Seminar Teorema impulsului

noiembrie 2020

As. Ștefan Simionescu

Problema 1
O condută de diametru 𝑑1 = 600 mm este
conectată cu o altă conductă de d1 d2
diametru 𝑑2 = 300 mm printr-un tub
convergent (Figura 1). Pentru un debit de
ulei 𝑄 = 0,9 m3/s, de densitate 𝜌𝑢𝑙𝑒𝑖 = 850
kg/m3, având presiunea 𝑝1 = 274 kPa în Fig. 1. Conductă cu tub convergent de racordare
secțiunea 1, care este forța exercitată de
către lichid asupra tubului convergent? Se consideră ipoteza fluidului ideal.

Soluție
𝐹𝑙
Se alege sistemul de referință și d1
se construiește volumul de control 𝑄 v2 d2
𝐹𝑝1 v1 𝐹𝑝2
(Figura 2), delimitat de suprafețele
𝑆1 , 𝑆2 , 𝑆𝑙 : 𝑦 2
𝐹𝑔
𝑥 1
𝑆 = 𝑆1 ∪ 𝑆𝑙 ∪ 𝑆2 .
Fig. 2. Volumul de control și forțele care acționează aspura acestuia
Se scrie teorema impulsului pentru
tubul de curent:

𝜌𝑄(v v1 ) = ⃗⃗⃗
⃗⃗⃗⃗2 − ⃗⃗⃗ 𝐹𝑔 + ⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑝1 + ⃗⃗⃗
𝐹𝑙 + ⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑝2 (1)

în care ⃗⃗⃗
𝐹𝑔 – forța de greutate a fluidului din volumul de control; ⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑝1 , ⃗⃗⃗
𝐹𝑙 , ⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑝2 – forțele de presiune exercitate
din exterior asupra volumului de control.

𝑂𝑏𝑠. Dacă nu este specificat altfel, pentru problemele de acest tip, forța de greutate a fluidului din volumul
de control se poate neglija: 𝐹𝑔 = 0.

Se exprimă forța 𝐹 exercitată de către fluid asupra peretelui (reacțiunea):

⃗⃗⃗𝑙 .
𝐹 = −𝐹 (2)
Prin urmare, relația (1) se poate scrie:

𝐹 = 𝜌𝑄(v v2 ) + ⃗⃗⃗⃗⃗
⃗⃗⃗1 − ⃗⃗⃗⃗ 𝐹𝑝1 + ⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑝2 . (3)

Se descompune după cele două direcții și rezultă relațiile scalare:

𝐹𝑥 = 𝜌𝑄(v1 − v2 ) + 𝐹𝑝1 − 𝐹𝑝2

{ (4)
𝐹𝑦 = 0
Din ecuația de continuitate se exprimă vitezele medii:
𝑄
v1 = = 3,183 m⁄s ;
𝐴1
 𝑄
v2 = = 12,732 m⁄s.
𝐴2
Se scrie relația lui Bernoulli pentru curgerea în regim permanent a unui fluid ideal prin tubul
convergent, între secțiunile 1 și 2:

v12 𝑝1 v22 𝑝2
+ + 𝑧1 = + + 𝑧2 , (5)
2𝑔 𝜌𝑔 2𝑔 𝜌𝑔
de unde se poate deduce o relație pentru valoarea necunoscută a presiunii:
𝜌
𝑝2 = 𝑝1 − (v22 − v12 ). (6)
2
Valoarea calculată a presiunii este 𝑝2 = 209 412 Pa.

Se calculează forțele de presiune pentru secțiunile 1 și 2:

𝐹𝑝1 = 𝑝1 ∙ 𝐴1 = 77754 N;
𝐹𝑝2 = 𝑝2 ∙ 𝐴2 = 14873 N.
Se introduc valorile calculate în sistemul de ecuații scalare (4):

𝐹𝑥 = 𝜌𝑄(v1 − v2 ) + 𝐹𝑝1 − 𝐹𝑝2 = 55576 N

{
𝐹𝑦 = 0
Se obține astfel modulul (intensitatea) forței exercitate de către fluid asupra tubului convergent, 𝐹 =
𝐹𝑥 = 55 576 N. Aceasta acționează în direcția axei 𝑂𝑥.

