C3

SISTEME DE CONTARE A
DRUMURILOR SI
RELEVMENTELOR. NOŢIUNI DE
ORIZONT. ORIZONTUL
GEOMETRIC, ORIZONTUL VIZIBIL,
DISTANŢA LA ORIZONTUL VIZIBIL

12/13/20 1
 Obiective operaţionale
 să precizeze care sunt sistemele de contare a
drumurilor şi relevmentelor;
 să efectueze corect calculele bazate pe relaţiile dintre
drumuri şi relevmente în sistem circular şi cuadrantal;
 să cunoască modul de împărţire a orizontului în
carturi şi situaţiile în care se foloseşte acest sistem;
 să explice ce este orizontul geometric şi ce este
orizontul vizibil;
 să determine prin calcul distanţa la orizontul vizibil.

12/13/20 2
SISTEME DE CONTARE A DRUMURILOR
SI RELEVMENTELOR
 Valorile drumurilor si relevmentelor sunt exprimate cu ajutorul unitătilor de măsură
pentru arce de cerc sau pentru mărimi unghiulare. Funcţie de precizia de măsurare,
istoria navigatiei a cunoscut două astfel de unităti de măsură: cartul si gradul
sexagesimal.
 Cartul este o unitate de măsură a arcelor de orizont specifică epocii navigatiei cu vele
care continuă totuși să fie folosită și în zilele noastre dar numai cu titlu orientativ,
măsurarea de precizie a drumurilor și relevmentelor în planul orizontului adevărat
făcându-se în exclusivitate în grade sexagesimale pe care le vom numi în continuare,
pe scurt, grade.
 Indiferent de unitatea de măsură folosită, pentru măsurarea arcelor de orizont este
necesar să se stabilească un punct sau o direcţie de la care începe contarea drumurilor
si a relevmentelor.
 Pornind de la această conditie imperios necesară, s-au stabilit, functie de nevoile de
navigatie, următoarele sisteme de contare a drumurilor si relevmentelor:
 - sistemul circular;
 - sistemul semicircular;
 - sistemul cuadrantal.
12/13/20 3
 Sistemul circular
 În sistemul circular drumurile şi
relevmentele au ca element de
referinţă direcţia nord adevărat
care este orientată către punctul
cardinal nord şi care are ca
notare valoarea de 0°.
 Celelalte puncte cardinale au şi
ele valori în grade după cum
urmează: punctul cardinal est -
90°, punctul cardinal sud -180°
şi punctul cardinal vest – 270°.
 Sistemul circular este cel mai
uzitat sistem de contare a
drumurilor şi relevmentelor în
navigaţia zilelor noastre.

12/13/20 4
 Relevmentul adevărat la un obiect în sistemul
circular este arcul de orizont sau unghiul plan
măsurat de la directia nord adevărat, în sens
orar, până la directia navă-obiect observat.
 Putem observa că sistemul circular atribuie si
relevmentelor valori între 0° si 360°.
 Direcţia navă-obiect costier mai poate fi definită
si cu ajutorul arcului de orizont cuprins între
axul longitudinal al navei și această directie.

12/13/20 5
 Condiţia folosirii acestor relaţii este ca
toate elementele să fie măsurate în
sistemul circular.
 Ca modalitate de exprimare vom folosi
următoarele expresii :” Nava navigă în
drum adevărat ...grade”, „Farul ... se află
în relevment adevărat ... grade”,
„ Intrarea pe .... se află în relevment
prova... grade”.
12/13/20 6
Folosirea acestui sistem de contare a drumurilor şi
relevmentelor permite stabilirea unor relaţii simple de
calcul în care sunt implicate cele trei elemente analizate
mai sus: drumul adevărat (Da), relevmentul adevărat
(Ra) şi relevmentul prova (Rp).
Da = Ra – Rp

Ra = Da + Rp

Rp = Ra – Da
12/13/20 7
 Sistemul semicircular
 Punctul „zero” de la care se încep
măsurătorile arcelor de orizont
este prova navei. Relevmentele se
măsoară de la prova către pupa,
prin ambele borduri şi ele capătă
denumirea de relevment prova la
care se adaugă numele bordului în
care se face relevarea.
 Măsurarea arcelor de orizont în
sistem semicircular atribuie
acestora valori cuprinse între 0°
şi 180° într-un bord şi de 0° la
180° în celălalt bord.

