ecran deoarece vectorii intelor îşi vor schimba pozi ia relativ
fa de nava proprie;
- pentru modificarea vitezei şi a direc iei de deplasare se apas butonul potrivit şi se
roteşte trackerball-ul;
- pentru a ieşi din manevra de încercare se aduce timpul de întârziere (delay) la 0.
Not : Exerci iul de încercare se întrerupe în func ie de timpul setat anterior
(delay).
12. 3. 5. 6. Meniul de naviga ie (NAV MENU)

Acest meniu permite accesul la urm toarele func ii:
- linia de relevment curba;
- punctele de schimbare de drum;
- paralele indicatoare;
- achizi ionare.
Pentru selectarea meniului de naviga ie, se plaseaz cursorul deasupra casetei
NAV şi se apas orice buton.
12. 3. 5. 7. Paralele indicatoare (PI)

Aceast func ie vine în ajutorul utilizatorului în zonele periculoase. În cercul
azimutal pot fi redate patru linii paralele independente.
SELECTAREA PARALELELOR INDICATOARE

Se selecteaz caseta PI, apoi se efectueaz urm torii paşi:
- se apas butonul din stânga pentru introducerea unei linii. Cursorul va fi pozi ionat pe
mijlocul liniei şi ne va oferi informa ii asupra distan ei şi a direc iei;
- rotirea trackerball-ului regleaz doar distan a, iar prin ap sarea butonului din centru se
poate deselecta cursorul de pe linie;
- dac se ine ap sat butonul din stânga se poate regla şi relevmentul;
- pentru deselectare se apas butonul din centru, linia paralel r mânând orientat ;
- pentru introducerea altei linii paralele, se apas caseta PI, apoi butonul din stânga. Va
ap rea o linie punctat , paralel cu prima, cursorul fiind plasat pe mijlocul acesteia.
Mişcarea acestei linii este independent fa de prima, dar se face în aceeaşi
manier . Pot fi introduse patru linii. Pentru ştergerea unei linii, se selecteaz şi se apas
butonul din dreapta.
120
13. SIMULATORUL RADAR FURUNO
Softul profesional Navi-Trainer permite simularea opera iilor a mai multor tipuri
de radar pe pun ile de comand de exerci iu. De exemplu, dac se selecteaz FURUNO
din meniul de start pentru oricare punte şi se ruleaz simulatorul, aceast punte va opera
în concordan cu programul de simulare FURUNO.
Pe ecranul monitorului conectat la acest computer va apare panoul de comand
al radarului cu mesajul de „Standby” pe interiorul cercului azimutal.
13. 1. ASPECTUL GRAFIC ŞI DISTRIBU IA FUNC IILOR PE ECRAN
Aspectul grafic şi distribu ia func iilor pe ecran este prezentat în figura 72

Tastele sunt grupate în trei sec iuni:
1. Tastele principale care se g sesc în partea de jos a panoului de comand ;
2. Unitatea instrumentelor localizat în partea dreapt ;
3. Sec iunea func iilor ARPA şi tastele de meniu în partea dreapt jos.
Figura 72 Aspectul grafic şi distribu ia func iilor pe ecranul radarului
13. 1. 1. Tastele localizate în partea de jos a ecranului
„POWER OFF” – pentru a ieşi din programul de simulare al radarului.
„ST-BY/TX” – pentru a schimba între func ia de standby şi cea de emisie.

Atunci când radarul se afl pe emisie, undele radar sunt emise de c tre anten
121
şi ecourile intelor vor ap rea pe ecran.
„BRILL” – pentru a regla luminozitatea.
„ACQ” – folosit pentru a achizi iona inte.
„AUDIO OFF” – pentru a opri alarma sonor .
„VRM” – tast rotativ . M soar distan a la o int . Se apas ON pentru a

afişa un VRM, apoi se opereaz tasta rotativ pentru a seta VRM-ul în
marginea interioara a intei. Valoarea distan ei va ap rea în partea de jos a
ecranului.
„RANGE” – pentru a selecta raza cercului azimutal cuprins între 0.125; 0.25;
0.5; 0.75; 1.5; 3; 6; 12; 16; 24; 32; 48; 120 Mm.
„A/C SEA” – pentru a reduce parazi ii datora i valurilor din vecin tatea navei
proprii.
„A/C RAIN” – pentru a reduce parazi ii datora i ploii şi z pezii.
„A/C AUTO” – pentru a reduce în mod automat parazi ii datora i valurilor şi

precipita iilor.
„EBL” – relevment mobil; tast rotativ . Pentru a m sura relevmentul la o

int . Se apas ON pentru a afişa un EBL, apoi se opereaz butonul
corespunz tor pentru a intersecta inta cu EBL-ul. Valoarea relevmentului va
fi afişat în partea de jos.
„HM OFF” – se ine ap sat pentru a şterge marcajul liniei prova (heading
mark).
„ECHO TRAILS” – pentru a afişa urmele intelor.
„MODE” – pentru a selecta modul de afişare (North-Up, True Motion, Head-

