BAZELE NAVIGATIEI

prof. univ. dr. Ion CHIORCEA

ion.chiorcea@anmb.ro

12/13/20 1
 ““II know
know you
you thought
thought you
you
understood
understood what
what II said;
said;
but
but what
what bothers
bothers meme
is
is that
that what
what you
you heard
heard isis
NOT
NOT what
what II meant.”
meant.”

12/13/20 2
 BAZELE NAVIGATIEI

 Categorie disciplina: In domeniu  

 Tip disciplina: Disciplina obligatorie
 Forma verificare pe sem.1: Examen
 Nr credite pe sem.1: 4
 Forma verif pe sem 2: Examen
 Nr credite pe sem.2: 4

12/13/20 3
 Începuturile navigaţiei
Originile navigatiei se pierd in negura timpurilor.
Oamenii primitivi, în căutare de hrană și condiţii mai bune de
viaţă, utilizând mijloace simple de plutire, au traversat râuri și
fluvii, au navigat în lungul malurilor râurilor si marilor pe mari
distanțe. Adesea drumul lor era fără întoarcere, ținuturile noi mai
bogate și ospitaliere, devenind noua lor patrie.
Descoperiri arheologice atestă faptul că în mileniul al
șaselea i.Hr., zeci de kilometri erau străbătuți de-a lungul
coastelor Mediteranei, de populațiile băștinașe, cu corăbii cu
pânze. În paralel, o intensa navigaţie se desfăşura pe coastele de
S.E. ale Asiei, în insulele din Polinezia și în Oceania, cu ajutorul
pirogilor și joncilor.
În urma cu doua mii de ani romanii puneau chiar necesitatea de a
naviga înaintea vieţii: Navigare necesse, vivere non necesse.
12/13/20 4
 BAZELE NAVIGATIEI
 Știință si artă deopotrivă, navigaţia pune la
dispoziţia navigatorului cunoştinţele necesare
realizării celor două condiţii fundamentale ale
deplasării pe mare: siguranţă și eficiență.
 Caracterul științific al navigatiei este conferit
de fundamentarea matematică, astronomică,
geografică, geodezică, meteorologică și
hidrologică a procedeelor sale la care se
adaugă în vremurile moderne aportul deosebit
al electronicii, electrotehnicii si ciberneticii.
12/13/20 5
 FORME DE NAVIGAȚIE
 "navigația costieră" (engleză: Coast piloting), care se execută în vederea
coastei, iar punctul navei se determină grafic prin trasarea pe hărți a cel
puțin două linii de poziție la reperele de navigație: două relevmente,
două unghiuri orizontale măsurate cu sextantul sau a trei linii de poziție
la repere de la uscat (ex: relevment și unui unghi orizontal);
 o formă derivată de navigație costieră este „pilotajul" — caracterizat prin
deplasarea navelor pe pase special amenajate cu mijloace plutitoare și
aliniamente;
 "navigația estimată" (Middle-latitude sailing), în care punctul navei se
determină pe baza estimei de drum și distanțelor parcurse în fiecare drum
sau cu ajutorul tablei de punct care conține diferențele de latitudine și
longitudine, precum și deplasările est-vest;
 "navigația astronomică" (Celestial navigation - navigație cerească), în
care punctul navei se determină la intersecția a 2—3 drepte de înălțime,
ale căror elemente de trasare pe hărți se calculează pe baza observațiilor
privitoare la aștri.
12/13/20 6
 FORME DE NAVIGAȚIE

 "navigația radioelectrică" (Radio navigation), care permite

determinarea punctului navei la intersecția a 2— 3 linii de poziție
calculate de o aparatură specială de la bord, pe baza unor semnale sau
impulsuri radio emise de stații radio speciale;
 "navigația GPS" (Global Positioning System navigation), care
folosește sistemul de poziționare și orientare prin sateliți de navigație;
 O formă deosebită a navigației oceanice este "navigația ortodromică"
(deplasarea pe arc de cerc mare), iar combinarea acestuia din urmă cu
"navigația loxodromică" (deplasarea pe o curbă care taie toate
meridianele sub același unghi) a dat naștere la "navigația mixtă”;
 Din punctul de vedere al locului unde se navighează, se deosebesc:
 "navigația maritimă" (pe mări și oceane);
 "navigația interioară" (pe ape interioare ca râuri, canale și fluvii)

12/13/20 7
 CURSUL 1

Generalităţi. Forma şi dimensiunile Pământului.