Ca modalităţi de exprimare, vom spune: „ Navă în staționare în relevment prova

tribord...grade” sau „Baliza de aterizare în relevment prova babord...grade”.
12/13/20 8
 Sistemul cuadrantal
 Sistemul cuadrantal este folosit cu
precădere pentru rezolvarea prin
calcul a unor probleme de navigatie,
sau cum mai sunt ele numite de
anglo-saxoni „Navigational
Mathematics”, probleme care
folosesc cu precădere functiile
trigonometrice în cadranul întâi al
cercului trigonometric.
 Sistemul cuadrantal are două puncte
de începere a contării notate cu 0o
astfel că vom găsi un zero la punctul
cardinal nord şi un altul la punctul
cardinal sud. Contarea se face din
aceste două puncte de referinţă câte
90 o spre est şi spre vest.
 Nava navigă în Da = SE 45o în timp
ce relevmentul măsurat este Ra =
NW 72o

12/13/20 9
 Sistemul cuadrantal – relevmente prova
• Contarea se face de la prova/pupa
câte 90o în ambele borduri, deci
de la prova/pupa câte 90o în
ambele borduri până la travers.
• travers - o direcţie perpendiculară
pe axul nave
• Cele două obiecte costiere sunt
dispuse unul în relevment prova
tribord 72o şi cel de al doilea în
relevment pupa babord 30o.
• Veghea de navigație - „Navă în
marş în relevment prova
tribord…grade”, „Navă cu viteză
mare în relevment pupa babord
…grade, „Farul …la travers
tribord (babord).”
12/13/20 10
 Transformarea în sistem circular a drumurilor şi
relevmentelor exprimate în sistem cuadrantal

Da (Ra) în sistem Da (Ra) în sistem Rp în sistem Rp în sistem

cuadrantal circular cuadrantal circular

Da (Ra) = NE no Da (Ra) = no Rp = PvTd no Rp = no

Da (Ra) = SE no Da (Ra) = 180o- no Rp = PpTd no Rp = 180o- no

Da (Ra) = SW no Da (Ra) = 180o+ no Rp = PpBd no Rp = 180o+ no

Da (Ra) = NW no Da (Ra) = 360o- no Rp = PvBd no Rp = 360o- no

12/13/20 11
 Împărtirea orizontului adevărat în
carturi
Devenit deja un arhaism pentru
practica navigaţiei moderne, cartul
servea în vechime pentru stabilirea
drumului şi măsurarea relevmentelor.
Astăzi a fost înlocuit de gradul
sexagesimal în măsurarea drumurilor
iar pentru relevmente se foloseşte
arareori pentru a indica poziţia
aproximativă a unor obiecte în planul
orizontului sau pentru a ne referi la
direcţia din care suflă vântul.

12/13/20 12
 - iniţial orizontul a fost împărţit în patru cadrane
prin intermediul liniilor cardinale NS şi EW.
Cele patru cadrane au primit următoarele
denumiri: cadranul I- NE; cadranul II – SE;
cadranul III – SW; cadranul IV – NW. Fiecare
cadran măsoară 90°. punctele de referinţă pe
cercul de orizont sunt tocmai cele patru punctele
cardinale : N, E, S, W.
- s-a procedat apoi la împărţirea fiecărui cadran
în două sectoare egale cu ajutorul liniilor
intercardinale NE-SW şi NW-SE, rezultând opt
octante fiecare măsurând 45°. Au rezultat încă
patru repere pe cercul de orizont după cum
urmează: NE, SE, SW, NW.
- fiecare octant a fost apoi divizat în două părţi
egale cu ajutorul unei linii inter-intercardinale
rezultând 16 sectoare fiecare măsurând 22° ½.
Cu această ocazie pe cercul de orizont s-au
adăugat denumirile punctelor inter-
intercardinale: NNE, ENE, ESE, SSE, SSW, WSE,
32 x 110 15’ = WNW, NNW.
360 o - divizând fiecare sector în două părţi egale a
rezultat cartul sau rumbul (de la englezescul
12/13/20 rhumb) a cărui mărime în grade este de 11°13¼.
 „Pământ - prova tribord
două carturi” sau „Catarg
- tribord două carturi
înaintea traversului”.