Up, Cursor gyro head-up, Course-up).
„GUARD ALARM” – pentru a seta, dezactiva şi anula zona de gard .
„EBL OFFSET” – pentru a muta/reseta centrul EBL-ului.
122
„OFF CENTER” – pentru a reseta pozi ia navei proprii.
„X 2 ZOOM” – pentru a dubla m rimea zonei dintre nava proprie şi o pozi ie

de pe ecran, mutând nava proprie înspre înapoi.
„BKGD COLOR” – seteaz culoarea de fundal.
„INDEX LINES” – afişeaz /ascunde paralele indicatoare.
„CU, TM RESET” – în modul „course-up” se aduce linia prova este 000o; în

modul true motion” (mişcare adev rat ) pozi ia navei proprii se afişeaz la
50% din raza ecranului în direc ia pupa.
„INT REJECT” – pentru a reduce interferen ele de la alte radare. Este setat la
valoarea „2” pentru folosire în mod curent.
„RINGS” – afişeaz /ascunde cercurile fixe de distan (range rings) şi

regleaz intensitatea luminozit ii lor (intervalul dintre inele este: 0.025;
0.05; 0.1; 0.25; 0.5; 1; 2; 4; 8; 20 Mm).
13. 1. 2. Sec iunea func iilor ARPA şi a tastelor de meniu
„RADAR MENU” – afişeaz meniurile radarului.
„E, AUTO PLOT MENU” – afişeaz meniul plotting-ului electronic

(plotting manual) sau meniul plottingului automat (op ional).
„NAV MENU” – afişeaz meniurile de naviga ie
„TASTE NUMERICE” – se introduc valori numerice.
„CANCEL” – pentru a şterge marcajul intelor achizi ionate (scoate intele

din urm rire).
„ENTER” – tast de confirmare.
123
„ORIGIN MARK” – pentru a afişa/ascunde marcajul de origine.
„VECTOR TRUE/REL” – pentru a seta vectorul intei ca vector real sau

relativ.
„VECTOR TIME” – seteaz lungimea vectorului intei.
„TARGET DATA” – afişeaz date despre inta achizi ionat .
„TARGET BASED SPEED” – afişeaz viteza navei în raport cu o int fix .
„AUTO PLOT” – pentru a porni/opri achizi ia automat a intelor.
„TRIAL” – pentru a executa manevra „trial” (de încercare).
„LOST TARGET” – şterge intele pierdute.
„HISTORY” – afişeaz pozi iile trecute ale intelor urm rite.
13. 1. 3. Afişarea marcajelor şi indicatoarelor
Afişajul general al ecranului radar este prezentat în figura 73.

Elementele de pe ecran sunt dispuse în jurul cercului azimutal în urm toarea
ordine:
- col ul sus stânga – informa ii despre tipul de imagine radar şi pozi ia cursorului
radar;
- partea de sus a zonei centrale – informa ii despre drumul şi viteza navei proprii;
- col ul din dreapta sus – informa ii ARPA;
- centru dreapta – meniuri (afişate la cererea operatorului);
- dreapta jos – informa ii despre zona de gard , urme ale intelor şi cercuri de
distan variabil ;
- mijlocul par ii de jos – parametrii regla i din meniu (afişa i la cererea
operatorului);
- col ul din stânga jos – informa ii despre resetarea pozi iei navei proprii şi a EBL-
ului.
124
Figura 73 Afişajul general al radarului
13. 2. TIPURI DE IMAGINI RADAR AFIŞATE
Acest radar afişeaz urm toarele tipuri de imagini radar

