Collectionsystem

MIKE URBAN
SISTEM DE COLECTARE
Software DHI 2007

Dezvoltarea de software de catre: DHI Software
Scris de catre: DHI Software
2
G:\f-share\MikeZero\new\source\manuals\MIKEURBAN\UserGuide\CSCover.fm 22January 2007 5.52 a.m.
3
4
Va rugam sa luati nota
Drept de reproducere
Acest document se refera la un software de computer care este protejat de dreptul de
autor (copyright). Toate drepturile sunt rezervate. Copierea sau alta reproducere a acestui
manual , sau a programelor legate de el, este interzisa fara consimţământul scris al DHI
Water & Environment (DHI). Pentru alte detalii, va rugam sa consultati “Acordul
Dumneavoastra de licenta de software DHI”.
Responsabilitate limitata
Responsabilitatea DHI este limitata asa cum este specificat in Sectiunea III a “Acordului
Dumneavoastra de licenta DHI”:
“IN NICI UN CAZ, DHI SAU REPREZENTANTII SAI (AGENTI SAU FURNIZORI) NU
SUNT RESPONSABILI PENTRU ORICE FEL DE DAUNE INCLUZAND, FARA A FI
LIMITATE LA, DAUNE SPECIALE, INDIRECTE, INCIDENTALE SAU CONSECUTIVE
SAU DAUNE PRICINUITE DE PIERDERI ALE PROFITULUI COMERCIAL, SAU ALE
ECONOMIILOR, INTRERUPERI DE AFACERI, PIERDEREA DE INFORMATII DE
AFACERI SAU ALTE PIERDERI PECUNIARE REZULTATE DIN FOLOSIREA SAU DE
INABILITATEA DE A FOLOSI ACEST PRODUS SOFTWARE, CHIAR DACA DHI A FOST
AVIZAT ASUPRA POSIBILITATII APARITIEI UNOR ASEMENEA DAUNE. PREZENTA
LIMITARE SE APLICA LA RECLAMATIA DE RANIRI DE PERSOANE IN EXTINDEREA
PERMISA DE LEGE. ANUMITE TARI SAU STATE NU PERMIT EXCLUDEREA SAU
LIMITAREA DE RESPONSABILITATE PENTRU DAUNE CONSECUTIVE, SPECIALE,
INDIRECTE, INCIDENTALE SI, IN CONSECINTA, ANUMITE PARTI ALE ACESTEI
LIMITATI S-AR PUTEA SA NU SE APLICE DUMNEAVOASTRA. LA DESCHIDEREA DE
CATRE DUMNEAVOASTRA A ACESTUI PACHET SIGILAT SAU LA INSTALAREA SAU
LA FOLOSIREA SOFTULUI, DUMNEAVOASTRA ATI ACCEPTAT CA LIMITARILE DE
MAI SUS SAU MAXIMUMUL LEGAL APLICABIL DINTRE ACESTE LIMITARI SE APLICA
CUMPARARII DE CATRE DUMNEAVOSTRA A PREZENTULUI SOFTWARE”
5
6
MIKE URBAN CS – MOUSE * Ghid de utilizare……………………… 13
1 MODELAREA SISTEMELOR DE COLECTARE………………………… 15
2 MODELAREA SISTEMELOR DE COLECTARE CU MOUSE………… 17
3 MODELAREA RETELELOR HIDRAULICE CU MOUSE……………… 19

3.1 Introducere………………………………………………………………… 19
3.2 Definitia unei retele MOUSE…………………………………………… 19
3.3 Noduri si structuri………………………………………………………… 20
Grup de identificare……………………………………………………… 22
Grup de date model MOUSE…………………………………………… 24
3.4 Tevi si canal………………………………………………………………… 27
Grup de identificare……………………………………………………… 29
3.5 Stavilare…………………………………………………………………… 32
3.6 Orificii/Porti………………………………………………………………… 36
3.7 Intrari ape din furtuni……………………………………………………… 39
3.7.1 Curba de intrare (Lintel)……………………………………………… 41
3.7.2 Captura on-grade……………………………………………………… 43
3.7.3 Curbe de capacitate…………………………………………………… 44
3.8 Pompe……………………………………………………………………… 44
3.9 Noduri de golire depozite………………………………………………… 49
3.10 CRS & Topografie……………………………………………………… 50
3.11 Valve…………………………………………………………………… 53
4 MODELARE CU MOUSE PLOAIE-EVACUARE……………………… 57

4.1 Termene si concepte……………………………………………………… 57
4.1.1 Prinderile MIKE URBAN……………………………………………… 58
4.1.2 Conectarea prinderilor la retea……………………………………… 59
4.1.3 Modele hidrologice……………………………………………………… 59
4.1.4 Crearea modelelor hidrologice pentru a prindere…………………… 61
4.2 Metode Timp-Zona (A)…………………………………………………… 62
4.2.1 Date model……………………………………………………………… 62
4.2.2 Reglarea parametrilor………………………………………………… 64
4.2.3 Editorul de curba Timp-Zona………………………………………… 66
4.3 Curba cinematica (B)…………………………………………………….. 67
4.3.1 Date model…………………………………………………………. 67
4.3.2 Reglarea parametrilor……………………………………………… 69
4.4 Rezervor liniar (C1 si C2)……………………………………………… 71
4.4.1 Date model…………………………………………………………….. 72
4.4.2 Reglarea parametrilor………………………………………………… 74
4.5 Metoda unitatii hidrografice (UHM)…………………………………….. 76
4.6 Flux suplimentar si RDI…………………………………………………. 79
7
4.6.1 Date model………………………………………………………….. 82
4.6.2 Reglarea parametrilor MOUSE RDI……………………………….. 84
4.7 Date ploaie si alte variabile meteorologice-Conditii de separatie
pentru modele hidrologice……………………………………………… 87
4.8 Computatii rulare-oprire……………………………………………….. 90
4.9 MOUSE RDI – Ghid de aplicatie……………………………………… 92
4.9.1 Alegerea pasului calcul de timp……………………………………… 92
4.9.2 Pornirea imediata RDI……………………………………………….. 93
4.9.3 Fisiere cu rezultate RDI…………………………………………… 93
4.9.4 Validare MOUSE RDI…………………………………………….. 94
Model suprafata oprire……………………………………………. 95
Model general hidrologic – RDI………………………………….. 96
4.9.5 Revarsare in zona model…………………………………………. 100
4.9.6 Componente de flux ne-dependente de precipitatii………………. 100
4.10 Folorirea opririi computerului drept sarcina hidraulica retea……….. 101
5 SERII DE TIMP IN MOUSE………………………………………….. 105

5.1 Introducerea seriilor de timp nou……………………………………….. 105
5.1.1 Proprietati obiect serii de timp…………………………………… 106
5.1.2 Proprietati articol serii de timp……………………………………. 109
5.1.3 Proprietati plot serii de timp……………………………………….. 113
5.2 Exemplu: Cum introduceti serii pentru timp de ploaie……………….. 117
5.3 Exemplu: Cum preluati serii de timp din Excel……………………… 122
6 CONDITII DE SEPARARE………………………………………….. 127

6.0.1 Prinderea conditiilor de separare……………………………………. 128
6.0.2 Conditii de separare retea…………………………………………… 129
6.1 Editori conditii de separare……………………………………………. 131
6.1.1 Prinderi editor de sarcina si articole meteorologice……………… 132
6.1.2 Editor sarcini retea…………………………………………………… 133
6.1.3 Editor nivele ape exterioare…………………………………………. 134
6.1.4 Editor articole separare……………………………………………… 134
6.2 Exemple…………………………………………………………………. 137
6.2.1 Cum adaugati un nivel variabil al apei la o iesire?………………… 137
6.2.2 Cum adaugati o ploaie drept intrare pentru computatie retea?… 138
6.2.3 Cum adaugati o descarcare la un nod?…………………………… 138
6.2.4 Cum adaugati rezultate scurgeri drept conditie de separare
la prinderi…………………………………………………………… 139
6.2.5 Cum adaugati DWF in reteaua mea in functie de
numarul de locuitori?…………………………………………………. 140
6.2.6 Cum atasati o concentratie poluanta la o sarcina de retea?……… 142
6.3 Editori repetitivi de profile……………………………………………… 143
6.4 Modele de zi………………………………………………………………. 144
8
6.5 Calendar de profile……………………………………………………. 144
6.6 Profile ciclice………………………………………………………….. 145
6.7 Zile speciale…………………………………………………………… 146
7 SIMULARI DE MOUSE………………………………………………… 149

7.1 Reglaje simulare generala.……………………………………………… 149
7.2 Reglaje simulare scurgere………………………………………………. 152
7.3 Reglaje simulare retea…………………………………………………... 155
7.4 Reglaje simulare sumara.……………………………………………… 158
7.5 Alegerea rezultatelor MOUSE………………………………………….. 161
8 MODUL CONTROL MOUSE………………………………………….. 165

8.1 RTC in sisteme urbane de evacuare si canal………………………… 165
8.2 Arhitectura sistemelor RTC……………………………………………… 166
8.3 Control MOUSE versus Realitate……………………………………….. 168
8.4 Intrari de date……………………………………………………………. 169
8.4.1 Dispozitive…………………………………………………………….. 169
Stavilare………………………………………………………………. 169
Orificii………………………………………………………………… 170
Pompe…………………………………………………………………. 171
Valve…………………………………………………………………... 173
8.5 Senzori…………………………………………………………………….. 173
8.6 Conditii logice…………………………………………………………….. 174
8.7 Actiuni de control…………………………………………………………. 176
8.8 Reglare parametric PID…………………………………………………… 177
8.8.1 Calibrarea constantelor PID…………………………………………… 178
8.9 Dispozitive controlate……………………………………………………… 180
8.10 Computatii control MOUSE…………………………………………… 182
8.11 Control scris utilizator………………………………………………… 182
9 STATISTICI PE TERMEN LUNG……………………………………… 189

9.1 Intrari date………………………………………………………………… 190
9.1.1 Lista de joburi………………………………………………………… 190
9.1.2 Criterii pentru lista de joburi………………………………………… 191
9.1.3 Conditii initiale pentru evenimente simulate……………………… 193
9.1.4 Lista generari joburi………………………………………………… 195
9.1.5 Editare lista de joburi………………………………………………….. 196
9.1.6 Criterii scurgere timp de functionare………………………………… 197
Matrice evaluare criterii scurgere timp de functionare……………… 198
9.2 Computatii LTS…………………………………………………………… 199
9.3 Fisiere cu rezultate……………………………………………………….. 201
9.3.1 Fisiere rezultate specificate- Utilizator……………………………… 201
9.3.2 Fisier rezultate statistice……………………………………………… 202
9
9.4 Specificatii ale fisierului de rezultate statistice……………………… 202
9.5 Prezentarea statisticilor LTS…………………………………………… 208
10 PROIECTATE AUTOMATA TEVI CU MOUSE……………………… 209

10.1 Principii de proiectare……………………………………………… 209
10.2 Intrari proiectare……………………………………………………… 210
10.2.1 Exemple de fisier ADP…………………………………………… 212
10.2.2 Tip de proiectare……………………………………………………… 212
10.2.3 Criterii de proiectare…………………………………………………. 213
10.2.4 Tip grup proiectare………………………………………………….. 213
10.2.5 Limite inferioare…………………………………………………….. 213
10.2.6 Diametre comerciale………………………………………………… 214
10.3 Simulare proiectare si iesiri………………………………………… 214
11 MODELARE CALITATE APA CU MOUSE………………………… 217

11.1 Caracteristici esentiale si domeniu de aplicare…………………… 217
11.1.1 Calitatea suprafetei scurgere (SRQ)……………………………… 217
11.1.2 Transport sedimente din tevi (ST)………………………………… 217
11.1.3 Advectie-Dispersie tevi (AD)…………………………………….. 218
11.1.4 Procese biologice (BP)…………………………………………… 218
11.1.5 Interactiune intre module calitate apa…………………………… 219
11.2 Calitate suprafata scurgeri (SRQ)………………………………….. 220
11.2.1 Dialog date suprafata sedimente………………………………… 221
MOUSE[Calitate apa] SRQ –parametri principali……………... 221
MOUSE[Calitate apa] SRQ- poluanti atasati…………………. 222
MOUSE[Calitate apa] SRQ- date recipient canal…………….. 223
11.3 Advectie-Dispersie (AD)………………………………………… 224
11.3.1 Dialoguri date Advectie-Dispersie……………………………. 225
MOUSE[Calitate apa] Componente AD……………………… 225
MOUSE[Calitate apa] Dispersie AD………………………… 227
11.4 Procese biologice (BP)…………………………………………. 229
11.4.1 Dialog procese biologice (MOUSE[Calitate apa]
Model procese WQ)………………………………………… 230
11.5 TRANSPORT SEDIMENTE (ST)…………………… 233
11.5.1 Modele transport sedimente in ST MOUSE……….. 234
Modele explicite transport sedimente……………… 234
Modele morfologice……………………………….. 234
11.5.2 Scurta descriere-Formula transport……………….. 235
Formula Ackers-White…………………………… 235
Formula Engelund-Hansen………………………. 235
Formula Engelund-Fredsoe-Deigaard…………… 236
Formula van Rijn………………………………… 236
11.5.3 Rezistenta de flux in sisteme canal cu depozite sedimentate… 236
10
11.5.4 Dialoguri date transport sedimente………………….. 236
MOUSE[Calitate apa] ST Parametri principali……… 237
MOUSE[Calitate apa] ST Fractii sedimente……….. 239
MOUSE[Calitate apa] ST Adancime sedimente initiale… 241
MOUSE[Calitate apa] ST Bazine indepartare sedimente… 241
MOUSE[Calitate apa] ST Stavilare indepartare sedimente.. 242
11.5.5 Conditii de separare pentru modele transport sedimente…. 243
MIKE URBAN CS – SWMM * Ghidul utilizatorului…………. 245
12 MODELARE RETEA HIDRAULICA CU SWMM……….. 247

12.1 Termeni si concept…………………………………………. 247
12.2 Noduri…………………………………………………….. 248
12.3 Conducte………………………………………………….. 255
12.4 Orificii…………………………………………………….. 260
12.5 Pompe…………………………………………………….. 263
12.6 Stavilare/Praguri…………………………………………. 265
12.7 Iesiri……………………………………………………… 268
12.8 Transecte………………………………………………… 271
12.9 Date tabelare (Curbe)……………………………………. 275
12.10 Controale/Comenzi…………………………………….. 279
13 MODELARE HIDROLOGICA CU SWMM……………. 281

13.1 Termene si concepte……………………………………. 281
13.2 Prinderi…………………………………………………. 282
13.3 Rutare suprafata………………………………………… 284
13.4 Infiltrare………………………………………………… 287
13.5 RDII……………………………………………………. 290
13.6 Acvafere………………………………………………... 294
13.7 Apa freatica……………………………………………. 296
13.8 Pachet Zapada…………………………………………. 299
13.9 Climatologie…………………………………………… 302
13.10 Acoperire…………………………………………… 313
14 SERII DE TIMP SI CONDITII DE SEPARARE IN SWMM… 315

14.1 Serii de timp…………………………………………………… 315
14.2 Modele de timp………………………………………………... 317
14.3 Dispozitiv de masura ploaie…………………………………… 321
14.4 Flux timp uscat………………………………………………… 323
14.5 Flux intrare…………………………………………………….. 326
11
15 OPTIUNI PROIECTARE SI SIMULARE IN SWMM…………. 329
15.1 Setari generale de simulare……………………………………... 329
15.2 Setari simulare scurgeri………………………………………… 331
15.3 Setari simulare retea……………………………………………. 334
15.4 Setari simulare sumara …………………………………………. 338
16 MODELARE CALITATE APA CU SWMM…………………… 341

16.1 Termene si concepte…………………………………………….. 341
16.2 Folosiri sol……………………………………………………… 342
16.3 Depunere……………………………………………………….. 343
16.4 Spalare…………………………………………………………. 345
16.5 Incarcare……………………………………………………….. 348
16.6 Poluatori………………………………………………………. 349
16.7 Tratamente locale………………………………………………. 351
12
MIKE URBAN CS – MOUSE
Ghidul utilizatorului
13
14
1 MODELAREA SISTEMELOR DE COLECTARE
Atunci cand doriti modelarea unui sistem de colectare cu MIKE URBAN, puteti alege
modelarea sistemului de colectare fie cu motorul SWMM5, fie cu motorul MOUSE.
In scopul rularii simularii SWMM5, este necesar un modul Manager Modul, in vreme ce
rularea simularii MOUSE are nevoie de alte modele, in functie de tipul de simulare ce se
executa (ex.simulari flux tevi, simulari cadere ploaie).
Figura 1.1 Structura modulara MIKE URBAN
15
16
2 MODELAREA SISTEMELOR DE COLECTARE CU MOUSE
MOUSE este un motor puternic si inteligibil pentru modelarea complexelor hidrologice,

sistemelor hidraulice avansate, in conducte deschise sau inchise, sisteme de asigurare a
calitatii apei si transportul sedimentelor pentru evacuari urbane, canalizare ape rezultate
din ploi sau furtuni si canalizari sanitare.
Motorul MOUSE este o aplicatie Windows 32, proiectata special pentru a functiona cu
Microsoft Windows, si optimizata pentru simulari rapide. MOUSE poseda o putere
exceptionala la tehnicile de implementare de softuri avansate, formulari algoritmice
eficiente si versatilitate in aplicatii. In sfarsit, este disponibilitatea MOUSE, verificarile
efectuate si confirmate in foarte multe aplicatii, inca incepand cu sfarsitul anilor 1970, de
peste o mie de utilizatori in toata lumea, ceea ce face ca MOUSE sa fie alegerea perfecta.
Aplicatiile tipice ale MOUSE includ studii de evacuari combinate de canal (CSO), evacuari
sanitare de canal (SSO) , dezvoltari de scheme complexe de Control in Timp Real (RTC)
si analize, proiectari de dezvoltari de noi zone, proceduri de regularizare de acceptare,
analiza si diagnostic a apelor de ploaie/furtuna si sisteme sanitare de canal.
Aplicând MOUSE , este posibil sa raspundeti la intrebari, cum sunt:

• Care este perioda de retur pentru suprasarcini a diferitelor parti ale sistemului de
canal existent?
• Care sunt principalele cauze ale suprasarcinilor – retur de apa sau capacitati
insuficiente ale conductelor?
• Care sunt implicatiile inlocuirii canalelor critice, instalarea de noi bazine,
praguri/stavilare, etc?
• Care este impactul pe termen lung pentru mediul inconjurator datorat schimbarii
strategiei operationale?
• Unde si din ce motiv sunt depozitate sedimente in retelele de canal?
• Care este concentratia de vârf de poluanti la pragurile de supraplin sau la unitatile
de purificare a apelor dupa o furtuna cu ploaie?
17
18
3 MODELARE RETEA HIDRAULICA CU MOUSE
3.1 Introducere
MOUSE permite simularea hidrodinamica de fluxuri si nivele de apa in drenarea furtunilor

din orase si retelele de colectare a apei uzate, asigurand astfel o informare corecta despre
functionalitatea retelei intr-o varietate de conditii limită. Simularile hidrodinamice pot fi
extinse cu transportul poluantilor si sedimentelor in simularile de calitate a apei. Modelul
poate, de asemenea, sa fie largit cu o varietate de functii de control in timp real. Simularile
pot fi efectuate pentru un singur eveniment sau pot fi simulari eficiente pe termen lung
pentru perioade mai indelungate de timp scurs.
Acest Capitol va asigura un ghid inteligibil pentru pregatirea modelelor de simulare

hidrodinamica bazate pe MOUSE. Informatii referitoare la optiunile extinse de simulare
(RTC,LTS,WQ…) mentionate mai sus pot fi gasite in capitolele corespunzatoare din
prezentul manual.
Modelarea de hidrodinamice de retea in sistemul MOUSE are nevoie de intelegerea

cerintelor informationale. Pe de alta parte, cunoasterea detaliata a teoriei computatiei nu
este esentiala.
Procesul de modelare consta din urmatorii pasi distincti:

• Definitia datelor de retea
• Specificatia conditiilor limita/de separare
• Reglarea parametrilor de computatie si rularea simularilor
• Analiza rezultatelor.
In plus, o parte importanta a succesului modelarii este legata de calibrarea si verificarea

modelului, care trebuie sa asigure ca rezultatul obtinut din procesarea pe calculator se
potriveste in mod rezonabil cu observatiile fluxului. Acestea sunt activitati importante de
inginerie in procesul de modelare.
3.2 Definitia retelei MOUSE
O retea MOUSE in interiorul MIKE URBAN poate fi definite intr-unul din urmatoarele
moduri:
• Import al proiectului existent MOUSE
19
• Import de date exterioare (ex.GIS) in reteaua MIKE URBAN CS MOUSE.
• Copierea datelor de retea din MIKE URBAN CS Asset in reteaua MIKE URBAN CS
MOUSE
• Copierea datelor de retea din reteaua MIKE URBAN CS SWMM in reteaua MIKE
URBAN CS MOUSE
• Digitalizare grafica de date si introducere manuala de date in MIKE URBAN.
Ultima optiune este utilizata in mod frecvent in combinatie cu una dintre optiunile
anterioare, drept un mijloc de a obtine o consistenta completa a modelului MOUSE si a
editorilor asociati.
Un model consta din urmatoarele elemente:

• Noduri si structuri
• Tevi/conducte si canale
• Praguri/stavilare
• Orificii si porti
• Intrari apa de ploaie
• Pompe.
3.3 Noduri si structuri
Editorul de noduri si structuri face posibila definirea elementelor folosite pentru modelarea
gurilor/puţurilor de canal, iesirile si bazinele intr-o furtuna CS MOUSE si in sistemul de
colectare canal.
Editorul organizeaza datele de intrare corespunzatoare, in urmatoarele grupe:

• Identificare – Identificare generala si informare locala
• Date de model MOUSE- Date referitoare la model
• Geometria bazinului – informatii despre geometrie
• Relatia Q-H
• Pierderi iesire-informatii despre pierderi si coeficienti.
20
Figura 3.1 Editor Noduri si Structuri
MOUSE distinge intre patru tipuri de noduri: guri de canal rotunde, bazine, iesiri si noduri
de depozitare. Acelasi dialog este folosit pentru toate cele patru categorii de noduri (guri
canal, bazine, noduri de depozitare si iesiri), dar dialogul adapteaza in mod corespunzator
la tipul de nod ales.
Fiecare nod este determinat geographic de coordonatele “x” si “y”. Coordonatele pot fi
specifice in orice sistem local de coordonate.
Gurile de canal si bazinele sunt considerate, in mod normal, ca fiind deschise la partea
superioara (tip de acoperire egal cu “Normal”). Asta inseamna ca, atunci cand nivelul de
apa intr-un nod atinge nivelul solului, apa se revarsă pe suprafata solului. In acest caz,
MOUSE introduce un bazin artificial in partea superioara a nodului, cu o suprafata de 1000
de ori mai mare decat suprafata nodului. Apa supraincarcata este depozitata in bazin,
pentru a fi apoi returnata in canalizare.
21
In mod alternativ, este posibil sa se specifice un nod etans/inchis (tip de acoperire
“Etans”), ex. un nod cu un capac fixat la partea superioara – la nivelul solului – astfel incat
apa sa nu poata scapa cu toate ca presiunea in interior creste in continuare.
Pe de alta parte, un nod poate fi specificat drept nod de “revarsare” (tip de acoperire cu
“Revarsare”). In nodul cu revarsare, apa scapa in mod ireversibil din model, in cazul in
care aceasta apa atinge si depaseste nivelul solului nodului (in mod optional, setat la “nivel
de presiune de tampon”). Rata de revarsare este aproximativ aceeasi cu rata de
supraplin peste creastă la un nivel dat si cu o lungime de creasta “conceptuala”. Pentru
mai multe detalii, vezi Referinta Flux de conducta MOUSE.
In tabelul de mai jos fiecare data variabila este descrisa, pe scurt, si, daca este necesar,
drept o intrare.
Grup de identificare
Tabelul 3.1 Campurile de editare in grupul de identificare
Camp de Descriere Utilizat sau Nume camp in

editare cerut de structura de date
simulare
Asset ID Identitatea Nu AssetName
Data Source Referinta la sursa de date Nu DataSource
exterioare (tabelID) in
care inregistrarea a fost
adusa din
Node ID Un nume unic pentru un Da MUID
nod.Pana la 40 de
caractere
(litere,numere,spatii
libere,caractere).Literele
de sus si de jos sunt
tratate ca fiind diferite.
Model Asociaza nodul current la Nu SubModelNo
sub-nodul specificat
Description Informatia descriptiva a Nu Description
utilizatorului referitoare la
nod.
PM Type Definitia rolului nodului in Da PMTypeNo
presiune. Un bazin poate
fi numai “nod de coada”.
22
Tabel 3.1 Campurile de editare in grupuri de identificare
Camp de editare Descriere Utilizat sau Nume camp in

cerut de structura de date
simulare
Tail level Nivel apa (elevatie Da PMLevel
absoluta) in “nodul de
primire”, folosit ca limita
de jos pentru computatie
PM
Status Date de stare pentru Nu Element_S
toata inregistrarea,
serveste pentru
mentinerea urmei pe
sursa de informatii
Network Type Atribuie legatura la Nu NetTypeNo
anumite tipuri de retea.
Foloseste in cazuri in
care sunt incluse in
proiect doua sau mai
multe tipuri de retea.
X coordinate Coordonata X in pozitia Da Shape_X
nodului
Y coordinate Coordonata Y in pozitia Da Shape_Y
nodului
Links Numar de legaturi catre - -
sau de la nod. Valoare
ne-editabila
23
Grup de date de model MOUSE
Tabel 3.2 Campurile de editare in grupul de date de model MOUSE

simulare
Node type Tipuri de nod MOUSE: Da TypeNo
1.Nod gura canal cu puţ
si camera de depozitare
2.Bazin
3.Nod-Iesire cand apa
paraseste sistemul (fara
depozitare)
4.Nod depozitare
Diameter Diametrul gurii canal-nu Da Diameter
este disponibil pentru
orice alt tip de nod
Ground level Nivelul solului in nod Da GroundLevel
Bottom level Nivelul de fund a gaurii de Da InvertLevel
canal-nu este disponibil
pentru orice alt tip de nod
Critical level Nivelul critic definit pentru Da CriticalLevel
utilizator. Folosit in
prezentarile de rezultate
si in modelul de
proiectare de conducta
[bifare] Activeaza functia Da InletControlNo
limitativa la intrare
Max. inflow Valoarea fluxului maxim Da MaxInlet
admisibil la intrare intr-un
nod
Subgrupa capace
Type Alegeti dintre tipurile Da CoverTypeNo

disponibile:
1.Normal
2.Etansat
3.Cu revarsare
24
Tabel 3.2 Campuri de editare in grupruri de date de model MOUSE
Camp de editare Descriere Utilizat Nume camp in

sau structura de date
cerut de
simulare
Buffer pressure Presiunea tampon este activa Da BufferPressure
numai pentru tipul=cu
revarsare.In mod egal,
presiunea peste nivelul solului
este necesara pentru a
determina revarsari din gura de
canal
Spill coeff. Coeficientul de revarsare este Da SpillCoeff
activ numai pentru tipul=cu
revarsare.Comanda capacitatea
de revarsare
Sub grupa
geometrie bazin
ID Referinta la o functie de Da GeometryID
elevatie-zona tabulata, pentru
geometria bazinului
Sub grupa relatia Q-H
[Bifare] Comuta pentru alegerea Da QHTypeNo

metodei de computatie pentru
conditiile hidraulice la iesire.
Cand este comutat ,foloseste
functia Q-H tabulata; decuplata,
calculeaza nivelul apei in bazin
[Rand text] Referinta la relatia tabulata Q-H Da OutletQHID
Sub grupa pierdere cap iesire
ID Referinta la setul de parametrii Da LossParID

Method Metoda aleasa pentru setul real Da OutletShapeNo
de parametri de pierderi
Use local data Comutati pentru folosirea datelor Da LossParNo
locale de pierderi
25
Tabel 3.2 Campuri de editare in grupa de date model MOUSE

editare cerut de structura de
simulare date
Coeff. Coeficient de pierderi-cap Da LossTypeNo
cu interpretare definite local.
Km=”coeficient de
forma”,Cont.HLC=”coeficien
t pierderi cap de contractie
la iesire.(referitor la viteza
cap),Total HLC=pierdere
cap totala la iesire
(referitoare la cap viteza)
Câmp urmator Valoare locala a Da LossCoeff
la coeficientul coeficientului de pierdere
de câmp
Eff. flow area Alegere definita local a Da EffAreaNo
metodei de calcul a zonei
ude
26
3.4 Conducte si canale
Figura 3.2 Editor Conducte si Canale
O legatura este specificata drept un traseu intre doua noduri. O legatura este considerata
fie o linie dreapta fie o poli-linie trasata intre doua noduri si, in mod normal, este asumata
ca legând nodurile adiacente la nivelele de jos.
Nivelele de jos inversate ale nodurilor respective sunt afisate in zonele gri ale câmpurilor
“UpLevel” si “DwLevel” prin alegerea “Recompute” atunci cand apasati butonul
“Advanced”.
In cazul unei conexiuni in trepte (imposibila insa sub nivelul de jos al nodului!), elevatia
conexiunii amonte sau aval trebuie sa fie specificata in câmpurile editabile “UpLevel” si
“DwLevel”.
27
Specificarea nodurilor ca fiind “amonte (upstream)” si “aval (downstream)” nu are nici un
impact asupra computatiei, in afara de faptul ca fluxul pozitiv este considerat din amonte
catre aval.
De aceea, este recomandat sa specificati amontele si avalul in directia fluxului
predominant. Specificarea “amonte” si “aval” pot fi inversate prin alegerea “swap nodes
(schimb noduri)” atunci cand apasati butonul “Advanced”.
In functie de tipul selectat, o legatura poate lua forma unei conducte “standard” (rotunda,
patrata, forma de O, forma de ou, sau orice alta forma de sectiune deschisa (CRS) si
Canale Naturale. CRS si Canalele Naturale sunt definite in CRS si Editori Topografici.
Conductele standard sunt definite de diametru (sau sectiune-latime,inaltime pentru

conducte ne-circulare), geometria sectiunilor speciale este asa cum este mentionata in
editorul de sectiuni. In acest dialog, aveti numai referinta in CRS ID.
Pentru canalele naturale o topografie este specificata, definita in editorul Topografie. Este
posibil sa definiti o lungime maxima optima dx, intre punctele h ,intre doua CRS. De
exemplu , distanta intre doua canale este de 235 m si dx maxim = 150 m, atunci MOUSE
va adauga un punct h la mijloc intre doua CRS, la 117,5 m.
O legatura este caracterizata de material, care determina coeficientul de frecare Manning