Problema 2
Fie o conductă verticală dreaptă de secțiune circulară
cu 𝑑 = 10 cm, cu un cot în unghi drept (Figura 3). 𝑑
Conducta este traversată de un debit masic de apă 𝑄𝑚
= 25 kg/s, care deversează în atmosferă. Diferența de
ℎ
cotă între centrele de masă ale secțiunilor de intrare și
ieșire este ℎ = 35 cm. Neglijând greutatea lichidului și a
conductei și considerând fluidul ideal, să se calculeze: 𝑄
a) presiunea manometrică în secțiunea de intrare;
b) forța necesară pentru a ține fix cotul.
Fig. 3. Conducta circulară cu cot la 90°

Soluție
Se alege sistemul de referință și se construiește volumul de control (Figura 4), delimitat de suprafețele
𝑆1 , 𝑆2 și 𝑆𝑙 :

𝑆 = 𝑆1 ∪ 𝑆2 ∪ 𝑆𝑙 .
Debitul volumic de apă care traversează conducta:
𝑄𝑚
𝑄= = 0,025 m3 ⁄s.
𝜌
Viteza medie a apei în conductă este 𝐹𝑝2
4𝑄 2
v1 = v2 = v = = 3,18 m⁄s. v2
𝜋𝑑 2
Se scrie relația lui Bernoulli pentru curgerea în 𝑦
regim permanent a unui fluid ideal prin conductă, între 𝑥
secțiunile 1 și 2:
1
v12 𝑝1 v22 𝑝2 𝑄
+ + 𝑧1 = + + 𝑧2 . (7)
2𝑔 𝜌𝑔 2𝑔 𝜌𝑔 𝐹𝑝1 v1
𝐹𝑙
Fig. 4. Volumul de control și forțele care acționează aspura
Ținându-se cont că v1 = v2 = v, 𝑧1 − 𝑧2 = ℎ, acestuia
𝑝2 = 𝑝𝑎𝑡𝑚 , ecuația (7) devine

𝑝1 = 𝜌𝑔ℎ, (8)
iar ca valoare 𝑝1 = 3433,5 Pa. Forța de presiune 𝐹𝑝1 = 𝑝1 ∙ 𝐴1 = 26,96 N.

Se scrie teorema impulsului pentru tubul de curent, neglijând greutatea fluidului din volumul de
control:

𝜌𝑄(v v1 ) = ⃗⃗⃗⃗⃗
⃗⃗⃗⃗2 − ⃗⃗⃗ 𝐹𝑝1 + ⃗⃗⃗
𝐹𝑙 + ⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑝2 . (9)

În raport cu sistemul de referință 𝑥𝑂𝑦 rezultă:

𝑂𝑥: 𝜌𝑄(0 − v1 ) = 𝐹𝑝1 + 𝐹𝑙𝑥
{ (10)
𝑂𝑦: 𝜌𝑄(v2 − 0) = −𝐹𝑝2 + 𝐹𝑙𝑦 .
Cum conducta deversează în atmosferă, 𝑝2 = 𝑝𝑎𝑡𝑚 , deci 𝐹𝑝2 = 0. Din relația (10) se deduce:

𝐹𝑙𝑥 = −𝜌𝑄v − 𝐹𝑝1 = −106,5 N

{𝐹 = 𝜌𝑄v = 79,5 N.
𝑙𝑦

Modulul (intensitatea) forței necesare pentru a ține cotul pe loc:

𝐹𝑙 = √𝐹𝑙2𝑥 + 𝐹𝑙2𝑦 , (11)

iar ca valoare aceasta este 𝐹𝑙 = 132,9 N.

Forța 𝐹𝑙 este dirijată cu unghiul 𝜃−𝑥 (în raport cu axa 𝑥 negativă):

𝐹𝑙𝑦
𝑡𝑔 𝜃 = = −0,746 , de unde rezultă 𝜃−𝑥 = −𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 (0,746) = − 36°45’ ,
𝐹𝑙𝑥
sau 𝜃𝑥 = 143°55’ în raport cu axa 𝑥 pozitivă.
 Problema 3
Un jet de apă cu diametrul 𝑑 = 5 cm și debitul 𝑄 = 3600
l/min lovește perpendicular un perete vertical (Figura 5).
Să se calculeze forța exercitată de lichid asupra peretelui.