Elementele sferei terestre şi ale elipsoidului terestru.
Lungimea unităţii de arc pe elipsoid. Sistemul de
coordonate geografice. Diferenţa de coordonate
geografice. Deplasarea est-vest. Unităţi de măsură
utilizate în navigaţie

12/13/20 8
 Obiective operaţionale
 Însusind cunoştinţele din acest capitol, studentul trebuie să fie
capabil:
1. să prezinte corelaţia dintre două puncte distincte de pe glob prin
intermediul diferenţei de coordonate geografice care este dată de
diferenţa de latitudine şi diferenţa de longitudine;
2. să calculeze corect diferenţa de latitudine şi diferenţa de
longitudine şi să le atribuie corect semnul algebric;
3. să prezinte şi să facă o distincţie clară între deplasarea est-vest
şi diferenţa de longitudine;
4. să ştie să calculeze cu exactitate lungimea unităţii de arc pe
elipsoidul terestru funcţie de latitudinea unde acesta se măsoară;
5. să prezinte corect unităţile de măsură uzual folosite în navigaţie
şi modul de efectuare a transformărilor dintr-un sistem în altul.
 Generalităţi
 O primă formă imaginată pentru planeta noastră a
fost aceea a uni disc plutind pe ocean. Așa îsi
imaginau vechii mesopotamieni Pământul.
 Pitagora care o susţinea din motive pur estetice,
considerând că Pământul trebuie să aibă o formă
sferică pentru că aceasta este cea mai frumoasă
formă pe care o poate avea un corp.

12/13/20 10
Aristotel a adus primele explicaţii, de altfel foarte evidente pentru oricine, potrivit
căroraPământul are forma unei sfere. Astfel, el observa că:
- unei nave care se îndreaptă către orizont îi dispare la început corpul şi apoi
catargul si invers;
- pentru toţi cei care se deplasează de la nord spre sud, pe măsura deplasării lor,
constelaţiile sudice răsar cu mult deasupra orizontului;
- umbra Pământului pe Lună în timpul eclipselor de Lună este rotundă.

12/13/20 11
 Continuitatea conceptului de sfericitate a Pământului poate fi pusă în evidenţă,
sintetic, după cum urmează:
-la vechii greci – pitagorienii (secolul al V-lea – al IV-lea î.Hr), Platon ( mort
aproximativ în anul 347 î.Hr.), Aristotel ( mort aproximativ în anul 323 î.Hr.),
Ptolemeu (aproximativ 150.d.Hr.);
-în antichitatea latină şi în Evul-mediu timpuriu: Cicero (aproximativ în anul 50
î.Hr.); Pliniu cel Bătrân (aproximativ în anul 50 d.Hr.); Macrobius (aproximativ în
anul 400); Bede (aproximativ în anul 700); John Scotus Eurigena (aproximativ în
anul 850);
-la teologii creştini: Augustine în lucrarea „Oraşul lui Dumnezeu”, cartea 16,
capitolul 9; Aquinas în „Summa theologica”, capitolul 1, art.1;
-la filosofii creştini: Nicole Oresme (aproximativ în anul 1370), „Cartea cerului şi
a lumii”, cartea a II-a, cap.31, p.573-581;
-cultura universală: literatura, sculptura, pictura, arhitectura
-simbolurile monarhice: globul cu crucea, simbol al puterii marilor împăraţi;
-oficialii bisericii: adoptând conceptele lui Aristotel sau Platon, Biserica Romană a
acceptat întotdeauna sfericitatea Pământului.

12/13/20 12
 Forma sferică a Pământului mai poate fi pusă în
evidenţă şi de alte situaţii cum sunt:
-călătorind spre est sau spre vest dintr-un anumit punct
de pe glob, la sfârşitul călătoriei, se ajunge în acelaşi
punct venind din sens invers;
-orizontul văzut de către un observator, oriunde s-ar
afla el, are forma unui cerc;
-zborul omului în cosmos a făcut posibilă fotografierea
Pământului şi filmarea lui secvenţială, dovadă de
netăgăduit a formei sale sferice.

12/13/20 13
Măsurătorile făcute în epoca modernă au pus în
evidenţă faptul că Pământul nu este o sferă ci un
elipsoid de rotaţie. De forma sa exactă precum şi
de măsurarea dimensiunilor şi turtirii sale se
ocupă geodezia. Elipsoidul de rotaţie este forma
geometrică ce se obţine prin rotirea unei elipse în
jurul axei sale mici.

