CONVECȚIA

Determinarea coeficientului de convecție

Fluxul de căldură transmis prin convecție.
 Factorii de care depinde convecția
Cauza apariţiei mişcării fluidului. Mişcarea fluidului care se află în contact cu suprafaţa corpului solid
poate fi provocată de :
- o diferenţă de presiune existentă între diferitele regiuni ale masei de fluid, determinată de
diferenţa de temperatură dintre ele; mişcarea care apare sub acţiunea acestei cauze se numeşte liberă;
- o acţiune mecanică exterioară, în care caz mişcarea fluidului se numeşte forţată; această
mişcare poate fi realizată cu ajutorul unor pompe, compresoare sau ventilatoare.
Regimul de curgere a fluidului. Modul de desfăşurare a procesului de convecţie va fi diferit, după cum
regimul de curgere a fluidului va fi laminar sau turbulent. Datorită faptului că în regim laminar de
curgere a fluidului, straturile de fluid se deplasează paralel, transmiterea căldurii se face în principal
prin conducţie în masa de fluid. Spre deosebire de regimul laminar, în regim turbulent, mişcarea
particulelor de fluid este dezordonată, iar transmiterea căldurii prin fluid are loc prin amestecarea
straturilor acestuia.
Natura fluidului. Acest factor intervine în fenomenul convecţiei, prin proprietăţile fizice ale
fluidului, cele mai importante fiind următoarele: conductivitatea termică λ [W/mK], căldura
specifică la presiune constantă cp [J/kgK], densitatea ρ [kg/m3], difuzivitatea termică a [m2/s],
viscozitatea dinamică η [Pa s] şi viscozitatea cinematică ν [m2/s].
Spațiul care stă la dispoziția mișcării. Modul de desfăşurare a schimbului de căldură prin convecţie
depinde şi de mărimea spaţiului în care se găseşte fluidul. Procesul de convecţie se desfăşoară
diferit, după cum fluidul se mişcă într-un spaţiu limitat sau practic nelimitat.

Forma şi dimensiunea suprafeţei de contact reprezintă de asemenea un factor principal care

influenţează procesul de convecţie (de exemplu peretele poate fi plan, cilindric, sferic, iar
suprafaţa poate fi netedă, rugoasă, cu nervuri etc).
 Să ne amintim:
Soluția ecuațiilor diferențiale care descriu fenomenul convecției poate fi exprimată
printr-o ecuație de invarianți (criterii de similitudine), valabilă pentru toate cazurile
de convecție asemenea din punct de vedere geometric, hidrodinamic și termic și care
explicitează criteriul lui Nusselt:

Se demonstrează că forma matematică generală a ecuației este:

Din această ecuație rezultă valoarea criteriului Nusselt, din care se obține valoarea
coeficientului de convecție:
 Criteriile de similitudine principale utilizate în calculul convecției

― Criteriul lui Reynolds:

— Criteriul lui Nusselt:

— Criteriul lui Prandtl: (factor de difuzivitate termică)

— Criteriul lui Grashof:

— Criteriul lui Rayleigh:

w [m/s] = viteza la distanță de perete; n [m2/s] = viscozitatea cinematică; a [W/m2K] = coeficientul de

convecție; l [W/mK] = coeficientul de conductibilitate termică; r [kg/m3] = densitatea; b [K-1] = coeficientul de
dilatare volumică; cp [J/kgK] = căldura specifică la presiune constantă; g = 9,81 m/s2 - accelerația
gravitațională; l [m] = dimensiunea caracteristică; Δt [K] = |tp-tf| - diferența de temperatură ditre perete și
fluid .
 Tabloul convecției monofazice

Cauza Spațiul care stă la

Tipul convecției mișcării dispoziția mișcării Cracterul mișcării fluidului
fluidului fluidului
Convecție În spațiu limitat Laminar
liberă
(naturală) În spațiu nelimitat Turbulent
Laminar
Fără schimbarea stării În spațiu limitat (la
de ageregare interiorul țevilor sau Tranzitoriu
(monofazică) Convecție canalelor
Turbulent
forțată
Peste țevi/corpuri
În spațiu nelimitat (la singulare
exteriorul corpurilor)
Peste fascicule de țevi