Soluție
Problema se poate rezolva aplicându-se ipoteze
simplificatoare: 𝑑
- lichidul se consideră ideal;
- se neglijează greutatea lichidului din volumul de control;
- jetul axial-simetric se reduce la unul bidimensional;
- viteza jetului incident se consideră egală cu cea a jetului
la perete (v1 = v2 = v3 = v).
Fig. 5. Jet de apă impactant

𝐹𝑝2
v2
2 Se alege sistemul de referință și se construiește
volumul de control (Figura 6), delimitat de suprafețele
𝑆1 , 𝑆2 , 𝑆𝑙 :
𝐹𝑝1 v1 𝐹𝑙
𝑆 = 𝑆1 ∪ 𝑆2 ∪ 𝑆𝑙 .
1 Cu 𝑆𝑙 s-a notat suprafața de impact a jetului cu
peretele solid. Suprafața de separație dintre lichidul din
jet și mediul înconjurător (frontiera jetului), având
𝑦
formă neregulată, nu este afectată de forțe exterioare
și de aceea nu a fost notată.
𝑥
Fig. 6. Volumul de control și forțele care acționează
asupra acestuia

Cunoscând debitul de apă din jet și secțiunea acestuia, se poate calcula viteza jetului: 𝑄 = 3600 l/min
= 60 ∙ 10-3 m3/s; v = 30,55 m/s.

Se scrie teorema impulsului pentru tubul de curent:

𝜌𝑄(v v1 ) = ⃗⃗⃗⃗⃗
⃗⃗⃗⃗2 − ⃗⃗⃗ 𝐹𝑝1 + ⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑝2 + ⃗⃗⃗
𝐹𝑙 . (12)

Se descompune după cele 2 direcții, 𝑥 și 𝑦:

𝜌𝑄(0 − v1 ) = 𝐹𝑝1 + 𝐹𝑙𝑥 𝐹𝑙𝑥 = −𝜌𝑄v1
{ ⟹ {𝐹 = 0 (13)
𝐹𝑙𝑦 = 0 𝑙𝑦

Forța exercitată de lichid asupra peretelui este egală și de sens contrar cu forța 𝐹𝑙 :

⃗⃗⃗𝑙 ,
𝐹 = −𝐹 (14)
iar modulul acesteia este 𝐹𝑥 = 𝜌𝑄v1 = 1833 N.
 Probleme propuse
Problema 4
𝑄 𝑑1 𝑑2
O conductă circulară orizontală de diametru
𝑑1 = 120 mm suferă o îngustare bruscă de
secțiune (Figura 7). Diametrul secțiunii
îngustate este 𝑑2 = 50 mm, iar în aval de
îngustare se măsoară viteza medie a fluidului Fig. 7. Schița conductei cu îngustare bruscă de secțiune

v2 = 12 m/s și presiunea relativă 𝑝2 = 1,8 bar.

Cunoscând densitatea fluidului, 𝜌 = 1025 kg/m3 (apă de mare) și considerând fluidul ideal, să se calculeze:
a) debitul și viteza medie a fluidului în secțiunea 1, v1 ;
b) presiunea manometrică în amonte de îngustare, p1;
c) forța exercitată de fluid asupra conductei, în zona îngustării (modul, unghi față de orizontală și sens).

Problema 5
Un cot divergent la unghi de 90°, de diametru 𝑑1 = 150
mm în secțiunea 𝑆1 și 𝑑2 = 300 mm în secțiunea 𝑆2
(Figura 8) este traversat de un debit 𝑄 = 2000 m3/h de 𝑆2
apă, având presiunea în secțiunea amonte 𝑝1 = 180 kPa.
Fiind dată diferența de cotă între centrele de masă ale ℎ
secțiunilor 𝑆1 și 𝑆2 , ℎ = 2 m și considerându-se fluidul
ideal, se cere:
a) forța de presiune a fluidului în secțiunea 2, 𝐹𝑝2 ;
b) forța exercitată de fluid asupra conductei (modul, 𝑆1
unghi față de orizontală și sens).

Fig. 8. Cot la 90° divergent