12/13/20 15
 Geodezii consideră că forma de elipsoid de rotaţie a Pământului poate fi
definită prin următoarele elemente: semiaxa mare, semiaxa mică şi
turtirea.

12/13/20 16
Așa cum știm din geometria plană, semiaxa mare a unei elipse se notează cu litera „a”
iar semiaxa mică cu „b”. Notând cu „α” turtirea elipsoidului de rotatie, o putem
determina cu formula:

O altă noţiune folosită cu precădere de către geodezi este cea de excentricitate a

elipsoidului de rotatie si dacă vom nota excentricitatea cu „e”, aceasta va putea fi
calculată cu formula următoare:

12/13/20 17
Pentru geodezi suprafaţa Pământului este reprezentată de suprafaţa oceanului planetar
la nivelul său mediu, prelungită imaginar pe sub continente şi fiind considerată a fi
nivelul de altitudine “0” de pe Pamant.

Pentru nevoile de astronomie sau de cartografie, Pământul este considerat un elipsoid

de revoluţie. Cât priveşte navigaţia, aceasta face excepţie şi de turtirea Pământului,
neglijabilă în calcule şi consideră Pământul o sferă.

12/13/20 18
 https://www.youtube.com/watch?
v=ThcMzqlSwYo

https://www.youtube.com/watch?
v=2lR7s1Y6Zig

https://www.youtube.com/watch?
v=mxhxL1LzKww

12/13/20 19
 MASURATORI - ISTORIC

12/13/20 20
 În ceea ce priveşte dimensiunea Pământului, fiind o sferă, este necesar să cunoaştem raza
acestei sfere. Pentru prima dată în istoria omenirii, determinarea razei Pământului a fost făcută
de către Eratostene din Alexandria în secolul al III-lea î.H. (276 – 194 î.H.) .
Pentru măsurarea razei Pământului Eratostene a folosit o construcţie geometrică identică cu
cea din figură în care se determină în prealabil unghiul la centrul Pământului dintre razele care
trec prin două puncte de pe suprafaţa acestuia precum şi distanţa dintre ele.

180  l
R
  n

12/13/20 21
 Aşadar lungimea meridianului terestru calculată de Eratostene era egală
cu 50 x 5.000 de stadii = 250.000 de stadii, ceea ce ar fi reprezentat
40.000 km. Rezultatele măsurătorilor moderne apreciază lungimea
meridianului la 40.008,55 Km

180  l
R
  n

Considerând Pământul o sferă, raza sa este de 6.371 km în timp ce ipoteza de

elipsoid terestru conduce la o rază medie de 6.368 km

12/13/20 22
 ELEMENTELE SFEREI TERESTRE ŞI ALE
ELIPSOIDULUI TERESTRU

12/13/20 23
 GREENWICH

12/13/20 24
Definirea poziţiei unui punct oarecare de pe sfera terestră se face
cu ajutorul coordonatelor geografice.
Acestea sunt latitudinea si longitudinea

12/13/20 25
 LATITUDINEA

Latitudinea (φ , lat) unui punct de pe sfera terestră este

arcul de meridian sau unghiul la centrul Pământului
corespunzător, măsurat către nord şi către sud de
ecuator, până la paralelul locului. Latitudinea ia
valori cuprinse între 0° şi 90° şi valoarea cifrică a
gradelor şi minutelor este însoţită de specificaţia N
sau S pentru a se indica direcţia de măsurare faţă de
ecuator.
Astfel, 44°15'N ne indică o paralelă a unui punct situat
la nord de ecuator, pe când 36°45'S ne arată faptul că
paralela punctului în cauză se află în emisfera sudică.

12/13/20 26
LATITUDINEA
 LONGITUDINEA
 Longitudinea (λ, long) unui punct de pe glob este arcul de
ecuator terestru sau unghiul la centrul Pământului corespunzător,
măsurat de la meridianul zero spre est sau spre vest, până la
meridianul locului. Longitudinea se măsoară de la 0o la 180 o spre
est şi spre vest şi valoarea cifrică exprimată în grade şi minute
este însoţită de specificaţia E sau W pentru a indica direcţia de
măsurare faţă de meridianul Greenwich. Longitudinea de 23 o
46’E va fi longitudinea unui punct situat la est de meridianul
zero în timp ce longitudinea de 58 o 43’W va aparţine unui punct
situat la vest de meridianul zero.

