Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Vom considera fluidul ca un mediu continuu, deci vom presupune ca orice volum
elementar dV de fluid contine un numar foarte mare de particule, dimensiunile elementului
de volum fiind foarte mari in raport cu distantele dintre particule care compun fluidul.
Deplasarea unei mase de fluid constituie un curent de fluid. Aceasta se poate
determina cand se cunoaste, in fiecare moment si in fiecare punct al curentului, valorile
urmatorilor parametri: viteza v, densitatea si presiunea p.
Intr-o curgere stationara, traiectoria deschisa de un punct din masa fluidului, in cursul
miscarii sale, constituie o linie de curent. Vectorul viteza intr-un punct este tangent la linia
de curent care trece prin acel punct. Liniile de curent alcatuiesc o familie de linii de camp
pentru campul de viteze. Ansamblul liniilor de curent care trec prin punctele unei curbe
inchise constituie un tub de curent.
Curgerea unui lichid printr-o conducta prezinta doua tipuri limita de regimuri de
curgere. In cazul curgerii laminare, elementele de volum de fluid se misca regulat si
paralel. Curgerea laminara poate fi potentiala sau turbionara, dar in acest caz, turbionele
sunt dispuse regulat fata de directia generala de curgere. In cazul curgerii turbulente,
turbioanele sunt dispuse dezordonat fata de directia genarala de curgere si liniile de curent
sunt asezate neregulat unele fata de celalalte.
Cantitatea de fluid care strabate in unitatea de timp o anumita arie constituie fluxul
de fluid sau debitul de fluid prin acea arie. Se deosebesc un debit de volum, respectiv un
debit de masa, dupa cum cantitatea de fluid se exprima in volum, respectiv in masa. Daca
QV este debitul de volum, Qm debitul de masa si densitatea fluidului, se pote scrie:
Qm = Qv
(2)
Qm =
dm dV
dV
=
=
= QV (3)
dt
dt
dt
fig. I
Daca generatoarele cilindrului nu sunt paralele cu v, debitul volumic se mai poate scrie sub
forma produsului scalar
dQV = dS
dx
= dS v (3)
dt
dQV = v dS
(3)
Sa consideram un tub de curent a carui sectiune sa aiba o arie destul de mica incat
in diferitele puncte ale ariei viteza sa aiba aceeasi valoare. Viteza in diferitele puncte ale
liniilor de curent fiind tangenta la aceste linii, fluidul nu poate parasi tubul de curent si, deci,
in cazul unui fluid incompresibil, debitul de volum este acelasi, oricare ar fi sectiunea
tubului de curent. Din (3) rezulta
(4)
vdS= const.
Qm = v dS
Qm = v S
sau
(5)
v x dy dz = (v )x dy dz
( v x )
dx dy dz
x
( v x )
dx dy dz
x
( v y )
dx dy dz i
( v z )
dx dy dz
z
Suma variaiilor obinute pe cele trei direcii trebuie s fie egal cu variaia masei
m
t
= dV =
dV
t
t
t
( v y )
( v x )
( v z )
dx dy dz
dx dy dz
dx dy dz =
x
y
z
( v x ) ( v y ) ( v z )
+
+
dx dy dz
y
z
x
( v x ) ( v y ) ( v z )
+
+
+
=0
x
y
z
t
(6)
+ div (v ) = 0
t
(6)
div v = 0
(6)
Sa introducem marimea
j = v
(7)
+ div j = 0
t
(8)
( v ) = v + v = div v + v grad
obtinem
+ div v + v grad = 0
t
Obsevam ca ecuatia de continuitate este o relatie pur matematica; cu ajutorul ei
poate fi determinat fluxul (debitul) de fluid printr-o suprafata, deci viteza fluidului. Ea nu
face, insa, sa intervina, sub nici o forma (forte, presiuni) cauzele care produc miscarea
fluidului.
1v1S1 = 2v 2S2
(9)
(9)
dFS = p dx dy dz p dV
dFv = f dm = f dx dy dz
dF = dFS + dFV =
-p + f dx dy dz
(10)
Aceast for nu mai este nul ca n cazul fluidelor aflate n repaus. Ca urmare, ea
determina o micare accelerat a fluidului. Aplicnd principiul al doilea al dinamicii (si tinem
cont de variatia masei de fluid):
dv
dF = a dm =
dx dy dz
dt
dv
1
= p + f
dt
(11)
Relaia (11) reprezint ecuaia de micare a lui Euler, pentru un fluid perfect, scris sub
form vectorial. Ea este echivalent cu un sistem de trei ecuaii difereniale scalare.
v = v ( x, y , z, t ) i acceleraia total va fi o funcie de timp i de coordonate, adic:
d v v v x v y v z
=
+
=
dt
t x t y t z t
v
v
v
v v
=
+ vx
+ vy
+ vz
=
+ v x
+ vy
+ vz
v (12)
t
x
y
z
t x
y
z
d v v
=
+ (v )v
dt
t
v
Termenul
poart numele de acceleraie total iar termenul (v )v (v grad )v
t
v
1
+ (v )v = p + f
(13)
Relatia (13) este ecuatia fundamentala a mecanicii fluidelor si se numeste ecuatia lui
Euler (a nu se confunda cu cea stabilita in cazul staticii fluidelor!!!).
Proiecia ecuaiei vectoriale pe cele trei axe de coordonate ale sistemului cartezian Oxyz
ne permite obinerea ecuaiilor analitice de micare a fluidului perfect:
vx
vx
vx
1 p
v x
t + v x x + v y y + v z z = x + fx
vy
vy
vy
vy
1 p
+ vx
+ vy
+ vz
=
+ fy
t
x
y
z
y
vz
vz
vz
vz
1 p
+ vx
+ vy
+ vz
=
+f
z z
x
y
z
t
(14)
complet cmpul de viteze v = v (r , t ) i cmpul de presiuni p = p(r , t ) in cazul unui fluid
mpreun cu ecuaia de continuitate
perfect n micare.