1. Mişcare adev rat (True Motion) – relevment prova şi adev rat – North Up;
2. Mişcare relativ – relevment adev rat şi prova – Head-Up;
3. Mişcare relativ – relevment adev rat şi prova – Cursor giro head-up;
4. Mişcare relativ – relevment adev rat şi prova – Course-up.
Pentru a selecta una din imaginile radar de mai sus se apas succesiv butonul „MODE”.
Modul Head-Up: Se afişeaz linia prova a navei în partea de sus a ecranului. Se
utilizeaz pentru naviga ia în locuri înguste sau canale de naviga ie. Un dezavantaj al
acestei orient ri îl reprezint faptul c imaginea nu este stabilizat la gira ia navei,
putând ap rea ecouri false.
125
Modul Cursor Gyro Head-Up: Aceast orientare func ioneaz la fel ca şi modul
head-up cu diferen a ca scala relevmentului este conectat la girocompas. Acest lucru
permite aflarea cu uşurin a a relevmentului adev rat. Cercul azimutal se roteşte astfel
încât în orice moment pe partea central de sus este afişat drumul giro.
Modul Course-Up: se afişeaz drumul navei în partea de sus a ecranului radar.
Pentru a porni aceast func ie, se conduce nava în direc ia dorit şi apoi se
selecteaz course-up. Marcajul direc iei este fixat mai întâi la zero grade şi apoi se
mişc odat cu înaintarea navei. Deoarece direc ia dorit este întotdeauna la zero grade,
se poate afla dac nava este ab tut de la drum. Imaginea este stabilizat la gira ia
navei, deci nu vor fi afişate ecouri false.
Pentru a schimba direc ia marcata, se îndreapt nava pe noul drum şi apoi se
apas butonul „CU,TM RESET”, astfel linia prova revine pe direc ia 000o.
Modul North-Up: afişeaz nordul în partea de sus a ecranului. intele sunt
afişate la distan ele m surate în direc ia adev rat de la nava proprie, ap rând ca şi cum
se vizualizeaz o hart marin . Deoarece navele nu se mişc , imaginea este stabilizat la
gira ia navei. Aceast orientare este folositoare pentru naviga ia în mare liber .
True Motion – Mişcare Real : afişeaz nava proprie şi mişcarea real a intelor.
Deoarece marcajul navei proprii este în mişcare, acesta se opreşte când pozi ia
sa este la 75% din raza cercului azimutal folosit. Dac se doreşte ca nava proprie s se
mişte continuu pe ecran se poate reveni în mod automat cu marcajul navei proprii la
50% în direc ia pupa. Acest lucru poate fi efectuat prin setarea TM AUTO RESET pe
pozi ia ON în meniul FUNCTIONS (din meniul radarului).
Se poate reveni de asemenea şi manual prin ap sarea butonului „CU, TM
RESET”.
Alarma de veghe
Aceasta func ioneaz ca un ceas cu alarm , emi ând un sunet atunci când timpul
prestabilit s-a scurs. Pentru a preveni emiterea sunetului, trebuie s fie ap sat butonul
AUDIO OFF înainte ca timpul setat s se scurg . Intervalul de timp poate fi setat la 6
minute, 10 minute, 12 minute, 15 minute sau 20 de minute. Aceast func ie asigur
supravegherea continu a radarului.
13. 3. STRUCTURA MENIURILOR
Tastele meniului
Acest radar are 3 taste de meniu: RADAR MENU, E.AUTO PLOT MENU şi
NAV MENU. Tabelul de mai jos descrie func iile acestor taste:
Tasta Meniului Func ia
RADAR MENU - Afişeaz func iile meniului
E.AUTO PLOT MENU - Seteaz m rimea marcajului în plotarea electronic a
intelor
- Seteaz condi iile în plotare automat (dac radarul este
dotat cu Auto Plotter)
NAV MENIU - Selecteaz datele de naviga ie care vor fi afişate
- Cu conexiunea unui Auto Plotter (op ional), afişeaz de
asemenea meniul Video Plotter-ului
Setarea op iunilor meniului

Procedura urm toare va ilustra modul în care se pot seta op iunile meniului
126
1. Se apas tasta meniului corespunz toare;
2. Se apas tasta numeric pentru a selecta item-ul respectiv;
3. Se apas aceeaşi tast numerica de la pasul 2;
4. Se apas tasta ENTER pentru a înregistra op iunea selectat ;
5. Pentru a schimba op iunea unui alt item se repet paşii de la 2 la 4;
6. Pentru a termina se apas tasta meniului de la pasul 1.
Descrierea meniului radarului