12/13/20 28
LONGITUDINEA
EMISFERE – N,S,E,W
DIFERENŢE DE COORDONATE
GEOGRAFICE
 DIFERENŢE DE COORDONATE GEOGRAFICE

 Poziţia reciprocă a două puncte de pe glob se poate

exprima cu ajutorul diferenţelor de coordonate care
sunt diferenţa de latitudine şi diferenţa de
longitudine.
 Diferenţa de latitudine (Δφ ) dintre două puncte
reprezintă lungimea arcului de cerc măsurată pe
meridian între paralelele lor.
 Diferenţa de longitudine (Δλ ) dintre două puncte
reprezintă arcul de ecuator sau unghiul corespunzător
la centrul Pământului, cuprins între meridianul
punctului de plecare şi cel de sosire.
Diferenţa de latitudine
DIFERENŢA DE LONGITUDINE
 Diferenţa de longitudine
 Diferenţa de longitudine (Δλ ) dintre două puncte este
arcul de ecuator sau unghiul corespunzător la centrul
Pământului, cuprins între meridianul punctului de
plecare şi cel de sosire.
 Dacă vom considera unghiul sferic format pe
suprafaţa Pământului de meridianul punctului de
plecare şi meridianul punctului de sosire, putem
considera diferenţa de longitudine ca fiind unghiul la
pol dintre cele două meridiane.
 Formula cu care determinăm diferenţa de longitudine
este următoarea:
 Δλ =λ 2 −λ1
 Diferenţa de longitudine se consideră pozitivă sau
estică dacă deplasarea navei se execută spre est faţă
de meridianul punctului de plecare şi negativă sau
vestică dacă deplasarea se execută spre vest de
meridianul punctului de plecare.
 Diferenţa de longitudine poate lua valori cuprinse
între 0o şi 180o spre est sau spre vest.
 Diferenţa de longitudine se notează fie însoţită de
semnele algebrice „plus” (+) sau „minus” (-), fie
însoţită de literele E sau W.
 Exemplu:
 Δλ = + 15o43’7 sau Δλ = 15o43’7 E
 Δλ = - 12o31’2 sau Δλ = 12o31’2 W
 se cunosc
se cunosc coordonatele
coordonatele
punctului de plecare şi
punctului de plecare diferenţele de coordonate
şi ale celui de sosire între punctul de plecare şi
şi se impune cel de sosire şi se impune
determinarea determinarea
coordonatelor punctului de
diferenţelor de
sosire
coordonate
 DEPLASAREA EST-VEST
 Deplasarea est-vest reprezintă arcul de paralel cuprins între
meridianele a două puncte de pe globul pământesc definite
prin coordonatele lor geografice.
 Deplasarea est-vest nu trebuie confundată cu diferenţa de
longitudine care reprezintă arcul de ecuator cuprins între
meridianele a două puncte
e – Deplasarea est - vest
 e = Δλ ⋅ cosϕ
 Δλ = e ⋅secϕ
 Tabla 67a din „Table nautice DH-90”
LUNGIMEA UNITĂŢII DE ARC PE ELIPSOID
 UNITĂŢI DE MĂSURĂ
UTILIZATE ÎN NAVIGAŢIE

 Unităţi de măsură pentru lungime

 Unităţi de măsură pentru viteză
 Unităţi de măsură pentru timp
Unităţi de măsură pentru lungime - m
Metrul – măsurarea distanţelor, lungimilor, lăţimilor şi înălţimilor mici
(dimensiunile navei, înălţimea ochiului observatorului deasupra liniei de plutire,
adâncimea apei şi înălţimea formelor de relief şi a reperelor de navigaţie de la
litoral. + lungime/lăţime canalelor navigabile sau chiar a fluviilor). Paralel cu
acesta coexistă sistemul saxon de măsură bazat pe inci (inches) , picioare (feet),
yarzi (yards), braţe (fathoms).
 
Ţara noastră a aderat la sistemul metric în anul 1883. Sistemul metric are un
etalon confecţionat din iridiu-platină a cărui secţiune transversală aduce cu
forma literei X şi se păstrează în condiţii constante de presiune, temperatură şi
umiditate la Biroul Internaţional de măsuri şi greutăţi de la Sèvres (Franţa).
Lungimea sa la temperatura de 0o este egală cu a zecea milioana parte dintr-un
sfert de meridian pământesc. Acest etalon se mai numeşte metrul legal.
Pe măsură ce acurateţea în determinarea dimensiunilor Pământului a crescut, s-a
constat că acest metru legal nu mai corespunde noilor măsurători şi că ar fi, de
fapt, cu 0,23 mm mai scurt decât a zecea milioana parte a sfertului de meridian
terestru. Pentru a evita ulterioarele modificări ale etalonului, s-a acceptat
valoarea atribuită metrului legal la Conferinţa internaţională de măsuri şi
greutăţi care a avut loc la Paris în anul 1899.
Unităţi de măsură pentru lungime - Mm
 Unități de măsură Anglo-saxone
Pentru încă o perioadă bună de timp unităţile din sistemul metric şi cele
anglo-saxone vor continua să coexiste.
 