(Manning) sau coeficientul Colebrook White (rugozitate echivalenta – Eq. roughness). Este
la alegerea Dumneavoastra sa folositi fie valori de rugozitate nominala pentru materiale
specifice sau valorile locale.
Specificarea diferitelor feluri de materiale si coeficienti de rugozitate este facuta prin

editorul “MOUSE/Materials”.
28
Figura 3.3 Editor Materiale
Lungimea unei legaturi este calculata in mod automat pe baza coordonatelor nodurilor
amonte si aval. Lungimea este afisata in campul “lungime - length”, atunci cand efectuati
comanda “Recompute”, cand apasati butonul “Advanced”. Oricum, acesta are numai un
caracter informativ, deoarece lungimea este calculata la initierea modelului la pornirea
fiecarei simulari. Daca o lungime definita de utilizator este specificata, aceasta se va scrie
suprapus peste cea calculata pe durata simularii.
Grup de identificare
Tabelul 3.3 Campuri de editare in grupul de identificare
Camp de editare Descriere Utilizat sau cerut Nume camp in

de simulare structura de date
Asset ID Identitate Nu AssetName
Data source Referinta la o sursa Nu DataSource
externa de date
(tabelID) unde a fost
importata inregistrarea
29
Tabel 3.3 Campuri de editare in grup de identificare

Link ID Un singur nume pentru Da MUID
nod. Pana la 40
caractere
(litere,numere,spatii
libere si alte caractere).
Literele din casutele de
sus si de jos sunt tratate
ca fiind diferite.
Status Starea datelor pentru Nu Element_S
intreaga inregistrare
serveste la tinerea urmei
catre sursa de informatii
Description Informatiile descriptive Nu Description
ale utilizatorului
referitoare la legatura
Network type Atribuie legatura Nu NetTypeNo
anumitor tipuri de retea.
Foloseste in cazul in
care doua sau mai multe
retele diferite sunt
incluse in acelas proiect
From node Nodul amonte Da MUID
To node Nodul aval Da MUID
Pressure main Defineste o legatura Nu PMApprNo
drept presiune in
conducta principala
Proprietati geometrice
30
Tabelul 3.4

Shape Forma conductei Da TypeNo
Size Marime nominala a Da, daca Diameter
conductei (diametru forma=Circulara,
conductei Forma de ou si
principale,inaltimea forma de 0
conductei in forma de ou
si latime pentru
conducta in forma de 0)
Width Latime la forma Da, daca forma Width
rectangulara =rectangulara
Height Inaltimea la forma Da, daca forma Height
rectangulara =rectangulara
CRS ID ID sectiunii Da,daca forma este CrsID
CRS
Topography ID topografiei Da, daca forma este TopographyID
canal natural
Max Dx Distanta maxima intre Da Maxdx
puncte din grilă
Length Lungimea legaturii Da Length
UpLevel Nivel inversat a legaturii Da UpLevel
in amonte
DwLevel Nivel inversat a legaturii Da DwLevel
in aval
Pierderi prin frecare hidraulica
Tabel 3.5
Camp de editare Descriere Utilizat sau cerut de Nume camp in

simulare structura de date
Material Materialul legaturii Da MaterialID
Formulation Formula de calcul Da FricTypeNo
a pierderilor prin
frecare (Manning
explicit,Manning
implicit sau
Colebrook White)
Use local data Optional FricNo
31
Tabel 3.5
Camp de editare Descriere Utilizat sau cerut de Nume camp in

simulare structura de date
Manning Valoare Manning Da, daca “Manning Manning
pentru rugozitate explicit” sau Manning
“implicit” este ales
Eq. roughness Rugozitate Da, daca este aleasa Rough
echivalenta formula “Colebrook White”
Diverse
Buton “regularizare (Regulation)”
Buton “suplimentare (Additional)”
3.5 Praguri/Stavilare
Un prag este, de fapt, o relatie functionala, care conecteaza doua noduri intr-o retea
MOUSE (doua fluxuri directionale si un flux submers posibile), sau este asociat cu numai
un singur nod (flux liber “in afara sistemului”. Acest din urma caz este realizat in cazul in
care campul “To (către)” este lasat liber.
32
Figura 3.4 Editorul de praguri
Un prag este caracterizat de metoda computationala, tipul de prag, nivelul de creasta,

latimea crestei si orientarea. Daca relatia Q-H este specificata, numai nivelul de creasta si
DataSetID sunt specificate. Cu formula de ridicare a pragului, rezultatele sunt afectate de
parametrii specifici. Tipul de prag poate fi ales dintre “Rectangular”, “Adâncitura in V (V-
notch)”, “Trapezoidal”, “Neregulat (Irregular)” si “Prag lung (Long weirs)”. Pentru tipurile
“Rectangular” sunt folosite optiunile “Prag lung (Long weirs)” si “Formula prag (weir
formula)”. Pentru celelalte tipuri de prag , trebuie folosita relatia Q-H.
Orientarea (“gradele”) joaca un rol important, deoarece depinde de orientarea specifica,

energie cinetica a fluxului este inclusa (90o) sau nu este inclusa (0o) in calculul fluxului la
praguri.
Coeficientul de pierderi fara luarea in calcul a dimensiunilor este optional. Daca acest
coeficient este specificat, va supra scrie nominalul pe durata simularii.
Pragurile sunt in mod normal normal statice (No Control) , dar pot fi controlate prin
Comanda in Timp Real (RTC). Apasând pe butonul “RTC” la stânga, aveti acces rapid la
dialogul de specificatii RTC.
Nu sunt limitari cu privire la numarul de praguri specificate intr-o locatie
33
Identificare si conectivitate
Tabel 3.6

simulare
Asset ID Nu AssetName
externa de date (tabelID) in
care inregistrarea s-a
preluat
Weir ID Un singur nume pentru Da MUID
prag.Pana la 40 de
caractere (litere,cifre, spatii
Literele din căsutele de sus
si de jos sunt tratate ca
fiind diferite.
Status Stare date pentru intreaga Nu Element_S
inregistrare, serveste la
pastrarea urmei pe sursa
de informatii
Location Identificarea nodului in Da MUID
care este localizat pragul
To (către) Identificarea nodului in Da MUID
care se descarca nodul.In
cazul in care câmpul din
stanga este gol, atunci apa
este descarcata din sistem.
Network type Atribuie o legatura la un Nu NetTypeNo
anumit tip de retea.
Foloseste in cazul in care
doua sau mai multe retele
sunt incluse in acelas
proiect.
Weir type Specificarea tipului de prag Da TypeNo
legatura
34
Tabel 3.7

simulare
Comp type Alegerea metodei de Da MethodNo
computatie
Flap Clapa indicand o poarta tip Da FlapNo
clapa construita in prag
(ex.flux de retur este
imposibil)
Oper. mode Prag fara control sau cu Da ControlTypeNo
control RTC
Orientation Orientarea pragului relativ Da AngleNo
la directia fluxului principal.
“0” este prag lateral, “90”
este prag transversal
Crest level Nivelul de creasta al Da CrestLevel
pragului
Discharge coeff. Coeficient de descarcare Da, daca este Coeff
aleasa
formula de
prag
Crest width Latimea pragului Da, daca este CrestWidth
rectangular aleasa
formula de
prag
Q-H Table Referinta la functia tabelata Da, daca este QHID
Q-H ales Q-H.
Source channel Identificarea sursei sau Da SourceLinkID
canalului amonte al
pragului
35
Table 3.7

simulare
Destination Identificarea destinatiei sau Da DestinationLinkID
channel canalului aval al pragului
Weir crest Referinta la variabila Da WeirCrestID
geometry tabelara a crestei pragului
in lungul pragului
3.6 Orificii/Porţi
Un orificiu sau o poarta este, in realitate, o relatie functionala, care conecteaza doua
noduri ale retelei MOUSE sau este asociat cu numai un singur nod (flux liber “afara din
sistem”). Acest din urma caz este realizat in cazul in care câmpul “To (catre)” este lasat
liber.
Figura 3.5 Editor Orificii/Porti
36
Un orificiu sau poarta este specificat de tip; circular, CRS(=sectiune transversala) sau
rectangular, si de Diametru, Inaltime si Latime.
Un coeficient de descarcare poate fi specificat (nominal=1,0) si o clapa (sau valva de

blocare retur) poate si aceasta sa fie specificata.
Orificiile/portile sunt, in mod normal, statice (Fara control) dar un orificiu/poarta rectangular
poate fi comandat prin Comanda in Timp Real (RTC). Apasand butonul “RTC” din stanga,
aveti acces rapid la dialogul specificatiei RTC.
Tabel 3.8

Asset ID Identitate Nu AssetID
externa de date
(tabelID) in care s-a
preluat inregistrarea
Orifice ID Un singur nume pentru Da MUID
un orificiu. Pana la 40
caractere
(litete,cifre,spatii
libere,alte caractere).
Literele din casutele de
sus si de jos sunt tratate
ca fiind diferite.
37
Tabel 3.8

Status Starea de date pentru Nu Element_S
intreaga
inregistrare,serveste la
pastrarea legaturii cu
sursa de informatii
Location Identificare nodului in Da MUID
care este localizat
orificiul
To (catre) Identificare a nodului in Da MUID
care orificiul se
descarca. In cazul in
care campul din stanga
este lasat gol, atunci
apa se descarca din
sistem.
Network type Atribuie legatura unui Nu NetTypeNo
Utilizat atunci cand doua
sau mai multe retele
diferite sunt incluse in
acelas obiect.
utilizatorului referitoare
la legatura
Date de model
38
Tabel 3.9

simulare
Type Tip de orificiu in fucntie de Da TypeNo
forma
Flap Clapa indicand o poarta cu Da FlapNo
clapa construita in prag
(ex.imposibil flux de retur)
Oper. mode Fara control sau prag Da ControlTypeNo
contralabil RTC
Discharge coeff. Coeficient de calibrare. Da DischargeCoeff
Valoare=1 rezulta in flux
determinata de algoritmul
orificiului
Invert level Elevatie absoluta a inversiunii Da InvertLevel
orificiului
Height Inaltimea pragului rectangular Da Height
Width Latimea pragului rectangular Da Width
Diameter Diametrul pragului circular Da Diameter
CRS ID Referinta la ID sectiunea Da, daca este CRSID
transversala pentru orificii cu ales tipul CRS
forma neregulata.
3.7 Intrari din ploi puternice
Conexiunile dintre sistemele de conducte si retelele cu flux de suprafata pentru a simula

capacitatea de captare (si de suprasarcina) a puţurilor cu intrare laterala si grătare pot fi
aproximate in MOUSE folosind o combinatie geometrica de orificii si praguri. In orice caz,
a fost dezvoltata o metoda pentru a incorpora geometria structurii de intrare (Intrare curba
sau Lintel) printr-un nou element MOUSE
39
care permite introducerea relatiei empirice care guverneaza capacitatea structurii.
O configurare tipica Intrare Curba/gratar este figurate mai jos. Fluxul in camera putului
este printr-un gratar si printr-un prag lateral (opereaza drept un orificiu pentru adancimi
mai mari de flux).
Figura 3.6 O configurare de intrare curba tipica
Curbele standard au fost dezvoltate in Australia pentru tipul “ON-GRADE” (folosind relatia
Qapropiere/Qcaptura, acolo unde fluxul ar putea ocoli structura) si tip “SAG” (folosind relatia
Adancime/Q in locuri / puncte joase in care apa se acumuleaza). In orice caz, formularea
cu MOUSE permite relatii ne-specifice si definite de utilizator. Un exemplu de curba
empirica dezvoltata pentru tipul ON-GRADE este indicata mai jos, cu fluxul captat
reprezentat drept o proportie a fluxului care se apropie si in functie de panta de apropiere.
Figura 3.7 Exemplu de curbe empirice pentru tipul On-Grade
40
3.7.1 Curba Intrare (Lintel)
O curba intrare (Lintel) este o legatura intre doua noduri de retea MOUSE (posibile doua
fluxuri directionale si flux submers), descriind transferul de flux la gratar sau intrarea dintr-
o retea de suprafata in reteaua de conducte sub-suprafata. Dialogul Curba Intrare este
accesat prin intermediul butonului “Edit Curb Inlet” sau prin meniul Network / Stormwater
Inlets / Curb Inlet”.
Exista doua tipuri de Curba Intrare:

• Tip SAG, in care nodul de conexiune la reteaua de flux de suprafata este localizat
la o depresiune sau punct jos in care se acumuleaza apa. Capacitatea de transfer a
conexiunii este specificata drept o relatie DQ (tip tabular de date).
• Tip ON-GRADE, in care fluxul din reteaua de suprafata poate trece prin nodul de
conexiune. Capacitatea de transfer a conexiunii este dependenta de panta retelei
fluxului de suprafata, si este specificata drept CatchmentID (colectiv a relatiei QQ
definind rata de captare drept o proportie a fluxului care se apropie).
Figura 3.8 Dialog date Curba Intrare (Tip SAG)
41
Figura 3.9 Dialogul date de intrare Curb Inlet (Tip On-grade)
Parametrii definiti de utilizator in dialogul Curba Intrare includ:
• nivelul de inversiune (invert level) (m) definind punctual la care incepe revarsarea
(similar nivelului de creasta al pragului).Utilizatorul este atentionat de un sistem de
inversiune calculat care este acelasi ca si inversiunea unui nod de conexiune in
reteaua de flux de suprafata. Ca si pentru fluxul de prag, nivelul de creasta este cu,
cel putin, 0,01 m mai inalt decat nodul de inversiune conectat, recomandabil pentru
conditia de stabilitate initiala.
• Nivel liber (freeboard) (m) , definind un nivel critic de apa (Invert-Plan liber) la un
nod de conexiune in reteaua de conducte sub care sunt aplicabile relatiile definite
DQ si QQ. Pentru fluxuri submerse si inversate (suprasarcina), capacitatea de
transfer a conexiunii se intoarce la o relatie standard de orificiu.
• Panta (slope) (%) , reprezentand panta unei legaturi in reteaua de flux de suprafata
intrand intr-un nod de conexiune ( se aplica numai la tipul ON-GRADE). Panta
calculata de sistem este folosita la calcul, daca utilizatorul nu defineste o anumita
panta.
• Factorul de blocaj (blockage factor) (%) care poate fi folosit pentru a contabiliza
blocajele cu deseuri in gratar/intrare. Factorul linear se aplica la setul de date
tabulare, definind capacitatea de transfer in conexiune.
42
• Numarul de intrari curbe (number of curb inlets), permitand intrari multiple curbe de
aceeasi geometrie specifica (capacitate de transfer) sa fie aplicate la aceeasi
locatie intr-o singura conexiune.
• Geometrie Orificiu Rectangular Nominal (default rectangular orifice geometry), se
aplica acelor cazuri de fluxuri (fluxuri submerse si inversate) in care nu se aplica
relatiile definite DQ si QQ. In general, aceasta se aplica atunci cand nivelele de apa
la nodul de conexiune in reteaua de conducte depaseste nivelul critic definit de
Freeboard , inclusive fluxul inversat (suprasarcina).
Nu sunt limitari la numarul de intrari curbe specificate intr-o locatie; oricum, conectivitatea
trebuie sa fie “From (De la)” un nod din reteaua de flux de suprafata “To (La)” un nod din
reteaua de conducte, pentru corecta calculatie automata a pantei. Nota: Pantele legaturilor
trebuie calculate in dialogul de legaturi , pentru ca aceasta calculare automata de panta sa
functioneze.
3.7.2 Captare On-grade
Acest dialog Captare On-grade permite utilizatorului sa grupeze impreuna relatiile QQ

(date tabulare) care cuprind o singura geometrie Intrare Curba On-grade (similar in functie
de dialogul Topografie). Deoarece capacitatea de transfer pentru Intrare Curba On-grade
este dependenta de panta in reteaua de flux de suprafata, un anumit numar de relatii QQ
se pot aplica.
Figura 3.10 Dialogul de date Captare On-grade (Tip On-grade)
Pentru pante calculate sau definite de utilizator in dialogul Intrare curba, care sunt in afara
domeniului de pante specificate in dialogul Captare On-grade, va fi folosita cea mai
apropiata curba de panta . Pentru pante calculate intermediar sau definite de catre
utilizator (fiind pozitionate intre curbe de panta existente in dialogul Captare On-grade), se
aplica o interpolare lineară.
43
In cazul unei capacitati Intrare Curba On-grade care nu este dependenta de panta retelei
de flux de suprafata, utilizatorul are nevoie sa defineasca Captarea On-grade cu o singura
relatie QQ. Nota: In acest caz, panta calculata sau definita de utilizator in dialogul pentru
tipul ON-GRADE va fi ignorata.
3.7.3 Curbe de capacitate
Doua tipuri de curbe au fost adaugate la datele tabelare pentru a fi folosite cu doua tipuri
diferite de Intrari Curbe.
• Curba de capacitate, DQ (relatia adancime/descarcare specificata in dialogul Intrari
Curbe)
• Curba de capacitate, QQ (relatia Qapropiere,Qcaptare specificata in dialogul de captare
On-grade).
Relatia DQ specifica curba de capacitate bazata pe adancime pentru un Tip de Intrare

SAG a Intrarii curbe. Valorile trebuie sa creasca incet in adancime si descarcare si pornire
la (0.0). Pentru adancimi in exces fata de valoarea maxima specificata in ultimul rand al
tabelului, este folosita ultima valoare de descarcare corespunzatoare.
Relatia QQ specifica relatia intre fluxul de apropiere in reteaua de flux de suprafata

(Qaprop.) si fluxul captat la nodul de conexiune pentru o Intrare curba de tip ON-GRADE
(Qcaptat). Valorile trebuie sa creasca incet la pornite la (0.0). Pentru descarcarile de
apropiere in exces fata de valoarea maxima specificata in ultimul rand al tabelului, este
folosita ultima valoare de descarcare corespunzatoare.
3.8 Pompe
O pompa este, in fapt, o relatie functionala, care conecteaza doua noduri intr-o retea
MOUSE sau este asociata cu un singur nod (flux liber “afara din sistem”). Cazul acesta
din urma este atins in cazul in care campul “To (catre)” este lasat liber.
44
Figura 3.11 Editor Pompe
O pompa este caracterizata de “Nivelul de pornire” si “Nivelul de oprire”, capacitatea de

echilibrare, timpul de accelerarare si decelerare si curba de capacitate. Curba de
capacitate este specificata in Dialogul de Curbe si Relatii. Curba de capacitate poate fi
specificata drept o relatie “Curba de Capacitate QH” (pentru pompe elicoidale) sau o
relatie “Curba de Capacitate QdH” (pentru pompe cu cap diferential), in care “H” este
nivelul absolut de apa in puţul ud al pompei (la “Location”), si “dH” este diferenta de nivel
al apei intre nodurile “To” si “Location”. Un tip de pompa cu o relatie de “ Curba de
capacitate QH” este numita pompa elicoidala, in vreme ce un tip de pompa cu relatie “dH-
Q” este numita pompa cu cap diferential.
Daca o capacitate de compensare este specificata, aceasta va fi adaugata la relatia curbei

de capacitate.
Pompa este, in mod normal, statica (Fara control) dar poate fi comandata prin Control in
Timp Real (RTC). Apasand butonul “RTC” la stanga , aveti acces rapid la dialogul de
specificatii RTC.
45
Tabel 3.10

simulare
externa de date (table ID)
in care a fost importata
inregistrarea
Pump ID Un singur nume pentru Da MUID
pompa. Pana la 40
caractere (litere,cifre,spatii
Literele din casutele de sus
si de jos sunt tratate ca
fiind diferite.
Location Identificarea Nodului in Da MUID
care pompa este localizata
To Identificarea Nodului spre Da MUID
care pompa pompeaza
Status Starea de date pentru Nu Element_S
intreaga inregistrare,
serveste pentru pastrarea
urmei catre sursa de
informatii
46
Tabel 3.10

simulare
Network type Atribuie legatura unui Nu NetTypeNo
Foloseste in cazul in care
doua sau mai multe retele
diferite sunt incluse in
acelas proiect.
Speed Selectie intre pompele cu Da NrViteza
viteze constanta si
variabila . Numai pompele
cu viteza variabila pot fi
folosite pentru comanda
PID
Description Descrierea informativa a Nu Descriere
legatura.
Date model
47
Table 3.11

simulare
Oper. mode Comuta intre “normal” Da ControlTypeNo
(ex.ON/OFF la nivel fix) si
operare RTC. “Punctul de
reglaj puţ ud” este o
comanda speciala RTC,
care este accesabila de
asemenea si fara modulul
suplimentar RTC.
Cap. curve type Tip de curba de capacitate. Da CapTypeNo
Tipul 1 este aplicabil pentru
Surub, tipul 2 pentru toate
pompele cu rotor dinamic
Start level Nivelul apei in sorbul Da StartLevel
pompei , nivel care permite
anclansarea pornirii
Stop level Nivelul apei in sorbul Da StopLevel
pompei care comanda
oprirea ei
Acc. time Timp de accelerare a Da AccTime
pompei. Foloseste pentru
evacuarea cresterilor
neasteptate de flux la
momentele de PORNIRE
ale pompelor.
Dec. time Timp de decelerare a Da DecTime
pompelor. Foloseste la
evacuarea scaderilor
neasteptate de flux la
momentele de OPRIRE ale
pompelor
48
Tabel 3.11

cerut de structura de
simulare date
Offset Compensarea curbei de Da,daca este Offset1
capacitate. Se aplica la tipul Q-H
tipurile Q-H, care pot fi
specificate relativ la date
diferite
Offset Compensare a curbelor de Da, daca avem Offset2
capacitate minima. Se aplica pompe cu viteza
numai pentru pompele cu variabila
viteze variabile
Wet well set point Nivel absolut de apa Da WetWellSetPoint
insorbul pompei (ex.put ud)
pe care se presupune ca
pompa in va mentine
QMaxSetID Curba de capacitate pentru Da QMaxSetID
viteza de rotatie nominala
(max)
QMinSetID Curba de capacitate pentru Da QMinSetID
viteza minima. Se aplica
numai la pompele cu viteze
variabile
3.9 Golirea (evacuarea) Nodurilor de depozitare
Nodurile de depozitare sunt elemente fara dimensiuni folosite pentru controlul rutării
fluxului in afara retelei MOUSE. Acestea sunt folosite tipic pentru simularea returului partial
de apa de suprasarcina in retea in cazul inundatiilor urbane.
Nodurile de depozitare sunt definite numai prin numele lor (coarda ID), un nod receptor, un
nod de control si o functie de golore (relatia QH).
Nodurile de depozitare, nu este necesar (si nu trebuie) sa fie conectate la reteaua

MOUSE printr-o legatura, ceea ce este cazul altor tipuri de noduri.
49
Apa ajunge intr-un nod de depozitare peste un prag sau printr-o pompa. Acest process
este controlat de o situatie hidraulica reala in sistem si de capacitatile pragurilor sau
pompelor. Pragurile si pompele se comporta in acest caz ca si cum sunt descarcate “in
afara sistemului”. Volumul de apa poate fi acumulat nelimitat intr-un nod de depozitare.
Returul de apa din bazinele de depozitare inapoi in reteaua MOUSE este controlat de
functiile de golire specificate in dialogul “Golire Noduri de depozitare”. O functie de golire
este, de fapt, o functie Q-H, in care “Q” este fluxul de la nodul de depozitare la “nodul de
primire”, si “H” este nivelul apei in “nodul de control”. Fluxul conform functiei de golire este
posibil numai pana ce nodul de depozitare este complet golit.
Tabel 3.12

simulare
Node ID Identifica nodul de Da ID Nod
depozitare
Receiving node Nodul de primire pentru Da IDNodPrimire
fluxul venit de la nodul de
depozitare
Control node Identifica un nod pentru Da IDNodControl
fluxul venit de la nodul de
depozitare
Emptying function Referinta la functia de Da IDFucntieGolire
golire tabelata
3.10 CRS & Topografie
Editorii CRS si Topografie permit definitia unei sectiuni transversale si a topografiei

curentilor de curgere naturali, in conformitate cu urmatoarele:
• editor CRS: deschide si inchide sectiunile transversale. Tipurile X si Z sunt potrivite

pentru sectiuni transversale neregulate, in vreme ce H si W sunt cele mai bune
pentru sectiunile transversale simetrice.
50
• Topografia: dialogul “Topografie Canal (Channel topography)” este un editor pentru
date topografice MOUSE. O topografie este facuta dintr-un numar de sectiuni
transversale, specificat in editorul de sectiuni transversale.
Editorii CRS si Topografie sunt atinsi prin alegerea MOUSE/CRS&Topografie.
Figura 3.12 editor CRS
Sectiunile transversale sunt clasificate in sase tipuri: trei dintre ele sunt sectiuni
transversale inchise, iar celelalte trei sunt sectiuni transversale deschise. Fiecare dintre
tipurile mentionate are trei sub-tipuri , definite prin modul in care este descrisa geometria
CRS. Astfel, urmatoarele tipuri CRS sunt sprijinite:
• X,Z deschise: geometria CRS este descrisa de punctele definite de coordonatele
pare (x,z), unde “x” este axa orizontala, iar “z” este axa verticala. Punctele sunt
specificate in directia inversa sensului acelor ceasului.
• X.Z inchise: geomettria CRS este descrisa de punctele definite de coordonatele
pare (x,z), unde “x” este axa orizontala, iar “z” axa verticala. Punctele sunt
specificate in directie contrara sensului acelor ceasului. Primul si ultimul punct sunt
conectate pentru a inchide sectiunea transversala.
• H,W deschise: geometria CRS este descrisa de perechile (h,w), in care “h” este
inaltimea relativa, iar “w” este latimea corespunzatoare a sectiunii transversale.
Perechile sunt specificate in directie in sus.
• H,W inchise: geometrical CRS este descrisa de perechi (h,w) , in care “h” este
inaltimea relativa, iar “w” este latimea corespunzatoare a sectiunii transversale.
Ultima pereche specificata (h,w) defineste varful (partea de sus) sectiunii
transversale .
51
• Procesat deschis (processed open): geometria CRS este descrisa direct prin
parametrii hidraulici; Lungime (L), latime (W), suprafata sectiune transversala (A) si
raza hidraulica (R). Pentru acest tip de CRS, facilitatile de rescalare si grafice nu
sunt disponibile.
• Procesat inchis (processed closed): geometria CRS este descrisa direct prin
parametrii hidraulici; Lungime (L),latime (W),suprafata sectiune transversala (A) si
raza hidraulica (R). Pentru acest tip de CRS facilitatile de rescalare si grafice nu
sunt disponibile.
Tipurile X,Z sunt potrivite pentru sectiuni transversale neregulate, in vreme ce H,W
sunt cele mai bune pentru sectiunile transversale simetrice.
Pentru tipurile de sectiune transversala inchisa X,Z si H,W, MOUSE acorda automat
deschiderea Preissman, in scopul facilitarii computatiei de flux in conditii de presiune.
Figura 3.13 Editor Topografie
O topografie este facuta dintr-un numar de sectiuni transversale (specificate in editorul

de sectiuni transversale), fiecare combinat cu lanţul corespunzator, nivelul de jos si trei
parametric optionali: Numarul Manning in partea de sus a sectiunii transversale ,
numarul Manning al partii de jos a sectiunii transversale si numarul Manning a
exponentului variabil. Acesti trei parametri permit o variatie ne-lineara a numarului
Manning ca o functie de adancime apa in sectiunea transversala. In cazul in care
campul destinat specificarii parametrilor este lasat liber, MOUSE va folosi numerele
Manning specificate pentru pierderile prin frecare de la “Materiale”MOUSE.
“Inlănţuirea (chainage)” este localizarea in metri pentru care CRS este valabil , iar
“DwLevel” este elevatia CRS la o anumita inlantuire. MOUSE va interpola intre fiecare
dintre CRS inserate, in conformitate cu
52
înlantuirea. Un CRS trebuie totdeauna sa fie specificat la o inlantuire = 0,0 si
inlantuirea = lungimea conductei. Lungimea conductei trebuie sa fie egala cu aceea pe
care MOUSE o foloseste pentru simulare, ex. fie specificata de utilizator, fie lungimea
obtinuta prin calcul automat pe computer.
3.11 Valve
O valva este o relatie functionala care conecteaza doua noduri ale unei retele MOUSE.
Figura 3.14 Dialog Valve
O valva (valve) este specificata de diametru, flux (calculat pe baza diametrului, dar
este posibil si sa fie scris) si nivelul de inversiune.
Este posibil sa specificati o valva ca fiind o valva fara retur. Trebuie data o Identificare
de date in tabel.
Valva este, in mod normal, statica, in care caz trebuie specificata deschiderea valvei.
Este, de asemenea, posibil sa definim o valva ca fiind controlata de RTC.
53
Tabel 3.13 Campuri de editare Identificare si conectivitate pentru editorul valva MIKE URBAN.