Se apas tasta RADAR MENU, pe ecran vor ap rea urm toarele op iuni:
1. Pulsewidth
2. Echo Stretch
3. Echo Average
4. Echo Color
5. Ship’s speed
6. Index Lines
7. Radar
Pentru a continua se apas tasta numeric 7 şi vor fi afişate:
1. Functions
2. No. 1 EBL
3. No. 2 EBL
4. No. 1 VRM
5. No. 2 VRM
6. Trail Grad – nu este opera ional
7. Pulsewidth 1
8. Pulsewidth 2
9. Next Page
Pentru a vizualiza şi restul op iunilor se apas tasta 9 – NEXT Page
1. Previous Page
2. Cursor Ref
3. Guard Alarm
4. Bearing Scale
Meniul Descrierea
Func iile meniului
PULSE WIDTH Lungimea impulsului - poate fi selectat pentru scale cuprinse
între 0.75 şi 24 de mile. Se pot seta doua lungimi ale impulsului
(1 şi 2) pentru fiecare scala în parte.
ECHO STRETCH Expandarea intei.
ECHO COLOR Culoarea intelor.
SHIP’S SPEED Seteaz metoda de introducere a vitezei navei; manual sau de la
loch. Când este selectat manual pe ultima linie a afişajului va fi
afişat „6 SHIP SPEED MAN = **.** KTS”, iar de la tastele
numerice se poate introduce valoare numerica a vitezei.
INDEX LINES Afişeaz paralele indicatoare.
Meniul RADAR1
No.1 EBL Seteaz relevmentul de referin a pentru fiecare EBL; adev rat
No.2 EBL sau prova.
No.1 VRM Selecteaz unitatea de m sura a razei pentru fiecare VRM;
127
No.2 VRM kilometri, mile marine şi mile terestre.
TRAIL GRAD Gradarea intei în luminozitate – nu este opera ionala aceast
func ie.
PULSEWIDTH 1 Seteaz lungimea impulsului pentru butonul nr.1 din meniul
func iilor pentru scale cuprinse între 0.75 şi 24 mile.
PULSEWIDTH 2 Seteaz lungimea impulsului pentru butonul nr.2 din meniul
func iilor pentru scale cuprinse între 0.75 şi 24 mile.
Meniul RADAR2
CURSOR REF Afişeaz relevmentul cursorului ca relevment prova sau
adev rat.
GUARD ALARM Seteaz tipul alarmei. „IN” genereaz o alarma când intele intr
în zona de gard şi „OUT” atunci când intele ies din zona de
gard .
BEARING SCALE Scala la care opereaz relevmentele mobile.
13. 4. VRM (CERCURI DE DISTAN VARIABIL )
Afişarea sau ştergerea VRM-urilor

Pentru a afişa/şterge VRM-urile:
1. Se apas tasta „VRM ON”. VRM nr.1 va ap rea şi se va afişa
distan a m surat în col ul din dreapta jos;
2. Se apas tasta „VRM ON” din nou. VRM-ul nr.2 va fi afişat şi
distan a m surata va fi afişat în dreapta jos;
3. Fiecare ap sare a tastei „VRM ON” va selecta VRM-ul corespunz tor pentru
m surarea distan ei, prin operarea tastei rotative VRM. În col ul din dreapta jos
va ap rea valoarea relevmentului m surat;
4. Pentru a şterge un VRM, se apas tasta „VRM OFF”. Marcajul activ şi
informa ia despre el vor fi şterse. Se apas tasta din nou pentru a şterge VRM-ul
r mas în caz c acesta a fost activat.
Selectarea unit ii de m sur :
Unitatea de m sur pentru fiecare VRM poate fi setat pentru a fi m surat în
mile marine, kilometrii şi mile terestre în meniul RADAR 1.
13. 5. EBL (RELEVMENTE MOBILE)
13. 5. 1. Afişarea sau ştergerea EBL
1. Se apas tasta „EBL ON”. EBL-ul nr.1 va ap rea şi într-o c su (în

partea din stânga jos) cu culoarea relevmentului va fi afişat valoarea
acestuia;
2. Se apas tasta „EBL ON” din nou. EBL-ul nr.2 va ap rea şi c su a
corespunz toare se va colora mai intens;
3. Fiecare ap sare a tastei EBL ON va selecta pe rând unul din EBL-uri pentru
m surarea relevmentului prin operarea tastei rotative EBL. C su a
dreptunghiular se va colora în mod corespunz tor select rii unuia din cele dou
relevmente mobile;
4. Pentru a şterge un EBL se apas tasta EBL OFF. Marcajul inactiv şi afişajul s u
vor fi şterse. Se apas tasta din nou pentru a şterge şi cel lalt EBL.
128
Selectarea relevmentului referin : Relevmentul referin a pentru fiecare EBL
poate fi selectat la adev rat (true) sau prova (relative), în meniul RADAR 1.
13. 5. 2. Repozi ionarea originii EBL
Predic ia drumului altor inte

