BAZELE NAVIGATIEI

C4 - Magnetismul terestru, declinaţia

magnetică. Magnetismul navei,
deviaţia compasului. Generalităţi
privind compasul magnetic. Corecţia
totală a compasului, convertirea
drumurilor şi relevmentelor

12/13/20 1
 Obiective operaţionale
 să explice modul în care magnetismul terestru influenţează compasul
magnetic;
 să explice ce este declinaţia magnetică şi cum se calculează valoarea ei
pentru anul în curs;
 să explice modul în care masa feroasă a navei produce deviaţia compasului
magnetic;
 să determine valoarea deviaţiei compasului magnetic folosind tabla de
deviaţii;
 să descrie compasul magnetic şi modul său de funcţionare;
 să calculeze corecţia totală a compasului şi să stabilească în mod corect
semnul ei algebric;
 să convertească drumurile şi relevmentele compas în drumuri şi relevmente
adevărate şi invers.

12/13/20 2
 NOTIUNI GENERALE DESPRE
MAGNETISM
 Magnetism - proprietatea unor corpuri de
a atrage materialele feroase
 magneti naturali sau magneti artificiali -
fier tare/moale
 Masa magnetica (cantitatea de
magnetism)
 Forţa de atracție sau de respingere a doi
magneti:

12/13/20 3
 NOTIUNI GENERALE DESPRE
MAGNETISM
 orice magnet are doi poli magnetici de semne contrare:
polul nord sau pozitiv şi polul sud sau negativ. Linia
imaginară care uneşte cei doi poli magnetici se numeşte
axa magnetică. Perpendicular pe centrul axei magnetice
se găseşte linia neutră caracterizată de absenţa totală a
manifestării magnetismului;
 dacă rupem un magnet în mai multe segmente, fiecare
segment va deveni un nou magnet cu proprietăţi depline;
 orice magnet permanent transmite proprietăţi magnetice
în corpurile feroase din apropierea sa, fenomen numit
magnetizare prin inducţie. Limita maximă de
magnetizare se numeşte saturaţie magnetică;
12/13/20 4
 NOTIUNI GENERALE DESPRE
MAGNETISM
 orice magnet este înconjurat de un spaţiu în care
se manifestă câmpul său magnetic, reprezentat de
linii de forţă care ies din polul nord şi intră în
polul sud;
 câmpul unui magnet ale cărui linii de forţă sunt
paralele între ele este considerat un câmp
magnetic uniform şi în altfel de situaţii, câmp
magnetic neuniform;
 interacţiunea dintre doi magneţi are următoarea
regulă: polii de semne contrare se atrag în timp ce
polii de acelaşi semn se resping.
12/13/20 5
 • Intensitatea câmpului
magnetic (H) se reprezintă
vectorial pe o direcţie
tangentă la linia de forţă
• momentul magnetic (M0) al
unui magnet este egal cu
produsul dintre masa
magnetică a unui pol şi
distanţa dintre poli
• forţele care acţionează asupra
polilor unui ac magnetic
suspendat în centrul său de
greutate (M) într-un câmp
magnetic uniform creat de un
magnet permanent sunt egale
M0= ml şi de sens contrar. Acul
12/13/20 M= M0 H sin 𝝰 magnetic se va orienta6 pe
 MAGNETISMUL TERESTRU

12/13/20 7
 ORIGINEA CÂMPULUI MAGNETIC
TERESTRU
 Există doar ipoteze
 Rotaţia lui Venus în jurul propriei axe, egală cu 243
de zile terestre
 câmpul magnetic al Pământului nu este constant în
timp
 inversiunea polilor magnetici de 171 de ori pe
parcursul ultimilor 71 de milioane de ani
 Na, pe parcursul secolului XX s-a deplasat cu
aproximativ 1100 de kilometri, iar începând cu anul
1970 rata sa de deplasare a crescut de la 9 km/an la
41 km/an.
12/13/20 8
 hartă estimativă a a ultimelor sute de ani

12/13/20 9
12/13/20 10
 ELEMENTELE
MAGNETISMULUI TERESTRU
 Vom considera că axa polilor magnetici ( PNm−
PSm) se intersectează cu axa polilor geografici ( PN −
PS ) în centrul Pământului.
 Elementele caracteristice ale magnetismului terestru
sunt următoarele:
 intensitatea totală a magnetismului terestru;
 înclinatia magnetică;

 componenta orizontală;

 componenta verticală;

 declinatia magnetică.