simulare
Valve Id Un singur nume pentru Da MUID
valva. Pana la 40 caractere
(litere,cifre, spatii libere, alte
caractere).Literele din
casutele de sus si de jos
sunt tratate ca fiind diferite.
Location Identificare Nodul in care Da FROMNODE
este localizata valva
To (catre) Identificare Nodul in care Da TONODE
valva este descarcata
utilizatorului referitor la valva
Data source Referinta la o sursa externa Nu DataSource
de date (tabel ID) in care s-a
importat inregistrarea
Status Starea de date pentru toata Nu Elements
inregistrarea , serveste la
pastrarea urmei catre sursa
de informatii
54
simulare date
Network type Atribuie valva unui anumit tip Nu NetTypeNo
de retea. Foloseste in cazul in
care doua sau mai multe
retele diferite sunt incluse in
acelas proiect.
Valve type Specificarea tipului de valva, Nu TypeNo
aceasta informatie nu este
folosita in motorul de simulare
Tabel 3.14 Proprietati geometrice si hidraulice, campuri de editare a editorului valvei MIKE URBAN

simulare date
Comp type Alegerea metodei de Da MethodNo
computatie . In aceasta
implementare este disponibila
numai o singura optiune, dar
in viitor elibereaza metode de
computatie alternative
Oper mode Nr de comanda sau valva Da ControlTypeNo
controlabila RTC
Non return Indicand o valva cu clapeta Da FlapNo
(ex.nu este posibil flux de
intoarcere)
55
simulare date
Rating curve Referinta la functia tabulata Da RatingCurveID
de deschidere - k
Diameter Valoarea nominala a Da Diameter
suprafetei (campul “Suprafata
flux”) este calculata la
asumarea unei valve
circulare, cu diametrul
specificat in acest camp. In
plus, tranzitia la o valva
presurizata este definite de
nivelul de inversare plus
diametrul.
Flow area O valva specificata de Da Area
utilizator , suprascrie
suprafata valvei nominale
procesata pe baza unei
sectiuni transversale
circulare.
Invert level Nivelul de inversiune Da InvertLevel
defineste nivelul minim de
apa, care genereaza flux prin
valva.
Valve opening Difineste deschiderea unei Da Opening
valve in procente (valva intre
0 si 100). Pentru o valva
controlata de RTC, aceasta
valoare nu se aplica,
deschiderea este controlata
de catre algoritmul RTC aflat
in MIKE URBAN.
56
4 MODELARE CU MOUSE CADERE DE PLOAIE-EVACUARE
4.1 Termeni si Concepte
MOUSE asigura un set versatil de dispozitive si modele de procesare indreptate catre

modelarea suprafetelor de evacuare furtuni si infiltrari in captarile urbane sau semi-rurale.
Drept rezultat, utilizatorul poate prepara rapid un model de evacuare a precipitatiilor la
nivelul dorit de detaliu (in termeni de discretie spatiala si in termeni de date de intrare) si
poate utiliza evacuarea procesata drept o sarcina a retelei de colectare.
Acest capitol constituie un ghid inteligibil pentru pregatirea modelelor hidrologice MOUSE
si executarea de computatii hidrologice.
Modelarea de evacuari de furtuni si infiltrari in MOUSE are nevoie de intelegerea cerintelor

informationale si a proceselor in desfasurare. Aceasta intelegere este exemplificata in
Figura 1-1.
Utilizatorul trebuie sa fie constient ca procesarea pe calculator a evacuarii si

subsecventelor sale folosite drept sarcina de retea sunt, in principiu, doi pasi distincti in
procesul de modelare.
In mod corespunzator, modelarea de evacuare (Pasul 1) angajeaza urmatoarele:
• Captarile MIKE URBAN

• Optional (numai daca va urma o computatie de retea), definitia conexiunii de
captare, ex.specificarea punctului de evacuare in retea a fluxului intrat.
• Definirea modelelor hidrologice.
• Precipitatii (optional, temperatura si evapo-transpiratia)
• Computatii de evacuare
La executia computatiei de evacuare, evacuarea este tipic utilizata drept o sarcina

hidraulica a retelei de colectare (Pasul 2). Aceasta necesita si pasii urmatori:
• Declararea evacuarii procesate drept o sarcina hidraulica de retea.
• Executarea de computatie (procesare pe calculator) de retea.
In plus, o parte importanta a unei modelari de success este legata de calibrarea si
verificarea modelului, ceea ce trebuie sa asigure ca rezultatele procesarii se potrivesc
rezonabil de bine cu observatiile de flux. Calibrarea si
57
verificarea sunt activitati importante de inginerie in procesul de modelare, si , de aceea,
trebuie sa li se acorde o atentie corespunzatoare.
PRECIPITATII
(margine de captare)
MODEL
HIDROLOGIC +
MOUSE
CONEXIUNE DE
CAPTARE
EVACUARE MOUSE (*CRF)
SARCINA RETEA
MODEL FLUX CONDUCTA

MOUSE
Figura 4.1 Flux de informatii ilustrate in modelarea hidrologica
4.1.1 Captarile MIKE URBAN
In contextul modelarii hidrologice , captarile MIKE URBAN sunt tratate drept unitati
hidrologice in care evacuarile de furtuna si infiltrarile (RDI) sunt generate pe baza unui
singur set de parametri si date de intrare. In fapt, captarile MIKE URBAN reprezinta nivelul
de discretie spatiala a modelului hidrologic.
Natura captarilor MIKE URBAN sunt caracteristici geografici, creerea lor, editarea si
managementul lor a fost descries in detaliu intr-un capitol separate “Captari MIKE
URBAN”. Aici, numai aspectul
58
relevantei pentru modelarea hidrologica va fi repetata si dezvoltata in continuare.
Captarile sunt esentiale pentru orice model hidrologic. La MIKE URBAN, extinderea
geografica a captarii este determinate de perimetrul poligonului de captare. MIKE URBAN
asigura, la cererea utilizatorului, aria totala de captare.
In anumite cazuri, limitele geografice ale unei captari nu coincid cu zona efectiva de
scurgere. Ex. o extindere de captare poate fi definite pe baza unor diviziuni administrative,
in vreme de reteaua de drenaj este prezenta numai in anumite parti ale captarii. In astfel
de cazuri, utilizatorul poate specifica “Arie de drenaj (Drainage area)”, ceea ce ar simplifica
suprascrierea zonei efective de captare in toate computatiile hidrologice.
4.1.2 Conectarea captarilor la Retea
In scopul transferului evacuarii generat pe suprafetele de captare in reteaua de colectare,

modelul MIKE URBAN MOUSE trebuie sa includa informatii despre conectarea iesirii
captarii la reteaua de colectare.
Detalii despre principiile si metodele de conectare a captarilor pot fi gasite la capitolul 8.4.
Actualul MIKE URBAN asigura conexiunea unei captari la numai un singur nod de retea.
Ex.nici o conexiune a unei singure captari la noduri multiple sau conexiuni de conducte nu
este sustinuta.
Informatiile despre conexiunile captarilor sunt scrise in fisierul MOUSE evacuare (*.CRF),
care poate fi utilizat de modelul de flux in conducte MOUSE.
4.1.3 Modele hidrologice
Modelele hidrologice pentru captarile urbane include doua clase distincte de modele:
59
• Model evacuare de suprafata: Acestea sunt tipurile cele mai obisnuite in analiza de
evacuare urbana. Trasatura comuna a tuturor modelelor din aceasta clasa este
aceea ca numai suprafata de evacuare este procesata. Aceasta implica hidrografe
de evacuare discontinua in care fluxul porneste drept rezultat al unei ploi si
inceteaza si revine din nou la zero dupa incetarea ploii. Astfel, aceste modele sunt
recomandate pentru captari urbane relativ dese cu o cantitate dominanta de
evacuare generata pe suprafete impermeabile, si pentru analizarea unui singur
eveniment (ex. proiectarea ploii la anumite intervale de aparitie). Aceste modele nu
pot asigura rezultate realiste in captarile dominant rurale si pentru analize pe
termen lung implicand serii multiple de ploi.
• Modele hidrologice continui: Aceste modele trateaza balanta volumului de
precipitatii fara nici o reducere, prin concepte mai mult sau mai putin complexe.
Drept rezultat, evacuarea generala include componentele de evacuare de suprafata
si de sub-suprafata. Datorita duratelor mai mari luate in calcul, hidrografele de
evacuare apar practic continue. O proprietate importanta a modelelor hidrografice
continui este “memoria hidrografica” , ex.abilitatea de a simula o reactie la captare
la anumite ploi , in functie de ploi anterioare. Acest tip de model este essential
pentru orice analiza pe termen lung si, in mod dominant, pentru captari rurale. Pe
de alta parte , aceste modele sunt, in mod uzual, incapabile sa simuleze reactii
extrem de rapide la captari urbane impermeabile grele.
MIKE URBAN MOUSE include o serie de modele de evacuare de suprafata si un model

hidrologic continuu. Modelele de evacuare de suprafata disponibile sunt:
• Metoda Timp-Zona (A)
• Unda cinematica (B)
• Rezervor linear (C1 si C2)
• Metoda hidrografica unita (UHM)
Modelul hidrologic continuu inclus este MOUSE RDI.
Oricare dintre aceste modele poate fi utilizat pe cont propriu, sau in combinatie cu una
dintre evacuarile de suprafata si MOUSE RDI.
Oricum, combinarea diferitele modele pentru captari individuale intr-o computatie de

evacuare NU este posibila.
Descrierea detaliata a modelelor este disponibila in paragrafele urmatoare si in

documentatia tehnica de referinta.
60
4.1.4 Creerea unor modele hidrologice pentru o captare
Inregistrarile in baza de date continand captarile MIKE URBAN, NU includ informatiile

referitoare la modelarea hidrologica. Astfel de informatii sunt stocate in tabele separate –
cate un table pentru fiecare model, si pot fi editate prin intermediul unor editori specializati.
MIKE URBAN mentine in mod automat tabelele de modele hidrologice, ex. noile
inregistrari sunt adaugate , iar cele care nu mai sunt necesare, sunt sterse, impreuna cu
inregistrarile de captari. Oricum, acolo unde tabelele de model hidrologic nu cuprinde toate
captarile (ex.dupa stergerea inregistrarilor), tabelul poate fi refacut.
Aceasta se face usor pentru intregul set de captari cu o functie accesibila pe

MOUSE/Runoff models/Create model records. Cand este activata, functia face inregistrari
in tabelul respectiv pentru toate captarile din proiect. Inregistrarile deja existente ramân
neatinse, adica functia numai adauga inregistrarile pentru captari create dupa ultima
activare a functiei.
Deci, utilizatorul trebuie sa fie constient ca inserand o captare nu activeaza automat o

creere de model hidrologic pentru aceasta captare. In orice caz, functiile de editare grafica
“Split” si “Merge” realizeaza a ajustare automata a tabelelor de model de evacuare (sterge
sau insereaza inregistrari) , cu conditia ca inregistrarile de model pentru captarile
respective sa fie deja prezente.
Inregistrarile de model pentru captari individuale pot fi inserate de butonul “Insert”. La

inserare, utilizatorul trebuie sa deschida lista de captari si sa alege captarea.
61
MOUSE[Modele evacuare]
Creare inregistrari modele /Timp-
Zona{A}
Figura 4.2 Creerea inregistrarilor modele Timp-Zona
4.2 Metoda Timp-Zona (A)
Metoda Timp-Zona (MOUSE model A) este un model simplu de evacuare de suprafata cu

cerinte minime de date. Computatia de evacuare se bazeaza pe un tratament simplu a
pierderilor hidrologice si rutarea de evacuare de asa-numita curba timp-zona. Detalii
despre aspectele tehnice pot fi gasite in documentatia tehnica de referinta.
4.2.1 Date de model
Datele de model sunt stocate in tabelul de baze de date msm_HmodA. Datele pot fi
accesate pentru editarea in editorul Timp-Zona – MOUSE/Runoff models/Time-Area (A).
62
Figura 4.3 Editor de model Timp-zona
O imagine completa a campurilor de editare si atributelor bazei de date corespunzatoare

este data in Tabelul 4.1
Tabel 4.1 Imagine a atributelor bazei de date Timp-zona (Tabel “msm_HmodA”)

de simulare structura de
date
CatchmentID Identificator a unei Da CatchmentID
captari
Catchment area Afisare model actual al Da (calculata, -
zonei (zona totala sau numai citita)
zona de drenaj)
Impervious area Zone de captare Da ImpArea
neprevazute , drept
procentaj din zona
model
Parameter set Referinta la un set de Da ParAID
parametric de model
pentru a fi folositi pentru
captarile cirente
63
Tabel 4.1 Imagine a atributelor bazei de date Timp-zona (Tabel “msm_HmodA”)

de simulare structura de
date
Use local Permite folosirea locala Optional LocalNo
parameters a parametrilor individuali
Reduction factor Valoare locala a Optional Rfactor
factorului de reducere
hidrologica
Time of Valoare locala a timpului Optional ConcTime
concentration de concentrare
Initial loss Valoare locala a pierderii Optional Iloss
initiale
Time-Area Curve / Comutator local pentru Optional CoeffNo
butoane selectie folosirea unor curbe T-Z
Coefficient pretabelate sau relatii
procesate T-Z
Time Area curve Curba pre-definita T-Z Optional ACurveID
,selectata local
Time Area Valoare locala a Optional TACoeffID
Coefficient coeficientului curbei
analitice T-Z
4.2.2 Set de parametri
Modelul Timp-Zona foloseste mai multi parametri. Pentru ratiuni practice, acesti parametri
au fost grupati in seturi de parametri, care, in schimb, pot fi asociati cu anumite captari.
Cu acestea, inseamna ca realizarea intregului model poate fi stabilita cu o foarte redusa
cantitate de informatii, in vreme ce, permiţând variatia spatiala completa a parametrilor de
model pentru captari individuale prin aplicarea valorilor locale.
Seturile de parametri pot fi inserate si valorile de parametri individuali pot fi editati in

editorul “Parametri Timp-Zona (Parameters Time-Area)”. Aceasta poate fi activata in
MOUSE/Runoff Models/Parameters Time-Area .
MIKE URBAN vine cu un set de parametri nominal (-DEFAULT-). Utilizatorul poate insera
orice numar de seturi de parametri si le poate edita in conformitate cu nevoile de studiu.
64
Figura 4.4 Editor seturi de parametri Timp-Zona
O imagine completa a campurilor de editare si atributelor de baze de date

corespunzatoare este data in Tabelul 4.2
Tabel 4.2 Imagine a atributelor bazei de date Timp-zona (Tabel “msm_HparA”)

simulare
Parameter set ID Identificare set parametri Da MUID
Reduction factor Factor de reducere hidrologic Da RedFactor
Time of Timp de concentrare Da ConcTime
Concentration
Initial loss Pierdere initiala Da InitLoss
(udare,interceptie,depresiuni
locale…)
Time-Area Curve Comutator local pentru Da TAMethodNo
/ butoane folosirea unor curbe T-Z
selectie pretabelate sau relatii
Coefficient procesate T-Z
65
Tabel 4.2 Imagine a parametrilor Timp-Zona si atributelor bazei de date Timp-zona (Tabel “msm_HparA”)
Camp de Descriere Utilizat sau cerut Nume camp in

editare de simulare structura de
date
Time Area curve ID curba T-Z predefinita Optional, TACurveID
alterneaza cu
coef.TZ
Time Area Valoare coeficient de curba Optional, TACoeff
coefficient analitica T-Z alterneaza cu
Idcurba TZ
4.2.3 Editor Curba Timp-Zona
Modelul Timp-Zona (cu exceptia cazului in care se aplica curba analitica) foloseste curbe
predefinite tabelate timp-zona. Curba Timp-Zona reprezinta partea de contributie a
suprafetei de captare drept o functie de timp. In mod implicit, curba Timp-Zona calculeaza
forma captarii in relatie cu punctele de iesire.
MIKE URBAN vine cu trei curbe nominale timp-zona, Curba1 TZ, Curba 2 TZ si Curba 3
TZ, aplicabila pentru captari rectangulare, divergente si, respectiv, convergente (vezi
figurile de mai jos)
Curba1TZ Curba2TZ Curba3TZ
Figura 4.5 Trei Curbe nominale Timp-Zona
Utilizatorul poate defini orice numar de curba timp-zona. Acestea pot fi inserate si editate
in editorul de curbe si relatii (MOUSE/Curves&Relations). Fiecare tabel Timp-zona trebuie
sa porneasca cu o pereche de valori (0.0) si trebuie sa sfarseasca cu o pereche de valori
reprezentand intregul (nominal, MIKE URBAN mentine curbele T-Z in procente (%),
ex.ultima pereche de valori in table trebuie sa fie (100,100).
66
Figura 4.6 Editor Curbe&Relatii cu o curba timp-zona corect definita de utilizator
4.3 Unda cinematica (B)
Unda cinematica (MOUSE model B) este un model de suprafata de evacuare cu date

necesare moderate. Procesarea evacuarii se bazeaza pe un tratament comprehensiv al
pierderilor hidrologice (inclusiv infiltratia) si rutarea evacuarii de catre formula de unda
cinematica (Manning). Detalii tehnice pot fi gasite in documentatia tehnica de referinta.
4.3.1 Date de model
Datele de model sunt stocate in tabelul de baza de date msm_HmodB. Datele pot fi
accesate pentru editare , in editorul Unda Cinematica cu MOUSE/Runoff
Models/Kinematic Wave (B).
67
Figura 4.7 Editor Model Unda cinematica
O imagine a campurilor de editare si atributele bazei de date corespunzatoare este data in

Tabelul 4.3
Tabel 4.3 Imagine atribut baza de date unda cinematica (Tabel “msm_HmodB”)

editare de simulare structura de date
CatchmentID Identificare captare unica Da CatchmentID
Catchment Afiseaza zona de model Da, (calculata, citita -
Area actuala (zona totala sau numai)
zona de drenaj)
Length Lungime caracteristica a Da Length
captarii
Slope Panta reprezentativa a Da Slope
captarii
Area (cinci Fractie a zonei model pentru Da AISteep, AIFlat,
campuri) fiecare categorie de APSmall,
suprafata APMedium,
APLarge
68
Tabel 4.3 Imagine atribute baza de date unda cinematica (Tabel “msm_HmodB”)

simulare
Parameter Referinta la un set de parametri Da ParBID
set de model pentru a fi utilizati la
captarea curenta
Use local Permite utilizarea locala de Optional LocalNo
parameters parametri individuali
Numar Valoare locala a numarului Optional MISteep, MIFlat,
Manning Manning pentru diferite tipuri de MPSmall,
(cinci suprafete de captari MPMedium,
campuri) MPLarge
4.3.2 Seturi de parametri
Modelul Unda cinematica foloseste un numar relativ mare de parametri. Pentru ratiuni
practice , acesti parametric au fost grupati in seturi de parametri,care, in schimb, pot fi
asociati cu anumite captari. Cu acestea inseamna ca intreaga constructie a modelului
poate fi stabilita cu un numar foarte mic de informatii, in vreme ce permite totusi o variatie
complet spatiala de parametri de model pentru captari individuale prin aplicarea valorilor
locale.
Noile seturi de parametri pot fi inserate si valorile parametrilor individuali pot fi editate in
editorul “Parametri Unda Cinematica (Parameters Kinematic Wave)”. Acesta poate fi
activat la MOUSE/Runoff Models/Parameters Kinematic Wave.
MIKE URBAN vine cu un set nominal de parametric (-DEFAULT-). Utilizatorul poate insera
orice numar de seturi de parametric si le poate edita in conformitate cu nevoile sale.
69
Figura 4.8 Editor Seturi de parametri Unda cinematica
O imagine completa a campurilor de editare si atributele de baza de date corespunzatoare

70
Tabel 4.4 Imagine atribut baza de date unda cinematica (Tabel “msm_HparB”)

simulare
Parameter set ID Identificare set parametri Da MUID
Wetting loss Pierderi udare pe diferite Da WetSteep, WetFlat,
(cinci campuri) tipuri de suprafete WetSmall,
WetMedium, WetLarge
Storage loss Pierderi depozitare pe Da StorageFlat,
(patru campuri) diferite tipuri de suprafete StorageSmall,
StorageMedium,
StroageLarge
Maximum Capacitate de maxima Da InfMaxSmall,
Infiltration infiltrare pe diferite tipuri de InfMaxMedium,
capacity (trei suprafete InfMaxLarge
campuri)
Minimum Capacitate de minima Da InfMinSmall,
Infiltration infiltrare pe diferite tipuri de InfMinMedium,
capacity (trei suprafete InfMinLarge
campuri)
Horton Exponent Exponent Horton pentru Da InfExpWetSmall,
wet conditions conditii ude pe diferite tipuri InfExpWetMedium,
de suprafete InfExpWetLarge
Horton Exponent Exponent Horton pentru Da InfExpDrySmall,
dry conditions conditii uscate pe diferite InfExpDryMedium,
tipuri de suprafete InfExpDryLarge
Numar Manning Numar Manning pentru Da ManningSteep,
(cinci campuri) diferite tipuri de suprafete de ManningFlat,
captare ManningSmall,
ManningMedium,
ManningLarge
4.4 Rezervor Linear (C1 si C2)
Rezervorul Linear (MOUSE Model C) este un model de suprafata de evacuare cu necesar

minim de date. Computatia de evacuare se bazeaza pe
71
un tratament comprehensiv de pierderi hidrologice (inclusiv infiltrarea) si rutarea de
evacuare pe principiul rezervorului linear. Detalii tehnice pot fi gasite in documentatia
tehnica de referinta.
MIKE URBAN include acest model in doua versiuni : C1 si C2. Acestea sunt variante ale
aceluias model si sunt utilizate drept standarde nationale in Olanda si, respectiv in Franta.
4.4.1 Date de model
Datele de model sunt stocate in tabelul de baze de date msm_HmodC. Datele pentru
ambele variante de model pot fi accesate pentru editarea in editorul Rezervor Linear la
MOUSE/Runoff Models/ Linear Reservoir (C).
Figura 4.9 Editor Model Rezervor Linear, constituit pentru lucrul cu model C1 (Olanda)
72
Figura 4.10 Editor Model Rezervor Linear, constituit pentru lucrul cu modelul C2 (Franta).
O imagine completa a campurilor de editare si atributele bazei de date este data in Tabelul
4.5
Tabel 4.5 Imagine atribut baza de date rezervor linear (Tabel “msm_HmodC”)

editare cerut de structura
simulare de date
CatchmentID Identificare captare unica Da CatchmentID
Catchment Afiseaza zona actuala de model Da, -
area (zona totala sau zona de drenaj) (calculata,citit
numai)
C1/C2 Comutare pentru setarea Da -
editorului pentru modelele C1 si,
respectiv, C2)
Length Lungime caracteristica a captarii Optional, numai Length
la modelul C2
Slope Panta reprezentativa a captarii Optional, numai Slope
la modelul C2
73
Tabel 4.5 Imagine atribut baza de date Rezervor Linear (Tabel “msm_HmodC”)

simulare de date
Impervious Zona impermeabila ca o fractie Optional, numai C2Area
area a zonei actuale de model la model C2
Contributing Zona de contributie ca o fractie Optional, numai C1Area
area a zonei actuale de model la model C2
Parameter set Referinta la un set de Da ParCID
parametric de model a fi folositi
pentru captarea curenta
Use local Permite utilizarea locala de Optional LocalNo
parameters parametri individuali
Reduction Valoare locala a factorului de Optional, numai RedFactor
factor reductie hidrologica la model C2
Lag time Valoare locala a timpului de Optional, numai LagTime
intarziere la model C2
Time constant Valoare locala a constantei de Optional, numai TimeConst
timp model C1
Initial loss Valoare locala a piederii initiale Optional,numai la Iloss
model C1
4.4.2 Seturi de parametri
Modelul Rezervor Linear foloseste un anumit numar de parametri. Pentru ratiuni practice,
acesti parametri au fost grupati in seturi de parametri, care , in schimb, pot fi asociati cu
anumite captari. Cu acestea inseamna ca intregul model poate fi stability cu un foarte mic
numar de informatii, permitand in acelas timp variatia spatiala a parametrilor de model
pentru captari individuale prin aplicarea valorilor locale.
Noile seturi de parametri pot fi inserati si valorile parametrilor individuali pot fi editati in
editorul “Parametri Rezervor Linear”. Aceasta pot fi activate la MOUSE/Runoff
Models/Parameters Linear Reservoir.
74
MIKE URBAN vine cu un set de parametri nominali (-DEFAULT-). Utilizatorul poatre insera
orice numar de seturi de parametri si le poate edita in concordanta cu necesitatile.
Figura 4.11 Editor Seturi de Parametri Rezervor Linear – versiunea Olanda
Figura 4.12 Editor Seturi de Parametri Rezervor Linear – versiunea Franta
O imagine completa a campurilor de editare si atributelor bazei de date este data in

Tabelul 4.6.
75
Tabel 4.6 Imagine atribut baza de date Set de parametri Rezervor Linear (Tabel “msm_HparC”)

simulare de date
Parameter Identifica set parametri Da MUID
set ID
C1/C2 Comuta pentru setare editor Da -
pentru model C1 si
C2,respectiv
Reduction Valoare locala a factorului de Optional, numai RFactor
factor reductie hidrologica la model C2
Lag time Valoare locala a timpului de Optional, numai LagTime
intarziere la model C2
Time Valoare locala a constantei Optional, numai CTime
constant de timp model C1
Initial loss Valoare locala a piederii Optional,numai la Iloss
initiale model C2
Infiltration Comuta On sau OFF Da InfiltrNo
calcularea infiltrarii
Capacitate de Capacitate minima si maxima Optional, daca MaxCap, MinCap
infiltrare ca capacitatii de infiltrare este inclusa
Horton (doua infiltrarea
campuri)
Constanta de Constanta de timp de Da WetCond, DryCond
timp Horton infiltrare pentru conditii ude si
uscate
4.5 Metoda hidrografica unita (UHM)
Metoda hidrografica unita (MOUSE UHM) este un simplu model de suprafata de evacuare
lineara care poate fi utilizat pentru derivarea hidrografelor pentru orice cantitate de
precipitatii in exces. Procesarea evacuarii include un tratament comprehensive a
pierderilor hidrologice (calcularea precipitatiilor excessive) si rutarea evacuarii prin crearea
unui compozit hidrografic. Detalii tehnice pot fi gasite in documentatia tehnica de referinta.
76
Datele de model sunt stocate in tabelul de baze de date msm_HModUHM. Datele pot fi
accesate pentru editare in editorul UHM la MOUSE/Runoff Models/UHM.
Figura 4.13 Editor Model hidrografic unit
O imagine completa a campurilor de editare si atributele bazei de date corespunzatoare

Tabel 4.7 Imagine atribut baza de date UHM (Tabel “msm_HModUHM”)

simulare de date
CatchmentID Identifica captare unica Da CatchID
Catchment Afiseaza zona actuala de Da,(calculata, -
area model (zona totala sau numai citit)
zona de drenaj)
Area Marime relativa a zonei de Da AreaFactor
Adjusment contributie
factor
77
Tabel 4.7 Imagine atribute baza de date UHM (Tabel “msm_HModUHM”)
Camp de Descriere Utilizat sau cerut de Nume camp in

editare simulare structura de date
Hydrograph Metoda pentru Da MethodNo
procesare hidrografica
Peaking factor Factor de varf Optional,numai Cp
metoda SUH
standard
Slope Panta reprezentativa Optional,numai SuhSlope
captare metoda SUH
Alameda
Loss model Metoda pentru Da LossModelNo
procesare pierderi
hidrologice
Initial loss Pierderi initiale Optional,numai InitLoss
metoda “pierdere
constanta”
Constant loss Pierderi constante Optional, numai ConstLoss
metoda “pierderi
constante”
Runoff coefficient Coeficient evacuare Optional, numai RunoffCoeff
metoda “perderi
proportionale”
Curve number Numar curba Optional, numai CurveNum
hidrografica standard “Metoda SCS” si
“SCS Generalizata”
Initial AMC Conditie antecedente Optional,numai AMC
umezeala “Metoda SCS”
Initial abstraction Adancime de abstractie Optional,numai “SCS InitAbstractDepth
depth initiala generalizata”
Lag time Metoda pe timp de Da LagTimeMethodNo
intarziere
Lag time Timp intarziere -utilizator Optional,numai LagTime
metoda timp
intarziere “Specificat
de utilizator”
Hydraulic length Lungimea hidraulica a Optional,numai HyraulicLength
captarii metoda timp
intarziere “Formula
CSC”
78
Tabel 4.7 Imagine atribute baza de date UHM (Tabel “msm_HModUHM”)

editare simulare structura de
date
LT Slope Panta medie captare Optional,numai Slope
metoda timp intarziere
“Formula CSC”
LT Curve Numar curba CSC folosit Optional,numai LagCurveNum
number pentru procesarea metoda timp intarziere
timpului de intarziere “Formula CSC”
L Lungime current Optional,numai SuhL
principal pentru iesire la metoda timp intarziere
diviziune “SUH Standard”
Lc Lungime current Optional,numai SuhLc
principal de la iesire la metoda timp intarziere
cel mai apropiat punct de “SUH Standard”
centrul captarii
Ct Coeficient Watershed Optional,numai Ct
(captare) metoda timp intarziere
“SUH Standard”
Stream slope Panta medie Optional,numai StreamSlope
supraterana metoda timp intarziere
“SUH Alameda”
Basin factor Factor de bazin Optional,numai BasFactor
metoda timp intarziere
“SUH Alameda”
4.6 Flux suplimentar si RDI
Evacuarea continua din captarile MIKE URBAN poate fi modelata la doua nivele distincte:
fie drept o simpla specificare a unui flux suplimentar constant sau drept o procesare
MOUSE RDI.
Ultima optiune implica un model hidrologic continuu MOUSE Infiltrare dependenta de

caderile de ploaie (RDI). RDI asigura modelare detaliata, continua a unui teren in ciclu
hidrologic, asigurand support pentru analizelea captarilor urbane, rurale si mixte.
Precipitatiile sunt rutate prin patru tipuri diferite de stocare: zapada,suprafata, zona ne-
saturata (“zona-radacina”) si apa freatica. Aceasta permite modelarea continua a
proceselor de evacuare, care este in mod deosebit folositoare atunci cand sunt analizate
efecte de sarcina hidraulica si de poluare.
79
In locul efectuarii analizelor de sarcina hidrologica a sistemelor de canalizare numai pe
perioade scurte de timp de intensitate mare de ploi su furtuna, se aplica o analiza continua
si pe termen lung pentru a vedea perioadele, atat pe vreme uscata cat si pe vreme umeda,
ca si fluxuri de intrare si infiltrari in sistemul de canalizare. Aceasta asigura a imagine mai
exacta a pierderilor reale la statiile de tratare a apei si a supra-fluxurilor combinate in
sistemul de canalizare.
Atunci cand studiati conditiile de flux real in sistemul de canalizare, varfurile de flux pe
durata ploilor sunt adesea gasite ca depasesc valorile care pot fi atribuite contributiilor
participantilor in zonele impermeabile. Aceasta este o consecinta a fenomenului , numit in
mod uzual, Infiltrare Indusa de Ploi . Acesta difera de Flux de intrare Indus de Ploi prin
faptul ca nu depinde numai de precipitatiile propriu-zise, dar este puternic afectata de
situatia hidrologica reala, ex. “memoria” de la evenimente hidrologice . Pentru anumite
evenimente de ploi, creterea de flux va fi diferita , in functie de evenimentele hidrologice
pe perioada anterioara. Infiltrarea Indusa din Ploi este, de asemenea, deosebita de un
raspuns de flux usor, care are loc pe durata mai multor zile dupa evenimentul de ploaie.
Din punct de vedere hidrologic , parti din infiltrari se poarta in acelasi mod ca si un flux de
intrare. De aceea, clasificarea tuturor sarcinilor hidrologice la infiltrare si la intrare nu este
potrivita pentru apropierea de model. Pentru a descrie cat mai bine componentele
constitutive a hidrografelor de flux, deosebite prin comportamentul lor hidrografic, sunt
folosite urmatoarele concepte:
• FRC – Componenta Raspuns Rapid : cuprinde fluxul de intrare induc de ploi si
componenta de infiltrare rapida;
• SRC – Componenta de Raspuns Slab: cuprinde componenta de infiltrare inceata.
Deosebit pentru componenta FRC este aceea ca nu este influentata de situatia hidrologica
anterioara, ex. continut ridicat sau scazut de umezeala. Apare ca o consecinta directa a
ploii. Componenta FRC consta in intrarea de flux in sistemul de canalizare si componenta
de flux rapid a infiltrarii, nedependent de conditiile hidrologice anterioare.
Pe de alta parte, caracteristic pentru componenta SRC este faptul ca este puternic
dependenta de conditiile hidrologice anterioare si, in general, raspunde lent la caderile de
ploi. Componenta SRC consta din infiltrarea restului de precipitatii induse si infiltratii/flux
de intrare pe vreme uscata.
Cand este combinat cu oricare model de evacuare de suprafata MOUSE (cu exceptia
UHM) , MOUSE RDI asigura o platforma pentru o procesare pe calculator exacta si de
incredere pentru
80
Evacuarile urbane, eliberata de limitarile inerente modelarilor “standard” de evacuare
urbana.
Figura 4.14 arata un exemplu care ilustreaza influenta conditiilor hidrologice anterioare
pentru doua componente si raspunsul lor la caderi de ploaie.
Figura 4.14 Diferite raspunsuri la aceeasi ploaie , datorita conditiilor diferite de umezeala in sol la inceputul
ploilor.
81
4.6.1 Date de model
Datele de model pentru fluxuri suplimentare de captare si RDI sunt stocate in tabelul de
baza de date msm_HmodCRC. Datele pot fi accesate pentru editare in editorul “Add.Flux
si RDI” la MOUSE/Runoff Models/Additional flow and RDI.
82
Figura 4.16 Editor Model Flux Suplimentar si RDI
O imagine completa a campurilor de editare si atributelor de baza de date