Unitatea de măsură etalon este yardul (similar metrului). Un yard are o
lungime de 0,914 m.  
Dintre submultiplii yardului, se folosesc în navigaţie:
-piciorul (foot- singular, feet - plural) având o lungime de 0,3048 m şi care
reprezintă 1/3 dintr-un yard;
-inci-ul (inch - singular, inches - plural) care este egal cu 0,0254 m şi care
reprezintă 1/12 dintr-un picior şi 1/36 dintr-un yard.

Dintre multiplii yardului în navigaţie se folosesc:

•braţul (fathom) =1,83 m sau egal cu 2 yarzi – folosit pentru măsurarea
adâncimii apei alături de picior pentru adâncimile mici; poate fi considerat ca
fiind a mia parte dintr-o milă marină.
•cablul (cable) = 183 m, egal cu 100 braţe, 200 yarzi sau 600 de picioare.
Unităţi de măsură pentru viteză
 Unităţi de măsură pentru timp

În navigaţie, funcţie de situaţie, se folosesc majoritatea unităţilor

de timp până la nivelul anului.
Precizia cu care se măsoară timpul merge de la 0,5 secunde în
calculele astronomice până la nivelul a 5-10 zile, interval de timp
folosit de meteorologi pentru întocmirea unor prognoze.
În mod frecvent, pentru ţinerea la zi a navigaţiei, se folosesc orele
şi minutele.
Pentru calculele astronomice vom folosi valorile efemeridelor
zilnice ale aştrilor pe care le extragem dintr-un calendar anual. Din
această cauză putem conta pe faptul că măsurarea timpului la bord
se poate întinde chiar până la nivelul unui an.
 ÎNTREBARI
1.Ce este diferenţa de latitudine dintre două puncte şi care este
relaţia cu care se calculează?
2. Cum se calculează diferenţa de latitudine în cazul în care se
navigă dintr-o emisferă în alta?
3. Cum se calculează diferenţa de latitudine în cazul în care se
navigă în aceeaşi emisferă (nordică sau sudică)?
4. Ce este diferenţa de longitudine dintre două puncte şi care
este relaţia cu care se calculează?
5. Cum se calculează diferenţa de longitudine când punctul de
plecare şi cel de sosire se găsesc în aceeaşi emisferă (estică sau
vestică)?
6. Cum se calculează diferenţa de longitudine când punctul de
plecare şi cel de sosire se găsesc în emisfere diferite?
7. Ce este deplasarea est-vest?
8. Care este diferenţa dintre deplasarea est-vest şi diferenţa de
longitudine?
 ÎNTREBARI
9. Care este formula de calcul a deplasării est-vest şi cum se determină
ea?
10. Care este formula de calcul a lungimii unui arc de meridian de un
minut la o latitudine oarecare şi cum se obţine ea?
11. Care sunt unităţile de măsură pentru lungime folosite în navigaţie?
12. Ce este mila marină, care este valoarea ei şi cum s-a ajuns la această
valoare?
13. Ce este mila ecuatorială şi care este mărimea ei?
14. Ce este cablul şi când se utilizează?
15. Care sunt unităţile de măsură anglosaxone pentru lungime folosite în
navigaţie?
16. Care sunt unităţile de măsură pentru viteză utilizate în navigaţie?
17. Cum transformăm viteza din noduri în cabluri pe minut?
18. Cum transformăm viteza din noduri în metri pe secundă?
19. Cum transformăm viteza din cabluri pe minut în noduri?
20. Cum transformăm viteza din metri pe secundă în noduri?
 EXERCIȚII
1. Care este diferenţa de latitudine între două puncte situate unul pe paralelul ϕ1 = 62°14'N şi celălalt
pe paralelul ϕ 2 = 56°18'N ?
2. Care este diferenţa de latitudine între două puncte situate unul pe paralelul ϕ1 = 28°13'N şi celălalt
pe paralelul ϕ 2 = 51°08'N ?