12/13/20 11
 INTENSITATEA TOTALĂ A
MAGNETISMULUI TERESTRU
 Intensitatea totală a magnetismului
terestru este forta care actionează în
orice punct al câmpului magnetic
terestru pe o directie tangentă la linia
de fortă care trece prin acel punct.
 Înclinaţia magnetică reprezintă
unghiul format între planul
orizontului adevărat şi axa acului
magnetic liber suspendat în centrul
său de greutate
 la PNm înclinaţia magnetică are
valoarea θ = 90° (Sud=-90 °)
 La ecuator - θ = 0°
 ecuatorul magnetic nu este un cerc
perfect ci este o curbă foarte
neregulată

12/13/20 12
 Declinatia magnetică a unui punct
de pe glob reprezintă unghiul
diedru format între planul
meridianului adevărat şi planul
meridianului magnetic al acelui
punct.
 Declinaţia magnetică se măsoară
de la partea nordică a meridianului
adevărat, spre est si spre vest,
luând valori de la 0° la 180°.
 Declinaţia este estică şi are semnul
plus (+) dacă nordul acului
magnetic este la dreapta (adică
spre est) de meridianul adevărat.
Presupunem că declinaţia este
estică şi că are valoarea de 7°. Ca
notaţie, vom folosi următoarele
două forme: d = 7°E sau d = +7°.

12/13/20 13
Curba care uneşte punctele de egală declinaţie se numeşte izogonă în
timp ce curba ce uneşte punctele de declinaţie zero se numeşte agonă

12/13/20 14
 Componenta orizontală si componenta
verticală a magnetismului terestru
 Intensitatea câmpului magnetic
Intensitatea câmpului magnetic
(F), înclinaţia magnetică (θ),
componenta orizontală (H),
componenta verticală (Z) şi
declinaţia (d) reprezintă
elementele care definesc
magnetismul terestru într-un
anumit punct de pe glob. Ele
variază de la un punct la altul
pe glob şi în timp.
 Dintre aceste elemente
caracteristice ale
magnetismului terestru, au
importanţă în navigaţie
componenta orizontală (H) şi
declinaţia (d).

12/13/20 15
 Calculul declinatiei magnetice
pentru anul în curs
 Declinatia magnetică, ca toate celelalte componente ale
magnetismului terestru, variază de la un loc la altul pe glob şi în
timp. Variatiile în timp ale declinaţiei sunt zilnice, anuale şi
seculare. Aceste variatii sunt variatii periodice.
 variatiile zilnice ale declinatiei sunt neînsemnate pentru
navigatie.
 variaţiile anuale trebuie luate în calcul (≤ 15’)
 Variaţiile seculare constau în mărirea treptată a declinaţiei de o
parte a meridianului adevărat (la est sau la vest) în cursul unei
perioade mari de timp, atingerea unei valori maxime în care
declinaţia staţionează câţiva ani urmată apoi de începerea
procesului de descreştere a valorii până la zero şi creşterea în
continuare de cealaltă parte a meridianului adevărat
 Variațiile accidentale – furtuni magnetice, anomalii magnetice
12/13/20 16
 Calculul declinatiei magnetice
pentru anul în curs
 La tipărirea hărtilor, se înscrie valoarea
declinatiei la anul editării hărtii sub forma
unei roze magnetice.
 Pe axa N-S a rozei mici este trecută
informaţia sub formă de text care, de regulă,
are următoarea compunere:
 - valoarea în grade şi minute a declinaţiei;
 - anul pentru care ea este valabilă
 - legea de variaţie anuală: valoric şi ca
tendinţă.
 Exemplu: pe diametrul rozei mici este
înscrisă valoarea declinaţiei de 8° 10’ E
pentru anul 1998 si faptul că tinde câte 11’
anual către est (11’ E).
Mesajul text, reunit, are deci următoarea formă:
8° 10’ E 1998 (11’ E).
Pe harta de navigatie vom vedea că sunt dispuse
mai multe astfel de roze. O vom alege pe cea
mai apropiată de drumul navei.
12/13/20 17
12/13/20 18
12/13/20 19
 După cum se observă din exemplele de
mai sus, declinaţia calculată pentru anul în
curs are în mod obligatoriu un semn
algebric şi se exprimă în grade
sexagesimale şi zecimi de grad. Acest
lucru se datorează faptului că, în final,
această valoare va intra în formula
corecţiei totale a compasului magnetic la
care nu putem măsura drumuri şi unghiuri
de ordinul gradelor şi minutelor, ci de
ordinul gradelor şi zecimilor de grad
12/13/20 20
MAGNETISMUL NAVEI, DEVIATIA COMPAS
 construcţia din lemn a corpului navei nu a pus prea mari probleme
navigatorilor - o dată cu apariţia navelor cu corpul metalic a fost
necesar să se analizeze modul în care nava îl influenţează,
 la bordul unei nave metalice există două componente feroase: fier
tare din punct de vedere magnetic şi fier moale din punct de
vedere magnetic.
 Fierul tare are un proces îndelungat de magnetizare sub influenţa
unui câmp magnetic inductor indiferent de natura lui şi care îşi
păstrează un timp îndelungat proprietăţile - magnetismul
permanent al navei
 Fierul moale se magnetizează foarte repede, chiar instantaneu, dar
îşi pierde imediat proprietăţile. Magnetismul indus în fierul moale
de la bord determină magnetismul temporar al navei.