corespunzatoare este dat in Tabelul 4.8
Tabel 4.8 Imagine a atributelor de baza de date Flux Suplimentar si RDI (Tabel “msm_HModCRC”)

editare simulare structura de date
Catchment area Afiseaza zona de model Da,(calculata,numai -
(zona totala sau zona citit)
de drenaj)
Additional flow Cantitate de flux Da,valoare AddFlow
suplimentar constant nominala=0
Zona casuta Comutati pentru Da RdiiNo
selectie activare pe MOUSE
RDI
83
Tabel 4.8 Imagine a atributelor de baza de date Flux Suplimentar si RDI (Tabel “msm_HModCRC”)

editare de simulare structura de date
Area Zona RDI ca o fractie din Optional, daca RDI RdiiArea
zona de model este activat
Parameter set Referinta la un set de Optional, daca RDI ParRDIID
parametri de model RDI este activat
pentru a fi folositi pentru
captarea curenta
4.6.2 Set de parametri MOUSE RDI
Modelul MOUSE RDI foloseste un mare numar de parametri. Pentru ratiuni practice, acesti
parametri au fost grupati in seturi de parametri care, in schimb, pot fi asociati cu o anumita
captare. Prin aceasta inseamna ca intregul model poatre fi stability cu un numar redus de
informatii.
Noile seturi de parametri pot fi inserate si valorile individuale ale fiecarui parametru pot fi
editate in editorul “Parametri RDI”. Aceasta poate fi activata in MOUSE/Runoff
Models/Parameters RDI.
MIKE URBAN vine cu un set de parametri RDI nominali (-DEFAULT-). Utilizatorul poate
insera orice numar de seturi de parametric si le poate edita in conformitate cu nevoile sale.
84
Figura 4.17 Editor Seturi de parametri MOUSE RDI
O imagine a campurilor de editare si atributelor de baza de date corespunzatoare este

data in Tabelul 4.9.
Tabel 4.9 Imagine atribut date de baza Parametri RDI (Tabel “msm_HparRDII”)
Camp de Descriere Utilizat sau Nume camp

editare cerut de in structura
simulare de date
Parameter set ID Identifica setul de parametri Da MUID
Surface storage Capacitate de stocare de Da Umax
(Umax) suprafata
Root zone Capacitate de Da Lmax
storage (Lmax) depozitare/stocare in zona
radacina (“joasa”)
Overland coeff. Fractie de evacuare mergand pe Da Cqof
(CQOF) flux supra-teran
85
Table 4.9 Imagine atribut baze de date Parametri RDI (Tabel “msm_HparRDII)
Camp de Descriere Utilizat sau Nume camp

editare cerut de in structura
simulare de date
Groundwater Marimea relativa a rezervorului Da GwCarea
coeff. (Carea) de apa freatica
TC Overland flow Constanta de timp pentru Da Ck
componenta de evacuare supra-
terana
TC Interflow Constanta de timp pentru Da Ckif
componenta de evacuare
interflux
TC baseflow Constanta de timp pentru Da Ckbf
componenta de evacuare flux de
baza
Casuta selectare Comuta pentru activarea Da SnowmeltNo
snowmelt proceselor depozitare
zapada/topire zapada
Snowmelt Coeficient amestec zapada Optional,daca SnowmeltC
amestec zapada
este activat
Overland flow Fractie de capacitate de Da Tof
threshold (Tof) depozitare de suprafata de la
care porneste fluxul supra-teran
Interflow Fractie de capacitate de Da Tif
threshold (Tif) depozitare de suprafata de la
care porneste interfluxulul
Baseflow Fractie de capacitate de Da Tg
threshold (Tg) depozitare de suprafata de la
care porneste reincarcarea apei
freatice
Specific Yield Curgerea specifica a Da GwSy
rezervorului apei freatice
(porozitate)
Min GW Depth Suprafata depozitului de apa Da Gwlmin.
(apa freatica) freatica (adancime fata de
suoprafata solului)
86
Tabel 4.9 Imagine atribut baze de date Set de parametric RDI (Tabel “msm_HparRDII)

simulare date
Max GW Depth Nivelul de jos al depozitului de Da Gwlb0
apa freatica (adancime fata de
suprafata solului)
GW depth for Adancime apa freatica Da Gwlfl1
unit capilary flux determinand fluxul unit de
capilaritate
Initial surface Adancimea apei in depozit de Da InitU
storage suprafata la pornirea simularii
Initial root zone Continut umezeala in zona Da InitL
moisture radacina la pornirea simularii
Initial Adancime apa freatica la Da InitGw
groundwater pornirea simularii
Depth
Initial interflow Intensitate interflux la pornirea Da InitIf
simularii
Initial overland Intensitate flux supra-teran la Da InitOf
flow pornirea simularii
4.7 Date de ploi si alte variabile meteorologice- Conditii limita pentru modele
hidrologice
Orice model de evacuare de precipitatii este “condus” de date specifice de precipitatii

(cadere de ploaie). Datele de ploi sunt, in mod uzual, asigurate drept serii de timp- fie in
forma de adancimi de apa de ploaie depozitata sau intensitati medii de caderi de ploaie. In
anumite cazuri, ploaia poate fi data intr-o forma simpla drept “o ploaie bloc” cu intensitate
constanta pe intreaga perioada de simulare.
MOUSE RDI , de asemenea, foloseste temperatura aerului (utilizata in procesul de topire

a zapezii) si date potentiale de evapo-transpiratie. Evapo-transpiratia potentiala este data
de
87
Serii de timp de evapo-transpiratie (ex.lunare). In mod egal, ca si apa din ploi, atat
temperatura aerului cat si evapo-transpiratia pot fi specificaate drept constante pentru
intreaga perioada de simulare.
MIKE URBAN MOUSE poate folosi date de serii de timp stocata in DHI , formatul DFS0.
Va rugam sa consultati Capitolul 5 pentru importul, verificarea si editarea datelor de serii
de timp.
Toate cele trei categorii de variabile meteorologice actioneaza drept conditii limita pentru
modelul hidrologic si astfel trebuie specificate in limitele de sistem ale modelului MOUSE
(MOUSE/Boundary Condition/Catchment Loads). Ca si la orice alta conditie limita, aceasta
este facuta in doi pasi distincti:
1 Declararea unei limita de captare (ploaie, temperatura aerului sau evapo-

transpiratia) si relatia sa cu captarea.
O noua limita este inserata cu ajutorul butonului “insert” in editorul “Sarcini captare si
articole meteorologice” (MOUSE/Boundary Condition/Catchment Loads). Se recomanda
inlocuirea identificarea sarcinii nominale cu o linie clar descriptive, care defineste fara dubii
continutul actual al limitei (ex. Ploaie_26Noiembrie2004).
Limita curenta se va aplica captarii in concordanta cu “Tipul de legatura (Connection

type)” specificat: Toate, Lista individuala. Daca este selectat “Toate (All)”, coordonatele
sursei de date (ex. pluviometrul sau statia meteorological) pot fi, optional, specificate.
Coordonatele sunt relevante numai in cazurile in care doua saa mai multe limite de acelas
tip au fost specificate cu conexiunea “Toate”: in locul aplicarii conditiilor limitei la intregul
model, sistemul va aplica conditiile specifice ale limitei folosind principiul proximitatii
geografice fata de centrul captarii.
Anumite surse de date (ex. seriile de timp dfs0) includ informatii despre coordonatele
sursei de date. Prin activarea grupului de coordonate ale sursei de date
88
pe acest dialog, coordonatele specificate se vor suprapune peste coordonatele originale
din fisierul de serii de timp.
In cazul in care tipul de conexiune este setat pe “Lista” sau “Individual”, conditiile curente
de limita se vor aplica captarilor independente specificate, independent de existenta
informatiilor de coordonate.
Figura 4.18 Editorul “Sarcini captare…” cu o conditie de ploaie aplicata pentru toate captarile din model.
Coordonatele specificate la “Localizarea sursei de date(Data source location)” reprezinta localizarea unui
pluviometru.
La acest punct, limitele (granitele zonei) declarate de captare sunt “memoratorul de loc”
pentru datele ploii existente. Acestea trebuie sa fie specificate in al doilea pas.
2 Specificarea articolelor de sarcina
La o declaratie completa ale limitelor zonei de captare, utilizatorul trebuie sa îi adauge si

ceva “substanta”. Aceasta este facuta prin specificatia “articole” asociata cu limitele
curente ale zonei. Fiecare conditie de limita de captare
89
trebuie sa includa cel putin un articol. In functie de natura limitelor meteorologice, ele pot
include numai tipuri de articole “nominale”.
Articolele pot fi create si editate in editorul “Articole de limite (Boundary Items)”. Acesta
poate fi deschis de butonul “articole” pe editorul “Sarcini captare” (recomandat!!), sau prin
meniul MOUSE/Boundary Condition/Boundary Items .
Daca se deschide editorul “Sarcini de limita de zona (Boundary Loads)” , editorul “Articole
Limita (Boundary Items)” afiseaza numai articolele asociate cu limitele de zona curente.
Initial, pentru o noua zona limitata declarata, lista de articole va fi goala. Un nou articol
este creat de butonul “insert”.
Orice articol al limitelor de captare meteorologica “Variatie temporala” poate fi specificat fie
drept “Constanta” fie drept “Serii de timp/Fisier de rezultate (Time series/Result file)”. Daca
este selectat “Constanta”, utilizatorul trebuie sa specifice valoarea constanta. Daca este
selectat “Serii de timp”, utilizatorul trebuie sa aleaga tipuyl de sursa “DFS0”. Fisierul actual
DFS0 de aplicat (“Traseu”) poate fi specificat prin scrierea numelui fisierului (si un traseu
de localizare , daca fisierul NU este localizat in directorul proiectului), sau cu ajutorul unui
browser de fisier.
In mod normal, limitele specificate se vor aplica pe intreaga durata a simularii sau pe
perioada acoperita de seriile de timp. In mod optional, utilizatorul poate limita validitatea in
timp a fisierului specificat la orice perioada din interiorul perioadei fisierului DFS0, prin
specificarea validitatii temporale. Pentru restul perioadei de simulare, conditiile de limita de
zona trebuie “extinse” de alte serii de timp sau valori constante. Aceasta este realizata prin
inserarea si specificarea altui articol de limite de zona.
O referinta completa a functionalitatii sistemului de limite MOUSE este disponibila in

capitolul 6.
4.8 Rularea procesarii pe calculator a evacuarii
La definirea unor date de model pentru toate captarile , definind conexiunile captarii
( daca evacuarea procesata se va incarca in modelul de retea) si definirea conditiilor
limitelor, modelul este pregatit pentru procesarea evacuarii.
Procesarea este pornita de la dialogul MOUSE Computation (Simulation/Run MOUSE)-

vezi capitolul 7 pentru detalii complete).
Pe TABELUL “General”, utilizatorul trebuie sa specifice informatiile esentiale despre

simulare (vezi exemplul in figura 4.19), si parametri specifici-evacuare pe TAB “parametri
Evacuare (Runoff parameters)” (vezi exemplul din Figura 4.20).
90
Figura 4.19 Dialogul “MOUSE Computation”
91
Figura 4.20 Dialogul “MOUSE Computation” cu parametrii de procesare specifici de evacuare.
4.9 MOUSE RDI – Ghid de aplicare
4.9.1 Alegerea pasilor de timp de calcul
Atunci cand calculati MOUSE RDI , pasii de timp sunt dati separate pentru Modelul
Evacuare de Suprafata si pentru partea de infiltrare dependenta de ploaie.
Calculatia RDI poate adesea fi efectuata cu un pas de timp relativ lung (mai multe ore), in
vreme ce calculatia cu Model de Evacuare de Suprafata este realizata de obicei cu un pas
de timp de cateva minute.
Pasul de timp pentru computatia Evacuare de Suprafata trebuie sa asigure, in primul rand,
o rezolutie suficienta a procesului de evacuare in timp.
In general, pasul de timp pentru simularea RDI trebuie ales in conformitate cu rezolutia
datelor de precipitatii , ex. un pas de timp de 24 ore ar fi potrivit numai daca datele de
precipitatii sunt disponibile. Oricum, in cazul in care datele de precipitatii de mare rezolutie,
cateva minute, sunt disponibile , pasul de timp RDI ar trebui alese in conformitate cu
raspunsul
92
descarcarii atunci cand ploua. Ex.un pas de timp RDI de 2-4 ore ar trebui ales, in cazul in
care constanta de timp CKOF are alocata o valoare de 8 ore.
Pentru minimizarea timpului de calcul ca si masirea fisierului de rezultate, calculatia RDI

este realizata in conformitate cu urmatoarele principii:
Simularea RDI este realizata continuu pentru intreaga perioada specificata. In mod
contrar, simularea Evacuare de Suprafata este efectuata numai atunci cand ploua. De
aceea, momentul de start pentru calculatia Evacuare de Suprafata este setat drept
moment de start al hidrografului de ploaie. Calculatia Evacuare de Suprafata continua
pana ce toate suprafetele de evacuare hidrografica sunt in regres total.
4.9.2 Start la cald RDI (start rapid)
Exista o facilitate HOTSTART pentru MOUSE RDI , conditiile initiale pentru diferite stocari
pot fi luate automat din fisierul anterior de rezultate , la momentul pornirii simularii.
Structura si continutul fisierului de rezultate folosit drept fisier HOTSTART cere ca seriile
de timp la conectarea limitelor de zona sa porneasca mai devreme cu ,cel putin, timpul
maxim de concentrare specificat Tc fata de timpul de HOTSTART. Aceasta este cerut
pentru reconstructia corecta a componentei de evacuare de suprafata (FRC).
4.9.3 Fisiere de rezultate RDI
Doua fisiere de rezultate sunt generate de calculatia MOUSE RDI. Acestea sunt:
• fisier *.CRF, continand maxim cinci serii de timp pentru fiecare sub-captare, si
anume:
-descarcare, calculata cu Modelul de Evacuare de Suprafata (componenta FRC),
-descarcare,calculata cu modelul RDI (componenta SRC),
-descarcare totala,
-variatia continutului de apa in depozitele de suprafata pentru Modelul de Evacuare
de Suprafata,
-variatia continutului de apa in dezpozitul de zapada pentru Modelul de Evacuare
de Suprafata.
Fisierul *.CRF este folosit ca data de intrare pentru calculatia MOUSE

hidrodinamica.
• Fisierul *.NOF (optional), continand informatii detaliate despre procesele tratate de
modelul RDI, ex.:
-diferite componente in modelul RDI,
93
- variatia de continut de apa in diferite depozite la modelul RDI.
Fisierul *.CRF de serii de timp sunt salvate cu doua intervale diferite , cel scurt,
pentru perioadele in care Modelul de Evacuare de Suprafata este folosit, iar,
cel lung, in perioadele care raman. In fisierul *.NOF seriile de timp sunt salvate
cu un interval de timp mai mare, care este egal cu pasul de timp folosit pentru
calculatia RDI.
4.9.4 Validarea MOUSE RDI
Anumiti parametri la MOUSE RDI (intelegand aici atat luxul de intrare dependent de ploi
cat si partea de infiltrare) sunt legati de datele fizice reale. Oricum, alegerea finala a
valorilor parametrilor trebuie sa se bazeze pe comparatia cu datele de descarcare
masurate in trecut, devreme ce un numar de parametric au un caracter empiric.
Perioada disponibila de date de descarcare masurate si rezolutia lor in timp sunt de o

deosebita importanta pentru credibilitatea valorilor parametrilor obtinuti. Ideal, pentru o
buna acuratete, serii de timp lungi de 3-5 ani, pentru datele de descarcare masurate cu
valori zilnice , sunt necesare pentru calibrarea parametrilor RDI. Serii de timp cu durate de
mai multe luni, cu mai mare rezolutie, ex.minute sau ore, in functie de marimea zonei, sunt
necesare pentru calibrarea modelului de evacuare de suprafata. Seriile de timp masurate
cu o durata mai mica sunt folositoare , cu toate ca nu asigura valori optime de parametric.
In astfel de cazuri, este important ca seriile de timp sa reprezinte diferite situatii
hidrologice, ex. perioade tipice umede sau perioade uscate.
O corespondenta exacta intre simulare si masurare poate sa nu se produca, iar pentru

zonele in care datele de precipitatii de proasta calitate , trebuie sa se accepte un rezultat
de calibrare mai putin exact. In acest caz ,este de preferat sa ne amintim scopul aplicatiei
si sa ne concentram pe calibrarea volumelor anuale, varfurilor de flux sau fluxurile de
baza, in functie de cel fel de analiza trebuie realizata cu acel model.
Trebuie reamintit ca MOUSE RDI calculeaza componenta de flux dependenta de

precipitatii. Atunci cand comparati datele de descarcare masurate, descarcarea totala
masurata trebuie sa fie redusa cu componenta de flux care nu este dependenta de
precipitatii, ex. fluxul de ape murdare.
MOUSE RDI calculeaza descarcarea totala generata la o captare, ex. supra-flux dintr-o
sub-captare va include , de asemenea, descarcarea calculata. Astfel, atunci cand
comparati fluxurile masurate la varf
94
si balanta de apa (volumul total) , aceasta trebuie luata in consideratie.
In principiu, validarea modelului priveste comparatia intre hidrografele calculate si cele

masurate. Deoarece, practic, exista o infinitate de posibilitati de a descrie nivelul de
concordanta intre cele doua hidrografe, se recomanda stabilirea unor criterii de validare,
masurari de acuratete a modelului, relevante pentru aplicatia curenta. Sunt mai multe tipuri
de criterii , cum sunt criteriile numerice bazate pe o singura valoare (ex.descarcare la varf,
volum, etc.) , sau criterii numerice mai complexe bazate pe analize statistice ale seriilor de
timp procesate pe calculator si cele calculate. De asemenea, sunt mai multe tipuri diferite
de criterii “vizuale” , bazate pe inspectie vizuala, ex.comparatie intre prezentarile grafice
intre curbele de durata masurate si calculate. O chestiune importanta este gasirea celui
mai potrivit criteriu pentru aplicatia de model respective.
Alegerea criteriului este importanta deoarece poate afecta alegerea finala a valorilor
parametrilor si prin felul in care modelului calibrat. Criteriul numeric este , in orice caz,
limitat si , de aceea, o comparatie vizuala intre hidrografe este indispensabila.
MOUSE poate realiza comparatie vizuala a seriilor de timp cu orice ce alte serii de timp
de acelasi tip si care contin baze de date de serii de timp. Ex. atunci cand validati un
model, descarcarea calculata poate fi printata pe acelasi grafic cu descarcarea masurata
si comparata.
In versiunea prezenta de MOUSE RDI nu exista o calculatie automata sau evaluarea de

validari numerice specifice, asa cum s-a mentionat mai sus. Daca asemenea analize pot fi
facute , seriile de timp calculate sunt exportate intr-un fisier sau in alt program pentru
procesari ulterioare si comparatii cu seriile de timp masurate.
In exemplul referitor la ilustrari, suprafluxul apare in zona model. MOUSE RDI nu poate
descrie felul procesului, ceea ce complica criteriile de validare.
Model evacuare de suprafata
Cand simulati sisteme de canalizare ape din furtuna sau sisteme combinate , o destul de
buna estimare a zonei drenate de componenta FRC (zone impermeabile) poate fi obtinuta
din datele fizice, verificare finala de model ar trebui sa se bazeze pe comparatia cu
descarcarea masurata pe durata ploii.
95
Pentru a separa componenta Afrc (model evacuare de suprafata) si partea rapida a
componentei SRC (Componenta Evacuare de Suprafata in RDI), datele de descarcare
masurate cu inalta rezolutie de timp (ore) sunt necesare.
Pentru calibrarea parametrilor care descriu raspunsul la descarcare (ex.tc si tipTA pentru
modelul A, sau M, L si S pentru modelul B), este necesara o foarte inalta rezolutie de timp,
minute sau ore.
Model hidrologic general – RDI
Nu este posibil sa se determine parametrii RDI din masuratori geofizice, deoarece cei mai
multi parametric sunt de natura empirica. Este, de aceea , necesar ca descarcarea
masurata din zona studiata sa fie disponibila, astfel incat parametrii RDI sa poata fi
determinati din comparatia intre descarcarile simulate si cele calculate in procedura de
calibrare.
Calibrarea introductiva este realizata visual prin compararea descarcarilor simulate si cele
masurate. Optimizarea finala a parametrilor este apoi realizata , de preferinta, cu utilizarea
diferitelor criterii numerice si grafice.
Efectele schimbarilor parametrilor particulari sunt discutate in continuare. De asemenea,

cele mai potrivite perioade hidrologice pentru calibrarea anumitor parametri sunt
identificate, ceea ce implica faptul ca anumiti parametri afecteaza in plus comportamentul
modelului pe perioade cu conditii hidrologice specifice. In mod uzual, alte efecte vor fi
obtinute pe alte perioade , de aceea si ele trebuie luate in calcul atunci cand ajustati
parametri.
Parametrii sunt discutati in ordinea de ajustare preferata. Oricum, este necesar sa va

intoarceti la pasul de calibrare anterior, ca si repetarea intregului process, de mai multe
ori. Este recomandat, in special pentru utilizatori mai putin experimentati, ca numai un
singur parametru sa fie schimbat la un anumit moment (pentru fiecare calculatie), astfel
incat efectul ajustarii sa apara in mod clar.
Cateodata, efectele schimbarii unui singur parametru nu sunt suficiente. Atunci, mai multi
parametri care controleaza fenomene similare pot fi ajustati impreuna.
In alte cazuri, efecte secundare nedorite pot fi obtinute atunci cand ajustati anumiti
parametri de model. Aceste efecte pot fi adesea eliminate prin ajustarea simultana a altor
parametri, care nu influenteaza efectele dorite , dar reduc efectele secundare induse de
primii parametri.
Se recomanda urmatoarea secventa de actiuni:
96
• Primul pas in calibrarea RDI este, in mod obisnuit, ajustarea balantei de apa in
sistem., si anume, acuratetea intre volumul total calculat si cel masurat, pe perioada
de timp observata. Aceasta este facuta prin corectarea proportiilor zonei, Asrc. O
crestere proportionala a Asrc creste fiecare componenta de flux la fiecare pas de
timp.
Volumul total, in general, contine, de asemenea, si evacuarea de pe suprafetele
impermeabile (Model Evacuare de Suprafata – Surface runoff model) - vezi
Capitolul 4.
• In continuare, coeficientul de flux supra-teran CQOF este ajustat pentru a obtine o

distributie corecta a volumului intre fluxul supra-teran (fluxuri de varf) si fluxurile de
baza. Aceasta se face dupa perioadele umede si, de preferinta, pentru o perioada
cu evaporare scazuta.
O reducere de CQOF reduce fluxul suprateran si creste infiltrarea , adica induce
crestere in fluxul de baza.
Varfurile de flux masurate, in general, contin si ele evacuarea din zonele
impermeabile (Model Evacuare de Suprafata).
• CKBF este ajustat fata de raspunsul fluxului de baza, adica crestrerea sau regresia
acestuia. Ajustarea la cresterea fluxului de baza este facuta pe durata si dupa
perioade ude cu mica evaporare. Ajustarea la regresie este facuta la inceputul si pe
durata perioadelor uscate, cu mare evaporare, preferabil , atunci cand fluxul de
baza este numai o componenta de flux.
O ajustare de CKBF nu influenteaza marimea volumului descarcat studiat o
perioada indelungata de timp, dar deplaseaza volumele in timp.
• CKOF este ajustat la raspunsul , adica , mai exact, la forma fluxului de varf.
Aceasta facut pe durata perioadelor cu ploi puternice, de preferat, dupa o perioada
uda.
Varfurile masurate de flux contin, in general, de asemenea, evacuare din zonele
impermeabile (Model Evacuare de Suprafata) .
• O reducere de Umax reduce evapo-transpiratia propriu-zisa, procesul responsabil

pentru descarcari reduse pe perioada cu mare potential de evaporare. Efectul
reducerii Umax va fi cel mai mare pe perioadele precedate de perioade ude.
Suplimentar, un flux suprateran crescut se obtine , cu cat avem mai multa apa
transportata la depozitele de apa freatica , ceea ce duce la un effect de intarzire a
cresterii fluxului de baza, datorita timpului mare de raspuns al acestuia.
Un comportament important de model RDI este acela ca o acumulare de suprafata
trebuie umpluta inaintea aparitiei fluxului suprateran si , respectiv, a infiltrarii .De
aceea , pe durata perioadelor uscate, cu mare potential de evaporare,
97
Umax poate fi estimat dupa cata ploaie este necesara pentru umplerea acumula-
rilor de suprafata, care genereaza flux suprateran. Aceeasi metodologie poate fi,
de asemenea, folosita si pentru perioade cu potential scazut de evaporare, dar
numai daca ploaia este precedata de o lunga perioada uscata.
• CKIF este ajustat la raspunsul interfluxului pe durata perioadelor cu potential scazut

de evaporare. O reducere a CKIF va conduce la o crestere mica de volum pe
durata acestor perioade.
• Continutul relativ de apa in zonele nesaturate (zonele radacina), L/Lmax

controleaza mai multe transporturi diferite de apa in modelul RDI. Deoarece
capacitatea de acumulare, Lmax, influenteaza viteza umplerii L catre Lmax, Lmax
este ajustat pe perioadele de umplere grea a depozitelor din zonele radacina. In
mod obisnuit, acest fenomen apare pe durata perioadelor cu potential scazut de
evaporate, de preferinta ,in combinatie cu perioade ude.
O reducere de Lmax creste descarcarea , dar aceasta poate fi mica pe durata
perioadelor cu mare potential de evaporare.
• Valorile de pornire indica la ce continut relativ de apa in zonele radacina, L/Lmax,

vor fi generate fluxuri supraterane , interfluxuri si , respectiv, fluxuri de baza. De
aceea, valorile de pornire pot fi estimate de la momentul umplerii depozitele zonelor
radacina, pana cand fiecare componenta de flux incepe descarcarea.
Valorile de pornire nu au effect pe durata perioadelor in care depozitele zonelor
radacina sunt pline, L=Lmax.
O valoare de pornire crescuta reduce descarcarea pe durata perioadelor uscate si
la inceputul perioadelor umede, perioade cu continut relativ mic de apa in
depozitele zonelor radacina.
TG este ajustat pe durata perioadelor cu umplere puternica a depozitelor zonelor
radacina, de preferat in combinatie cu un potential scazut de evaporare si
precedate de perioade uscate. TG este de aceea un parametru important pentru
ajustarea cresterii nivelului apei freatice la inceputul perioadelor ude.
TOF este ajustata dupa o perioada uscata la evenimente cu umplere puternica a
depozitelor zonelor radacina. De exemplu, ajustarea poate fi facuta pentru
evenimente in care, chiar volume mari de ploaie nu genereaza flux suprateran.
TIF este ajustat dupa o perioada uscata atunci cand se umplu depozitele zonelor
radacina, de preferat in combinatie cu un potential scazut de evaporare. Oricum,
TIF este unul dintre parametric mai putin importanti.
98
• Coeficientul grad-zi, Csnow poate fi estimat din analiza relatiei dintrem temperatura,
continut de apa in depozitele de zapada si descarcarile masurate. Atunci cand
temperatura este sub zero grade, precipitatiile sunt acumulate in depozite de
zapada . Atunci cand temperatura creste peste zero grade, continutul depozitului de
zapada este golit intr-o acumulare de suprafata, in care viteza de golire este
controlata de Csnow. O crestere de Csnow, creste si procedura de golire.
Acest process ar trebui sa fie accesat,din cand in cand, pe durata intregii proceduri
de calibrare. Altfel, exista riscul ca un fenomen de topire a zapezii sa fie descris
prin ajustarea altor parametri.
• Coeficientul C area (zona) stabileste raportul captarii apei freatice fata de captarea
de suprafata (in mod normal, cele doua suprafete sunt egale). Prin schimbarea
raportului , si raportul dintre fluxul de baza si alte componente de evacuare este
modificat in mod corespunzator.
Valorile nominale ale parametrilor RDI care raman: Sy (curgere specifica a
rezervorului de ape freatice), GWLmin (adancime minima apa freatica), GWLBF0
(adancime maxima apa freatica ce produce flux de baza) si GWLFL1 (adancime
apa freatica pentru fluxul capilar ) sunt ajustate numai in cazuri exceptionale. De
aceea, acesti parametric au fost inclusi intr-un dialog de set de parametri RDI, intr-o
“casuta” separata. Efectele schimbarii valorilor nominale ar trebui sa fie bine
intelese inainte de a face ajustarile respective.
Figura 8 arata un exemplu de edificare a unui capac de zapada, urmata de un

