Bazele hidrostaticii

1. Presiunea unei coloane de lichid de înălțime h și densitatea ρ este egală cu:

p=ρ gh
Unde p – presiunea coloanei de lichid, [Pa];
ρ – densitatea lichidului, [kg/m3];
h – înălțimea coloanei de lichid, [m].
2. Ecuația fundamentală a hidrostaticii:
p= p0 +ρ gh
Unde p – presiunea hidrostatică la adâncimea h (în m) de la suprafaţa lichidului, [Pa];
p0 – presiunea la suprafaţa lichidului, [Pa].
3. Forța de presiune a lichidului asupra unei suprafeţe plane P [N]:
P=( p 0 + ρ gh p )⋅F
Unde hp – adâncimea de scufundare a centrului de greutate a peretelui sub nivelul
lichidului, [m];
F – aria suprafeţei peretelui, [m2].

Exemple:
1. Într-un rezervor deschis se află lichid cu o densitate relativă de 1,23. Manometrul unit
într-un punct oarecare al peretelui rezervorului, arată un surplus de presiune de 0,31
kgF/cm2. La ce înălţime de la punctul dat se află nivelul de lichid în rezervor?
p− p0
p= p0 + ρ gh ⇒ h= 2 4
ρg , din condiţie p− p0 =0 , 31 kgF /cm =0,31⋅9 ,81⋅10 Pa

Densitatea lichidului: ρ=1,23⋅1000=1230 kg/m3

0 ,31⋅9, 81⋅10 4
h= =2, 52 m
De aici 1230⋅9 ,81
2. Vacuummetrul unui condensator barometric arată un vacuum de 60
cm Hg. Presiunea barometrică constituie 748 mm Hg. Determinaţi: a)
presiunea absolută în condensator în Pa şi kgF/cm2; b) la ce înălţime H
se ridică apa în ţeava barometrică.
Presiunea absolută:
p= p0 − p v=748−( 60⋅10 )=148 mm Hg=148⋅133 , 3=19700 Pa
19700
p= 4
=0 , 201 kgF /cm 2
9 , 81⋅10
Înălţimea coloanei de lichid în ţeava barometrică o vom determina din:
p 0− p 600⋅133 ,3
p0 = p+ ρ gH ⇒ H = = =8 , 16 m
ρg 1000⋅9 , 81
3. La două puncte ale unei conducte orizontale este conectat un manometru diferenţial de
sticlă în formă de U, umplut cu mercur. Diferenţa de nivele ale mercurului pe este h = 26
mm. Care este diferenţa de presiune în aceste puncte, dacă prin conductă trece: a) apă; b)
aer la 20°C şi presiune atmosferică?
1
 Din condiţia de echilibrului al presiunilor din stânga şi dreapta la
nivelul a – a: p1 + ρ gh1 =p 2 + ρ gh2 + ρm gh
Determinăm, înlocuind h2 prin (h1 – h):
p1 + ρ gh1 =p 2 + ρg ( h 1−h ) + ρm gh ⇒
p1 + ρ gh1 =p 2 + ρ gh1 −ρ gh+ ρm gh
p1 + ρ gh1 = p 2 + ρ gh1 − ρ gh+ ρ m gh ⇒ p1 − p2 =hg ( ρ m −ρ )

Unde ρ – densitatea lichidului în conductă, [kg/m3];

ρm – presiunea lichidului în manometrul diferenţial, [kg/m3].
Din condiţie, h = 0,026 m, ρm = 13600 kg/m3.
ρ=1000 kg/m3
a) p1 −p 2=0 ,026⋅9 , 81 (13600−1000 )=3220 Pa
29⋅273
ρ= =1,2 kg /m3
22 , 4⋅293
b) p1 −p 2=0 ,026⋅9 , 81 (13600−1,2 )=3468 , 51 Pa

4. Depresiunea în turnul de uscare a unei uzine de producere a acidului sulfuric, este

determinată cu ajutorul unui manometru diferenţial în formă de U, umplut cu acid
sulfuric cu densitatea de 1800 kg/m3. Indicaţiile manometrului sunt 3 cm. Care este
presiunea absolută în turn, în Pa, dacă presiunea barometrică este de 750 mm Hg?
5
p= pbar −ρ gH ⇒ p=750⋅133 , 3−1800⋅9 , 81⋅0 , 03=99975−529 , 74=0 , 994⋅10 Pa
5. Manometrul instalat pe o conductă umplută cu lichid arată o presiune de 0,18 kgF/cm2. La
ce înălţime h deasupra punctului de unire a manometrului se ridică, în piezometrul
deschis, lichidul din conductă dacă lichidul este: a) apa, b) tetraclorură de carbon (Tab.
XLIV).
p− p0
p= p0 + ρ gh ⇒ h=
ρg
4
0 ,18⋅9 ,81⋅10
a ) h= =1,8 m
1000⋅9 ,81
4
0 ,18⋅9 ,81⋅10
b ) h= =1,1 m
1630⋅9 ,81
6. Înălţimea nivelului de păcură într-un rezervor este de 7,6 m. Densitatea relativă a păcurei
este 0,96. La înălţimea de 800 mm de la fundul rezervorului este instalat o trapă cu
diametrul de 760 mm, a cărei uşă este prinsă cu şuruburi cu diametrul de 10 mm.
Admiţând pentru şuruburi o tensiune la rupere admisibilă de 700 kgF/cm2, determinaţi
numărul necesar de şuruburi. Determinaţi la fel presiunea păcurei exercitată asupra
fundului rezervorului.
p pacura =Δ⋅ρH O =0 , 96⋅1000=960 kg /m3
2

p=ρ gh=960⋅9,81⋅7600=0,716⋅105 Pa⋅1,03=0,73 at

ht =h−h 0=7600−800=6800 m
pt =ρ ght =960⋅9 , 81⋅6,8=64039 , 7 Pa
2
Pt =( ρ ght )⋅F=64039 , 7⋅0 ,785⋅0 ,76 =29036 ,6 N

2
 29036 ,6
Pt =Ps ⇒ 29036 , 6=n⋅σ s⋅F ⇒ n= =5 , 39≈6 şuruburi
700⋅9 , 81⋅104⋅0 , 785⋅0 ,012
7. Asupra pistonului mic cu diametrul de 40 mm, a unei prese manuale acţionează o forţă de
589 N (60 kgF). Neglijând pierderile, determinaţi forţa, care acţionează asupra corpului
presat, dacă diametrul pistonului mare este 300 mm.
Fm FM
=
Sm SM
2 2
S m=0 , 785⋅d ; S M =0 , 785⋅D
589 FM
= ⇒ F M =33131 ,25 N =3 , 31⋅104 N
0 ,785⋅0 , 04 0 , 785⋅0,3 2
2

8. Determinaţi forţa de presiune cu care apasă apa asupra fundului unui rezervor cilindric,
dacă diametrul acestuia este 200 cm. Rezervorul este umplut la 2/3 din nivelul total
admisibil de lichid, care constituie 6 m.
2
[ ( )]
P=( p 0 +ρ gh )⋅A= 101325+1000⋅9 , 81⋅ ⋅6 ⋅0 , 785⋅22 =441374 , 1 N
3

3
 Figuri:

Exemplul 2 Exemplul 3

Exemplul 5 Exemplul 6

Exemplul 7