DINAMICA FLUIDELOR

Vom considera fluidul ca un mediu continuu, deci vom presupune ca orice volum
elementar dV de fluid contine un numar foarte mare de particule, dimensiunile elementului
de volum fiind foarte mari in raport cu distantele dintre particule care compun fluidul.
Deplasarea unei mase de fluid constituie un curent de fluid. Aceasta se poate
determina cand se cunoaste, in fiecare moment si in fiecare punct al curentului, valorile
urmatorilor parametri: viteza v, densitatea si presiunea p.
Intr-o curgere stationara, traiectoria deschisa de un punct din masa fluidului, in cursul
miscarii sale, constituie o linie de curent. Vectorul viteza intr-un punct este deci tangent la
linia de curent care trece prin acel punct. Liniile de curent alcatuiesc o familie de linii de
camp pentru campul de viteze. Ansamblul liniilor de curent care trec prin punctele unei
curbe inchise constituie un tub de curent.
Curgerea unui lichid printr-o conducta prezinta doua tipuri limita de regimuri de
curgere. In cazul curgerii laminare, elementele de volum de fluid se misca regulat si
paralel. Curgerea laminara poate fi potentiala sau turbionara, dar in acest caz, turbionele
sunt dispuse regulat fata de directia generala de curgere. In cazul curgerii turbulente,
turbioanele sunt dispuse dezordonat fata de directia genarala de curgere si liniile de curent
sunt asezate neregulat unele fata de celalalte.
Cantitatea de fluid care strabate in unitatea de timp o anumita arie constituie fluxul
de fluid sau debitul de fluid prin acea arie. e deosebesc un debit de volum, respectiv un
debit de masa, dupa cum cantitatea de fluid se e!prima in volum, respectiv in masa. Daca
QV este debitul de volum, Qm debitul de masa si densitatea fluidului, se pote scrie:

v m
Q Q "#$
Din fig. I rezulta, evident, ca debitul de volum al unui
fluid printr-un element de arie d dintr-o suprafata
este egal cu volumul fluidului continut intr-un cilindru
drept cu baza d si cu inaltimea numeric egala cu
viteza v, deci
V m
Q
dt
dV
dt
dV
dt
dm
Q

"%$
Daca generatoarele cilindrului nu sunt paralele cu v, debitul volumic se mai poate scrie sub
forma produsului scalar
v dS
dt
dx
dS dQ
V
"%&$
fig. I
aria d capatand un caracter vectorial vectorul respectiv fiind purtat pe normala la
elemental S d

in sensul pozitiv. Debitul de volum prin elementul S d

este deci
S d v dQ
V

"%'$
a consideram un tub de curent a carui sectiune sa aiba o arie destul de mica incat
in diferitele puncte ale ariei viteza sa aiba aceeasi valoare. Viteza in diferitele puncte ale
liniilor de curent fiind tangenta la aceste linii, fluidul nu poate parasi tubul de curent si, deci,
in cazul unui fluid incompresibil, debitul de volum este acelasi, oricare ar fi sectiunea
tubului de curent. Din "%&$ rezulta
"($
)elatia "($ reprezinta ecuatia de continuitate in cazul fluidului incompresibil.
*cua+ia de continuitate e!prim, legea conserv,rii masei de fluid. Conform acestui
principiu, cantitatea de fluid care intr, minus cea care iese, -n unitatea de timp, dintr-un
volum elementar de fluid este egal, cu varia+ia masei de fluid din elementul de fluid.
.asa totala de fluid care iese pe secunda din suprafata este

dS v Q
m

sau S v Q
m
"/$
integrala fiind intinsa asupra intregii suprafete.
a consider,m un volum V din fluid, limitat de suprafa+a -nchis, S. Vom discuta cazul
general al fluidului compresibil
$ "p
-n curgere nesta+ionar, $ , " , , t r f p v

.
0entru elementul de volum
dz dy dx dV
se scrie diferen+a dintre masa de fluid care intr,
1i care iese, -n unitatea de timp:
- pe direc+ia 2! intr,, -n unitate de timp, masa de fluid
( ) dz dy v dz dy v
x x