proces de topire. Reactiunile fluxului ,calculate si masurate, pe durata aceleiasi
perioade sunt, de asemenea, indicate. Exemplul este preluat de la statie de tratare
a apei din Duvbacken,Gavle,Suedia. Luand in calcul complexitatea procesului de
topire a zapezii in zone urbane, prin modelul RDI s-a obtinut o descriere destul de
buna.
De vreme ce variatia continuturilor de apa in depozitele din zonele de suprafata si

zonele radacina multe dintre celelalte procese, acestea ar trebui studiate continuu
pe durata intregii proceduri de calibrare. Figura 9 arata un exemplu de variatie de
continut de apa in depozite de suprafata, depozite in zone radacina sim depozite de
apa freatica. Exemplul provine de la captarea statiei de epurare Rya, Goteborg,
Suedia. Apare ca zona radacina este golita numai in perioada de vara, deoarece
evaporarea in restul anului este aproape inexistenta. Descarcarea din depozitele de
apa freatica exista, in mod continuu, pe toata durata anului. Uscarea depozitelor de
suprafata este mai rapida vara datorita faptului ca evaporarea este mare, si, in
consecinta , acesta este efectul dominant in depozitele de suprafata.
Pe perioadele cu evaporare scazuta,
99
uscarea depozitelor de suprafata este controlata de constanta de timp data pentru
interflux, CKIF.
Exemplul arata, de asemenea, ca umplerea zonelor radacina si depozitelor de apa
freatica apar doar atunci cand depozitele de suprafata sunt complet pline,adica
atunci cand precipitatiile le-au umplut. O depozitare de mai mare suprafata, adica
un mai mare Umax, va implica ca aceasta se intampla mai rar si la o scara mai
redusa, permitand unei mai mari parti din precipitatii sa se evapore.
O zona de acumulare mai redusa , un Lmax mai mic, ar conduce la o variatie

relativa crescuta in depozite.Mai mult, evaporarea reala va scadea in cazul zonelor
radacina de depozitare mai mici , deoarece mai putina apa este disponibila pentru
vegetatie, in special pe durata verilor.
Valorile lunare si anuale pentru diferite procese, volumul de precipitatii,

evaporarea reala si descarcarea totala, sunt scrise in fisierul ASCII, NAMSTAT.
TXT, dupa fiecare calculatie RDI. Este recomandat ca fisierul sa fie studiat din cand
in cand pe durata procedurii de calibrare.
4.9.5 Supra Flux in zona model
In acele cazuri in care apare un supraflux de suprafata in zona model studiata, atunci
cand simulati descarcarea catre statia de epurare, aceasta trebuie luata in calcul atunci
cand calibrati fluxuri de varf pe durata ploilor. MOUSE RDI calculeaza descarcarile
totale generate in zonele de captare si, de aceea, nu este capabil sa descrie process
hidraulice cum sunt fluxul suprafluxul (“pierdere de apa”). Calibrarea parametrilor care
afecteaza volumul la fluxuri de varf ar trebui efectuata pentru evenimentele cum ploi,
atunci cand suprafluxul nu este probabil sa se produca. Parametrii de model care
afecteaza raspunsul la descarcari,pentru evenimentele cu ploi cand apare suprafluxul,
pot fi calibrati fata de baza fluxurilor da varf sau latimea lor.
Un model bine calibrat MOUSE RDI poate sa fie astfel folosit pentru o estimare a
volumului de supraflux prinn studierea diferentei intre fluxurile de varf de descarcare
calculate si masurate . Credibilitatea acestor estimari este puternic afectata de
calitatea precipitatiilor masurate si seriile de timp de descarcare.
4.9.6 Componente de flux ne-dependente de precipitatii
MOUSE RDI calculeaza componenta de flux dependenta de precipitatii.De aceea, si

calibrarea si validarea altor componente de flux ar trebui sa fie tratate in alte
programme, in afara MOUSE RDI.
100
Exemple de componente de flux ne-dependente de precipitatii sunt fluxuri de ape uzate
sau infiltrari de apa de mare in sistemul de canalizare.
Fluxul de ape uzate este estimat prin valori zilnice de la volumele de apa cantarite cu
volumele anuale de apa. Aceasta va da numai o estimare , cu punctul de plecare din
aceasta metodologie , ex. pentru zone in care se foloseste o mare cantitate de apa
proaspata pentru irigatii.
Cantitatea de apa de mare infiltrata este estimata printr-o procedura iterative intre
calculatia MOUSE RDI si studiile de diferenta intre descarcarile calculate si cele masurate.
Numai o estimare aproximativa poate fi realizata , deoarece rezultate de calibrari mai putin
exacte ar putea sa fie acceptata.
In mod special, pe durata procedurii de calibrare este foarte important ca erorile ne-
hidrologice , in general, sunt tinute la cel mai mic nivel posibil in seriile de flux folosite.
Altfel, exista riscul interpretarii hidrologice a acestor erori, eroarea transmisa in model si
crescand atunci cand simulati situatii extreme hidrologice. Un exemplu tipic este rezolutia
slaba in timp pentru componenta de flux de apa uzata. Metoda descrisa mai sus ar trebui
sa dea o descriere suficient de corecta pentru ceole mai multe dintre cazuri.
4.10 Folosirea evacuarii procesate pe calculator drept sarcina de retea hidraulica
Evacuarea procesata este in mod frecvent aplicata drept o sarcina hidraulica la o retea de
colectare. Aceasta este realizata prin sistemul de limite de zone MOUSE (MOUSE/conditii
de limite/sarcini de retea). Ca pentru orice alta sarcina de retea, aceasta se face in doi
pasi distincti:
1. Declararea sarcinii de retea si conectivitatea sa la retea.

O noua sarcina de retea este inserata prin butonul “Insert” de pe editorul “Sarcini de retea
(Network loads)” (MOUSE/Boundary Conditions/Network loads). Este recomandat sa
inlocuiti identificarea de sarcina nominala printr-o descriere clara, care sa defineasca fara
nici un dubiu, continutul actual al sarcinii (ex.Evacuare_eveniment26-Noc-04).
Cu privire la conectivitatea la retea a unei evacuari de furtuna, trebuie aleasa optiunea

“Definita de Conexiunile captarii”. Aceasta alegere inseamna ca modelul va utiliza
informatiile de conectare a captarii din fisierul de rezultate de evacuare (*.CRF) folosit. Nu
este necesar o declarare explicita a conectarii evacuarii.
101
Figura 4.21 Editorul “Sarcini de retea” cu evacuare definite drept sarcina. “Conexiunile definite de captare”
implica faptul ca fisierul de rezultate evacuare MOUSE (*.CRF) va fi folosit drept o sursa de informatii de
conectari.
La acest punct, sarcina declarata de retea este doar “pastrator de loc” pentru date.
Acestea trebuie specificate in al doilea pas.
2. Specificatia articolelor de sarcina
La declararea completa a sarcinii de retea, utilizatorul trebuie sa adauge la ea “substanta”

reala. Aceasta este facuta prin specificarea “articolelor” asociate cu sarcina curenta. In
mod normal, fiecare sarcina trebuie sa includa “articolul de flux”. Acesta poarta informatia
despre cantitatea actuala de apa in variatia sa in timp. Optional, articolele continand
informatii similare despre poluanti, sedimente sau temperatura apei, asociate cu aceasta
sarcina pot fi ele adaugate.
Articolul poate fi creat si editat in editorul “Articole de limita de zona (Boundary Items)”.
Acesta poate fi deschis de butonul “Items” pe editorul “Network Loads” (recomandat!!), sau
prin meniul MOUSE/Boundary conditions/Items.
102
Daca este deschis din editorul “Sarcini de retea” , editorul “Articole de limita de zona”
afiseaza numai articolele asociate cu sarcina curenta. Initial, pentru o sarcina nou
declarata, lista de articole va fi goala.
Comanda “Insert” creaza un articol nou. Automat, fiecare articol nou este categorisit drept
“Nominal”, ex. articol de flux. Daca modelul MOUSE include poluanti si sedimente,
utilizatorul poate sa schimbe tipul de articol cu “Poluanti” sau “Sedimente”. In orice caz, cel
putin un articol de flux trebuie sa fie present pe lista.
Pentru articolul nominal, “Variatia temporala” este specificata drept “Serii de timp/Fisier de
rezultate”. In grupa “Serii de timp (time series)”, “MOUSE” (MOUSE fisier de rezultate)
este selectat drept tip de sursa de date. Fisierul de aplicat “Drum(Path)” poate fi specificat
prin scriere pe tastatura a numelui fisierului (si drumul complet daca acest fisier NU este
localizat in directorul de proiect) sau cu ajutorul unui fisier browser.
In mod normal, fisierul de rezultate de evacuare specificat va incarca reteaua pem

intreaga sa durata, corespunzator momentului de pornire si cel de oprire a procesarii
evacuarii . Optional, utilizatorul poate limita validitatea temporala a fisierului specificat la o
anumita perioada , pe durata acestuia , prin specificarea validitatii temporale. Pentru restul
perioadei de simulare, reteaua poate fi incarcata de alt fisier de rezultate de evacuare.
Aceasta este realizata prin inserarea si specificarea unui alt articol de flux.
O referinta completa asupra functionalitatii sistemului de limite MOUSE sunt disponibile in

Capitolul 6.
103
104
5 SERII DE TIMP IN MOUSE
Seriile de timp pot reprezenta atat intrari cat si serii de timp rezultate. Exemplele de serii
de timp de intrare sunt: ploile, nivele de apa variabile, o iesire etc.
Aceste serii de timp de intrare pot fi introduse in MIKE URBAN prin editorul de serii de
timp. Seriile de timp in editorul de serii de timp sunt salvate in format dfs0. In editorul de
serii de timp este posibil sa se salveze mai multe serii de timp cu aceeasi axa de timp in
diferite articole de serii de timp, aceste articole diferite sunt apoi salvate intr-un obiect serii
de timp. Atunci cand folositi seriile de timp ca variabila, ex.sarcina specifica la simulare ,
se face o referinta la articolele individuale de serii de timp in obiectele de serii de timp.
5.1 Inserarea de noi serii de timp
Atunci cand inserati o noua serie de timp (TS) mergeti la Edit/Time series. Aceasta va
aduce dialogul indicat in Figura 5.1 . Este normal sa nu asteptati ca o masiva intrare de TS
sa fie introdusa “manual” pe tastatura. Daca datele sunt deja disponibile in format digital,
acestea pot fi importate in MIKE URBAN asa cum va fi descris in continuare in aceasta
sectiune.
Figura 5.1 Dialog gol de serii de timp.
Daca datele trebuie totusi introduse prin tastatura, intrarea de TS incepe cu specificarea
proprietatilor de baza ale seriilor de timp (TS): numar de valori, data de pornire si timpul,
intervalul de timp intre valori successive (considerand o rezolutie de timp uniforma a TS)
etc. Atunci cand datele sunt importate , poate este de dorit sa schimbati anumite
proprietati, vedeti exemplul dat in aceasta sectiune.
Pentru setarea proprietatilor pentru obiectul de serii de timp:
105
• Click in dreapta pe obiect TS
• Alegeti “TSObject Properties” pe meniul local
Figura 5.2 Click-dreapta pe obiect TS pentru a ajunge in dialogul local
Dupa specificarea proprietatilor obiectului TS, puteti acum continua sa specificati

proprietatile articolelor TS. Un articol este, in mod normal, deja disponibil.
Un nou articol TS este creat in felul urmator:
• Click-dreapta pe obiectul TS
• Alegeti “Articol nou (New item)” pe meniul local
5.1.1 Proprietatile unui obiect de serii de timp
Proprietatile unui obiect de serii de timp poate fi setat in dialogul indicat in Figura 5.3. O
descriere a campurilor de intrare este gasit in Tabelul 5.1.
106
Figura 5.3 Dialog Proprietati Obiect TS
107
Tabel 5.1 Proprietati Obiect TS
Camp Descriere
Title Titlul obiectului de serii de timp
Auto Conversion Cand setati marca, valorile care exista in “Valori sterse (Delete
of Delete Values item)” vor fi convertite daca este schimbata unitatea specificata in
campul “EUM Unit”. Numai conversia intre unitati de acelas tip
poate fi facuta. Daca marca nu este setata, atunci este posibil sa
schimbati unitatea fara ca valoarea stearsa tastata sa fi fost
convertita.
Delete Value Prag pentru valori care sunt prea mici si care ar trebui neglijate.
Nr Days in Year Daca este folosit un pas de timp in luni, se foloseste un numar de
zile pentru a procesa un anumit numar de zile intr-o luna. In caz
contrar, nu este folosit.
TS Data Type Nu este relevant
Time Type O definitie a timpului poate fi echidistanta, intelegand prin aceasta
ca diferentele de valori de timp intre pasi de timp consecutivi sunt
constante pe intregul timp, sau ne-echidistanta , intelegand prin
aceasta ca diferentele de valori de timp, pe durata timpului, intre
doi pasi consecutivi nu sunt egale . Pe langa aceste doua
clasificari, o definitie de timp poate fi de tip calendar, adica valorile
de timp sunt specificate drept date sau de tip relativ,intelegand prin
aceasta ca valorile de timp sunt specificate ca numere.
Echidistant_Calendar (Equidistant_Calendar) – diferenta intre
valorile de timp intre pasi de timp consecutivi este constanta pe
toata durata de timp ,iar valorile de timp sunt specificate drept date.
Ne-Echidistant_Calendar (Non_Equidistant_Calendar) – diferenta
intre valorile de timp intre pasi de timp consecutivi nu este
constanta pe toata durata de timp ,iar valorile de timp sunt
specificate drept date.
Echidistant_Relativ (Equidistant_Relative) – diferenta intre valorile
de timp intre pasi de timp consecutivi este constanta pe toata
durata de timp ,iar valorile de timp sunt specificate drept duble.
Ne-Echidistant_Relativ (Non_Equidistant_Relative) – diferenta intre
valorile de timp intre pasi de timp consecutivi nu este constanta pe
toata durata de timp ,iar valorile de timp sunt specificate drept
duble.
Timp_Nedefinit (Undefined_time) – tipul de timp nu este definit.
108
Camp Descriere
Auto Conversion Cand setati marca, valorile care exista in serii de timp vor fi
of Time Values convertite daca este schimbata unitatea specificata in campul
“EUM Unit”. Numai conversia intre unitati de acelas tip poate fi
facuta. Daca marca nu este setata, atunci este posibil sa schimbati
unitatea fara ca valoarea stearsa tastata sa fi fost convertita.
EUM Unit Unitatea aplicata pentru axa de timp
Start Time Specifica pornirea seriilor de timp in obiectul TS
End Time Specifica incheierea seriilor de timp in obiectul TS
Nr TimeSteps Specifica numarul de pasi de timp in obiectul TS
Time Step Value Specifica valoarea pasului de timp in obiectul TS. Daca
Dumneavoastra specificati pasii de timp in campul din casuta
grupei “Informatii pasi de timp” , atunci valoarea pasului de timp va
fi procesata automat in unitatea specificata in campul “Unitate
EUM”.
Year, Month, Day, Specificarea pasului de timp. Daca un pas de timp de 1 zi si 1 ora
Hour, Minute, este potrivit, atunci tastati tipul “1” in campul “Zi” si “1” in campul
Second “Ora”.
5.1.2 Proprietatile articolului de serii de timp
Proprietatile articolului de serii de timp pot fi setate in dialogul prezentat in Figura 5.4. O
descriere a campurilor de intrare se gaseste in Tabelul 5.2.
109
Figura 5.4 Dialog de proprietati Articol TS
110
Tabel 5.2 Proprietati Articol T
Camp Descriere
Item name Numele articolului
Data type Type_Float: Numar punct flotant 4 biţi
Type_Dublu:Numar punct flotant 8 biti
Type_Char.:Caracter semnat 1 bit, Type_Int: intreg semnat 4
biti, Type_Unsigned:
Intreg nesemnat 4 biti, Type_Short: scurt semnat 4 biti,
Type_Unsigned_Short: int nesemnat 2 biti.
Cand scrieti fisiere dfs0, va rugam sa retineti ca cele mai multe

dintre aplicatiile care lucreaza cu aceste tipuri de fisiere folosesc
totdeauna si in mod exclusiv Type_Float.
111
Tabel 5.2 Proprietatile Articol T
Camp Descriere
Value type Instantaneu: inseamna ca valorile sunt representative intr-un
anumit moment.
Acumulat: inseamna ca valorile sunt representative la o
acumulare succesiva in timp si totdeauna relativa la pornirea
evenimentului de la care se inregistreaza valorile. De exemplu,
ploaia acumulata intr-un an, in cazul in care avem valori lunare de
ploaie.
Acumulate_Pas: inseamna ca valorile sunt representative pentru
o acumulare intr-un Pas de Timp. De exemplu, ploaia este
acumulata in pasi in contextul urmator. Letis spune ca incepem sa
masuram ploaia la ora 10:00:00. La 11:00:00 cineva ia vasul in
care s-a acumulat ploaia, inregistreaza o valoare de 10 si goleste
recipientul. La 12:00:00, acelasi process, dar cu o valoare de 15
si asa mai departe. Valorile reprezinta perioadele de timp scurs
intre pasii de timp anteriori si pasii de timp curenti.
Acumulate_Pas_Mediu: inseamna ca valorile sunt reprezentative
pentru o acumulare medie pe pas de timp. Din exemplul anterior ,
un pas mediu ar putea fi folosit la inregistrarea ploii medii pe 15
minute. Ceea ce ar putea fi de 2,5 (lucram acum cu 15 minute si
inregistram 1 ora pas de timp) pentru 11:00:00 si 3,75 pentru
12:00:00 si asa mai departe. Valorile reprezinta perioada de timp
intre pasul de timp anterior si pasul de timp current.
Acumulat_Pas_Mediu_Revers: este egal cu tipul
Acumulat_Pas_Mediu, dar valorile reprezinta perioada de timp
intre pasul de timp current si urmatorul pas de timp. Folosit pentru
scopuri de previzionare meteorologica.
Auto Conversion Daca marca este setata, atunci valorile care sunt introduse vor fi
of Data Values convertite daca unitatea specificata in campul “Unitate” a fost
schimbat. Numai conversia intre unitati de acelasi tip pot fi facute.
Daca marca nu este setata, atunci este posibil sa schimbati
unitatea fara ca valorile testate sa nu fi fost convertite.
112
Tabel 5.2 Proprietatile Articol T
Camp Descriere
Item type Tipul de serii de timp care este introdus.Ex.daca alegeti Nivel Apa,
unitatile din campul “Unitate” vor afisa numai unitati care sunt
relevante pentru aceol timp de serii de timp. Daca se alege
“nedefinit” , toate unitatile afisate in “Unitate” nu vor fi filtrate ci se vor
afisa toate unitatile posibile.
Unit Afiseaza unitatile relevante pentru tipul de serii de timp alese in
“Unitate”.
x,y Coordonatele x si y folosite pentru a conecta serii de timp de ploaie,
evaporare si temperatura la o captare. In cazul in care coordonatele
x si y sunt specificate in dialogul “Sarcini captare si
meteorologice…”- atunci aceste coordonate se vor suprascrie peste
coordonatele testate la seriile de timp.
z, Alpha, Nu sunt utilizate la MIKE URBAN
Phi,Theta
5.1.3 Proprietati grafice serii de timp
Proprietatile graficelor seriilor de timp pot fi accesate prin click-dreapta pe grafic. meniul
local este arata in Figura 5.5. Daca aveti mai multe obiecte de serii de timp, aveti nevoie
sa alegeti obiectul TS relevant inaintea afisarii pe grafic a TS-ului care apartine acestui
obiect .
113
Figura 5.5 meniul local pe graficul TS
Proprietati (Properties)
Permite schimbarea proprietatilor pe axa x, axa y si adnotarile de text, ex. afisarea si
plasamentul legendelor (explicatiilor).
Setari grafice (Graphic settings)

Permite schimbarea afisarii graficelor, ex. grosime linii, culoare linii, tip linie
(continua,intrerupta etc.)
Litere (Font)
Permite schimbarea caracterelor de litera folosite in titlu, explicatii si axe.
Marire (Zoom in), Micsorare (Zoom out), Zoom pe articolele selectate (Zoom to
selected item), Urmatorul Zoom (Next Zoom), Zoom-ul anterior (Previous Zoom)
Permite accesul diferitelor fucntionalitati de zoom.
114
Desenare Eticheta Axa de Timp (Draw time axis label), Desenare Eticheta Axa
Stanga (Draw left axis label), Desenare Eticheta Axa Dreapta (Draw right axis label),
Desenare Eticheta Legenda Stanga (Draw left axis legend), Desenare Eticheta
Legenda Dreapta (Draw right axis legend)
Controleaza setarile pe axe si pe legendele referitoare la axe
Desenare Retea (Draw grid), Desenare Titlu (Draw title), Desenare Unitati (Draw
units), Arata Functii (Show tooltips)
Controleaza si afiseaza reteaua, titlul si functiile ajutatoare
Folosire Axa Secundara (Use secondary axis)

Comuta axul secundar on/off.
Copie pe clipboard (Copy to clipboard), Salveaza in FisierMeta (Save to MetaFile),

Salveaza in Fisier Pic (Save to PicFile)
Permite copierea graficului pe clipboard, ca si salvarea in fisiere Meta sau Pic.
Mod (Mode)
Stergere puncte (Delete points)

Atunci cand acest mod este selectat, cand pointerul mouse-ului este langa valoarea datei,
pointerul se transforma in imaginea unei gume de sters si, prin apasare pe butonul
dreapta pe mouse, se sterge valoarea datei. Valoarea datei nu este efectiv stearsa din
setul de date, ci valoarea sa este setata pe valoarea stearsa.
Figura 5.6 Modul stergere puncte
Mutare puncte (Move points)

Cand pointerul este in apropierea valorii datei, pointerul se transforma intr-o cruce si,
Dumneavoastra puteti muta valoarea datei prin mutarea mouse-ului cu butonul din stanga
tinut apasat. Atunci cand mutati valori de date, daca articolul selectat este si el indicat in
Tabelul Serii de timp, valoarea din celula corespondenta din Tabelul Serii de timp se
schimba si ea in mod corespunzator.
115
Figura 5.7 Mod mutare puncte
Alegere puncte (Select points)

Atunci cand dati click pe o valoare de data, acea data este selectata. Pasul de timp current
este setat pe pasul de timp al valorii de data selectata. Apare un patrat in jurul valorii datei
si celula corespondenta din Tabelul de Serii de Timp (daca articolul selectat este, de
asemenea, indicat in Tabelul de Serii de Timp) este si ea selectata.
Figura 5.8 Mod selectare puncte
Setare semne (Set bookmarks)

Cand pointerul mouse-ului este in apropierea unei valori de data ne-marcata, pointerul se
transforma intr-un ac . Prin apasare pe butonul stang al mouse-ului, acesta marcheaza
valoarea datei.
116
Figura 5.9 Mod setare semn
Stergere semn (Clear bookmark)
Cand pointerul mouse-ului este langa valoarea datei insemnata, pointerul se transforma in
imaginea unei gume de sters. Prin apasare pe butonul stanga pe mouse, se sterge semnul
de pe valoarea datei.
Figura 5.10 Mod stergere semn
Adaugare Linii, Stergere linii, Mutare Linii (Add lines, Delete lines, Move lines)
Permite adaugarea, stergerea si mutarea de linii vericale. Data TS este un rezultat de serii
de timp, plasarea liniei este sincronizata cu graficul de profil orizontal si longitudinal, adica,
daca plasati linia unui anumit timp, graficul orizontal (daca afiseaza rezultatele) va afisa
rezultatele aceluiasi timp.
5.2 Exemplu: Cum introduceti o serie de timp ploios
Deci, procedura este:

3 Mergeti la Edit/Time series.
4 Click-dreapta pe “Untitled” si alegeti Proprietati Obiect TS, vezi Figura 5.11.
117
Figura 5.11 Click – dreapta pentru setarea proprietatilor pentru serii de timp
5 Pe dialogul care se afiseaza, puteti specifica diferitele proprietati. Proprietatile acestui

exemplu specific sunt aratate in Figura 5.12
In acest exemplu , specificam ca ploaia incepe la 1 Nov.2004, si ca am dori 20 de pasi de

timp la distante de un minut.
118
Figura 5.12 Exemplu de proprietati Obiect TS
6 Si apoi ecranul va arata imagine din Figura 5.13
119
Figura 5.13 Exemplu de cum arata ecranul dupa specificarea Proprietatilor Obiectului TS
Acum, click-dreapta pe articolul TS (in mod normal numit “Undefined” inainte de re-numire)
si specificati proprietatile articolului TS. Aceasta se face asa cum este indicat in Figura
5.14.
Notati cum este setat “Tip de valoare” pe “acumulat_pas_medie”. Aceasta se face

deoarece seriele de timp polios sunt totdeauna plotate drept histograme. Unitatea din
acest exemplu este aleasa a fi “mm/h”, dar, in mod egal, poate fi oricare dintre celelalte
unitati aplicabile pentru intensitatile de caderi de ploaie.
120
Figura 5.14 Exemplu de proprietati articol TS
7 Dupa specificarea proprietatilor articolului TS, puteti sa incepeti tastarea diferitelor

valori. Un rezultat al acestei operatii este indicata in Figura 5.15.
121
Figura 5.15 Exemplu de cum este afisata caderea de ploaie dupa tastarea valorilor
5.3 Exemplu: Cum importati serii de timp din Excel
1 Mergeti la Edit/Time series

2 Alegeti Choose File/Open
3 Pe dialogul care se deschide, alegeti intre puntile disponibile pentru seriile de timp, vezi
Figura 5.16
Figura 5.16 Dialog de alegere punte serii de timp.
4 Alegeti “Punte serii de timp Excel97” (in acest exemplu aveti varianta Excel 97) si
apasati OK.
5 Activati locul si apasati “Open”. Fila Excel folosita in acest exemplu arata asa cum se
vede in Figura 5.17.
122
Figura 5.17 TS folosit in acest exemplu
6 Rezultatul importului arata ca in Figura 5.18. Nu pot fi vazute unitati desemnate seriilor
de timp deoarece acestea nu au fost specificate. Inainte de a putea folosi aceste serii de
timp in simularea exemplificata , trebuie sa definim unitatile.
Figura 5.18 TS dupa import
7 Aceasta se face cu click pe dreapta pe ambele articole de serii de timp (“Serii de timp 1”
si “Serii de timp 2”) si cu alegerea “Proprietati Articol (Item properties)”.
123
8 Acum, selectati tipurile relevante de unitati, in acest exemplu ambele serii de timp sunt
caderi de ploaie. Proprietatile sunt alese ,asa cum se vede in Figura 5.19.
Figura 5.19 Proprietatile folosite pentru articolele de serii de timp in acest exemplu.
9 Dupa ce ati facut acestea pentru ambele articole de serii de timp, graficul acestora arata
acum asa cum se vede in Figura 5.20
124
Figura 5.20 Graficul dupa incarcarea proprietatilor seriilor de timp. In desen, setarile grafice au fost si ele
schimbate pentru a usura evidentierea diferentelor.
125
126
6 CONDITII DE LIMITA
Pe scurt, un model de conditii de limita poate fi definit drept o interferenta externa, care
forteaza comportamentul variabilelor procesate in domeniul modelului.
O mare parte a conditiilor de limita reprezinta diferite tipuri de sarcini de apa (ploi, infiltratii,
apa reziduala…). Principala caracteristica a acestor conditii de limita “de sarcina” este
aceea contin “un mediu de transport” – apa. Apa poate transporta alte materiale (poluanti
dizolvati, oxygen, sedimente), caldura (temperatura) si organisme (bacterii si paraziti), si
are diferite proprietati, cum sunt pH-ul, conductivitatea, turbinitatea, etc. Proprietatile
conditiilor limita ale “sarcinii de apa” (exprimate drept concentratii, masa de flux,
temperatura , etc.) sunt, de asemenea, in termeni stricti, conditii limita pentru, de exemplu,
model de transport poluanti (Advectie-Dispersie). Oricum, acestea nu sunt tratate drept
conditii de limita separate, ci articole asociate inseparabil de sarcinile de apa. Ex. fluxul de
intrare lateral este o conditie limita de sarcina de apa pentru procesele hidrodinamice din
retea (definite drept articole de descarcare), in vreme ce temperatura, concentratia, etc.
asociate acestui flux lateral sunt specificate drept articole poluante a acelor conditii limita
“de sarcina”. In mod efectiv, articolele poluante ale acestor conditii limita “de sarcina”sunt
suplimentare proceselor din retea.
Conditiile limita , altele decat sarcinile de apa, sunt “simple” in sensul ca ele sunt complet
definite chiar de variabila conditiilor limita, adica nici un articol suplimentar nu este posibil
de asociat la ele. Acestea sunt nivelul apei, temperatura aerului, evapo-transpiratia, etc.
In continuare, terminologia folosita este:
• Conditie limita: este definita de tipul si modelul conectivitatii, MOUSE distinge trei
grupe de conditii de limita:
-sarcini de captare si conditii limita meteorologice
-sarcini de retea
-nivele externe de apa
• Articol limita: prin definitie, este o proprietate asociata inseparabil de conditia limita.
Un articol limita este complet definit de tipul sau, variatia in timp si cantitate/calitate.
Prin fiecare legatura la o conditie limita careia ii apartine, este asigurata conectarea
unui articol limita la un model.
Variabila care defineste o conditie limita este un articol nominal al conditiei limita.
127
Structura conditiilor limita si relatiile dintre conditiile limita sim articolele asociate poate fi ,
cel mai bine, ilustrate de trei structuri asemanatoare, similare directoarelor de arhive si
fisierelor.
La nivelul de sus, sunt trei grupe de conditii limita (vezi figura de mai jos). Fiecare dintre
aceste trei grupe este servita de un editor separate, descries in amanunt mai jos.
In functie de model, pot fi adaugate si alte conditii limita individuale.
Figura 6.1 Cadru de baza a Conditiilor limita MOUSE cu trei grupe
6.0.1 Conditii limita captare
Tipurile de variabile asociate cu conditiile limita de caprare sunt:

• Temperatura aerului
• Evapo-transpiratia
• Ploaia
• Fluxul – incluzand proprietati de WQ(calitate apa), sedimente si temperatura
Un exemplu, care ilustreaza conditii limita de captare, este prezentat in figura de mai jos
Figura 6.2 Conditii limita de captare – Exemplu
128
Pot fi specificate un numar nelimitat de tipuri de conditii limita de captare.
In acest exemplu, modelul include patru conditii limita de captare:

“Temperatura aerului (Air temperature)” este o conditie limita a tipului “temperatura aer”, si
,totdeauna, are o temperatura asociata (constanta sau o serie de timp) drept articol
nominal. Acest tip de conditie limita este folosita pentru calculul topirii zapezii.
“Evapo-Transpiratia (Evapo-Transpiration)” este o conditie limita de tip “evapo-

transpiratie”, si totdeauna are un potential de evapo-transpiratie (constant sau ca serie de
timp) asociata drept un articol nominal. Acest tip de limita este folosit la calculul hidrologic
RDI.
“Ploaie (Rainfall)” este o conditie limita de tip “ploaie”, si are totdeauna o ploaie (constanta
sau ca serie de timp) asociata drept un articol nominal.Acest tip de limita este folosit
pentru calculul hidrologic de evacuare de precipitatii. Asocierea de proprietati WQ
(temperatura, aciditate,etc.) cu ploaia nu este sustinuta de sistem.
“Sarcina apa.Rezident DWF (Water Load.Resident DWF)” este o conditie limita de tip
“sarcina de captare”, si are totdeauna descarcarea (constanta, ciclica sau ca serie de
timp) asociata drept articol nominal. Acest tip de limita reprezinta diferite feluri de sarcini
hidraulice, cum sunt cele care se bazeaza pe sarcini de zona, sau pe sarcini de timp
uscat PE, infiltratii de baza etc. Descarcarea poate fi asociata cu orice poluant, sediment
sau articol de temperatura (constant, cyclic sau ca serie de timp). In exemplul aratat mai
sus, articolul nominal (Flux resident WW) este asociat cu poluanti BOD, NH4 si
Temperatura.
Notati ca primele trei conditii limita sunt folosite ca model de evacuare precipitatii, in vreme
ce conditiile limita de sarcina de apa pot fi anexate la evacuarea calculata (numai fluxul!!)
sau pot sa treaca direct in reteaua conectata la captare.
6.0.2 Conditii limita de retea
Tipurile de variabile asociate cu conditiile limita din reteaua MOUSE (ex. nod/punct de
retea) sunt:
• Nivelul apei
• Flux (descarcare)-incl.WQ si proprietatile sedimentelor
Conditiile limita de descarcare sunt numite “Sarcini de retea”. Un exemplu care ilustreaza
sarcinile de retea este reprezentat (vezi ilustratia de mai jos)
129
Figura 6.3 Exemplu – Sarcini retea MOUSE
Sarcinile de retea reprezinta toate felurile de sarcini hidraulice, cum sunt fluxurile de
intrare in punct DWF, fluxuri laterale individuale, infiltratii, evacuar de furtuni, etc.
Acest tip de conditie limita are descarcarea (constanta, ciclica sau serie de timp) asociata
drept un articol nominal. Descarcarea poate fi asociata cu orice articol poluant, sediment
sau temperatura (constanta, ciclica sau serie de timp).
Orice numar de sarcini de retea poate fi specificata, independent de punctul de localizare.
In acest exemplu, modelul include trei sarcini de retea:
“Sarcini Apa.DWF Industrial (Water Load.Industrial DWF)” reprezinta anumite sarcini

industriale. Notati ca in exemplul de mai sus , articolul nominal (flux rezident WW) este
asociat cu poluanti BOD si NH4 si cu Temperatura.
“Sarcini Apa .Evacuare furtuna (Water Load.Storm Runoff)” reprezinta sarcinile calculate
de evacuare a apelor furtunilor. Notati ca in exemplul de mai sus, sunt specificate doua
articole nominale, fiecare acoperind diferite perioade de timp. Articolele nominale
(ex.evacuarea propriu-zisa de apa din furtuni) sunt asociate cu temperatura si cu poluantii
BOD si NH4.
“Sarcina Apa Captare.Rezident DWF (Catchment Water Load.Resident DWF)” este un

exemplu de tip special de definitie de sarcina de retea. Este , de fapt, numai o referinta la
o “sarcina de retea” deja existenta (in acest caz “Sarcina de Apa.Rezident DWF”) si un
semnal adresat modelului pentru a trece sarcina de captare catre modelul de retea. Acest
tip de definitie de sarcina nu are nevoie de nici un articol.
Conditia limita Nivel de apa in aval este denumita “Nivele externe de apa” (vezi ilustratia
de mai jos).
130
Figura 6.4 Nivele externe de apa – Exemplu
Numai o conditie limita de nivel de apa este permisa pentru fiecare iesire de retea. Daca
nu este nimic specificat pentru o iesire, modelul asuma un nivel constant de apa, egal cu
nivelul de inversiune la iesire. Este asumata o iesire libera.
Acest tip de conditie limita totdeauna are nivelul de apa (constant sau ca serie de timp)
asociata drept un articol nominal.
In exemplul de mai sus, au fost definite doua conditii limita de nivel de apa.
6.1 Editori Conditii limita
Trei editori sunt disponibili pentru specificarea conditiilor limita, corespunzator celor trei
grupe de conditii limita si un editor comun pentru articolele limita:
• Sarcini de captare si Articole Meteorologice

• Sarcini de retea
• Nivele externe de apa.
Comun pentru cei trei editori este indentificarea si controlul conditiilor limita, in cazul in
care limita respective este sau nu este aplicata pe model (in mod normal, fiecare noua
conditie limita este aplicata!!).
In mod suplimentar, exista un editor comun pentru articole limita.
131
6.1.1 Editor Sarcini de captare si Articole Meteorologice
Figura 6.5 Editor sarcini captare
In continuare sunt descrise partile cele mai importante ale definirii conditiilor limita de
captare.
Primul pas , dupa inserarea conditiilor noi de limita, trebuie specificat un nume
corespunzator (ID). Este recomandat sa se dea un ID descriptiv conditiilor limita.
In continuare, este selectat o conexiune limita, dintre Ploaie, Temperatura aer, Evapo-
transpiratie si Sarcina de captare. Pentru primele trei tipuri, trebuie specificate
coordonatele unei surse de date (ex.dispozitivul de masura ploaie-
pluviometru)(Localizarea sursei de date). Coordonatele sunt folosite pentru simularea
ploilor distribuite spatial (topire zapada, evapo-transpiratie), in cazuri in care fisierul de
date însuşi (ex.fisierul serii de timp) nu contine aceasta informatie. Odata cu verificarea
“Locatia sursei de date” suprascrie coordonatele din fisierul TS.
“Tipul de conexiune (connection type)” determina modul de identificare a captarii pentru

care se aplica conditiile limita. “Individual” se aplica pentru o singura captare, si cere o
specificare a
ID –uliu captarii. “Lista” se aplica pentru un set de captari , continute in fisierul de selectie
a captarii (*.CSE sau *.MUS). “Toate” se aplica la toate captarile . In cazul
132
a doua sau mai multe conditii limita meteorologice de acelasi tip, informatia de coordonate
este folosita pentru distribuirea in consecinta a limitelor.
Casuta “Distribute” este importanta pentru sarcinile de captare conectate numai la lista de
captari. Daca se verifica, sarcina de captare va fi distribuita uniform pe lista de captari.
Altfel, fiecare captare va primi sarcina specificata.
6.1.2 Editor de sarcini de retea
Figura 6.6 Editor sarcini de retea
In continuare sunt descrise punctele cele mai importante pentru definirea conditiilor limita
de captare.
Imediat dupa introducerea noilor conditii limita , trebuie sa I se specifice un nume

corespunzator (ID). Se recomanda sa se dea un nume (ID) descriptiv unei conditii limita.
“Tip de conexiune” determina modul de definire a locului retelei la care se aplica limita.
“Individual” se aplica la un singur nod sau conducta , si cere specificarea ID-urilor Nodului
sau Legaturii.
Daca o sarcina este conectata la o legatura, ea va fi distribuita uniform pe toata grila de

procesare in punctele H de-a lungul legaturii.
133
“Lista” se aplica pentru un set de noduri sau legaturi , continand fisierele de selectie
(*.NSE, LSE sau *.MUS). “Definit de conexiunile de captare” se aplica la sarcinile de
evacuare de furtuna din fisierul MOUSE *.CRF.
casuta “Distribuie” este importanta pentru sarcinile de retea conectate la o lista de noduri
sau legaturi. Daca este verificata , sarcina specificata va fi uniform distribuita pe lista de
noduri sau de legaturi. Altfel, fiecare locatie specificata in lista va primi o sarcina specifica.
“Codat-Geo (Geo coded)” se aplica pentru sarcini punctuale (tipic DWF) geo-codate la
nodurile retelei. Utilizatorul poate selecta care dintre categoriile de sarcini geo-codate se
aplica pentru aceste conditii limita.
6.1.3 Editor Nivele ape externe
Acest editor este dedicat specificarii nivelelor de ape externe interactionand cu sistemul de
colectare.
Figura 6.7 Editor nivele de ape externe
In plus fata de specificarea ID a conditiei limita si a locatiei (iesire), utilizatorul poate defini
aici o limita deschisa (relevant pentru simulari de transport de poluanti).
6.1.4 Editor Articole Limita

Editorul de Articole limita permite completa definire a unui articol limita in termeni de tip,
variatie temporala, cantitate/calitate si valabilitate temporala
134
Figura 6.8 Editor Articole Limita
Editorul “Articole Limita (Boundary Items)” a fost proiectat sa opereze in conjuctie cu trei
editori de conditii limita. Atunci cand se deschide simultan cu unul din acestia , acest editor
afiseaza numai articolul limita asociat cu conditia limita curent activa. Altfel, afiseaza toate
articolele limita.
Editorul “Articol limita” permite indentificare completa a unui articol limita in termeni de
timp, variatie temporala, cantitate/calitate si valabilitate temporala.
Un nou articol de limita este creat prin opresarea tastei “Insert”. Noul articol este automat
asociat cu conditia limita current activa si este anexata la lista de articole asociate.
Alternativ, articolele care exista deja pot fi re-folosite si asociate cu limitele current active.
“Re-folosire Articol (Re-use Item)” , de fapt, face copii de pe un articol selectat si le adauga
la lista de articole pentru conditiile limita curente. Prin acest mijloc , utilizatorul poate
asigna repede acelasi articol (ex.concentratia unui anume poluant in apa reziduala) la mai
multe conditii limita .
Un nou articol poate, de asemenea, sa fie introdus si atunci cand nici un dialog de conditii
limita nu este deschis. In acesgt caz, utilizatorul trebuie sa conecteze “manual” articolul la
o conditie limita. Insa, nu exista nici un control automat asupra potrivirii intre tipul de
conditie limita si identificarea reala a articolului, deci trebuie acordata o atentie speciala.
135
Fiecare nou articol este setat drept “nominal” . Pentru anumite tipuri de conditii limita,
acesta poate fi schimbat in “Poluant” sau “Sediment”. In acest din urma caz, o
componenta poluanta sau o fractie de sedimente trebuie sa fie selectata din respectiva
lista. Articolele poluante pot fi definite in termeni de concentratii sau sarcini .
Factorul scalar determina fractia sarcinii specifice, sarcina care este efectiv incarcata in
model . In mod normal, factorul scalar este setat pe 1.
Variatii temporale
Variatiile temporale ale unui articol limita poate lua una dintre formele urmatoare:
Constanta- orice articol limita poate fi definit drept constanta
Ciclic (Diurn)- toate articolele de sarcina hidraulica pot fi definite drept diurne.
Serii de timp.
Un articol limita constant este cea mai simpla forma de limita. In cazul sarcinilor de retea
constant mari, modelul HD poate afisa anumite probleme de stabilitate. Aceasta situatie
poate fi evitata prin acordarea unei cresteri graduale a sarcinii dupa un anumit timp de
start.
Articolele limita ciclice (diurne) sunt in mod tipic asociate cu sarcinile se sarcina de ape
reziduale. Sarcinile ciclice pot fi cuantificate in mai multe moduri : pe baza de suprafata
sau pe baza de echivalent pe persoana (asociat cu sarcini de captare), drept sarcini medii
sau sarcini geo-codate (asociate cu sarcinile de retea).
Seriile de timp pot proveni din mai multe surse, inclusiv din fisierele de rezultate anterioare
MOUSE (aceasta ultima optiune include fisierele MOUSE CRF, SMR si PMR).
Validitate temporala
Fiecare articol limita poate fi specificat cu validitate temporala limitata .

In mod normal, fiecare articol este considerat valid pe durata intregii perioade de simulare.
Intr-adevar in cazul articolelor TS, validitatea este, de asemenea, limitata de lungimea TS
(seriilor de timp).
Daca sunt specificate articole multiple , acestea ar putea fi toate cu validitate temporala
nominala (adica, pentru intreaga perioada de simulare), sau cu validitate periodica (atunci
cand se combina validitatea nominala su cea limitata) sau cu perioade cu lipsa de
acoperire.
136
6.2 Exemple
In paragrafele urmatoare, sunt aratate anumite exemple de stabilire a conditiilor limita,

pas cu pas.
6.2.1 Cum adaugati un nivel variabil de apa la o iesire
Aceasta conditie limita face parte din categoria “Nivele externe de apa”. Definitia implica
specificarea conditiei limita propriu-zise si a articolului nivel de apa (nominal).
• Intrati in Modul Editare: Mergeti la Edit/Start Editing.

• Mergeti la MOUSE/Boundary Conditions/External Water Levels
• Apasati butonul Insert
• ID-ul limita este dat automat (sfat: puteti schimba acest ID , daca doriti)
• Alegeti butonul lista din apropierea campului locatiei (sfat: puteti si sa tastati direct
in Locatie- notati ca puteti adauna numai nivelele de ape externe la iesirile
MOUSE)
• Selectati iesirea din lista, prin apasarea butonului OK (sfat: puteti da dublu click)
Apasati tasta Articole pentru a deschide dialogul Articole limita pentru a conecta variatia
de timp pentru nivelul apei. Notati ca ID limita este scris automat in dialogul Articole limita.
• Dupa ce ati apasat Insert, va fi dat automat un articol ID (sfat: puteti schimba acest
ID, daca doriti).
Acum , variatia temporala poate fi specificata:
• Alegeti “Time Series/result File” in scopul specificarii unui nivel de apa variabil
neregulat. Aceasta activeaza partea de Serii de Timp pe editor.
• Alegeti DFS0 drept Tip de Sursa , dati click pe butonul listei de langa campul
Traseu si alegeti fisierul dfs0 cu nivelul apei (articolul ID este necesar doar pentru
umplere ,in cazul in care fisierul dfs0 contine mai multe articole, ex. serii de timp)
Dupa ce ati completat, nivelul de apa variabil in timp a fost adaugat iesirii.
137
6.2.2 Cum adaugati o ploaie drept conditie limita la o captare?
Aceasta conditie limita face parte din categoria “Sarcini de captare si Articole
Meteorologice”. Definirea implica specificarea unei conditii limita propriu-zise si a
articolului ploaie (nominal).
• Intrati in Edit: Mergeti la Edit/Start editing.

• Mergeti la MOUSE/Boundary Conditions/Catchment Loads
• Apasati Insert
• Se da automat un ID (sfat:puteti schimba acest ID daca doriti)
• Setati Type=Rainfall
• Setati tip de conexiune, alegeti = All (Toate = toate captarile, List=un grup de
captari, Individual=o singura captare)
Nota: Acum o ploaie este asignata la toate captarile . La verificarea campului locatiei
sursei de date, puteti specifica unde este plasat pluviometrul.
• Apasati butonul Insert pentru a deschide editorul “Items”.
• Apasati butonul Insert pe dialogul Articole Limita pentru a insera un articol ploaie
• Dupa ce ati ati apasat Insert, se va da automat un ID articol (sfat: puteti schimba
acest ID, daca doriti).
Acum variatia temporala poate fi specificata:
• Alegeti Time series/Result File pentru a allege seriile de timp din evenimentul
ploaie.
• Aceasta activeaza partea de dialog din Serii de Timp.
• Alegeti DFS0 ca tip de sursa, si selectati fisierul dfs0 cu evenimentul ploaie
(articolul ID este necesar doar pentru umplere ,in cazul in care fisierul dfs0 contine
mai multe articole, ex. serii de timp).
Acum evenimentul ploaie a fost conectat la captari!
6.2.3 Cum adaugati o descarcare la un nod?
Aceasta conditie limita face parte din categoria “Sarcini de retea”. Definirea implica
specificarea unei conditii limita propriu-zise si a articolului ploaie (nominal).
138
• Mergeti la MOUSE/Boundary Conditions/Network Loads
• Apasati Insert
• Se da automat un ID sarcina (sfat:puteti schimba acest ID daca doriti)
• Setati tipul de conexiune pe “Individual”
• Alegeti ID pentru Nodul respectiv
• Acum apasati tasta Articole. Asta va deschide dialogul Articole limita in care se
poate specifica variatia de descarcare.
• Apasati tasta Insert pe dialogul Articole limita. Campul ID Limita este umplut
automat de ID-ul current al limitei. Aceasta asigura un salt intre conditii limita si
acest articol.
• Dupa ce ati apasat Insert , ID-ul articolului respectiv va fi dat automat (sfat: puteti
schimba ID-ul daca doriti).
• Specificati ca tipul de sarcina este “Altul”. Aceasta va asigura o corecta categorisire
a acestei sarcini in statisticile sumare de simulare si in lista de simulari LTS.
Acum, variatia temporala poate fi specificata:
• Alegeti “Time series/Result File” in scopul specificarii unei descarcari variabil

neregulate (nota: pot fi alese, de asemenea, variatie constanta sau variatie ciclica)
• Aceasta activeaza partea Serii de Timp
• Alegeti DFS0 ca tip de sursa, si selectati fisierul dfs0 cu nivel apa
(articolul ID este necesar doar pentru umplere ,in cazul in care fisierul dfs0 contine
mai multe articole, ex. serii de timp).
Acum descarcarea este conectata la nodul Dumneavoastra!
6.2.4 Cum adaugati rezultate de evacuare drept intrare pentru procesarea pe

calculator a retelei?
Rezultatele de evacuare sunt tratate drept sarcini de retea in MIKE URBAN, si poate fi
specificata , folosind acelasi principiu ca la orice alta sarcina (vezi exemplul de mai sus).
In mod alternativ, se poate folosi o specificatie “scurtcircuit”.
Definitia “standard” a unei evacuari intrate in modelul de retea este descrisa in modelul
urmator. Mai jos, este dat si sfatul pentru “scurtcircuit”.

• Mergeti la MOUSE/Boundary Conditions/Network Loads
• Apasati Insert
139
• Setati tipul de conexiune pe “Definit de conexiunea captarii (Defined by catchement
connection)”. Nu este necesara o alta specificare a locatiei, deoarece aceasta este
controlata de conexiunile captarii.
Specificatia tipului de sarcina va permite procesarii sa ia in calcul locul din care a venit
sarcina initial – si sa raporteze asta in sumarul de dupa simulare.
• Acum apasati tasta Items. Asta va deschide dialogul Articole limita(Boundary Items)
in care se poate specifica fisierul de rezultate de evacuare care trebuie folosit.
• Apasati tasta Insert pe dialogul Articole limita. Campul ID Limita este umplut
automat de ID-ul current al limitei. Aceasta asigura un salt intre conditii limita si
acest articol.
• Dupa ce ati apasat Insert, ID-ul articolului respectiv va fi dat automat (sfat: puteti
schimba ID-ul daca doriti).
• Specificati ca tipul de sarcina este “Evacuare Furtuna (Storm Runoff)”. Aceasta va
asigura o corecta categorisire a acestei sarcini in statisticile sumare de simulare si
in lista de simulari LTS.
Acum variatia temporala poate fi specificata.
• Alegeti “Time series/Result File” in scopul de a allege fisierul de rezultate din
simularile captarii.
• Aceasta activeaza partea de dialog Serii de Timp.
Alegeti MOUSE drept tip de sursa, dati click pe tasta de langa campul Traseu si alegeti
fisierul *.CRF care contine rezultatele din procesarea evacuarii.
Acum rezultatele evacuarii sunt folosite drept intrare in procesarea de retea.
In mod alternativ, o definitie “Scurtcircuit” poate fi folosita . Pe dialogul procesare MOUSE

(“Parametri Retea”) utilizatorul poate marca “Evacuare” in grupul de Intrare Evacuare si
poate alege din listă fisierul evacuare. Efectul acestei specificatii este identic cu cel obtinut
daca o intrare de evacuare este specificata prin dialogul de conditii limita. Va rugam sa
notati ca astfel NU este posibil sa desemnati orice proprietati de calitati de apa la iesirea
de evacuare. Daca se solicita aceasta , editorul conditii limita trebuie sa fie folosit.
6.2.5 Cum adaug DWF in reteaua mea in fucntie de numarul de locuitori?
DWF pe baza de PE si pe suprafata captarii face parte din categoria de sarcini de captare.
Aceasta se datoreaza faptului ca atat parametrii de intrare cat si rezultatele procesarii pe
calculator sunt dependente de captare. Oricum, in cele mai multe aplicatii, aceasta sarcina
se presupune a fi trecuta in retea prin punctele conectate la captare.
140
Exemplul urmator descrie intregul proces de definire.
Procedura generala implica urmatorii pasi principali:
• Defineste modelul diurn (nota: nu ca parte a acestui tutorial)

• Defineste sarcina captarii. Noteaza ca locuitorii (PE) sunt asociati captarii, astfel
incat sarcina DWF pe care ei o genereaza este, de asemenea, asociata cu
captarea.
• Defineste articolul limita pentru sarcina de captare DWF.
• Defineste o sarcina de retea si declar-o drept “purtatoare” a sarcinii de captare
definite anterior. Aceasta permite trecerea directa a sarcinii de captare in retea. Apa
este incarcata in retea la punctele de conexiune ale captarii.Notati ca pentru
aceasta sarcina nu se cere o definire de articol.
• Mergeti la MOUSE/B
• Apasati Insert
• Tip setare = Descarcare captare.
• Setati tip de conexiune, alegeti = Toate (Toate = toate captarile, Lista=un grup de
captari, Individual=o singura captare).
• Alegeti butonul lista de langa campul Individual si selectati captarea (sfat:puteti si
tasta direct ID-ul captarii).
Sarcina de captare si conectivitatea ei la captare este specificata. Pasii urmatori
reprezinta definirea articolului limita, ex.variatia temporala, cantitatea si validitatea
temporala a sarcinii.
• Apasati butonul Articole. Aceasta deschide editorul Articole.
• Apasati butonul Insert pe dialogul Articole Limita.
Notati ca ID-ul limitei este scris automat in dialogul Articole Limita.
Dupa ce ati pre-setat Insert , se va da automat un ID articol (sfat:puteti schimba acest

ID, daca doriti).
141
Factorul scalar si tipul de articol sunt, in mod normal, setati correct, astfel incat nu este
necesara nici o actiune. Acum variatia temporala poate fi specificata:
• Alegeti “Ciclic” pentru specificarea variatiei de sarcina diurnal. Aceasta activeaza
partea ciclica din dialog.
• Alegeti un model predefinit din lista.
• Specificati metoda ca fiind “Bazata pe PE (locuitori)”. Aceasta indica faptul ca
contributia DWF este procesata luand in considerare numarul de locuitori din
captare.
• Specificati cantitatea de apa pe PE/zi.
Notati: “Medie” inseamna ca va fi folosita valoarea medie diurnal (luata din campul
“Valori”), in vreme ce “Bazata pe suprafata” va procesa fluxul total luand in considerare
suprafata captarii.
Aceasta completeaza definirea completa a unei sarcini de captare DWF bazata pe PE

(locuitori). Pasul care ramane este pentru a permite acestei sarcini sa fie aplicata direct
la modelul de retea.
• Mergeti la MOUSE/Conditii limita/Sarcini de captare

• Apasati Insert
• Se da automat un ID sarcina (sfat:puteti schimba acest ID daca doriti).
• Setati marca “Sarcina captare” si selectati ID limita din lista de sarcini de captare
care tocmai a fost creata.
Specificarea “Tipului de sarcina” va permite procesarii sa ia in calcul locul de unde
provine initial sarcina- si astfel sa raporteze aceasta in sumarul redactat dupa simulare.
6.2.6 Cum atasati o concentratie de poluanti la o sarcina de retea
Atasarea unei concentrari de poluanti implica adaugarea unui articol poluant la sarcina de
retea deja existenta.

• Mergeti la MOUSE/Conditii limita/Sarcini de captare
• Rulati lista de sarcini si plasati cursorul pe inregistrarea de sarcina dorita
• Apasati butonul “Articole” . Aceasta va deschide dialogul Articole Limita, in care
articolele asociate cu sarcina respective sunt afisate. Va fi cel putin un articol de
descarcare si, posibil, anumite articole poluante si sedimente.
142
• Apasati butonul Insert pe dialogul Articole Limita. Campul ID-ul limita este automat
umplut dintre ID-urile curente. Aceasta asigura un salt intre conditiile limita si noul
articol.
• Dupa ce ati apasat Insert , se va da automat un ID articol (sfat: ar trebui sa
schimbati acest ID pentru a putea sa il identificati mai usor).
• Specificati noul articol drept “Poluant”. Aceasta va activa partea de editor din care
poluantul trebuie ales dintr-o lista. Notati ca poluantul poate fi specificat drept
concentratie (ex.masa pe unitatea de volum de apa) sau drept o sarcina (masa pe
unitatea de timp). Aceasta specificatie nu este efectiva pentru cazurile in care
datele poluantilor include informatii de unitate (ex. serii de timp dfs0).
• Acum variatia temporala poate fi specificata. Notati ca specificarea variatiei ciclice
in combinatie cu “concentratia” afecteaza balanta de greutati, adica masa simulata
de poluanti se schimba impreuna cu schimbarile din modelul cyclic. Aceasta
schimbare trebuie compensata prin reglaje corespunzatoare de concentratie de
poluanti.
Acum un poluant (concentratie sau sarcina) a fost bine conectata la sarcina retelei
Dumneavostra!
6.3 Editori repetitivi de profile
“Editorii repetitivi de profile” pot fi folositi pentru generarea de serii de timp ciclice, fara
dimensiuni (“profile repetitive”) cu o rezolutie fixa de timp dintr-o ora. Exemplu, poate fi
aplicata pentru definirea profilelor diurne care pot descrie un Flux de Vreme Uscata (DWF)
dintr-o captare specifica. Un numar nelimitat de profile repetitive poate fi aplicat la diferite
grupe de captari in scopul reflectarii, de exemplu, o zona industriala va avea un flux DWF
diferit fata de o zona rurala sau rezidentiala. DWF poate sa varieze in conformitate cu
timpul unei saptamani sau an si sarbatori.
“Editorul repetitiv de profile” consta din patru sectiuni:

• Modele diurne – folosite pentru specificarea modelelor diurne
• Calendar de profile – folosit pentru specificarea momentului la care se vor folosi
modele diurne
• Profile ciclice – folosite pentru cuplarea de modele diurne individuale cu definire
calendaristica de profile
• Zile speciale – folosite pentru specificarea zilelor care vor fi luate in considerare
drept exceptii in calendar (ex. 1 Ianuarie).
143
6.4 Modele diurne
Un model diurn consta din “ID Model”, un Delta T [minute] si coeficienti nedimensionali.
Coeficientilor nedimensionali li se pot da valori corespunzatoare, atata timp cat marimea
lor relativa reflecta o variatie diurnal. Inainte de a introduce coeficienti de multiplicare,
Delta T este setat pentru model si apasarea (click) pe “Distribuie” umple cele doua
coloane de timp cu numere corespunzatoare (valori) pentru a obtine un model zilnic
(diurn).
Un numar nelimitat de modele diurne poate fi introdus. Exemplu: unul pentru zilele
saptamanii si unul pentru sfarsiturile de saptamana, dar si unul pentru zilele de saptamana
apartinand unui grup de captari si unul pentru zilele de saptamana apartinand unui alt grup
diferit de captari. Dand click pe “Graph.” vi se afiseaza graficul profilului.
Figura 6.9 Editor de model diurn
6.5 Calendar de profile
Scopul calendarului de profile este acela de a specifica momentul cand trebuie aplicate
modelele diurne, ex. numai pe durata verii, numai in Februarie, numai in zilele de
saptamana, numai in prima zi din luna, etc.
Trei casute, “Zilele saptamanii”, “Date” si “Luni” sunt disponibile pentru activarea a trei
moduri diferite, mutual inclusive, de definire de calendar. Aceasta inseamna ca daca o zi
trebuie inclusa in definirea calendarului current, ea trebuie sa fie inclusa in toate cele trei
moduri de definire. Daca unul dintre modurile de definire nu este activat (nu se da click pe
casuta sa), aceasta nu afecteaza definirea calendarului. Daca numai un ID de calendar
este dat, dar nu se marcheaza,
144
Modelul diurn ,caruia ii este desemnat calendarul de profile, va fi folosit neconditionat.
Figura 6.10 Editor de calendar de profile
6.6 Profile ciclice
Un “Profil ciclic” (definit de “ID-ul de Profil” cu max. 40 de caractere) leaga modelul diurn
cu definitiile de calendar relevante.
Fiecare model poate sa contina un numar arbitrar de legaturi profile-calendar. Pentru a

introduce o noua legatura , folositi semnul “Insert o noua linie”. Pentru stergerea unei
legaturi selectate , folositi semnul “Sterge linie selectata” . Daca definitiile de calendar
pentru doua sau mai multe legaturi acopera aceeasi perioada , legaturile care sunt
pozitionate in partea de sus a listei vor avea cea mai mare prioritate. Cu alte cuvinte ,
definitia data de anumite legaturi acopera numai zilele care nu sunt incluse in pozitiile de
sus . In scopul de a controla prioritatile , este posibil sa schimbati ordinea seturilor din
model cu “Muta linia sus” si “Muta linia jos”.
Pentru fiecare model este aleasa metoda “Interpolare”, fie la “Interpolare liniara” sau “Ne
Interpolare”. “Interpolarea lineara” efectueaza o interpolare lineara intre valorile date intr-
un profil diurn , in vreme ce “Ne Interpolare” va aplica o functie de pas. Pentru utilizare cu
DWF, se recomanda “Interpolare Lineara”.
145
Figura 6.11 Editor Profile ciclice
6.7 Zile speciale
Functia “Zile speciale” este folosita pentru specificarea zilelor individuale care trebuie
considerate diferit de cum sunt date in calendarul de profile.
Ex. 1 Ianuarie din fiecare an (Sarbatoarea Noului An), chiar daca vine in alta zi de
saptamana , ar putea fi cuplata cu profilul diurn, ex. Duminica, deoarece modelul diurn al
unei sarbatori se potriveste mai bine cu Duminica decat cu o alta zi din saptamana.
Zilele speciale sunt impartite in doua categorii: Zile speciale care trebuie luate in calcul in
fiecare an si zile speciale care trebuie luate in calcul o singura data (Data unica). Un
exemplu de acest fel ar putea fi sarbatoarea Pastelui , care nu este in aceaasi zi, in fiecare
an.
146
Figura 6.12 Editor Zile speciale
147
148
7 SIMULARI MOUSE
Simularile MOUSE pot fi pornite de la “Simulari/Run MOUSE”. Optiunile de simulare

pentru MOUSE sunt, de asemenea, definite aici.
Editorul este impartit in urmatoarele patru file de tabel:

• General
• Parametri evacuare
• Parametri de retea
• Sumar de retea
“ID Simulare” si IS Scenariu” sunt de gasit in toate cele patru file de tabel, drept
referinta comuna.
7.1 Setari de simulare generala
Pe pagina Generala, pot fi specificate urmatoarele:

• Nume simulare (agal cu numele fisierului de rezultate)
• Perioada de simulare
• Tipul de simulare
149
Figura 7.1 dialogul Editor Simulare Generala MOUSE
Campuri de editare pe pagina Generala

O imagine completa a campurilor de editare si a atributelor de baza de date
corespunzatoare este data in Tabelul 7.1
150
Tabel 7.1 Imagine setari simulari generale (Tabel “msm_Proiect”)

simulare
Simulation ID ID-ul simularii-specificat de Da MUID
utilizator. ID –ul va fi reflectat
in numele proiectului si fisierul
de rezultate
Scenario ID ID-ul Scenariului selectat- Da ScenarioID
Activarea scenariului este
data in dialogul Manager
Scenariu
Butoane radio Comuta pornirea evacuarii Da ComputationTypeNo
Runoff/Network sau simularii de retea
Simulation Informatia descriptiva a Nu Description
Description utilizatorului
Start Data de pornire si timpul de Da ComputationBegin
pornire pentru simulare
Duration Permite specificarea duratei Optional (va fi -
simularii.Introducerea duratei completata
va completa automat data si automat)
timpul incheierii simularii.
End Data de sfarsit si timpul de Da ComputationEnd
sfarsit pentru simulare
Buton “info”
Butonul “Info” deschide dialogul care contine:
1. Duata si timpul de pornire si oprire a simularii, similar valorilor gasite la timp maxim.
2. Timpul de pornire si de oprire a unui fisier de pornire la cald (daca este
specificat)(Tabel: msm_Proiect, Atribut: PRFHotstartNumeFisier)
151
Figura 7.2 Exemplu de dialog care apare atunci cand apasati butonul “Info”.
Buton “Set.timp max.”

