CURS 6

Reactoare chimice pot fi clasificate in funtie de mai multe criterii :

In functie de nr fazelor prezente in amestecul de reactie avem : reactoare

omogene (monofazice)

reactoare eterogene (mai multe faze – reactoare bifazice – masa de reactie se

poate prezenta sub forma fazelor – gaz-lichid, gaz-solid, lichid-lichid , reactoare
trifazice (gaz-lichid-solid)

in functie de modul de functionare putem deosebi : reactoare cu functionare

discontinuua , reactoarte in sarja , reactoare in functionare semicontinuua si
reactoare in functionare continuua

in functie de modul de curgere a masei de reactie prin reactor:

1) In curgere cu deplasare totala( curgere tip piston)

2) Reactoare cu amestecare perfecta (masa de reactie aproape instantaneu
se amesteca intens astfel incat se poate considera ca masa de reactie
prezinta aceeleasi caracteristici in toate punctele sale.

Reactoare ideale

Reprezinta un concept la care s-a ajuns prin simplificarea unor

caracteristici ale reactoarelor reale . astfel se considerea ca reactoarele
ideale sunt izoterme ( temp este aceeasi in toata masa reactorului )
Masa de reactie din reactoarele ideale este omogena (o singura faza)
Tipuri importante de reactoare ideale :
 Reactoare discontinuue DC
 Reactoare semicontinuue SC
 Reactoare continuue R si cu deplasare de tip piston D
Ractoare discontinuue DC
Caracteristic pt reactoarele ideale este faptul ca sunt operate in
sarja ceea ce inseamna ca masa de reactie compusa din reactanti
inerti , solventi este introdusa in intregime la t=0 in reactor dupca
care aceasta este adusa in conditii de desfasurare a reactiei (temp
si pres) apoi se lasa o durata de timp sa se desfasoare procesul
chimic in reactor dupa care reactorul este golit . un asemenea
reactor ideal se considera ca este caracterizat de o amestecare
perfecta a amestecului de reactie

Se poate ajunge la deducerea unei ecuatii caracteristice pt

reactorul ideal de tip discontinuu daca se pleaca de la ecuatia de
bilant de masa scrisa in raport cu reactantul de referinta . ecuatia
care este particularizata tinand seama de caracteristicile
reactorului discontinuu –operare discontinuua amestecare
perfecta .
Ecuatia de bilant de masa : dmA/dt = -v*RAV | : MA
dnA/ dt= -vRAV (variatia nr de moli de reactant A)
Pt reactii singulare
1) pt ρ= ct => V=ct nA=CAV
d(CAV) /dt = V * dCA/dt + CA * dV/dt = V * dCA/dt = - vRA * V
dt = - dCA/ vRA (CA) (intergram)
∫ ( t=0 la tf ) din dt = - ∫ ( CA0 la CAf) din d CA/ vRA(CA)
t= - ∫ ( CA0 la CAf) din d CA/ vRA(CA) – ecuatia caract. pt reactorul
ideal discontinuu pt cazul reactiilor singulare si densitate
constanta .
daca vrem XA conversia facem schimbare de variabila
CA= CA0(1-XA)
dCA=-CA0*dXA
t=CA0∫(0-XAf) din dXA/vRA(XA) - reactia unui reactor im functie de
conversie

2) Pt ρ≠ ct V=V0 (1+ԐXA)
CA= CA0(1-XA) / (1+ԐXA) concentratia reactantului in functie de
conversie
d(CAV)/dt = V*dCA/dt + CA*dV/dt = -vRA*V
t=CA0*∫ (0- XAf) din dXA/(1+ԐXA)vRA(XA) – ecuatia caract. pt
reactorul ideal discontinuu cu amestecare perfecta in cazul in
care densitatea amestecului variaza in timp .

pt reactii multiple : Σ (j=1 la r) νijAj= 0 , i=1,r

se va formula cate o ecuatie de bilant de materiale pt fiecare din
cele „ i” reactii chimice care se desfasoara in reactor.
Cj = Cj0+ Σνij*ξvi
Pt cele „ i” ecuatii de bilanmt de material vom putea formula cate
o expresie de forma variatia gradului molar de avansare in timp
este dependenta de viteaza de reactie care la randul ei depinde de
fiecare de gradele molare de avansare ale ecuatiei din sistem :
d ξvi /dt= vRi (ξv1, ξv2,................ ξ vr) ρ= ct
ρ≠ct => d ξ mi /dt= vRi/ρ (ξm1, ξm2,................ ξ mi ........... ξmr)

rezolvari ale ecuatiilor caracteristice ale reactorului

discontinuu
Reactii singulare
Σ (j=1 la r) νjAj= 0
Viteza de reactie poate fi exprimata in functie de o singura
variabila de compozitie ca de exemplu concentratia molara sau
conversia
In general se pot intalnii 3 situatii :
1) Expresia vitezei de reactie este cunoscuta si integrala din ec
caracteristiza a reactorului discontinuu se poate rezolva analitic
2) Expresia vitezei de reactie este cunoscuta dar integrala din
ecuatia caracteristica a reactorului nu permite rezolvari
analitice
In aceasta situatie se rezolva integrala prin metode numerice :
metoda planimetrarii , metoda trapezelor , metoda
dreptunghiurilor

3) Dispunem de un tabel cu date experimentale de forma :

Dimensionarea reactorului discontinuu
Se observa ca in ecuatia caracteristica a reactorului discontinuu
nu intervine amestecul de reactie . Pt a putea dimensiona un
reactor discontinuu (pt ai determina volumul) se utilizeaza
ecuatia de bilant de material specifica reactorului ec.
caracteristica tinand seama ca acest reactor este operat
discontinuu. Se va tine seama de faptul ca durata de reactie
reprezinta numai o fractiune din durata unei sarje.

ts= tr+taux
Pasii
1) Stabilirea conditiilor de reactie timp,concentratii initiale si
finale in reactor , fond anual de lucru si productie anuala pt
produsul de reactie considerat
( mj/an)
2) Determinarea duratei de reactie aplicand ec. caracteristica
a reactorului (t)
3) Determinarea duratei de timp pt o sarja (ts)
4) Determinarea nr de sarje obtinute pe an

z=t an /ts

5) Determinarea productiei reactorului in nr de moli

nj= mj,an/z, Mj
6) Volumul reactorului este egal cu raportul dintre nr de moli
si concentratia molara
V= nj/Cj
Volumul reactorului
vR1 =Vϕ
ϕ = 1.25 -1.3
Vsam = 10% vR
1) ρ=ct AP vRA= k*CA
(in functie de concentratie ) t=- ∫ (CA0 la CAf) din
dCA/vRA(CA) = -∫ (CA0 la CAf) din dCA/ k*CA =1/k ln
(CA0/CAf)
kt=ln CA0/CAf
ekt= CA0/CAf => CAf= CA0* e-kt
in functie de conversie t= CA0* ∫(0-XA) din XA/vRA(XA) =
CA0 ∫ (0 la XA) din dXA/ k*CA0(1-XA) = 1/k * ln (1/ 1-XA)
u=1-XA si du=-dXA
vRA= k*CA =k*CA0 (1-XA)
= ∫ (1 la 1-XAf ) –du/u = ln 1/1-XA
kt = ln (1/1-XA)
ekt= 1/ 1-XA => 1- XA= e-kt
XA=1-e-kt
CA0(1-XA)= CA0* e-kt