- 1i iese masa de fluid
( ) ( ) dz dy dx
x
v
v dz dy v
x
x dx x
1
]
1

+
+
$ "

Varia+ia masei de fluid pe direc+ia 2! va fi: dz dy dx
x
v
x

$ "
3n calcul analog ne permite s, scriem varia+ia masei de fluid pe direc+ia 24 1i 24:
vdS= const.
dz dy dx
y
v
y

$ "
1i dz dy dx
z
v
z

$ "
uma varia+iilor ob+inute pe cele trei direc+ii trebuie s, fie egal, cu varia+ia masei
t
m

din volumul elementar de fluid, -n unitatea de timp:

5
$ "
$ "
$ "

t z
v
y
v
x
v
z
y
x

"6$
Care reprezint, ecuaia de continuitate valabil pentru fluide compresibile n curgere
nestaionar.
ub form, vectorial, ecuatia "6$ devine:
( ) 5
t
+

v div

"6&$
In cazul unui fluid incompresibil
const
, rela+ia "6&$ devine
5 v div

"('$
a introducem marimea
v j

"7$
numita densitate de flux. *cuatia de continuitate se pote scrie si
5
t
+

j div

"8$
.ai putem da inca o forma ecuatiei de continuitate folosind relatia
( ) grad v div v v v + +

obtinem
5
t
+ +

grad v v div

2bsevam ca ecuatia de continuitate este o relatie pur matematica9 cu a:utorul ei
poate fi determinat flu!ul "debitul$ de fluid printr-o suprafata, deci viteza fluidului. *a nu
face, insa, sa intervina, sub nici o forma "forte, presiuni$ cauzele care produc miscarea
fluidului.

dV
t
dV
t t
m

dz dy dx
z
v
y
v
x
v
dz dy dx
z
v
dz dy dx
y
v
dz dy dx
x
v
z
y
x
z
y
x
1
]
1

$ "
$ "
$ "
$ "
$ "
$ "

2 alt, form, a ecua+iei de continuitate poate fi

dedus, consider;nd un fluid care se deplaseaz,
printr-o conduct cu sec+iunea variabil,.
Conform ecua+iei de continuitate rezult, c, prin
fiecare sec+iune a conductei trece, -n unitatea de
timp, aceea1i mas, de fluid
# < m m
Q Q , sau -n
conformitate cu rela+ia "/$
# # # < < <
S v S v "=$
Lichidele fiind practic incompresibile, se ob+ine
# # < <
S v S v "=&$
ECUAIA LUI EULER
0roblema fundamental, a dinmicii fluidelor o constituie determinarea cmpului de
viteze 1i a cmpului de presiuni pentru un fluid aflat -n mi1care.
0e langa ecuatia de continuitate se mai poate obtine o relatie intre care
caracterizeaza un fluid in miscare. >ie V un volum de fluid, limitat de o suprafata S. >luidul
-ncon:ur,tor e!ercit, asupra acestui element o for de suprafa+, data de rela+ia:
dV p dz dy dx p ! d
S

Asupra elentului de volum se e!ercit, 1i o for volumic a c,rei valoare raportat, la

unitatea de mas, este
f

. >or+a de volum ce ac+ioneaz, asupra elementului de volum

infinitezimal dV va fi :
dz dy dx f dm f ! d
v


>or+a rezultant, are e!presia :
( ) dz dy dx f p ! d ! d ! d
V S

+ + "<5$
Aceast, for+, nu mai este nul, ca -n cazul fluidelor aflate -n repaus. Ca urmare, ea
determina o mi"care accelerat# a fluidului. Aplic;nd principiul al doilea al dinamicii :
dz dy dx
dt
v d
dm a ! d

?nlocuind -n rela+ia "<5$, pentru un element de volum arbitrar ales, se ob+ine:
f p
dt
v d

<
"<<$
)ela+ia "<<$ reprezint, ecuaia de micare a lui Euler, pentru un fluid perfect, scris, sub
form, vectorial,. *a este echivalent, cu un sistem de trei ecua+ii diferen+iale scalare.
0entru scrierea lor trebuie s, se remarce c, -n cazul curgerii nesta+ionare avem
$ , , , " t z y x v v

1i accelera+ia total, va fi o func+ie de timp 1i de coordonate, adic,:

( ) v v
t
v
dt
v d
v
z
v
y
v
x
v
t
v
z
v
v
y
v
v
x
v
v
t
v
t
z
z
v
t
y
y
v
t
x
x
v
t
v
dt
v d
z y x z y x

,
_

"<#$
@ermenul
t
v

poart, numele de accelera+ie total, iar termenul

( ) ( ) v grad v v v


reprezint, accelera+ia convectiv, 1i corespunde varia+iei vitezei pe direc+ia r d

, pe care se
deplaseaz, masa de fluid.
*cu+ia "<<$ se poate rescrie sub forma:
( ) f p v v
t
v

+ +

<
"<%$
)elatia "<%$ este ecuatia fundamenata a mecanicii fluidelor si se numeste ecuatia lui
Euler.
0roiec+ia ecua+iei vectoriale pe cele trei a!e de coordonate ale sistemului cartezian 2!4z
ne permite ob+inerea ecua+iilor analitice de mi1care a fluidului perfect:

'

z
z
z
z
y
z
x
z
y
y
z
y
y
y
x
y
x
x
z
x
y
x
x
x
f
z
p
z
v
v
y
v
v
x
v
v
t
v
f
y
p
z
v
v
y
v
v
x
v
v
t
v
f
x
p
z
v
v
y
v
v
x
v
v
t
v

<
<
<
"<($
?mpreun, cu ecua+ia de continuitate 5 $ " +

v div
t

1i condi+iile ini+iale determin,

complet c;mpul de viteze $ , " t r v v

1i c;mpul de presiuni $ , " t r p p

a unui fluid
perfect -n mi1care.
Dac, fluidul este compresibil este necesar, -nc, o rela+ie termodinamic, pentru densitate
de forma
$ "p
.
ECUAIA LUI BERNOULLI
*cua+ia lui *uler se poate aplica 1i -n cazul mi1c,rii unui fluid ideal 1i incompresibil ce
circul, printr-un tub de curent "sau conduct,$, -n condi+iile -n care singura for+, ce
ac+ioneaz, asupra lui este dat, de c;mpul gravita+ional.
Asupra volumului elementar de fluid de
mas, dm ac+ioneaz, for+a de volum :
dm g $ d

,
adic, for+a masic, :
g
dm
$ d
f

"</$
Deoarece
g

are componentele
g g g g
z y x
, 5 , 5
, -nlocuind "</$ -n ecua+ia lui *uler
"<#$, se vor ob+ine componentele:

'

dz g
z
p
dt
v d
dy
y
p
dt
v d
dx
x
p
dt
v d
z
y
x
A
<
A
<
A
<

?nsum;nd membru cu membru rezult,:

dz g dz
z
p
dy
y
p
dx
x
p
dt
dz
dv
dt
dy
dv
dt
dx
dv
z y x

,
_

+ +

<
dz g dp dv v dv v dv v
z z y y x x
+ +

<
"<6$
Deoarece se cunoa1te c,
# # # #
z y x
v v v v + + , prin diferen+iere se ob+ine
( ) ( )
z z y y x x
dv v dv v dv v v d + + #
#
astfel -nc;t rela+ia "<6$ devine
dz g dp v d

<
$ "
#
<
#
"<7$
Admi+;nd c, fluidul este incompresibil "
const
$ 1i pentru un loc fi!at
const g
, atunci
rela+ia "<7$ se rescrie:
5
#
<
#

,
_

+ + p gz v d
care conduce la rezultatul evident
const p p gz v + +
5
#
#
<
"<8$
)ela+ia e!prim, legea lui Bernoulli.
@ermenul
#
#
<
v are dimensiunea unei presiuni 1i se nume1te presiunea dinamic a
fluidului, termenul
gz
este presiunea hidrostatic, iar p se nume1te presiune static
iar
5
p
este valoarea presiunii -ntr-un punct -n care v B 5.
Astfel, legea lui Cernoulli se poate enun+a sub forma: %ntr-o curgere staionar a unui fluid
ideal "i incompresibil& aflat %n cmp gravitaional& suma dintre presiunea dinamic&
'idrostatic "i static rmne constant de-a lungul unei linii de curent.
Dac, -mp,r+im rela+ia "<8$ la densitate ob+inem:
const gz
p v
+ +
#
#
"<=$
Aceasta relatie se aplica in lungul unei linii de curent oarecare, iar in cazul unei curgeri fara
turbioane, valoarea constantei nu depinde de linia de curent respectiva. >iecare termen
reprezint, o energie:
#
#
v
este energia cinetic, a unit,+ii de mas,,