Butonul “Set.timp max.” va seta timpul maxim de simulare prin completarea timpului de
incepere si a timpului de oprire a simularii. Timpul de start al unei simulari este considerat
ca fiind ultimul timp de start din toate limitarile. Asemenea, timpul de sfarsit al simularii
este considerat cel mai curand timp de sfarsit in toate limitarile.
Fiecare limita contine un numar de articole care pot acoperi diferite parti ale simularii.
Daca este specificata o validitate pentru un articol , aceasta specifica timpul de start si
timpul de oprire. Daca o validitate nu este specificata, numai articolele specificate drept
serii de timp au un timp de pornire si un timp de oprire. Daca este data fie o valoare
constanta, fie o valoare ciclica, fara validitate, articolul nu este inclus inevaluare.
7.2 Setarile Simulare Evacuare
Pe pagina de parametri de Evacuare, pot fi specificate, de exemplu, urmatoarele:
• Numele simularii (egal cu numele fisierului de rezultate)

• Tipul simularii
• Descrierea simularii
• Perioada simularii
• Pornirea simularii
152
Figura 7.3 Dialogul Editorului simulare evacuare MOUSE
Tabel 7.2 Identificarea evacuarii simularii

simulare date
Simulation ID ID-ul simularii-specificat de utilizator. Da MUID
ID –ul va fi reflectat in numele
proiectului si fisierul de rezultate
Scenario ID ID-ul Scenariului selectat-Activarea Da ScenarioID
scenariului este data in dialogul
Manager Scenariu
153
Tabel 7.2 Identificarea evacuarii simularii

simulare date
Model Type Alegere dintre modelele de Da RunoffModelType
evacuare disponibile:Curba T-A No
(A), Unda cinematica (B), Model
C1, Model C2, RDI (Solo),
RDI+B,UHM
Fixed Time Da, pentru DtFixedSec
Step modelele de
evacuare A,B si
UHM
Time step dry Pas de timp pe durata de vreme Da,pentru DtDryPeriodSec
weather uscata modelul C1 si
C2
Time step wet Pas de timp pe durata de vreme Da,pentru DtWetPeriodSec
weather umeda modelul C1 si
C2
Time step FRC RDII pas de timp componenta Da pentru RDIIDtFRCSec
evacuare rapida model
RDI+model A
sau model B
pentru
componenta de
evacuare rapida
Time step SRC RDII pas de timp componenta Da, daca RDIIDtSRCSec
evacuare lenta modelare RDI
este selectata
Caseta Daca aceasta caseta de Optional ADPRunoffFileNo
Additional verificare este setata pe
Parameters correct,se va allege un fisier
ADP pentru simularea evacuarii.
Caseta Stegulet pentru includerea Optional SRQComputation
Surface Quality procesului de calitate de No
(SRQ) suprafata in simulare
Caseta RDII Daca aceasta caseta este Optional RDIIHotStartNo
hotstart setata pe correct, va fi ales un
fisier de pornire la cald pentru
partea de RDII
Caseta Stegulet care controleaza daca Optional
Overwrite fisierele de rezultate existente
pot fi suprascrise de unele nou
create in aceasta simulare, sub
acelasi nume .
154
7.3 Setari de simulare retea
Pagina de Retea este organizata in urmatoarele grupe:

• Identificarea simularii
• Modul de simulare
• Lista de joburi LTS
• Intrarea evacuarii
• Simularea dinamica
• Pornire la cald
• Procese
• Rezultate
155
Figura 7.4 Dialog Editor de simulare retea MOUSE
Tabel 7.3 Identificarea simularii retelei

simulare date
utilizator. ID –ul va fi reflectat in
numele proiectului si fisierul de
rezultate
Scenario ID-ul Scenariului selectat- Da ScenarioID
Activarea scenariului este data in
dialogul Manager Scenariu
156
Tabel 7.3 Identificarea simularii retelei

simulare date
Butoane radio- Alegere intre simulare Normal Da ComputationMod
mod simulare (“un singur eveniment”) au eNr
“Normal” si simulare LTS (simulare pe
“LTS” termen lung)
Referinta la un fisier MJL (lista de Optional MJLFileName
joburi LST) de utilizat in
simularea LST
Caseta Runoff Referinta la un fisier CRF Da,daca CRFFileName
(evacuare hidrografe) de utilizat evacuarea
in simularea de retea hidrografelor
ar trebui
inclusa drept
limita
Model Type Modelul de aplicat pentru Da NetworkModelTyp
simularea de retea:Unda eNo
dinamica,Unda difuza,Unda
cinematica
Time step Pasul de timp pentru modelul de Da DtMinSec,
retea.Pas de timp minim, pas de DtMaxSec,
timp maxim si factor de crestere DtIncreaseFactor
Save every... Salveaza frecventa rezultata Optional DtSaveHour,
pentru modelul de retea DtSaveMin.,
DtSaveSec.
Hot Start Alegerea un fisier de pornire la Optional HDHotStartNo
cald pentru simulare
File Referinta la un fisier de pornire la Da, daca este PRFHotStartFileN
cald HD selectat ame
Pornirela cald
Hot Start Specificarea datei/timpului intr-un Da, daca este HotStartDateTime
Date/Time fisier pornire la cald selectata
Pornire la cald
AD Hot Start Referinta la fisier de rezultate Optional ADHotStartNo
pornire la cald AD
RTC Simulare Control in Timp Real Optional RTCComputation
NO
additional Selectarea fisierului optional ADP Optional ADPNetworkFileN
parameters pentru simulare o
File Referinta la fisier ADP Da, daca se ADPFileName
aleg
parametric
optionali
157
Tabel 7.3 Identificare simulare retea

simulare
Transport (AD) Simulare Advectie Dispersie Optional ADComputationNo
Water quality Simulare calitate apa Optional WQComputationNo
Transport (ST) Simularea transportului de Optional STComputationNo
sedimente
Graded Simularea sedimentelor Optional GradedSedimentNo
Sediment graduale
Standard Fisier de rezultate standard Optional StandardResultNo
User Specified Fisier de rezultate specificat de Optional UserSpecifiedResult
utilizator No
File Referinta la fisier de selectie a Da, daca este RSFDataID
rezultatelor ales specificat
de utilizator
Overwrite Suprascriere fisiere de Optional NAllowOwerwriteNo
rezultate existente
Statistice LTS Calculatia statisticilor LTS Optional LTSStatisticsNo
7.4 Sumarul Setari Simulare
Pagina de sumar este organizata in urmatoarele grupe:

• Identificarea simularii
• Tabele cu valori minime, maxime si acumulate
• Sumar date de intrare
• Foloseste selectia pentru reducerea tabelelor de sumar.
158
Figura 7.5 Dialog Editor Sumar Simulare MOUSE
159
Table 7.4 Identificarea Sumarului Simularii

simulare
utilizator. ID –ul va fi reflectat
in numele proiectului si fisierul
de rezultate
Scenario ID ID-ul Scenariului selectat- Da ScenarioID
Activarea scenariului este
data in dialogul Manager
Scenariu
Nodes Tabele cu valori Optional SummaryNodeNo
minime,maxime si accumulate
vor fi incluse in sumar daca
varificare este corecta
Weirs & orifices Tabele cu valori Optional SummaryWeirNo
Pumps Tabele cu valori Optional SummaryPumpNo
Links Tabele cu valori Optional SummaryLinkNo
Grid points, Tabele cu valori Optional SummaryLinkLevel
water levels minime,maxime si accumulate No
Grid points, Tabele cu valori Optional SummaryLinkDisch
discharge minime,maxime si accumulate argeNo
Links, velocity Tabele cu valori Optional SummaryLinkVeloc
minime,maxime si accumulate ityNo
Summary of Tabele cu valori Optional SummaryLinkInput
input data, Links minime,maxime si accumulate No
160
Table 7.4 Identificare Sumar Simulare

simulare
Casuta Node Tabele cu valori Optional NodeSelectionNo
selection file minime,maxime si
accumulate vor fi incluse in
sumar daca varificare este
corecta
Node selection Tabele cu valori Da, daca NodeSelectionNam
file minime,maxime si NrSelectieNod=c e
accumulate vor fi incluse in orect
corecta
Casuta Link Tabele cu valori Optional LinkSelectionNo
Selection File minime,maxime si
accumulate vor fi incluse in
corecta
Link Selection Tabele cu valori Da, daca LinkSelectionName
File minime,maxime si NrSelectieLegatu
accumulate vor fi incluse in ra=corect
corecta
7.5 Selectie Rezultate MOUSE
Este posibil sa controlati iesirea de la o simulare MOUSE de flux de conducta prin

definirea unui fisier de rezultate specificat de utilizator. Un fisier de rezultate specificat de
utilizator contine numai serii de timp simulate in conformitate cu specificatiile.
Definirea continutului selectiei de rezultate specificate de catre utilizator este realizata prin
optiunea de meniu MIKE URBAN “Simulare/selectie de rezultate MOUSE…”
161
Figura 7.6 Editor de Selectie de rezultate retea
Prin activarea casetei “Salveaza date de volum”, datele privind balantele de mase in
sistem vor fi salvate in fisierul de rezultate. Daca se activeaza “Salveaza datele pasi de
timp”, se vor salva informatiile despre pasii de timp folositi la simulare.
Este posibil sa salvati datele intr-o perioada de timp care nu acopera in mod necesar
intreaga perioada a simularii. Asigurati-va ca intervalul specificat de “start” si “oprire” este
acoperit, cel putin, partial de catre perioada de simulare. Salvarea frecventei specificate
pentru fisierul de rezultate “Redus” nu este dependent de intervalul de timp ales pentru
fisierul complet de rezultate, daca un asemenea fisiere a fost specificat.
Rezultatele pot fi salvate din patru categorii: Noduri, Conducte, Praguri, Orificii si Pompe.
In consecinta , rezultatul care salveaza specificatia este divizat in patru tabele separate.
Prin apasarea butonului corespunzator se poate accesa un editor specific.
Ar trebui notat ca daca se alege un set de noduri si daca selectia (de la plotul orizontal sau
de la fisierul de selectie) este incarcata in lista de pompe sau cea de praguri, numai
nodurile in care exista in fapt pompele sau pragurile vor aparea pe lista.
In cazurile in care mai multe pompe sau praguri sunt asociate cu un nod, rezultatul va fi
salvat pentru toate pompele sau pragurile .
Prezenta anumitor articole pe lista nu este suficienta pentru ca acestea sa fie incluse in
fisierul de rezultate specificate de utilizator. Asta este, in primul rand, asigurata dupa ce
un tip de rezultat este
162
ales, ex.nivelul apei. In figura 7.7 este ilustrat Editorul pentru “Selectia rezultatelor la
noduri”
Figura 7.7 Editor selectie rezultate la noduri
Optiunea “Lista marcaje” va ajuta sa stergeti sau sa verificati toate articolele de pe lista
afisata. Daca exiata o lista mai lunga, “Lista marcaje” va opera numai pe partea de lista
efectiv afisata. Partea care ramane din lista va retine setarile anterioare.
Atunci cand un fisier de selectie rezultate a fost specificat, atunci este activat in editorul
“Run MOUSE/parametric retea”, prin selectarea ID Selection in grupul “Rezultate” din
campul etichetat “Continut:” – vezi figura
163
Figura 7.8 Selectia fisierului de rezultate”Selectie _1”
164
9 STATISTICI PE TERMEN LUNG
Statisticile pe termen lung (LTS) permit modelului de retea MOUSE cu intrari hidrologice
intermitente sa poata fi folosita la simularea eficienta in timp de lunga durata, acoperind o
perioada lunga si continua si calcularea unor statistici relevante de variabile operationale.
LTS reprezinta un drum usor pentru a converti o simulare MOUSE care acopera o lunga
perioada de timp intr-o serie discontinua de evenimente relevante si sa definiti statistici
bazate pe diferite evenimente sau anuale pentru parametrii selectati.
Pe baza unor criterii specifice , sistemul alege automat perioadele de simulare dinamica
de flux de conducta pe durata perioadelor uscate. Aceasta reduce timpul de simulare in
mod semnificativ , pastrand in acelasi timp acuratetea simularii efectelor dinamice din
sistem – CSOs, supraincarcarile, etc.
De exemplu, prin rularea succesiva de simulari LTS cu configuratia existenta a sistemului
de drenaj si al aducerii la zi planificate , pe baza statisticile operationale procesate, se
poate verifica si evalua impactul asupra investitiilor planificate (ex. noi canalizari,
rezervoare de retenţie, scheme de control) si perfoamntelor sistemului. Aceasta permite
utilizatorului sa dezvolte o reabilitare optima/sa faca o strategie de modernizare, pentru
satisfacerea cerintelor reglementarilor de mediu.
Statisticile de nivele maxime de apa, descarcare din praguri, etc. generate de simularea
de perioade lungi de ploi, reprezinta o forma specifica de rezultate obtinute din modele de
simulare numerica , in mod special, folositoare pentru evaluarea functionalitatii sistemelor .
Statisticile pot fi folosite pentru a compara efectele diferitelor masuri prevazute pentru
procesele de reabilitare, performanta diferitelor strategii de control, eficienta dintre costuri
si beneficii ale investitiilor planificate, ca si pentru a determina daca un anumit sistem de
canalizare respecta cerintele de mediu.
• Functionalitatea sistemelor de drenaj urban este adesea supus urmatoarelor

cerinte:
• Inundarea terenului nu trebuie sa se petreaca mai mult de o data la fiecare T ani.
• Inundarea subsolurilor nu trebuie sa se petreaca maim mult de o data la fiecare T
ani.
• Descarcarile din pragurile CSO pentru primirea apelor nu trebuie sa se petreaca
mai mult de “n” ori pe an.
• Volumul total din CSO nu trebuie sa depaseasca o anumita valoare de prag pe an.
• Etc.
LTS este capabil sa raspunda la aceste conditii si la alte intrebari similare si, astfel, apare
a fi un instrument esential de simulare pentru evaluarea performantelor sistemului.
Statisticile anumitor parametri operationali sunt demne de incredere daca numarul de

evenimente , mai mult sau mai putin independente, este sificient de mare, sau daca
perioada de simulari este destul de lunga. Aceasta, in schimb, poate implica articole de
simulare foarte lungi (daca se foloseste hardul de procesare “normal”), stricand
fesabilitatea analizei.
Oricum, folosirea simularilor dinamice pentru analiza de transport poluanti in retele de

drenaj este utila in perioade de dinamice de fluxuri ridicate. Altfel, programe de simulare
mai simpla si mai rapida pot fi folosite cu acelasi nivel de acuratete. Deoarece dinamicile
de flux ridicat in canalizarea urbana sunt, in mod normal, asociate cu evenimente de ploi,
perioadele simulate dynamic pot fi reduse la perioadele ude, adica numai la cateva
procente dintr-o anumita perioada istorica.
Principiul fundamental aflat la baza conceptului LTS este, de aceea, abilitatea de a reduce
timpul de simulare, fara insa sa se piarda informatii semnificative . LTS este capabil , pe
baza criteriilor specificate de catre utilizator, sa elimine perioadele irelevante din seriile de
simulare si sa limiteze simularile dinamice la o serie discontinua de evenimente, in locul
simularii intregii perioade.
9.1 Intrari de date
9.1.1 Lista de joburi
In scopul izolarii intervalelor relevante pentru simulare dinamica, LTS genereaza o lista de
joburi pe baza informatiilor de sistem, cunoasterea seriilor de timp pentru fluxul de vreme
uscata (apa reziduala), ploaie sau alte sarcini si un set de “Criterii Lista de Joburi”
specificat. Joburile de simulare din lista , limitate de timpul de pornire a simularii si de
timpul ei de oprire, poate fi , optional, evaluata in continuare de un “Set de Criterii de
functionare” pe durata simularii. Criteriile de functionare se bazeaza pe evaluarea
variabilelor operationale din reteaua respective ,care pot fi extinse peste intervalele de
timp definite in lista de joburi. Deoarece “criteriile de functionare” sunt evaluate pe durata
simularii, nu este posibil sa se determine , in avans, durata exacta a simularii dinamice.
190
La momentul crearii sale, lista de joburi poate fi editata , astfel incat timpul de start si
timpul de oprire pentru un anume job sa poate fi modificate in conformitate cu anumite
cerinte.
9.1.2 Criterii lista de joburi
Criteriile listei de joburi sunt folosite pentru a alege intervalele care (cel putin) ar trebui
calculate cu modelul hidrodinamic pe durata procesarii cu LTS.
Criteriile listei de joburi reprezinta de fapt diferite valori de prag pentru incarcarea
sistemului, care sunt folosite pentru a evalua daca starea sistemului este in interiorul sau
in afara conditiilor “dinamice”. Sunt criterii separate START, care determina datele timpul
de pornire pentru simularile dinamice , si un singur criteriu STOP , care este folosit pentru
estimarea datelor si timpului de oprire a simularilor dinamice.
Criteriile START sunt evaluate fata de incarcarea seriilor de timp- flux vreme uscata,
evenimente de ploaie, etc. , pentru sistemul, ca un intreg, sau pentru o parte din sistem ,
sau , individual, pentru o singura sub-captare. Un anumit numar de criterii START pot fi
definite si, cel putin, unul dintre ele este indeplinit, un anumit “eveniment” va fi inclus pe
lista de joburi.
Criteriul STOP include un o valoare de prag pentru sarcina totala pentru intregul sistem, si
o conditie de timp suplimentar extinde simularea pentru timpul specificat dupa ce
incarcarea a cazut sub valoarea de prag. Obiectivul criteriului STOP este de a limita
simularea dinamica, fara ,insa, o potentiala pierdere de informatii importante datorita
timpului de intarziere intre sarcini si efecte in reteaua de canalizare.
Figura 9.1 Dialog criterii lista de joburi
191
Tabel 9.1

simulare
StartCriteriaID Identificare Da MUID
StartCriteriaType Controleaza tipul de criteriu Da ConditionNo
de specificat – in aceasta
versiune se poate selecta
numai “Flux total Intrare”
StartCriteriaLocation Pentru criteriile de tip “Flux Da LocationNo
Type total Intrare”, trebuie sa se
specifice pentru care parte
a sistemului trebuie
evaluata intrarea.”Tipul
Locatiei” poate fi fie
“General”(tot sistemul) ,fie
“Individual” (numai un
singur nod).
StartCriteriaLocation Pentru tipurile “List” si Da, cu LocationID
“Individual”, informatii exceptia
suplimentare trebuie NrLocatie=1
specificate in campul (in general)
“Locatie”. Pentru “Lista”, un
fisier de selectie de nod
(*.NSE) trebuie
specificat.Pentru
“Individual” un singur nume
de nod trebuie tastat sau
ales dintr-o lista de noduri.
StartCriteriaThresho Defineste pragul care Da StartValue
ld prebuie sa fie depasit inn
scopul evaluarii criteriului
start job ca fiind corect
StartCriterionDuratio Criteriile de tip “Flux total Da StartTime
n Intrare” pot fi, optional,
extinse cu o durata
specifica la o perioada
continua in care pragul
trebuie depasit ,in scopul
evaluarii criteriului ca fiind
correct. Durata nominala
este zero.
192
Tabel 9.1

simulare
StopCriterionThr Defineste pragul de jos care Da StopValue
eshold trebuie atins pentru evaluarea
criteriului de stop ca fiind
corect
StopCriterionDur Specifica durata unei perioade Da StopTime
ation continui in care pragul de stop
trebuie atins, in scopul
evaluarii criteriului ca fiind
correct. Durata nominala este
zero.
9.1.3 Conditii initiale pentru evenimente simulate
Conditiile initiale corecte pentru simulari hidrodinamice in LTS sunt esentiale pentru
obtinerea unor rezultate realiste ale simularii. De aceea, LTS asigura un sistem pentru
definirea conditiile initiale corespunzatoare pentru fiecare eveniment simulat. Conditiile
initiale pot fi specificate drept un sistem cu conducte goale pentru fiecare job din lista de
joburi (nominal MOUSE), sau un set de fisiere “pornire la cald” poate fi specificat pentru a
fi folosit pentru evenimente individuale, in functie de fluxul de intrare efectiv la momentul
de start al evenimentului.
Daca prima optiune este selectata (nominal), sistemul este pornit cu un sistem gol la
inceputul fiecarui eveniment din lista de joburi. Aceasta abordare este valabila numai
pentru sistemele de drenaj furtuni in care nu exista apa in retea pe perioadele uscate.
Folosirea acestei optiuni in orice alta situatie nu este recomandata.
Daca este selectata optiunea fisiere pornire la cald, sistemul este pornit in conformitate cu
informatiile de pornire la cald specificate – nume fisier pornire la cald si data pornirii la
cald- pentru fiecare eveniment din lista de joburi. Fisierul pornire la cald pentru un anume
eveniment este selectat in conformitate cu valoarea cea mai apropiata de sarcina din
sarcinile totate definite ca “functionare” si “altele”, dar excluzand sarcinile definite drept
flux de vreme uscata (DWF), la momentul de pornire a evenimentului. Notati ca intrarea
functionarii definita prin editorul de procesare este, de asemenea, considerat drept o
sarcina “de functionare” si inclus in definirea conditiilor initiale.
Daca fluxul de intrare este in afara intervalelor specificate, jobul va porni ca un sistem gol.
193
Orice fisier de pornire la cald trebuie sa acopere cel putin 24 de ore. Data de pornire la
cald este specificat de catre utilizator, dar timpul de pornire la cald este in mod automat
setat egal cu timpul de start de eveniment.
Fisierul de pornire la cald pentru lista de joburi LTS este selectat in conformitate cu
domeniul specificat de fluxuri de intrare. Aceasta implica ca toate fluxurile de intrare ,
altele decat DWF, sunt constante pe durata intregului fisier de pornire la cald. Pentru a
reproduce un model ciclic de variatie diurnal DWF , trebuie acrodata atentie pentru a
elimina faza de umplere la inceputul fisierului de pornire la cald. Aceasta este realizata
prin rularea simularii initiale pentru doua sau mai multe zile, si specificarea datei
corespondente drept data de pornire la cald.
O lipsa a acestui principiu este aceea ca , variatia saptamanala sau sezoniera a sarcinilor
de apa uzata nu poate fi luata in calcul.
Figura 9.2 Dialog conditii initiale
194
Tabel 9.2 Intrarea in dialogul de conditii initiale

simulare
Empty system Butoane radio pentru alegerea Da
/ Use modului de conditii initiale
Hotstart
Total Defineste un prag mai mic Da,daca avem InitFrom
inflow pentru intervalele de flux intrare pornire la cald
interval - (exclusiv DWF) care este
From folosit la pornirea fiecarui job
din lista de joburi pentru
evaluarea parametrilor de
pornire la cald .
Total Defineste un prag mai mare Da,daca avem InitTo
inflow pentru intervalele de flux intrare pornire la cald
interval - (exclusiv DWF) care este
To folosit la pornirea fiecarui job
din lista de joburi pentru
evaluarea parametrilor de
pornire la cald .
Hotstart file Specifica un fisier de pornire la Da,daca avem HotStartFileName
cald de folosit pentru pornirea pornire la cald
sistemului in asociere cu
domeniul specificat de fluxuri
totale de intrare (exclusiv DWF)
detectat la inceputul unui
anumit job.
Date Specifica data dintr-un fisier de Da,daca avem InitDate
pornire la cald de folosit pentru pornire la cald
cautarea conditiilor de pornire
la cald in asociere cu domeniul
specificat de fluxuri totale de
intrare (exclusiv DWF) detectat
la inceputul unui anumit job.
9.1.4 Generarea listei de joburi
Pe baza criteriilor de Lista de Joburi specificate de utilizator, fisierele in intrare simulare,

perioada de simulare (specificat in dialogul Start Computatie(Procesare ) si , optional,
fisierele de initiere pornire la cald, se creaza automat o lista de joburi.
195
Perioadele de simulare pentru evenimente individuale reprezinta un timp minim de
simulare, care ar trebui extins in timpul de rulare ,in conformitate cu criteriile de indeplinire
a rularii.
Lista de joburi este scrisa in fisier ASCII (*.MJL, scrisa in format “PFS”), care contine toate
informatiile relevante despre fisierele de intrare pentru simulare, definirea perioadelor de
timp a fi simulate (pentru joburi individuale) , si , optional, informatii despre fisierele de
pornire la cald si data/timpul de pornire la cald. Un exemplu de fisier de lista de joburi este
prezentat in Figura 9.3/
Figura 9.3 Exemplu de fisier de lista de joburi
9.1.5 Editarea listei de joburi
Optional, fisierul de lista de joburi poate fi editat inainte de a porni calculatia LTS. Nu
exista un dialog dedicat disponibil pentru editarea listei de joburi.
In schimb, este folosit Windows Notepad. Alternativ, poate fi folosit orice editor ASCII.
Atunci cand editati o lista de joburi inainte de a porni procesarea este, de asemenea,
posibil sa schimbati pasul de timp nominal minim si maxim pentru fiecare job. In mod
normal, fiecare job are desemnat acelasi pas de timp minim si maxim, in conformitate cu
definite globala. Aceasta poate fi schimbata prin editarea valorilor pentru Dt_MaxSec si
Dt_MinSec (vezi mai jos).
[SIMULATION_EVENT]
Simulation_start = “1937-06-08 01:19:00”
Simulation_end= “1937-06-08 04:33:00”
Dt_MaxSec = 60
196
Dt_MinSec = 10
EndSect //SIMULATION_EVENT
9.1.6 Criterii de oprire timp de rulare
Criteriile de Oprire timp rulare sunt evaluate pe durata procesarii pe calculator in scopul de
a determina cel mai curand timp la care simularea poate fi oprita fara a se pierde informatii
importante, adica faza de inchidere a evenimentului simulat. Evaluarea criteriilor de oprire
a timpului de rulare pentru evenimentul simulat porneste imediat ce se atinge incetarea
evenimentului preliminar (determinat in concordanta cu lista de joburi). Simularea continua
atat timp cat conditiile de oprire a timpului de rulare nu sunt indeplinite.
Un numar de criterii de oprire independente pot fi specificate. Acestea sunt evaluate printr-
o matrice de evaluare.
Figura 9.4 Dialog criterii oprire timp de rulare
197
Figura 9.5 Dialog matrice criterii oprire timp rulare
La fiecare pas de timp pe durata procesarii (dar numai timpul de oprire din lista de joburi!),
fiecare criteriu este supus unei evaluari logice ca un element al matricei de evaluare.
Matricea de evaluare consta dintr-un numar arbitrar de linii, fiecare continand pana la cinci
criterii individuale. Fiecare linie din matricea de evaluare reprezinta o combinatie de criterii
care trebuie indeplinite simultan (criteriile sunt legate de un operator logic SI) in cazul in
care combinatia trebuie evaluata drept CORECTA (ADEVARATA) si simularea oprita.
Daca o linie a fost evaluata drept FALSA , algoritmul de evaluare sare la linia urmatoare.
Aceasta inseamna ca linii succesive sunt conectate de operatorul logic ORI. Procesul
continua pana ce una dintre linii a fost evaluata ca ADEVARATA (simularea se opreste).
Daca nici o linie nu a fost evaluata ca ADEVARATA , simularea continua pentru inca un
pas de timp. Atunci, un nou ciclu de evaluare este initiat si intreaga evaluare se repeta.
Daca nu este specificata o matrice de evaluare, perioadele specificate in lista de joburi vor
fi simulate exact, nici un criteriu de timp de rulare nu va fi evaluat.
198
Tabel 9.3