Convecția liberă: Viteze foarte mici, sunt determinante forțele ascensionale

Nu = f(Gr, Pr)

Convecția forțată: Viteze mari, este determinant raportul dintre forțele de

inerție și cele de viscozitate și regimul de curgere
Nu = f(Re, Pr)
 Convecția monofazică – dimensiunea caracteristică l [m]

Convecție liberă în spații limitate Convecție liberă în spații nelimitate

P
A

P
A

P
A

Convecție forțată țevi și canale Convecție forțată peste exteriorul corpurilor

 Etapele de calcul ale coeficientului de convecție
❖Se încadrează convecția într-unul din cazurile cunoscute
❖Se alege din literatura de specialitate ecuația de criterii de similitudine care
corespunde cazului studiat. Pentru fiecare ecuație, corespunzătoare unui anumit
caz de convecție, se precizează care este semnificația lungimii (dimensiunii
caracteristice l din expresiile criteriior de similitudine și temperatura sau
temperaturile la care trebuie determinate proprietățile fizice ale fluidului
utilizându-se următorul cod de indici: f – temperatura fluidului, p – temperatura
peretelui, m – temperatura medie dintre fluid și perete.
❖Se determină din tabele sau diagrame proprietățile fizice ale fluidului la
temperaturile indicate la fiecare ecuație.
❖Se calculează valorile numerice ale criteriilor de similitudine care intră în
ecuația aleasă.
❖Se calculează valoarea criteriului Nusselt din ecuația aleasă
❖Se calculează valoarea coeficientului de convecție α:

❖Se calculează fluxul de căldură transmis prin convecție cu ajutorul legii lui Newton:

Suprafețe plane Suprafețe cilindrice cu diametrul d

 Exemplu
O conductă cu lungimea L=25 m care transportă abur, are diametrul exterior d = 584 mm și este montată
orizontal într-o hală în care aerul are temperatura tf = 25 oC și presiunea pf = 1 bar. Temperatura peretelui
conductei este tp = 45 oC. Să se calculeze fluxul de căldură cedat către aer.
Cazul de convecţie: convecţie liberă în spaţiu nelimitat.
Nu m = C (Gr  Pr )m
n
Ecuaţia criterială: GrPr C n
0…10-3 0,5 0
lungimea caracteristică este diametrul exterior al
10-3…500 1,18 1/8
conductei( l = d ), temperatura la care se determină
proprietăţile fizice este temperatura medie dintre 500…210 7 0,54 1/4
peretele conductei şi aer, iar constanta C şi exponentul n 2107…1013 0,135 1/3
au valorile din tabel.
Proprietățile fizice ale fluidului la temperatura medie: t m = 0,5(t p + t f ) = 35 oC
1 1 pf 10 5
b= = = 3,247  10 −3 K-1 r= = = 1,131 kg/m3
Tm 308 RTm 287  308
l = 0,027 W/mK l 0,027
a= = = 23,75  10 −6 m2/s
c p = 1005 J/kgK
c p r 1005  1,131
 18,83  10 −6
 = 18,83  10 −6 Pas n= = = 16,65  10 −6 m2/s
r 1,131
Criteriile de similitudine:
bgl 3 t 3,247  10 −3  9,81  0,584 3  20 n 16,65  10 −6
Gr = = = 4,577  10 8 Pr = = = 0,701 GrPr = 3,209108
n 2
(
16,65  10 − 6 2
) a 23,75  10 −6