Se urmeaz procedura de mai jos pentru a prezice drumul altei inte:
1. Se afişeaz EBL-ul nr.1 sau nr.2;

2. Se opereaz trackball-ul pentru a seta cursorul pe inta al c rui
drum trebuie determinat;
3. Se apas tasta EBL OFFSET. Originea EBL-ului selectat se va muta în pozi ia
cursorului;
4. Se apas tasta EBL OFFSET din nou pentru fixarea EBL-ului în pozi ia dorit ;
5. Se aşteapt câteva minute. Se opereaz tasta rotativ EBL pentru a intersecta
inta cu EBL-ul;
6. Dac EBL-ul trece prin pozi ia navei proprii, inta s-ar putea afla pe un drum de
coliziune cu nava proprie;
7. Pentru a anula repozi ionarea EBL-ului se apas tasta EBL OFFSET.
M surarea distantei şi a relevmentului dintre dou inte
1. Se afişeaz EBL-ul nr.1 sau nr.2;
2. Se apas tasta EBL OFFSET. Originea EBL-ulului se mut în
pozi ia cursorului;
3. Se opereaz trackball-ul pentru a pozi iona cursorul pe inta de
la care trebuie m surate distan a şi relevmentul spre alt int ;
4. Se apas tasta EBL OFFSET pentru a fixa originea EBL-ului;
5. Se opereaz tasta rotativ pân intersecteaz cea de a 2-a int ;
6. Se opereaz tasta rotativ VRM pentru a regla VRM-ul nr.1 (sau nr.2) pân
intersecteaz cealalt int ;
7. Relevmentul şi distan a dintre cele dou inte vor fi afişate în partea de jos a
ecranului.
13. 6. SETAREA ALARMEI DE GARD
Alarma de gard porneşte atunci când o int intr în zona de gard setat de
c tre utilizator. Se poate seta ca alarma s porneasc când inta intr în zon sau când
iese din aceasta. Valoarea unghiular a zonei de gard poate fi setat între 0o şi 360o.
Not : Alarma este un ajutor pentru prevenirea coliziunilor, dar acest lucru nu îl
scuteşte pe operator de responsabilitatea de a men ine o veghe vizual pentru posibilele
situa ii de coliziune.
Tipuri de alarme
Alarma „ IN”: Aceast alarm porneşte când intele radar intr în zona de gard .
inta care intr în aceast zon clipeşte.
Alarma „OUT”: Aceast alarm porneşte când intele radar ies din zona de
gard .
Selectarea tipului de alarm : Se poate selecta tipul de alarm la „In” sau „Out”
în meniul RADAR 2 din GUARD ALARM
Setarea zonei de gard
129
1. Se opereaz trackball-ul pentru a pozi iona cursorul acolo unde,
trebuie setat marginea din stânga sus (stânga jos) a zonei de
gard . Se apas tasta „GUARD ALARM”. Va ap rea pe ecran
„SET GUARD” în col ul din dreapta jos a ecranului;
2. Se roteşte trackball-ul în sensul acelor de ceasornic pentru a pozi iona cursorul
acolo unde trebuie setat marginea din dreapta jos (dreapta sus) a zonei de gard .
Se apas tasta „GUARD ALARM”. Indica ia „GUARD ALARM” va înlocui
indica ia „SET GUARD”. Zona de gard este astfel setat .
Observa ii asupra zonei de gard
- Se poate de asemenea seta ca zon de gard un sector circular dac punctul de
început al zonei de gard este setat în aceeaşi pozi ie cu punctul final.
- Zona de gard r mâne pe ecran atunci când scala radarului se schimb . Dac
scala radarului este mai mic decât raza zonei de gard , indica ia „GUARD
ALM” va fi înlocuit de indica ia „GUARD OUT”. În acest caz se creşte scala
radarului pentru a afişa zona de gard .
Dezactivarea alarmei: Atunci când o int intra în zona de gard , porneşte
alarma sonor şi inta vizat începe s clipeasc . Se poate opri alarma sonor prin
ap sarea tastei „GUARD ALARM”. Indica ia „GUARD ACKN” va fi înlocuit de
„GUARD ALM”. Acest lucru dezactiveaz alarma de gard . Pentru a fi reactivat se
apas tasta „GUARD ALARM” din nou. „GUARD ALM” înlocuieşte „GUARD
ACKN”.
Anularea zonei de gard : Se apas şi se tine ap sat butonul „GUARD ALARM”