simulare date
ID Fiecare criteriu este identificat cu Da MUID
un identificator unic, care este
folosit drept referinta in matricea
de evaluare
Type Controleaza tipul de criteriu care Da ConditionNo
va fi specificat –fie fluxul total de
iesire, diferenta dintre flux intrare
si flux iesire, volumul total
depozitat in sistem, sau gradul de
umplere in sistem
Location Pentru “Lista” , trebuie specificat Da LocationNo
un fisier de selectie nod (*.NSE).
Pentru “Individual”, numai un
singur nume de nod trebuie tastat
sau ales dintr-o lista.
Threshold Valoarea reziduala a variabilei Da StopValue
definite de “Tip” care trebuie sa
fie atinsa in scopul evaluarii
criteriului ca adevarat.
Duration O perioada in care valoarea Da StopTime
parametrilor trebuie sa fie sub
valoarea de prag in scopul
evaluarii criteriului ca adevart.
Criteriile specificate de timp de rulare sunt salvate in MOUSE LTS fisier (*.MTF).
9.2 Procesari LTS
Rularea unei procesari pe calculator LTS (bazata pe o lista de joburi) este, in mod uzual,
benefica, in cazul in care perioada de simulare este lunga si modelul este greu. Aceasta
are un
199
potential de a grabi simularea in mod semnificativ, fara pierderea de informatii vitale.
O procesare LTS discontinua este pornita de la dialogul Computatie/Run MOUSE si va fi

efectuata daca este setata pe modul de simulare “LTS”.
Figura 9.6
Comutand modul de simulare pe “LTS” se deschide o noua parte de dialog, incluzand

campuri de selectare, generand si editand un fisier de lista de jobuti.
Inaintea procesarii, o lista de joburi trebuie generata. Pot fi generate mai multe liste diferite
de joburi si cea corespunzatoare este aleasa din lista.
200
In vreme ce genereaza o lista de joburi, MOUSE scaneaza intrarile limita si evalueaza
criteriile listei de joburi in scopul identificarii evenimentelor de simulat. Fiecare eveniment
este, mai intai, delimitat prin evaluarea criteriului de oprire.
Simultan, sarcinile totale (exclusiv DWF) la pornirea simularii pentru fiecare eveniment
sunt determinate si se allege fisierul de initializare corespunzator.
Cand utilizati o lista de joburi in simularea LTS, perioada de simulare specificata poate
include intreaga lista de joburi sau numai o mica fractie – in caz extrem, chiar numai un
singur eveniment. Aceasta caracteristica deschide posibilitatea folosirii aceleiasi lista de
joburi pentru diferite faze ale proiectului – initial, folosind numai evenimente individuale
pentru simularea de test (sau procesul de calibrare), si, mai tarziu, extinzand simularea la
intreaga lista de joburi. Avantajul folosirii listei de joburi in locul unei simulari continue
“obisnuite” este reprezentat de accesul la statistici folositoare, avantaj disponibil numai cu
MOUSE LTS.
9.3 Fisiere de rezultate
O simulare MOUSE LTS genereaza acelasi tip de fisiere de rezultate ca si simularea

normala MOUSE (“standard” si “specificata de utilizator”). Datorita perioadelor de
simulare, in mod obisnuit foarte lungi, trebuie acordata atentie la pastrarea fisierelor de
rezultate in interiorul unor limiten rezonabile. Fisierul standard de rezultate MOUSE
(*.PRF), in care sunt salvate cele mai multe serii de timp procesate, devine, practice, prea
mare la simularile pe termen lung, daca frecventa de salvare este inalta. Pe de alta parte,
o rezolutie de timp prea aproximativa la un fisier de rezultate face inutilizabile rezultatele
salvate. In consecinta, pentru simulari care acopera perioade lungi de timp, un fisier de
rezultate specificat de utilizator poate prezenta un interes major.
9.3.1 Fisiere de rezultate specificate de utilizator
Fisierul de rezultate specificat de utilizator contine numai seriile de timp care prezinta un
interes deosebit . Aceasta il face folositor pentru tinerea rezultatelor pe termen lung,
fisierul standard de rezultate putanf fi adesea abandonat. Informatii detaliate asupra
continutului fisierelor specificate de utilizator sunt date in paragraful…
Specificatia continutului fisierului de rezultate specificat de utilizator pentru variabile

hidraulice (fisier *.PRF) se aplica , de asemenea, pentru modelul de transport poluanti
(AD), defineste fisierul *.TRF specificat de utlizator. Aceasta, practic, inseamna ca toate
locatiile specificate, toate variabilele de calitate de apa procesate vor fi salvate. Vor fi
facute salvari selective . Prin selectarea salvarilor a variabilelor AD pot fi ,in continuare,
201
controlate prin fisierul DHIAPP.INI, localizat in MIKE URBAN/director Bin (sectiunea
Mouse Trap, vezi mai jos)
[Mouse TRAP]
PRINT_WEIR_AD=1
PRINT_PUMP_AD=1
PRINT_NODE_AD=1
PRINT_GRID_AD=1
PRINT_GRID_MASS_AD=1
PRINT_MASS_BALANCE_AD=1
Daca valoarea parametrului se schimba pe 0 (zero) , atunci articolul nu va fi scris in fisierul

de rezultate.
9.3.2 Fisier rezultate statistice
Cand rulati o simulare oarecare pe o perioada mai lunga de timp, interesul se intoarce in
mod obisnuit catre statisticile operationale, mai curand decat catre seriile de timp. De
aceea MOUSE LTS asigura o optiune de salvare a unui fisier de rezultate suplimentar
(*.ERF) care contine diferite statistici (bazate pe eveniment sau anuale) asupra seriilor
individuale procesate si a performantei sistemului ca un intreg.
Statisticile sunt procesate in conformitate cu specificatia.
Bazele tehnice pentru procesarile statistice si procesul de specificare cu rezultate statistice

sunt prezentate in continuare.
9.4 Specificarea fisierului de rezultate statistice
MOUSE LTS da posibilitatea generarii unor serii de timp de rezultate statistice folositoare
– evenimente, statistici anuale se de sistem- referitoare la perioada simulata. Asemenea
rezultate statistice sunt stocate in fisiere de rezultate optionale (*.ERF). Continutul fisierului
de rezultate statistice trebuie specificat inaintea unei simulari MOUSE LTS. Configurarea
statisticilor este permisa prin seriile de dialoguri de specificare statistica.
202
Este posibil sa combinati simularea MOUSE LTS cu modulul de transport poluanti MOUSE
TRAP (AD). In acest timp este posibil sa estimati sarcini anuale de poluanti sau un nivel
bazat pe eveniment.
Parametri Statistici Globali – definitii evenimente
Procesarea de statistici poate fi controlata prin specificarea intervalelor minime de timp

intre doua produceri de eveniment (dT) pentru a le considera ca independente. In acest
sens, pot fi distinse statisticile valorilor de varf si statisticile de valori accumulate
(descarcare, durata) .
Parametrii principali care controleaza definitia evenimentelor pentru diferite tipuri de

statistici sunt specificati in editorul “Specificatii Statistici – Global” (vezi figura…)
De asemenea, acest editor permite comutarea intre statistici anuale si lunare si la cererea
de statistici asupra iesirilor din sistem (fluxuri si poluanti afara din sistem ).
Figura 9.7 Specificatie statistici globale
Statisticile valorilor de varf opereaza cu valori de varf instantanee separate de , cel putin,
dT. Daca, de exemplu, in statisticile de valori de varf ,serii continue de nivele de apa,
includ 2 varfuri intr-un interval de timp mai mic decat cel specificat pentru evenimente
Max(H), numai cea mai mare dintre cele doua valori va fi inregistrata in statisticile de varf .
Statisticile de descarcare acumulata si de durata sunt asociate cu variabile discontinue
cum sunt descarcarile de pompa sau de prag (adica, volume). Statisticile sunt efectuate
numai la evenimentele delimitate cu flux zero. Astfel, doua fluxuri successive de prag sau
de pompa sunt considerate ca independente numai dace acestea sunt separate de un
interval inactiv
203
(adica, flux zero) de , cel putin, durata specificata dT. Pe de alta parte, daca producerea
de doua fluxuri sunt apropiate una de cealalta , parametrii statistici vor fi procesate de la
suma celor doua fluxuri.
Pentru variabile de fluxuri continue (ex.flux de conducta), care, in principiu, niciodata nu

cad la zero in perioada simulata, acesata inseamna, practic, ca statisticile de descarcare
automata si de durata sunt calculate pentru intreaga durata a evenimentului simulat.
Ambele statistici ,.pentru varf si pentru acumulari, doua evenimente sunt totdeauna
considerate ca independente in cazul in care procesarea a fost oprita intre ele, de catre
criteriile de oprire specificate. Astfel, specificarea unui foarte lung dT – mai lung decat
orice eveniment individual de simulat, conduce la un numar de valori de varf si un numar
de descarcari accumulate si o durata corespunzand exact cu numarul de evenimente
simulate.
Extremele instantanee sau valorile acumulate pentru evenimente individuale sunt

clasificate in conformitate cu marimea lor. Statisticile anuale/lunare raman in ordine
cronologica.
Tip de rezultate la noduri

Statisticile pentru rezultate in nodurile modelului sunt specificate in editorul “LTS
Specificatie Statistici- Noduri”.
204
Figura 9.8 Specificatia statisticilor LTS – Noduri
Urmatoarele tipuri de statistici pot fi procesate: nivele Max.
Nivele Max (Max levels):

Nivele de apa clasificate salvate in noduri – valori instantanee.
Descarcare totala (Total Discharge):

Descarcari totale acumulari clasificate, eveniment , pentru praguri, pompe si iesiri.
Descarcare totala anuala/lunara (Total Discharge annual/monthly):

Salveaza descarcarile totale accumulate anual/lunar pentru praguri,popmpe si iesiri, in
ordine cronologica.
Durata descarcarii (Duration discharge):

Salveaza durata de descarcare totala clasificata de la pompe, praguri si iesiri.
Concentratie maxima (Maximum concentration):

Salveaza concentratiile de varf clasificate in noduri (valori instantanee) pentru toti poluantii
simulati.
205
Sarcini evenimente (Event loads):
Salveaza masele de flux totale clasificate pentru praguri, pompe si iesiri, pentru toti
poluantii simulati.
Sarcini anuale (Annual loads):

Salveaza masele de flux totale clasificate annuale/lunare pentru praguri, pompe si iesiri,
pentru toti poluantii simulati.
Tip de rezultate in legaturi

Statisticile de rezultate in legaturile modelului sunt specificate in editorul “LTS Specificatii
Statistice – Legaturi”.
Figura 9.9 Specificatii Statistice LTS – Legaturi
Nivele max.:
Salveaza nivelele de varf de apa clasificate – valori instantanee.
Flux Max.:
Salveaza nivelele de varf de flux clasificate – valori instantanee.
Velocitate Max.:
Salveaza velocitate de flux de varf ,clasificata – valori instantanee.
206
Descarcare totala anuala/lunara:
Salveaza descarcarile totale accumulate annual/lunar pentru legaturi, in ordine
cronologica.
Locatie
Pentru toate tipurile de rezultate ,trebuie specificat pentru ce locatie (locatii) doriti salvarea
rezultatelor. Tipul de locatie poate fi , fie “General” (intregul sistem) , “Lista” (un numar de
noduri/legaturi specificate in fisierul NSE/LSE/MUS), sau “Individual” (un nod/o legatura).
Daca este selectat “Lista” sau “Individual” , informatia suplimentara privind alegerea
numelui fisierului sau numele nodului ar trebui specificata.
In mod suplimentar, anumite grupuri pre-definite pot fi specificate pentru noduri prin
selectarea tipului “Toate pragurile”, “Toate pompele”, sau “Toate iesirile”.
Tip de salvare
Pentru legaturi, trebuie specificat locul in care datele privind legatura ar trebui salvate.
Exista patru posibilitati de salvare:
Punct de retea amonte,

Punct de retea aval,
Ambele puncte amonte si aval,
Toate punctele de retea.
Numar max. de evenimente de salvat

Pentru anumiti parametri statistici , numarul de evenimente pe durata unei lungi procesare
MOUSE LTS poate fi foarte mare si marimea unui fisier de rezultate statistice poate creste
foarte rapid. De aceea, procesarea statistica poate fi limitata la un numar de evenimente
cele mai semnificative, adica numai un numar limitat de evenimente importante este inclus
in calculatie. Aceasta este posibil daca scopul calculelor statistice este concentrarea
numai pe evenimente extreme. In astfel de caz, toate evenimentele ne-semnificative pot fi
eliminate din statistici ca “irelevante”.
Numarul maxim de evenimente trebuie specificat in gama de la 1 la 5000.
207
9.5 Prezentarea statisticilor LTS
Rezultatele statistice LTS nu pot fi prezentate in MIKE URBAN. Aceasta functionalitate va

fi adaugata in viitorul apropiat.
Intre timp, vor fi utilizate facilitatile din programele de vizualizare a rezultatelor Mike View.
208
10 PROIECTARE AUTOMATA DE CONDUCTE CU MOUSE
Modulul de proiectare de conducte MOUSE este om functie care accelereaza si usureaza

procesul de proiectare a diametrelor de conducte pentru noile sisteme ca si pentru cele
aflate deja in sistem. Baza acestei proiectari poate fi datele introduce pentru un nou sistem
cu informatii geometrice despre locul in care ar trebui instalate noile conducte si valori
initiale de diameter si rugozitate (material) sau poate fi un model existent MOUSE pentru
un sistem complex in care conductele ar trebui reproiectate.
In ambele cazuri modulul de proiectare va fi un excelent ajutor pentru accelerarea

procesului prin proiectarea marimilor exacte ale conductelor care sunt necesare pentru
indeplinirea criteriilor de proiectare si, in final, sa verifice corectitudinea proiectarii
sistemului.
Oricum, trebuie subliniat ca proiectarea conductelor este un proiect iterative, si, de aceea,
este recomandat sa folositi caracteristicile pe modele de marime moderata in scopul de a
fi capabili sa faceti numarul necesar de iteratii.
10.1 Principii de proiectare
Proiectarea se bazeaza pe un process iterative, in care diametrele conductelor sunt

schimbate in scopul indeplinirii criteriilor specifice de proiectare. Pe timpul fiecarei iteratii,
diametrul este mentinut constant , dar numarul Manning este schimbat (crescut) pe durata
simularii , in cazul in care criteriul nu este indeplinit.
In versiunea prezenta, conductele sunt totdeauna proiectate pe principiul cresterii de

diametru pana ce nivelul maxim din amontele sistemului se gaseste sub criteriul de
proiectare. Astfel modulul nu poate fi folosit la proiectarea de conducte pornind de la
criteririul de aval.
Dupa terminarea simularii , numarul maxim Manning este folosit la calcularea noului
diametru care va fi folosit la iteratia urmatoare.
Aceasta inseamna ca dupa un anumit numar de iteratii – in functie de cat de bine am ales
primul diametru- modulul va stabiliza rezultatele pe diametrele necesare indeplinirii
criteriilor de proiectare.
Fiecare conducta (grup) este proiectata independent de celelalte , ceea ce inseamna ca

procesul poate fi indelungat, daca sistemul are multe conducte, deoarece schimbarea unui
diametru poate adesea influenta proiectarea conductelor aflate atat in amonte cat si in
aval.
209
INSERT IMAGINE: principiu_proiectare_conducta
10.2 Intrare de date
In versiunea prezenta, datele de intrare pentru Modulul de Proiectare Conducte sunt

specificate in Fisierul de Parametri Suplimentari (ADP). In scopul activarii modulului de
proiectare, simularea este pornita in modul obisnuit, dupa specificarea numelui fisierului
ADP pe Dialogul Start Simulare, si un dialog suplimentar de vizualizare si editare de date
de proiectare va fi disponibil in paralel cu Lansatorul de Simulare MOUSE.
Formatul sectiunii PROIECTARE in fisierul ADP se prezinta dupa cum urmeaza:
Tabel 10.1 Sectiunea Proiectare a fisierului ADP
Cuvant cheie Nr Parametru Descriere

.
UNIT_TYPE 1 UNITTYPE Specifica tipul de unitate
1-SI, 2-US
DESIGNRESULT 1 “RESULTFILE” Fisier continand instoricul de diameter
FILE individuale. Daca asumam ca sunt
prezente la pornirea simularii
continuari ale iterărilor anterioare.
DESIGNCONST 1- DCI-DC6 Parametri pentru uz intern. Nu sunt
ANTS 6 obligatorii
MANNINGITEM 1 DESIGNID ID proiectare este folosit pentru
identificarea grupei de proiectare, dar
nu are influenta asupra simularilor.
2 DESIGNTYPE 1-Nivele fixe inverdsate pentru
conducte.
2-Nivele fixe de varf pentru conducte.
3 DESIGNCRITERIATY 1-Nivele critice (specificate in dialogul
PE de noduri).
2-Grade de umplere (valoare
specificata ca parametru 10 GRAD DE
UMPLERE).
210
Tabel 10.1 Sectiunea de proiectare a fisierului ADP
Cuvant cheie Nr Parametru Descriere

.
4 DESIGNGROUP 1-Grup.Toate copnductele sunt
TYPE redimensionate in parallel, pe baza
criteriilor dintr-un nod (valoare
specificata drept parametru 6
NODAMONTE)
2-Conducte individuale. Fiecare
conducta este proiectata pe baza
criteriilor nodului imediat in amonte.
5 ELEMENTS LSE-fisier specificand grupa de legaturi
de proiectat
6 UPSTREAMNOD Nod amonte in care sunt evaluate
E criteriile. Folosit numai pentru
TIPGRUPAPROIECTARE=1
7 MIN Valoare minima a numarului
Manning.Notati ca valori extrem de
scazute pot determina probleme
numerice pe durata simularii. Este
recomandat sa folositi valori relativ
apropiate valorilor originale si rulati
cateva iteratii in plus.
8 MAX Valoare maxima a numarului Manning.
Nota- idem ca mai sus.
9 LOWERLIMIT Limita pentru evaluarea criteriilor de
proiectare.Specificata relativ la criteriile
de proiectare.
10 FILLINGDEGRE Grad de umplere. Folosit numai pentru
E CRITERIUPROIECTARE=2
Diametru tinta 1 DIAMETER Lista de diameter comerciale.
[Conducte_Comercial Diametrele nu sunt obligatorii si ar
e] trebui date in ordine crecatoare. Pentru
TIP_UNITATE=1 unitatea de masura
este “mm” si pentru
TIP_UNITATE=2,unitatea de masura
este “inci”.
211
10.2.1 Exemplu de fisier ADP
-
[DESIGN]
DESIGNRESULTFILE= “Rezultatelemele.txt”
MANNINGITEM= “Manning”,1,1,2,”SelectedPipes.lse”, “, 50,200, -0,05, 1,0
[Commercial_Pipes]
Diameter = 50
Diameter = 100
Diameter = 200
EndSect//Commercial_Pipes
EndSect//DESIGN
10.2.2 Tip proiectare
Exista doua tipuri de proiectare disponibile pentru proiectarea conductelor – cu inversiune

fixa a conductelor si cu partea superioara fixa a conductelor.
Atunci cand selectati nivele de inversiune fixa, geometria retelei este adusa la zi numai cu
diametrul conductei , in vreme ce toate nivelele de inversiune sunt pastrate la setarea lor
originala.
Cand selectati partea superioara a fiecarei conducte ca fiind fixa, ceea ce inseamna ca
toate nivelele de inversiune trebuie aduse la zi in conformitate cu noile diameter. Toate
conductele alaturate sunt neschimbate , in vreme ce nivelul de inversiune la noduri este
schimbat, orice conducta atasata care a fost anterior la nivelul de inversiune al puţului- la
nivelul original de inversiune al putului. Un nivel de inversiune la nod nu este niciodata
schimbat la un nivel mai mare fata de setarea originala.
Nota: In versiunea prezenta, nivelele de parti superioare fixe pot fi folosite pentru
conductele conectate la puţ la ambele capete. Daca nodurile , fie din amonte, fie din aval,
sunt specificate ca un bazin, conducta va fi proiectata in conformitate cu principiul nivelelor
de inversiune fixe, fara a se tine cont de tipul de proiectare. Aceasta este necesar in
scopul de a va obisnui cu complexitatea geometriei schimbate a bazinului, cu nivelele de
praguri, cu nivelele de pornire/oprire a pompelor, prezente adesea in structuri de bazine.
212
10.2.3 Criterii de proiectare
Functia de proiectare pune in acord doua tipuri de criterii de proiectare – nivele critice si
grade de umplere. Atunci cand aplicati Nivele Critice, conductele vor fi proiectate in
conformitate cu nivelul critic specificat in dialogul de noduri MOUSE.
Gradul de umplere este, in acest caz, interpretat drept un nivel maxim de apa in nodul
amonte , prin comparatie cu nivelele conductelor din amonte, Exemplu, daca nivelul de
umplere este setat pe 0,8, criteriul de proiectare va fi setat un nivel de apa care sa
corespunda unei conducte umplute in proportie de 80%, la nodul de proiectat.
Daca sunt conectate mai multe conducte la nodul de proiectat, valoarea cea mai mica
pentru toate conductele conectate este aplicata , pentru a asigura ca criteriul este
indeplinit pentru toate conductele.
10.2.4 Tip de grup de proiectare
Conductele pot fi proiectate fie ca un grup, fie individual.
In cazul in care sunt proiectate ca un grup , marimea lor va descreste sau va creste cu
acelasi factor in scopul obtinerii unui criteriu de proiectare pentru un anume nod din
amonte. Aceasta inseamna ca dimensiunile conductelor se vor modifica cu acelasi procent
pentru toate .
Cand proiectarea actioneaza pentru conducte individuale, fiecare dintre acestea va fi
asignata automat la un anume nod ,corespunzator nodului aflat imediat in amonte. Aici,
nodul amonte este definit drept un nod conectat la cel mai inalt capat al conductei, din
punct de vedere geometric.
Daca mai multe conducte sunt conectate la acelasi nod amonte, acestea vor fi automat
grupate impreuna , mentinandu-si , de aceea, dimensiunile lor relative.
10.2.5 Limita de jos
Pe durata simularii proiectarii, vor fi lungi perioade in care nivelele de apa sunt sub nivelul
proiectat. In scopul de a evita ca aceste perioade sa influenteze prea mult diametrele
noilor conducte, se specifica o limita de jos pentru proiectare. Astfel, cand un nivel de apa
este sub limită , modulul de proiectare nu va incerca sa redimensioneze marimea curenta
a conductei ,pana ce nivelul nu se ridica din nou peste limita.
Limita este definite in relatie cu criteriile de proiectare.
213
10.2.6 Diametre comerciale
Prin iterări proiectarea de conducte va sugera diametre fara a lua in considerare ca numai
anume diameter sunt fabricate. Specificarea diametrelor disponibile poate fi folosita pentru
a permite modulului sa aleaga , la sfarsitul simularii, cele mai potrivite diametre standard.
Diametrele standard trebuie date in ordine crescatoare si in milimetri (sau inci , pentru
SUA).
Diametrele comerciale sunt o intrare optionala.
10.3 Simulare de proiectare si iesire
In versiunea prezenta , toate datele de intrare pentru Modulul de Proiectare de Conducte

sunt specificate in Fisierul De Parametri Suplimentari (ADP). Cand modulul de proiectare
este in functiune , simularea porneste in modul obisnuit (cu specificarea numelui fisierului
ADP pe Dialogul de Pornire Simulare, dar si un dialog suplimentar pentru vizualizare si
editare a datelor de proiectare va fi disponibil in parallel cu Lansatorul de Simulare
MOUSE.
In lansatorul de simulare, doua noi tipuri de articole pot fi selectate din dialogul
<Charts>+<Modify>: Designs si Profiles.
INSERT PICTURE: pipe_design_simulation_launch
• “Designs” sunt ploturi de serii de timp pentru nodurile in care au fost specificate
criteriile de proiectare. Selectia nominala va include nivelul actual, nivelul critic si
factorul calculat pentru numarul Manning , factor care este schimbat pe durata
simularii.
• “Profiles” sunt profile longitudinale. Toate profilele, care sunt salvate drept fisiere
LPF, pot fi selectate.
Dialogul suplimentar pentru proiectarea conductelor este dominat de o retea cu
parametri de intrare si rezultate ale proiectarii, si poate fi folosit pentru ajustarea
parametrilor pentru proiectare intre doua iteratii.
Urmatoarele informatii sunt disponibile in retea:
214
Tabel 10.2 Informatii gasite in retea
ID ID-ul conductei
UpStrNodeID ID-ul unui nod in care criteriile de proiectare sunt evaluate
Active “Adevarat” , daca conductele chiar ar trebui sa fie proiectate-poate
fi folosit pentru a exclude una sau mai multe iteratii de conducte
Init Factor Factorul initial al numarului Manning pentru urmatoarea iteratie-
valori mai mici decat 1,0 vor permite conductei sa scada in
dimensiuni, daca este necesar, oricum, valori prea mici pot
determina probleme numerice. Valori mai mari de 1,0 , de obicei,
nu sunt relevante deoarece pot determina conductele sa creasca in
dimensiuni, chiar daca nu este necesar. Nominal este 0,98.
Original Diametrul original, in milimetri.
Calculated Diametrul calculat , in milimetri- rezultat de la ultima iteratie.
%Change Procentul de schimb al diametrului, in ultima iteratie.
Commercial Cele mai mici diametre comerciale disponibile care corespund cu
diametrele calculate.
New Diametrul ,in milimetri, care va fi folosit ca valoare initiala pentru
urmatoarea iteratie. Nominalul care va fi folosit , este ceea ce
rezulta de la iteratia anterioara .
Sub coloanele Original, Calculat si Comercial aveti posibilitatea sa apasati “->New”, care
va copia, pur si simplu, coloana de diametre din coloana “New”, permitandu-le astfel
acestora sa fie valori initiale pentru urmatoarea iteratie.
INSERT PICTURE: pipe_design_results
Numarul de re-rulari poate fi folosit pentru a face nu anumit numar de iteratii in mod
automat – valoarea nominala este 1.
Daca sunt modificari facute in retea, acestea trebuie salvate in scopul folosirii lor mai
târziu. Salvarea poate fi facuta prin tastare pe “Aplica schimbari la urmatoarea iteratie”,
215
dar, daca au fost schimbate date si o noua iteratie a fost pornita, va apare un mesaj care
va va intreba daca aceste schimbari ar trebui folosite sau pierdute.
In sfarsit, exista posibilitatea sa “Aduceti la zi fisierele UND cu diametre noi”, care va

schimba, de fapt, parametrii in model, sau “Sterge (Delete) fisierul de proiectare”, care va
sterge rezultatele tuturor iteratii effectuate si va determina ca proiectarea sa porneasca de
la zero.
216

Collectionsystem

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Collectionsystem

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MIKE URBAN

Software DHI 2007

Scris de catre: DHI Software

1 MODELAREA SISTEMELOR DE COLECTARE………………………… 15

2 MODELAREA SISTEMELOR DE COLECTARE CU MOUSE………… 17

3 MODELAREA RETELELOR HIDRAULICE CU MOUSE……………… 19

4 MODELARE CU MOUSE PLOAIE-EVACUARE……………………… 57

5 SERII DE TIMP IN MOUSE………………………………………….. 105

6 CONDITII DE SEPARARE………………………………………….. 127

7 SIMULARI DE MOUSE………………………………………………… 149

8 MODUL CONTROL MOUSE………………………………………….. 165

9 STATISTICI PE TERMEN LUNG……………………………………… 189

10 PROIECTATE AUTOMATA TEVI CU MOUSE……………………… 209

11 MODELARE CALITATE APA CU MOUSE………………………… 217

MIKE URBAN CS – SWMM * Ghidul utilizatorului…………. 245

12 MODELARE RETEA HIDRAULICA CU SWMM……….. 247

13 MODELARE HIDROLOGICA CU SWMM……………. 281

14 SERII DE TIMP SI CONDITII DE SEPARARE IN SWMM… 315

16 MODELARE CALITATE APA CU SWMM…………………… 341

Figura 1.1 Structura modulara MIKE URBAN

MOUSE este un motor puternic si inteligibil pentru modelarea complexelor hidrologice,

Aplicând MOUSE , este posibil sa raspundeti la intrebari, cum sunt:

MOUSE permite simularea hidrodinamica de fluxuri si nivele de apa in drenarea furtunilor

Acest Capitol va asigura un ghid inteligibil pentru pregatirea modelelor de simulare

Modelarea de hidrodinamice de retea in sistemul MOUSE are nevoie de intelegerea

Procesul de modelare consta din urmatorii pasi distincti:

In plus, o parte importanta a succesului modelarii este legata de calibrarea si verificarea

3.2 Definitia retelei MOUSE

Un model consta din urmatoarele elemente:

3.3 Noduri si structuri

Editorul organizeaza datele de intrare corespunzatoare, in urmatoarele grupe:

Tabelul 3.1 Campurile de editare in grupul de identificare

Camp de Descriere Utilizat sau Nume camp in

Camp de editare Descriere Utilizat sau Nume camp in

Tabel 3.2 Campurile de editare in grupul de date de model MOUSE

Camp de editare Descriere Utilizat sau Nume camp in

Type Alegeti dintre tipurile Da CoverTypeNo

Camp de editare Descriere Utilizat Nume camp in

Sub grupa relatia Q-H

[Bifare] Comuta pentru alegerea Da QHTypeNo

Sub grupa pierdere cap iesire

ID Referinta la setul de parametrii Da LossParID

Camp de Descriere Utilizat sau Nume camp in

Figura 3.2 Editor Conducte si Canale

Conductele standard sunt definite de diametru (sau sectiune-latime,inaltime pentru

O legatura este caracterizata de material, care determina coeficientul de frecare Manning

Specificarea diferitelor feluri de materiale si coeficienti de rugozitate este facuta prin

Tabelul 3.3 Campuri de editare in grupul de identificare

Camp de editare Descriere Utilizat sau cerut Nume camp in

Camp de editare Descriere Utilizat sau cerut Nume camp in

Camp de editare Descriere Utilizat sau cerut Nume camp in

Pierderi prin frecare hidraulica

Camp de editare Descriere Utilizat sau cerut de Nume camp in

Camp de editare Descriere Utilizat sau cerut de Nume camp in

Un prag este caracterizat de metoda computationala, tipul de prag, nivelul de creasta,

Orientarea (“gradele”) joaca un rol important, deoarece depinde de orientarea specifica,

Nu sunt limitari cu privire la numarul de praguri specificate intr-o locatie

Camp de editare Descriere Utilizat sau Nume camp in

Camp de editare Descriere Utilizat sau Nume camp in

Camp de editare Descriere Utilizat sau Nume camp in

Figura 3.5 Editor Orificii/Porti

Un coeficient de descarcare poate fi specificat (nominal=1,0) si o clapa (sau valva de

Camp de editare Descriere Utilizat sau cerut Nume camp in