p
energia determinat,
de presiunea corespunz,toare unit,+ii de mas, 1i
gz
energia poten+ial, a unit,+ii de mas,.
*cua+ia lui Cernoilli e!prima legea conservarii energiei mecanice, in curgerea fluidului:
#
#
v
reprezinta energia cinetica a unitatii de volum,
gz
energia potentiala, iar p
presiunea corespunzatoare lucrului mecanic efectuat de catre forta care actioneaza asupra
unitatii de volum pentru a o deplasa printr-o sectiune a conductei parcurse de fluid.

Tub
manometric
Tub
Pitot
resiunea
s!a!ica se masoara cu un manometru alcatuit dintr-un tub vertical, in care lichidul
manometric este insusi lichidul care curge prin conducta. resiunea dinamica se masoara
cu un instrument numit tub (itot, alcatuit dintr-un tub indoit in unghi drept, una din ramuri
fiind introdusa in conducta, in calea fluidului "fig. II: a D tub manometric9 b D tub 0itot$, cu
deschiderea in sensul opus sensului de curgere. >luidul, care patrunde in tubul 0itot este
oprit brusc. 0resiunea masurata cu tubul manometric al tubului 0itot este deci
5
p
.
cazand din aceasta valoare presiunea p, masurata cu manometrul, se obtine presiunea
dinamica. Din relatia "<8$ rezulta ca, atunci cand viteza creste, presiunea dinamica
crescand, presiunea statica p scade. 0e de alta parte, din "=&$ rezulta ca, cu cat sectiunea
unei conducte scade cu atat viteza creste, deci ca presiunea statica creste, respectiv
scade, in acelasi timp cu sectiunea conductei. Acest fenomen este folosit intr-un instrument
de masura a vitezei fluidelor in conducte, numit tub Venturi. @ubul Venturi este alcatuit
dintr-un tub cu o sectiune # mai mica decat sectiunea < a conductei pe care este montat,
de care este legat prin doua portiuni in forma de trunchi de con. In dreptul celor ramuri ale
unui manometru in forma de U, care contine un lichid cu densitatea ) "fig. III$. Denivelarea
' a lichidului in cele doua ramuri ale manometrului da valoarea diferentei
g' p
<

de presiune statica intre cele doua sectiuni < si #. Aplicand ecuatia lui Cernoulli celor
doua sectiuni, obtinem
#
$ "
#
<
#
#
< # <
v v
g' p p p


fiind densitatea fluidului care curge prin conducta. Cum
# # < <
S v S v conform ecuatiei
de continuitate, rezulta
1
1
]
1

,
_

#
<
#
# <
#
<
$ " #
S
S
p p
v

"#5$
Debitul volumic al fluidului ce circul, prin conduct, va fi:
1
1
]
1

,
_

1
1
]
1

,
_

#
<
#
<
#
#
<
#
# <
# # #
<
#
<
$ " #
S
S
g'
S
S
S
p p
S v S Q
v

"#<$
ELEMEN"E DE DINAMICA FLUIDELOR REALE
>luidele reale sunt compresibile
$ "p
1i v;scoase. C;nd vitezele de curgere a
fluidelor sunt relativ mici, straturile alunec, unele peste altele iar curgerea se nume1te
laminar. La viteze mari de curgere a fludelor, apare o reparti+ie neomogen, a for+elor
interioare locale, straturile de fluid se amestec, -ntre ele 1i curgerea devine turbulent.
Caracteristicile principale ale unei curgeri turbulente sunt:
- liniile de curent dispar iar masa de fluid are o mi1care de agita+ie dezordonat,9
corespunz,tor c;mpul de viteze este
$ , , , " t z y x v v