12/13/20 21
 Magnetismul temporar al navei

 se datorează magnetizării prin inducţie a

fierului moale de la bord sub acţiunea
câmpului magnetic terestru;
 are o direcţie constantă în navă atâta timp cât
barele de fier moale de la bord îşi menţin
direcţia avută iniţial;
 intensitatea lui variază funcţie de drumul navei
şi de latitudinea magnetică (înclinaţia
magnetică) a locului.
12/13/20 22
 Magnetismul permanent al navei
Intensitatea câmpului magnetic permanent al navei creat
în perioada de constructie este conditionată de:
 unghiul pe care cala de constructie îl face cu meridianul
magnetic (capul magnetic). Astfel, pentru o cală orientată
N-S, inductia magnetică este maximă pentru fierul tare
dispus longitudinal si nulă pentru cel dispus transversal.
Situatia este inversă pentru dispunerea calei de constructie
pe direcţia E-W.
 latitudinea magnetică a santierului constructor, în functie
de care variază componentele H si Z;
 tehnologia de constructie folosită.

12/13/20 23
12/13/20 24
 Magnetismul permanent al navei

este constant în navă atât

ca direcție cât și ca
intensitate;
nu variază funcție de drum
și nici de latitudinea
magnetică a locului
12/13/20 25
 Câmpul magnetic al navei. Deviatia
compas
 Însumarea câmpului magnetic permanent cu cel
temporar va crea câmpul magnetic al navei.
 devierea rozei compasului de la directia nord
magnetic (Nm) la nord compas (Nc) se numeste
forta directivă a rozei compasului magnetic.
 Unghiul în plan orizontal format între direcţia
nord magnetic și directia nord compas se
numeste deviatia compasului magnetic si se
notează cu litera grecească δ (delta).

12/13/20 26
 Câmpul magnetic al navei. Deviatia
compas

- are o direcţie fixă în interiorul navei în raport cu sistemul de axe

reprezentat (x,y,z);
- are o intensitate variabilă funcţie de drumul navei şi de latitudinea
magnetică la care se navigă.

12/13/20 27
 comportamentul compasului magnetic la
bordul unei nave metalice

12/13/20 28
Unghiul în plan orizontal format
între direcţia nord magnetic şi
direcţia nord compas se numeşte
deviaţia compasului magnetic şi
se notează cu litera grecească δ.