N la E - între N şi NE 1 S la W - între S şi SSW 1

- între NNE şi NE 3 SW la S - între SSW şi SW 3
NE la N - între NE şi ENE 5 SW la W - între SW şi WSW 5
- între ENE şi E 7 W la S – între WSW şi W 7
NE la E - între E şi ESE 7 W la N - între W şi WNW 7
- între ESE şi SE 5 NW la W - între WNW şi NW 5
E la N - între SE şi SSE 3 NW la N - între NW şi NNW 3
E la S - între SSE şi S 1 N la W - între NNW şi N 1
SE la E
12/13/20 SE la S 14
 NOTIUNI DE ORIZONT.
ORIZONTUL GEOMETRIC, ORIZONTUL
VIZIBIL, DISTANTA LA ORIZONTUL VIZIBIL
 Planul orizontului
adevărat al
observatorului - planul
perpendicular pe
verticala locului care
trece prin ochiul
observatorului
 Înălţimea ochiului
observatorului deasupra
nivelului cuprinsă între
5 şi 50 metri.
12/13/20 15
 NOTIUNI DE ORIZONT.
ORIZONTUL GEOMETRIC, ORIZONTUL
VIZIBIL, DISTANTA LA ORIZONTUL VIZIBIL

 Orizontul geometric - Locul

geometric al tuturor punctelor
de intersectie ale tangentelor
care pleacă din ochiul
observatorului cu suprafata
terestră - este un cerc mic situat
la distanta d’ fată de ochiul
observatorului pe care îl
denumim orizont geografic sau
orizont geometric.
 Orizontul geometric, ca toate
cercurile mari sau mici de pe
suprafata terestră este un cerc
imaginar.
12/13/20 16
 DISTANTA LA ORIZONTUL VIZIBIL

12/13/20 17
 Exemplu: să se determine distanta la orizontul
geometric cunoscând că mărimea razei terestre este de
6.368 Km iar înălţimea ochiului observatorului este de
8,5 m.
 Rezolvare:

Distanta determinată astfel la orizontul geometric este o

distantă sigură de descoperire vizuală si cu ajutorul
radarului. Altfel spus, distanta la orizontul geometric
este o distantă în linie dreaptă, neafectată de
neuniformitatea atmosferei terestre.
12/13/20 18
 Orizontul vizibil
 Atmosfera terestră nu
reprezintă un mediu omogen
de propagare pentru razele de
lumină și ca urmare acestea
vor suferi fenomenul de
refractie. Neomogenitatea
atmosferei este determinată
de mai multi factori dintre
care amintim: presiunea si
temperatura aerului, diferenţa
dintre temperatura aerului și
temperatura apei mării,
umiditatea atmosferică,
gradul de puritate a aerului.

12/13/20 19
 Orizontul vizibil
• Prin analogie cu tangentele la suprafaţa
terestră razele refractate vor determina şi ele
un cerc mic, cu diametrul ceva mai mare
decât cel al orizontului geometric, orizont
pe care îl vom denumi orizontul vizibil.
• Curba pe care va sosi la observator
informaţia luminoasă are concavitatea
îndreptată spre suprafaţa terestră. Ea poartă
numele de curba refracţiei terestre. Vorbind
în continuare despre efectul fenomenului de
refracţie, trebuie subliniat faptul că el
modifică doar înălţimea aparentă a
obiectului aflat în vederea observatorului
fără a afecta direcţia de relevare a acestuia
• refracţia terestră este uniformă pe tot
orizontul – dacă nu apare fenomenul de
miraj