( )
1 1
Nu m = 0,135(Gr  Pr ) = 0,135 3,209  10 8
3
m
3 = 92,42

Coeficientul de convecție: l 0,027 2

a = Nu m = 92,42 = 4,273 W/m K
l 0,584

Fluxul de căldură: ql = da (t p − t f ) =   0,584  4,273  (45 − 25) = 156,8 W/m Q = ql L = 156,8  25 = 3920 W
 O conductă cu lungimea L=25 m care transportă apă fierbinte cu temperatura tf1= 90 oC, are diametrul exterior
de = 200 mm și grosimea peretelui δ1= 5 mm fiind izolată cu un strat de material având grosimea δ2= 50 mm.
Conducta este montată orizontal într-o hală în care aerul are temperatura tf2 = 25 oC și presiunea pf2 = 1 bar.
Coeficientul de convecție de la apă la peretele interior al conductei este α1= 4000 W/m2K, coeficientul de
conductivitate al conductei este λ1 = 50 W/mK iar cel al izolației λ2 = 0,08 W/mK. Să se calculeze fluxul de
căldură cedat către aer.
Cazul de convecţie: convecţie liberă în spaţiu nelimitat.
Nu m = C (Gr  Pr )m
n
Ecuaţia criterială:
lungimea caracteristică este diametrul exterior al izolației (d3),
temperatura la care se determină proprietăţile fizice este temperatura
medie dintre izolație şi aer, iar constanta C şi exponentul n au valorile din
tabelul anterior.
Dimensiunile geometrice sunt: d1= 190 mm; d2= 200 mm; d3=300 mm
Temperatura t3 fiind necunoscută se presupune inițial t3= 45 oC
Proprietățile fizice ale fluidului la temperatura medie: t m = 0,5(t p + t f ) = 35 oC
1 1 pf 10 5
b= = = 3,247  10 −3 K-1 r= = = 1,131 kg/m3
Tm 308 RTm 287  308
l = 0,027 W/mK l 0,027
a= = = 23,75  10 −6 m2/s
c p = 1005 J/kgK
c p r 1005  1,131
 18,83  10 −6
 = 18,83  10 −6 Pas n= = = 16,65  10 −6 m2/s
r 1,131
Criteriile de similitudine:
𝛽𝑔𝑙 3 Δ𝑡 3,247 ⋅ 10−3 ⋅ 9,81 ⋅ 0, 33 ⋅ 20 n 16,65  10 −6 Ra = GrPr = 4,322107
Gr = = = 6,195 ⋅ 107 Pr = = = 0,701
𝜈2 16,65 ⋅ 10−6 2 a 23,75  10 −6 C = 0,135; n = 1/3

0,333
Nu𝑚 = 0,135 ∙ 𝑅𝑎𝑚 = 0,135 ∙ 4,322 ∙ 107 0,333
= 47,38
 𝜆 0,027
Coeficientul de convecție: 𝛼2 = Nu𝑚 = 47,38 = 4,29 W/m2K
𝑙 0,3
Fluxul de căldură:

1 1 𝑑2 1 𝑑3 1 1 1 0,2 1 0,3 1
𝑅= + ln + ln + = + ln + ln + =1,055 mK/W
𝜋𝑑1 𝛼1 2𝜋λ1 𝑑1 2𝜋λ2 𝑑2 𝜋𝑑3 𝛼2 𝜋 ∙ 0,19 ∙ 4000 2𝜋 ∙ 50 0,19 2𝜋0,08 0,2 𝜋 ∙ 0,3 ∙ 4,29

𝑡𝑓1 − 𝑡𝑓2 90 − 25
𝑞𝑙 = = = 61,6 W/m
𝑅 1,055

Verificarea temperaturii pe suprafața izolației:

1 1
𝑡𝑠3 = 𝑡𝑓2 + 𝑞𝑙 = 25 + 61,6 ∙ = 40,3 ℃
𝜋𝑑3 𝛼2 𝜋 ∙ 0,3 ∙ 4,29

Se repetă calculele plecând de la aceasta valoare a temperaturii suprafaței izolației:

Se obțin următoarele rezultate:

Iterația 1
tm = 32,6 oC; Num = 43,83; α2 = 3,94 W/m2K; ql = 60,4 W/m ; ts3 = 41,3 oC

Iterația 2
tm = 33,1 oC; Num = 44,67; α2 = 4,02 W/m2K; ql = 60,7 W/m ; ts3 = 41,0 oC

Iterația 3
tm = 33 oC; Num = 44,47; α2 = 4,00 W/m2K; ql = 60,6 W/m ; ts3 = 41,1 oC

Fluxul total de căldură

𝑄ሶ = 𝑞𝑙 𝐿 = 60,6 ⋅ 25 = 1515 W
CONVECȚIA
convecția forțată
 Tabloul convecției

Cauza Spațiul care stă la

Cracterul mișcării
Tipul convecției mișcării dispoziția mișcării
fluidului
fluidului fluidului
Convecție În spațiu limitat Laminar
liberă
(naturală) În spațiu nelimitat Turbulent
Laminar
Fără schimbarea stării În spațiu limitat (la
de ageregare interiorul țevilor sau Tranzitoriu
(monofazică) Convecție canalelor
Turbulent
forțată
Peste țevi/corpuri
În spațiu nelimitat (la singulare
exteriorul corpurilor)
Peste fascicule de țevi
 Etapele de calcul ale coeficientului de convecție
❖Se încadrează convecția într-unul din cazurile cunoscute
❖Se alege din literatura de specialitate ecuația de criterii de similitudine care
corespunde cazului studiat. Pentru fiecare ecuație, corespunzătoare unui anumit
caz de convecție, se precizează care este semnificația lungimii (dimensiunii
caracteristice l din expresiile criteriior de similitudine și temperatura sau
temperaturile la care trebuie determinate proprietățile fizice ale fluidului
utilizându-se următorul cod de indici: f – temperatura fluidului, p – temperatura
peretelui, m – temperatura medie dintre fluid și perete.
❖Se determină din tabele sau diagrame proprietățile fizice ale fluidului la
temperaturile indicate la fiecare ecuație.
❖Se calculează valorile numerice ale criteriilor de similitudine care intră în
ecuația aleasă.
❖Se calculează valoarea criteriului Nusselt din ecuația aleasă
❖Se calculează valoarea coeficientului de convecție α:

❖Se calculează fluxul de căldură transmis prin convecție cu ajutorul legii lui Newton:

Suprafețe plane Suprafețe cilindrice cu diametrul d

 Cazuri de convecție forțată monofazică interioară
dimensiunea caracteristică: Diametrul hidraulic echivalent
A= Aria secțiunii libere, de curgere;
Relația de definiție: P = Perimetrul udat de fluid.
A P A P

P
A
A

A P

Diametrul echivalent este dimensiunea caracteristică care apare în criteriul

Reynolds, oricare ar fi forma secțiunii canalului prin care curge fluidul.
 Ecuațiile uzuale pentru calculul convecției forțate

- Regim laminar : Ref < 2200

0, 25
 Prf
0,1 

Nu f = 0,17  Re f  Prf  Grf
0, 33 0, 43 
 Pr 
 p 
- Regim tranzitoriu : 2200 < Ref < 104

0, 25
 Prf
0, 43 

Nu f = Ko  Prf  
 Pr 
 p 

Ref ·10-3 2,2 2,3 2,5 3,0 3,5 4 5 6 7 8 9 10

Ko 2,2 3,6 4,9 7,5 10 12,2 16,5 20 24 27 30 33

- Regim turbulent : Ref > 104

0, 25
 Prf 
Nu f = 0,021  Re  Pr
0 ,8 0, 43
 
f f  Pr 
 p 
 Cazuri de convecție forțată monofazică exterioară

Fascicul paralel
l=d

Cilindru singular

Fascicul decalat
(eșicher)
l=L
Placă plană

Lungimea caracteristică: l = d
Relațiile lui Miheev pentru fascicule Criteriul Reynolds se construiește
cu viteza maximă dintre țevile
Dacă Ref < 103 fasciculului