12/13/20 29
 Deviatia compasului magnetic - δ
 Deviatia compasului magnetic se
consideră:
 pozitivă şi se notează cu plus (+) dacă
directia nord compas (Nc) se găseste la
est (la dreapta) fată de directia nord
magnetic (Nm);
 negativă si e notează cu minus (-) dacă
directia nord compas (Nc) se găseste la
vest (la stânga) faţă de directia nord
magnetic (Nm).
 Variatia deviatiei compasului magnetic
este dată de:
 drumul navei care determină o
orientare diferită a componentei
orizontale P’ a magnetismului navei
faţă de meridianul magnetic, precum si
o modificare a intensitătii acesteia,
datorită modificării câmpului magnetic
temporar al navei;
 latitudinea magnetică a locului care
modifică magnetismul temporar al
navei.
12/13/20 30
12/13/20 31
 CORECTIA TOTALĂ COMPAS

Nc

Planul meridianului
compas

12/13/20 32
 CORECTIA TOTALĂ COMPAS, CONVERTIREA
DRUMURILOR SI RELEVMENTELOR
 indicatiile compasului magnetic sunt
influentate în principal de:
 magnetismul terestru - prin
elementul variabil în timp
reprezentat de declinatia magnetică
(d);
 magnetismul navei - prin elementul
variabil pe care l-am denumit
deviatie magnetică (δ).
 Acţiunea simultană a acestor două
elemente se exprimă prin suma lor
algebrică iar rezultanta se numeşte
corecţia totală a compasului
magnetic şi se notează cu Δc.
Relaţia de calcul pentru această
mărime este următoarea:
Δc = d +δ

12/13/20 33
 Convertirea drumurilor
 Pentru drumuri vom distinge:
 drumul adevărat al navei (Da) -
(true course) - care reprezintă
unghiul format între direcţia nord
adevărat (Na) şi axul longitudinal
al navei;
 drumul magnetic al navei (Dm) -
(magnetic course) – care
reprezintă unghiul format între
direcţia nord magnetic (Nm) şi
axul longitudinal al navei;
 drumul compas al navei (Dc) -
(compass course) – care reprezintă
unghiul format între direcţia nord
compas (Nc) şi axul longitudinal
al navei;

12/13/20 34
 Convertirea relevmentelor
 relevment adevărat (Ra) - (true
bearing) care reprezintă unghiul
format între direcţia nord adevărat
(Na) si directia de la navă la
obiectul observat;
 relevment magnetic (Rm) -
(magnetic bearing) – care
reprezintă unghiul format între
directia nord magnetic (Nm) şi
directia de la navă la obiectul
observat;
 relevment compas (Rc) - (compass
bearing) - care reprezintă unghiul
format între directia nord compas
(Nc) si directia de la navă la
obiectul observat.

12/13/20 35
Convertirea drumurilor se face cu ajutorul următoarelor relaţii:
Da = Dm + d sau Dm = Da - d
Dm = Dc + δ sau Dc = Dm - δ
Da = Dc + d + δ sau Da = Dc + Δc
Dc = Da - d - δ
Relaţiile de calcul pentru convertirea relevmentelor sunt următoarele:
Ra = Rm + d sau Rm = Ra – d
Rm = Rc + δ sau Rc = Rm - δ
Ra = Rc + d + δ sau Ra = Rc + Δc)
Rc = Ra - d - δ sau Rc = Ra - Δc
Putem folosi drumurile şi relevmentele pentru a determina valorile
declinaţiei şi ale deviaţiei, astfel:
δ = Dm - Dc sau δ = Rm – Rc
Δc = Da - Dc sau Δc = Ra -Rc

12/13/20 36
 Tabla de deviatii folosită pentru uz didactic

12/13/20 37
 Cum folosim această tablă?
Exemplu: să se determine deviaţia compasului magnetic pentru Dc = 74o.
Rezolvare:
După cum se observă Dc = 74o este cuprins între Dc = 70o şi Dc = 80o. Vom
realiza tipul de calcul următor:

12/13/20 38
 ATENTIE!
Relatiile de mai sus, folosite pentru convertirea drumurilor si
relevmentelor, se rezolvă algebric, astfel că declinația și deviatia vor
intra în relații cu semnul lor algebric!
 Exemplul : Data : 28 iunie 2004. O navă se deplasează în Da =
175°. Cunoscând că pe roza magnetică cea mai apropiată de
drumul navei trasat pe hartă se citeste 6°19’E 1998 (6’E) să se
determine drumul compas care va fi ordonat timonierului.