(pentru cel pu in 3 secunde) pentru a şterge zona de gard şi indicatorul „GUARD
ALM”.
13. 7. SCHIMBAREA ORIGINII CERCULUI AZIMUTAL (OFF-CENTER)
De exemplu pentru a schimba originea în partea de sus:

1. Se opereaz trackball-ul pentru a pozi iona cursorul în partea de
sus fa de centrul normal al cercului azimutal;
2. Se apas tasta „OFF CENTER”. Pozi ia navei proprii se mut în
pozi ia cursorului şi vederea înspre înainte se m reşte.
Anularea schimb rii originii centrului cercului azimutal: Se apas tasta „OFF
CENTER”; pozi ia navei proprii se mut în centrul ecranului radar.
13. 8. FUNC IA ZOOM

DUBLAREA SCALEI ÎNTR-O ANUMIT ZON
Pentru a dubla m rimea zonei adiacente, de exemplu, la o mic insul

din bordul tribord al navei proprii, se procedeaz astfel:
1. Se opereaz trackball-ul pentru a pozi iona cursorul în zona care se
doreşte a fi m rit ;
2. Se apas tasta „X2 ZOOM”. Zona dintre cursor şi nava proprie este dublat .
Mesajul „ZOOM” va ap rea în partea din stânga jos a ecranului.
Anularea: Se apas tasta „X2 ZOOM”.
Nota: Func ia zoom este inoperant atunci când func ia off-center este pornit .
130
13. 9. PARALELE INDICATOARE
Se pot afişa paralele indicatoare cu EBL-ul nr.2. (EBL-ul nr.2 trebuie s fie
afişat înainte de operarea paralelor indicatoare). Ele sunt utile pentru men inerea cu
acurate e a navei pe drumul deasupra fundului utilizând un reper fix. Se pot opera
paralele indicatoare cu ajutorul tastei rotative EBL. Distan a dintre linii poate fi
modificat cu VRM-ul nr. 2 sau prin introducere manual a distan ei de la tastele
numerice.
Afişarea Paralelelor Indicatoare:
1. Se apas tasta „INDEX LINES” apoi pe ecran vor fi afişate paralele indicatoare.
2. Se opereaz tasta rotativ EBL pentru a roti EBL-ul nr.2 şi paralele indicatoare
Setarea distan ei între paralele indicatoare:
1. Se apas tasta „RADAR MENU”;
2. Se apas tasta 6 pentru a selecta „INDEX LINES”;
3. Se apas tasta „6” din nou pentru a selecta metoda de a introduce a distan ei,
cu VRM-ului nr.2 sau de la tastele numerice. Se poate modifica distan a între
paralelele indicatoare cu VRM-ul nr.2 sau se introduce manual distan a între
paralele cu ajutorul tastelor numerice;
4. Se apas tasta „ENTER”.
13. 10. VEGHEA LA ANCOR
Func iile de veghe la ancor mai ales în modul standby, sunt utile pentru a
informa utilizatorul dac ancora grapeaz . Pentru ca func ia s fie operabil sunt
necesare date de naviga ie şi informa ii fizice despre nav .
Atunci când se porneşte veghea la ancor o figur de forma unei nave va ap rea
pe ecran; de asemenea, va fi afişat o linie punctat pornind de la prova navei. Un cerc
care arat raza alarmei poate fi afişat pe ecran. Atunci când mişcarea navei dep şeşte
cea a razei de alarm , porneşte un sunet pentru a informa despre acest lucru. Acesta
poate fi oprit prin ap sarea tastei „AUDIO OFF”.
Aceast func ie nu este opera ional în simulator.
13. 11. URMELE INTELOR
Se pot afişa urmele tuturor ecourilor pentru a determina mişcarea intelor.