3. Care este diferenţa de latitudine între două puncte situate unul pe paralelul ϕ1 =14°28'.0S şi celălalt
pe paralelul ϕ 2 = 46°17'S ?
4. Care este diferenţa de latitudine între două puncte situate unul pe paralelul ϕ1 = 38°12'.0S şi celălalt
pe paralelul ϕ 2 = 06°18'S ?
5. Care este diferenţa de latitudine între două puncte situate unul pe paralelul ϕ1 =18°54'.3N şi celălalt
pe paralelul ϕ 2 = 26°13'.9S ?
6. Care este diferenţa de latitudine între două puncte situate unul pe paralelul ϕ1 = 24°15'.3S şi celălalt
pe paralelul ϕ 2 = 43°27 '.9N ?
7. Care este diferenţa de longitudine dintre două puncte situate unul pe meridianul λ1 = 028°59'.2E şi
celălalt pe meridianul λ 2 = 035°14'.7E ?
8. Care este diferenţa de longitudine dintre două puncte situate unul pe meridianul λ1 = 032°21'.4E şi
celălalt pe meridianul λ 2 = 029°05'.3E ?
9. Care este diferenţa de longitudine dintre două puncte situate unul pe meridianul λ1 = 007°19'.5W şi
celălalt pe meridianul λ 2 =113°52'.4W ?
10. Care este diferenţa de longitudine dintre două puncte situate unul pe meridianulλ1 = 085°42'.3W şi
celălalt pe meridianul λ 2 = 001°26'.9W ?
 EXERCIȚII
11. Care este diferenţa de longitudine dintre două puncte situate unul pe meridianul λ1
= 002°23'.4E şi celălalt pe meridianul λ 2 = 089°14'.3W ?
12. Care este diferenţa de longitudine dintre două puncte situate unul pe meridianulλ1
=106°24'.6W şi celălalt pe meridianul λ 2 = 003°15'.9E ?
13. Care este diferenţa de longitudine dintre două puncte situate unul pe meridianul λ1
=128°14'.6E şi celălalt pe meridianul
λ 2 =164°24'.3W ?
14. Care va fi mărimea deplasării est-vest între două puncte situate pe paralelul ϕ =
28°17 '.3N cunoscând că cele două puncte sunt situate pe meridianele λ1 = 062°14'.5W
şi λ 2 =105°59'.6W ?
15. Care este lungimea unui arc de un minut de meridian la latitudinea ϕ = 32° ?
16. Câţi metri reprezintă 67 picioare? Dar 98 picioare?
17. Câţi metri reprezintă 42 yarzi? Dar 55 yarzi?
18. Câţi kilometri reprezintă 24,4 Mm? Dar 39,8 Mm?
19. Câte mile marine reprezintă 22,6 Km? Dar 51,4 Km?
20. Câte cab/min reprezintă viteza de 15 Nd?
Dar viteza de 18 Nd? Dar viteza de 9 Nd?
21. Câţi metri pe secundă reprezintă viteza de 12 Nd? Dar 15 Nd?
22. Câte noduri reprezintă viteza de 11 m/s? Dar viteza de 58 m/s?
 ÎNTREBĂRI
 1. Care sunt elementele ce dovedesc faptul că Pământul are o formă
sferică?
 2. Care este forma reală a Pământului si cum se poate ajunge la
această formă?
 3. Care sunt elementele care definesc elipsoidul de rotatie?
 4. Care este denumirea atribuită de geodezi corpului Pământului?
 5. Care este forma atribuită de navigatori Pământului?
 6. Care este modelul care stă astăzi la baza cartografierii suprafeţei
terestre si care este modelul care va fi introdus în viitorul apropiat?
 7. Care este mărime razei sferei terestre?
 8. Ce este axa de rotatie a Pământului?
 9. Ce sunt polii geografici?
 10. Ce este ecuatorul terestru si cum împarte el sfera terestră?

12/13/20 57
 ÎNTREBĂRI
 11. Ce este cercul paralel?
 12. Ce este un cerc mare?
 13. Ce este meridianul zero?
 14. Ce este meridianul de schimbare a datei?
 15. Ce este paralela?
 16. Ce este meridianul?
 17. Care sunt coordonatele geografice?
 18. Ce este latitudinea, cum se măsoară ea şi cum se
notează?
 19. Ce este longitudinea, cum se măsoară ea şi cum se
notează?
12/13/20 58