Dac fluidul este compresibil este necesar nc o relaie termodinamic pentru densitate
de forma = (p ) .
ECUAIA LUI BERNOULLI
Ecuaia lui Euler se poate aplica i n cazul micrii unui fluid ideal i incompresibil ce
circul printr-un tub de curent (sau conduct), n condiiile n care singura for ce
acioneaz asupra lui este dat de cmpul gravitaional.
dG = g dm ,
dG
f =
=g
dm
(15)
dv
1
Euler
= p + f (11), se vor obine componentele:
dt
1 p
d v x
/ dx
dt = x
d v y
1 p
/ dy
=
y
dt
d v z
1 p
=
g / dz
z
dt
nsumnd membru cu membru rezult:
dv x
dx
dy
dz
p
p
1 p
+ dv y
+ dv z
= dx +
dy +
dz g dz
x
dt
dt
dt
y
z
v x dv x + v y dv y + v z dv z =
Deoarece
se
cunoate
( ) (
dp g dz
v 2 = v x2 + v y2 + v z2 ,
(16)
prin
difereniere
se
obine
(17)
Admind c fluidul este incompresibil ( = const ) i pentru un loc fixat g = const , atunci
relaia (17) se rescrie:
d v 2 + gz + p = 0
2
1 2
v + gz + p = p0 = const
2
(18)
1 2
v are dimensiunea unei presiuni i se numete presiunea dinamic a
2
v2 p
+ + gz = const
2
(19)
Aceasta relatie se aplica in lungul unei linii de curent oarecare, iar in cazul unei curgeri fara
turbioane, valoarea constantei nu depinde de linia de curent respectiva. Fiecare termen
reprezint o energie:
v2
p
este energia cinetic a unitii de mas,
energia determinat
2
Tub
manometric
Masoara pres
statica
Tub
Pitot
Masoara pres
dinamica
Ecuaia lui Bernoilli exprima legea conservarii energiei mecanice, in curgerea fluidului:
v2
reprezinta energia cinetica a unitatii de volum, gz energia potentiala, iar p
2
presiunea corespunzatoare lucrului mecanic efectuat de catre forta care actioneaza asupra
unitatii de volum pentru a o deplasa printr-o sectiune a conductei parcurse de fluid.
Masoara
viteza
fluidelor in
conducte
Tub Venturi
1 (fig. III). Denivelarea h a lichidului in cele doua ramuri ale manometrului da valoarea
diferentei
p = 1gh
de presiune statica intre cele doua sectiuni 1 si 2. Aplicand ecuatia lui Bernoulli celor
doua sectiuni, obtinem
p = p1 p2 = 1gh =
(v 22 v12 )
2
fiind densitatea fluidului care curge prin conducta. Cum v1S1 = v 2S2 conform ecuatiei de
continuitate, rezulta
v2 =
2 ( p1 p2 )
S 2
1 2
S1
(20)
Qv = S2v 2 = S2
2 ( p1 p2 )
2 1gh
= S2
S 2
S 2
2
1
1 2
S1
S1
(21)
v
- curgerea turbulent nu poate fi staionar, adic
0 ; ntr-un punct dat viteza v i
t
presiunea p caracteristice fluidului fluctueaz in jurul unor valori medii, deci nu sunt
funcii univoce
- fora de frecare ce se exercit asupra unui obiect introdus ntr-un lichid vscos aflat n
curgere turbulent nu mai este proporional cu viteza, ci cu puteri superioare ale
acesteia. Pentru a caracteriza regimurile de curgere laminar i turbulent s-a introdus
aa numitul numr Reynolds Re, definit de raportul:
Re =
unde este dimensiunea liniar a obstacolului sau a limitelor ntre care are loc curgerea,
Rec =
d vc d vc
=
= 2320
Unde vc este viteza critic. La curgeri pentru care Rec 2320 regimul este considerat
laminar, iar dac Rec 2320 este turbulent.
CURGEREA LAMINAR A FLUIDELOR REALE PRIN CONDUCTE.
LEGEA HAGEN-POISEUILLE
Se consider curgerea laminar a unui fluid vscos printr-o conduct cilindric de raz R i
lungime L, dispus orizontal.
Pentru simplificare se presupune un
regim
de
v = v ( x, y , z )
curgere
staionar
n care viteza de
straturi
fa
de
axa
conductei.
Se delimiteaz un tub de curent de raz r i lungime , coaxial cu conducta. Fluidul curge
datorit diferenei de presiune de la capetele conductei.
Forele ce acioneaz asupra fluidului sunt fore de presiune ce au rezultanta:
F = (p1 p2 ) r 2
(22)
Ff = 2 r
Semnul (-) apare deoarece
dv
dr
(23)
dv
0 , viteza fluidului micorndu-se de la axul condutei ctre
dr
perei (unde poate fi considerat nul). Curgerea fiind staionar, forele i fac echilibru,
deci:
(p1 p2 ) r 2 = 2 r dv
dr
dv =
p1 p2
r dr
2
(24)
v=-
p1 - p2 2
r +C
4
(25)
C=
p1 p2 2
R
4
v=
p1 - p2 2 2
(R - r )
4
(26)
dr
dS= 2 r dr
Qv =
2 (p1 p2 ) R
r R 2 r 2 dr
4
0
Qv =
p1 p2 4
R
8
(27)
p1 p2
i cu puterea a patra a razei conductei.
Din relaia (26) rezult c vitea fluidului este maxim pe axa conductei, avnd valoarea:
v max =
p1 p2 2
R
4