Urmele pot fi afişate în mişcare adev rat sau relativ şi în diferite grad ri ale
luminozit ii.
Referin a relevment: Se pot afişa urmele intelor în mişcare adev rat sau
relativ . Mişcarea adev rat necesit date de intrare referitoare la viteza şi drumul navei
proprii.
Procedura:Se apas alternativ tasta VECTOR TRUE/REL.
Gradarea luminozit ii urmelor: nu este opera ional în simulator.
Pornirea afiş rii urmelor ecourilor
Se apas tasta „ECHO TRAILS” pentru a porni aceasta func ie, apoi:
- Perioada de timp pentru afişarea urmelor apare în col ul din dreapta jos;
- Urmele intelor încep s se m reasc ;
- Când timpul de urm rire se scurge, cronometrul se opreşte şi urmele cele mai
vechi sunt şterse.
131
Selectarea timpului de urm rire
Timpul de urm rire apare pe ecran pentru confirmare. Când timpul de urm rire
se scurge vechile urme sunt şterse. Se poate selecta timpul de urm rire prin ap sarea
tastei „ECHO TRAILS”. Fiecare ap sare a tastei pân în primele 5 secunde de la
ap sarea precedent va schimba timpul de urm rire în ordinea urm toare: 30 de
secunde, 1 minut, 3 minute, 6 minute, 15 minute, 30 minute şi continuu.
Ştergerea Urmelor
Se ine ap sat butonul ECHO TRAILS (mai mult de 3 secunde) pân când toate
urmele vor fi şterse. Apoi urmele se vor forma din nou.
Anularea afiş rii urmelor: Se apas tasta „ECHO TRAILS”.
13. 12. PLOTAREA ELECTRONIC
Se pot achizi iona manual 10 inte şi afişa succesiv datele referitoare la acestea.
Pentru fiecare int achizi ionat , acest radar ploteaz ultimele 5 pozi ii, afişeaz date de
naviga ie, vitez şi drum printr-un vector.
Datele afişate pentru int sunt:

- Relevment (de la nava proprie);
- Distan a;
- Drum;
- Viteza;
- CPA;
- TCPA.
13. 12. 1. Func ia History
Ultimele 4 pozi ii ale intelor achizi ionate sunt afişate pe ecran prin puncte.
Punctele sunt şterse unul câte unul pentru a face loc ultimei pozi ii.
Paşi pentru efectuarea unei plot ri:

Pentru a achizi iona o inta:
1. Se opereaz trackball-ul pentru a pozi iona cursorul pe inta dorit ;
2. Se apas tasta „ACQ”.
13. 12. 2. Afişajul vectorial
Dac o int este achizi ionat , dup minim 2 rota ii ale antenei se calculeaz
elementele intei (drum, viteza, CPA, TCPA). Se afişeaz apoi vectorul intei (spa iul
parcurs de inta în viitor pentru o anumit perioad de timp).
VECTOR TIME – intervalul de timp pentru care este afişat vectorul intei. Se
poate selecta intervalul de timp pentru vectorul intei prin ap sarea succesiva a
butonului VECTOR TIME (de la 1 la 10 minute).
VECTOR BEARING REFERENCE – referin a relevmentului – relevmentul
vectorilor poate fi afişat ca relevment adev rat sau prova prin ap sare tastei „VECTOR
TRUE/REL”.
132
13. 12. 3. Ştergerea intelor achizi ionate
Cu ajutorul trackball-ului,l una câte una:

1. Se opereaz trackball-ul pentru a pozi iona cursorul pe marcajul intei ce
urmeaz a fi ştears ;
2. Se apas tasta „CANCEL”.
Toate intele:
Se ine ap sat tasta „CANCEL” (mai mult de 5 secunde) pân când toate intele
achizi ionate dispar.
13. 12. 4. Datele intelor achizi ionate
Datele de naviga ie despre intele achizi ionate vor ap rea în col ul din dreapta
sus a ecranului. Aceste date sunt:
- RANGE: distan a de la nava proprie pân la ultima pozi ie a intei;
- BEARING: relevmentul de la nava proprie pân la int , în relevment adev rat sau
prova;
- COURSE: drumul intei;
- SPEED: viteza real a intei;
- CPA: distan a pân la punctul de cea mai mare apropiere;
- TCPA: timpul pân la CPA.
133
Bibliografie
1. R. Boşneagu Radarul anticoliziune-ARPA, ed. ANMB, Constan a, 1999