12/13/20 39
 Descrierea şi funcţionarea
compasului magnetic
- roza compasului cu sistemul de
ace magnetice (1);
- cutia compasului (2);
- sistemul cardanic de susţinere (3);
- postamentul compasului (4);
- dispozitivul de compensare (5)
instalaţia de iluminare (6);
- habitaclul compasului

12/13/20 40
12/13/20 41
 Sistemul cardanic de susţinere
3- este format dintr-un inel din material
amagnetic pe care se aşează axul orizontal de
suspensie al cutiei compasului, astfel încât
cutia îşi poate menţine orizontalitatea pe ruliu.
La rândul său, acest inel are şi el un ax,
reprezentat de două tije scurte care ies în afara
lui, coaxiale, care oscilează pe tangaj pe
sprijinul montat pe gâtul suportului
compasului. În acest fel cutia compasului are
două grade libertate şi odată cu ea şi roza
compasului care se poate roti liber în jurul
pivotului.

12/13/20 42
 4- Postamentul compasului

flanşă de fixare
disc de lemn
gâtul compasului

12/13/20 43
 Dispozitivul de compensare

- magneţii compensatori
longitudinali B (a);
- magneţii compensatori
transversali C (b);
- corectorul de bandă (c);
- corectorii din fier moale
(d);

12/13/20 44
 După modul cum sunt instalate la bord,
compasele magnetice pot fi:
 compase etalon - se dispun pe puntea cea mai de
sus, de regulă deasupra timoneriei, fiind ferite de
orice influenţe magnetice. Aceste compase pot
servi şi pentru măsurarea relevmentelor.
 compase de drum - se instalează în timonerie şi
servesc pentru ţinerea drumului de către timonier.
 compas cu reflexie

12/13/20 45
 elemente definitorii
 sensibilitatea rozei reprezintă unghiul minim (ε)
de abatere a rozei din meridianul compas, prin
rotirea ei în orizont, la care momentul directiv
mai este capabil să aducă roza în poziţia de
echilibru magnetic, adică în meridianul compas;
 stabilitatea rozei reprezintă capacitatea rozei de
a-şi menţine poziţia orizontală, opunându-se
forţelor exterioare (ruliu, tangaj) care tind să o
scoată din această poziţie.
12/13/20 46
 Ţinerea drumului după compasul magnetic
 precizie de 0o.5
 dacă roza „fuge” către dreapta, timonierul va pune
cârma tot dreapta pentru a corecta abaterea navei
de la drum şi invers, dacă roza „fuge” către stânga,
timonierul va pune cârma stânga
 Măsurarea relevmentelor - alidadă

12/13/20 47
1.
ÎNTREBĂRI DE
Ce sunt magneţii şi de câte feluri sunt ei?
CONTROL
2. Prin ce este caracterizat câmpul unui magnet?
3. Care sunt elementele magnetismului terestru?
4. Ce este înclinaţia magnetică, ce denumire mai poartă ea şi de ce şi ce valori poate lua?
5. Ce este declinaţia magnetică, cum se măsoară şi cum i se atribuie semnele algebrice?
6. Descrieţi roza magnetică aflată pe hărţile nautice şi reprezentată de figura 5 -8.
7. Cum se calculează deviaţia magnetică pentru anul în curs?
8. Cum se explică magnetismul navei?
9. Ce este magnetismul temporar al navei şi cine îl determină?
10. Ce este magnetismul permanent al navei şi de cine este produs?
11. Ce este deviaţia compasului magnetic?
12. Explicaţi când deviaţia compasului este pozitivă şi când este negativă.
13. De ce depinde deviaţia compasului magnetic?
14. Ce este tabla de deviaţii a compasului magnetic?
15. Descrieţi compasul magnetic folosind figura 5 - 16.
16. Ce realizează suportul cardanic al cutiei compasului?
17. La ce foloseşte dispozitivul de compensare?
18. Ce este corecţia totală a compasului magnetic?
19. Care sunt relaţiile matematice cu ajutorul cărora se convertesc drumurile?
20. Care sunt relaţiile matematice cu ajutorul cărora se convertesc relevmentele?
12/13/20 48
 EXERCIŢII

12/13/20 49
 SOLUȚIILE EXERCIȚIILOR

12/13/20 50
 EXERCIŢII

12/13/20 51
 EXERCIȚII

12/13/20 52
 EXERCIȚII

12/13/20 53