12/13/20 20
 Determinarea distantei la orizontul
vizibil
vom apela la distanţa la orizontul geometric
(d’) pe care o determinăm indiferent de
condiţiile de propagare a razei de lumină prin
atmosfera terestră, distanţă pe care o vom
corecta în plus cu o anumită valoare
determinată pentru o valoare medie a refracţiei
terestre
În triunghiul AED
𝛼=𝜌/2 (𝜌 - unghiul refracţiei terestre,
𝛼- semiunghiul refracţiei terestre )
𝜌 - unghiul refracţiei terestre este proporțional
cu unghiul la centrul sferei terestre β, format
între verticalele punctelor A şi D, respectând
relaţia următoare 𝜌=2𝜰𝛽 (𝜰 – coeficientul
refracției terestre)

12/13/20 21
 Determinarea distantei la orizontul
vizibil

12/13/20 22
 ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Care sunt cele trei sisteme de contare a drumurilor şi relevmentelor?
2. Care este originea sistemului circular de contare faţă de care se măsoară
drumurile şi relevmentele adevărate?
3. Care este originea de contare în sistemul circular pentru relevmentele prova?
4. Care sunt relaţiile care se stabilesc între drumul adevărat, relevmentul adevărat
şi relevmentul prova în sistemul circular de contare a drumurilor şi
relevmentelor?
5. Care este originea de contare a relevmentelor în sistemul semicircular şi cum
se măsoară acestea?
6. Este folosit sistemul semicircular pentru contarea drumurilor? Dacă nu, de ce?
7. Care este relaţia de calcul a relevmentului adevărat funcţie de relevmentul
prova şi drumul adevărat?
8. Care este originea de contare a relevmentelor şi drumurilor în sistemul
cuadrantal?
9. La ce se foloseşte sistemul de contare cuadrantal?
10. Definiţi traversul ca relevment prova.
12/13/20 23
 ÎNTREBĂRI DE CONTROL
1. Câte carturi are orizontul?
2. Care este valoarea unui cart în grade sexagesimale?
3. Ce este orizontul geometric?
4. Care este relaţia matematică folosită pentru determinarea distanţei la orizontul
geometric?
5. Cum definiţi orizontul vizibil funcţie de orizontul geometric?
6. Care sunt factorii care contribuie la neomogenitatea atmosferei terestre?
7. Ce este curba refracţiei terestre?
8. Care este relaţia cu ajutorul căreia se determină distanţa la orizontul vizibil
când înălţimea ochiului observatorului este exprimată în metri?
9. Care este relaţia cu ajutorul căreia se determină distanţa la orizontul vizibil
când înălţimea ochiului observatorului este exprimată în picioare?
10. Care este tabla conţinută de „Table nautice DH-90” cu care determinăm
distanţa la orizontul vizibil?

12/13/20 24
 EXERCITII
 Care este valoarea în grade sexagesimale a relevmentului
prova în sistem semicircular pentru un obiect care se vede la
travers în bordul tribord?
 Care este valoarea în grade sexagesimale a relevmentului
prova în sistem semicircular pentru un obiect care se vede în
15° înapoia traversului în bordul tribord ?
 Care este valoarea în grade sexagesimale a relevmentului
prova în sistem semicircular pentru un obiect care se vede în
relevment pupa babord 35° ?
 Care este valoarea în grade sexagesimale a relevmentului
prova în sistem semicircular pentru un obiect care se vede la
travers în bordul tribord ?
 Care este distanţa la orizontul vizibil pentru o înălţime a
ochiului observatorului de 16 m?

12/13/20 25
 EXERCITII
 Care este distanţa la orizontul vizibil pentru o înălţime a
ochiului observatorului de 8 m?
 Care este distanţa la orizontul vizibil pentru o înălţime a
ochiului observatorului de 10m?
 Care este distanţa la orizontul vizibil pentru o înălţime a
ochiului observatorului de 11 m?
 Care este distanţa la orizontul vizibil pentru o înălţime a
ochiului observatorului de 12 m?
 Care este distanţa la orizontul vizibil pentru o înălţime a
ochiului observatorului de 13 m?
12/13/20 26