Dacă Ref > 103 fascicule paralele

fascicule decalate
Viteza maximă în cazul unui fascicul paralel
 Viteza maximă în cazul unui fascicul decalat

Ecuația de continuitate:

Dacă

Dacă
CONVECȚIA
Fenomenul convecției
 Fenomenul convecției

• Ecuația de continuitate
• Ecuațiile de mișare Navier-Stokes
• Ecuația conservării energiei
Descriere matematică
• Ecuația termică de stare
• Ecuațiile calorice de stare
• Relații de dependență între
proprietălile fizice și temperatură
• Modele de turbulență

• Stabilirea ecuației câmpului de temperatură și a expresiei fluxului

de căldură nu se poate face pe cale analitică
• Calculul convecției nu se poate face decât pe baza datelor
experimentale, utilizînd teoria similitudinii.
 Factorii de care depinde convecția
Cauza apariţiei mişcării fluidului. Mişcarea fluidului care se află în contact cu suprafaţa corpului solid
poate fi provocată de :
- o diferenţă de presiune existentă între diferitele regiuni ale masei de fluid, determinată de
diferenţa de temperatură dintre ele; mişcarea care apare sub acţiunea acestei cauze se numeşte liberă;
- o acţiune mecanică exterioară, în care caz mişcarea fluidului se numeşte forţată; această
mişcare poate fi realizată cu ajutorul unor pompe, compresoare sau ventilatoare.
Regimul de curgere a fluidului. Modul de desfăşurare a procesului de convecţie va fi diferit, după cum
regimul de curgere a fluidului va fi laminar sau turbulent. Datorită faptului că în regim laminar de
curgere a fluidului, straturile de fluid se deplasează paralel, transmiterea căldurii se face în principal
prin conducţie în masa de fluid. Spre deosebire de regimul laminar, în regim turbulent, mişcarea
particu-lelor de fluid este dezordonată, iar transmiterea căldurii prin fluid are loc prin amestecarea
straturilor acestuia.
Natura fluidului. Acest factor intervine în fenomenul convecţiei, prin proprietăţile fizice ale
fluidului, cele mai importante fiind următoarele: conductivitatea termică λ [W/mK], căldura
specifică la presiune constantă cp [J/kgK], densitatea ρ [kg/m3], difuzivitatea termică a [m2/s],
viscozitatea dinamică η [Pa s] şi viscozitatea cinematică ν [m2/s].
Spațiul care stă la dispoziția mișcării. Modul de desfăşurare a schimbului de căldură prin convecţie
depinde şi de mărimea spaţiului în care se găseşte fluidul. Procesul de convecţie se desfăşoară
diferit, după cum fluidul se mişcă într-un spaţiu limitat sau practic nelimitat.

Forma şi dimensiunea suprafeţei de contact reprezintă de asemenea un factor principal care

influenţează procesul de convecţie (de exemplu peretele poate fi plan, cilindric, sferic, iar
suprafaţa poate fi netedă, rugoasă, cu nervuri etc).
 Legea lui Newton

Expresia matematică a fluxului de căldură schimbat prin convecţie între fluid

şi suprafaţa corpului solid a fost propusă de Newton:

[W]

Fluxul de căldură schimbat prin convecţie depinde de diferenţa de temperatură

între fluid şi suprafaţa corpului solid, de mărimea suprafeţei de contact şi de
condiţiile specifice în care are loc schimbul de căldură prin convecţie, luate în
consideraţie prin coeficientul de convecţie.

Coeficientul de convecție α reprezintă cantitatea de căldură transmisă prin

convecţie în unitatea de timp, prin unitatea de suprafaţă, pentru o diferenţă de
temperatură de un grad, între fluid şi suprafaţa peretelui solid. Studiul procesului
de convecţie are ca obiectiv principal determinarea valorii coeficientului de
convecţie care ţine seama de toţi factorii care influenţează acest proces.