- curgerea turbulent nu poate fi staionar, adic, 5

t
v

9 -ntr-un punct dat viteza v

1i
presiunea p caracteristice fluidului fluctueaz, in :urul unor valori medii, deci nu sunt
func+ii univoce
- for+a de frecare ce se e!ercit, asupra unui obiect introdus -ntr-un lichid v;scos aflat -n
curgere turbulent, nu mai este proporional cu vitea, ci cu puteri superioare ale
acesteia. 0entru a caracteriza regimurile de curgere laminar 1i turbulent s-a introdus
a1a numitul numr !e"nolds )e, definit de raportul:

v
)e
unde este dimensiunea liniar, a obstacolului sau a limitelor -ntre care are loc curgerea,

este densitatea fluidului, v viteza de curgere 1i

coeficientul de v;scozitate dinamic,.

2 valoare mic, a num,rului lui )e4nolds indic, preponderen+a for+elor de
v;scozitate -n timpul curgerii. Eum,rele )e4nolds mari arat, c, sunt predominante for+ele
de iner+ie ")e este propor+ional cu raportul dintre for+a de frecare dinamic, D datorat,
iner+iei fluidului accelerat D 1i for+a de frecare de v;scozitate$. @recerea de la un regim de
curgere la cel,lalt se face brusc 1i are loc atunci c;nd )e atinge o valoare critic
)ecriticB)ec. ?n calcule tehnice s-a convenit pentru conductele cilindrice de diametru d , ca
limita de tranzi+ie -ntre cele dou, regimuri de curgere s, fie:
#%#5 )e

c c
c
v d v d
3nde vc este viteza critic,. La curgeri pentru care
#%#5 )e
c
regimul este considerat laminar,
iar dac,
#%#5 )e
c
este turbulent.
CUR#EREA LAMINAR$ A FLUIDELOR REALE RIN CONDUC"E%
LE#EA &A#EN'OI(EUILLE
e consider, curgerea laminar, a unui fluid v;scos printr-o conduct, cilindric, de raz, * 1i
lungime L, dispus, orizontal.
0entru simplificare se presupune un
regim de curgere sta+ionar,
$ , , " z y x v v

-n care viteza de
curgere este independent, de timp 1i
dependent, doar de distan+a r a
diferitelor straturi fa+, de a!a
conductei.
e delimiteaz, un tub de curent de raz, r 1i lungime , coa!ial cu conducta. >luidul curge
datorit, diferen+ei de presiune de la capetele conductei.
>or+ele ce ac+ioneaz, asupra fluidului sunt for+e de presiune ce au rezultanta:
( )
#
# <
r p p ! "##$
Fi for+a de frecare pe suprafa+a lateral,, datorit, v;scozit,+ii:
dr
dv
r !
f
# "#%$
emnul "-$ apare deoarece
5
dr
dv
, viteza fluidului mis1or;ndu-se de la a!ul condutei c,tre
pere+i "unde poate fi considerat, nul,$. Curgerea fiind sta+ionar,, for+ele -1i fac echilibru,
deci:
( ) dr r
p p
dv
dr
dv
r r p p

#
#
# < #
# <


"#($
Care, prin integrare, ne conduce la rela+ia vitezei de curgere a fluidului -n func+ie de
distan+a r de la a!a conductei:
+ r
p p
v +

# # <
(
"#/$
>olosind condi+iile la limit,, 1i anume, pentru r = * viteza v = ,, se ob+ine:
# # <
(
*
p p
+

Valoarea constantei de integrare ne permite s, stabilim legea de distribuie a viteei de

curgere a fluidului care reprezint, un paraboloid:
( )
# # # <
(
r *
p p
v

"#6$
Conform rela+iei "%$ debitul volumic este
dr r v dS v Q
v
#
Atunci debitul volum devine
( )
( ) dr r * r
p p
Q
*
v

5
# # # <
(
#

( # <
8
*
p p
Q
v

"#7$
Care e!prim, legea #agen$%oisseuille: debitul volumic este propor+ional cu gradientul de
presiune

# <
p p
1i cu puterea a patra a razei conductei.
Din rela+ia "#6$ rezult, c, vitea fluidului este ma!im, pe a!a conductei, av;nd valoarea:
# # <
ma!
(
*
p p
v

r
dr
dS= 2 r dr