2. R. Boşneagu Naviga ie şi hidrometeorologie marin , ed. ANMB, Constan a,
1997
3. R. Boşneagu Cinematic naval şi naviga ie radar, ANMB, Constan a, 2003
4. C. Ciubotaru Utilizarea observa iilor radar în cinematica naval , ed. IMMB,
Constan a, 1984
5. D. House Navigation for Masters, Editura Witherby & Co Ltd.London,
1995
6. G. J SONNENBERG Radar and Electronic Navigation, ed. Butterwoths,
Londra, 1988
7. *** Marine radar equipment JMA-5310-6 Instrution manual,
Japan Radio Co., Ltd, 2003
8. *** Navi-trainer professional 3000 Trainee manual, Transas Marine
Ltd. March, 2001
134

Cinematica Navala Si RADAR

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cinematica Navala Si RADAR

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

1. 1. PLANŞETA RADAR - CON INUT

330 30 0,5 1,5 2,5 3,5 4,5 5,5

0,25 0,75 1,25 1,75 2,25 2,75

OBS Nava pr. A B C

Figura 1 Planşeta radar

1. 2. TERMINOLOGIE UTILIZAT ÎN LUCRUL CU PLANŞETA RADAR

În lucrul cu planşeta radar se utilizeaz urm toarele nota ii şi simboluri:

1. 3. REGULI DE LUCRU PE PLANŞETA RADAR

În lucrul pe planşeta radar se respect urm toarele reguli:

1. 4. 1. Determinarea MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp, în N-up

Figura 2 Determinarea MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp (N-UP)

Algoritm de opera ii:

Utilizarea diagramei de interpolare a timpului

Figura 3 Utilizarea diagramei de interpolare a timpului

1. Se identific pe diagram pozi ia segmentului A0A şi intervalul de timp

1. 4. 2. Determinarea MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp, în H - up

Figura 4 Determinarea MRi, CPA, TCPA, DA, VA, (H - UP)

Algoritm de opera ii:

Figura 5. Determinarea DA, şi Asp (H - UP)

8. Viteza intei VA se determin func ie de m rimea segmentului WA (spa iul

Figura 6 Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului imediat

Algoritmul de opera ii:

250 A0` 110

Figura 8 Evitarea coliziunii prin reducerea vitezei imediat

Algoritm de opera ii:

Figura 9 Evitarea coliziunii prin reducerea vitezei imediat f r plotare de control

Figura 10 Evitarea coliziunii prin creşterea vitezei imediat

Algoritm de opera ii:

250 MRi A2 110

Figura 11 Evitarea coliziunii prin creşterea vitezei imediat f r plotare de control

Figura 12 Evitarea coliziunii prin stopare imediat

Algoritm de opera ii:

Figura 13 Evitarea coliziunii prin stopare imediat f r plotare de control

Figura 14 Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului şi reducerea vitezei imediat

ALGORITM DE OPERA II:

Figura 15 Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului şi reducerea vitezei imediat f r

Figura 16 Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului şi creşterea vitezei imediat

Algoritm de opera ii:

nCPA A0` 100

280 MRi nCPA nDN 80

Figura 18 Evitarea coliziunii prin schimbarea drumului dup un timp alocat

Algoritm de opera ii:

3. 2. EVITAREA COLIZIUNII PRIN REDUCEREA

Figura 19 Evitarea coliziunii prin reducerea vitezei dup un timp alocat

Algoritm de opera ii:

3. 3. EVITAREA COLIZIUNII PRIN CREŞTEREA

Figura 20 Evitarea coliziunii prin creşterea vitezei dup un timp alocat

Algoritm de opera ii:

3. 4. EVITAREA COLIZIUNII PRIN SCHIMBAREA DRUMULUI

Algoritm de opera ii:

3. 5. EVITAREA COLIZIUNII PRIN SCHIMBAREA DRUMULUI

Algoritm de opera ii:

3. 6. EVITAREA COLIZIUNII PRIN REDUCERA VITEZEI

Algoritm de opera ii:

3. 7. EVITAREA COLIZIUNII PRIN CREŞTEREA VITEZEI LIMITAT ŞI

Algoritm de opera ii:

Figura 24 Evitarea coliziunii prin creşterea vitezei limitat şi schimbare drumului

4 1. INTA SCHIMB DE DRUM

Figura 25 inta schimb de drum

Algoritm de opera ii:

Figura 26 inta reduce viteza

Algoritm de opera ii:

240 nMR 120