r . ,r I ,I .. ,r ,I tr ,l .l, 'l ,I.I T,.

I ,f L-T_L
IOAN RADU

MECANICA

STATICA

Editura MIRTON
Timigoara 2001
 r.g.z. FruNcrprur- lcTruHrt roRTet

Forta care ac{ioneazi asupra unui corp ii imprimd acesluia o

acceleratie dirijata dupd suportul sdu avdnd acelagi sens cu forta iar modulul
egal cu raportul dintre modulul fo(ei si masa corpului. Matematic putem scrie:
F
(1.1)
m
Expresia vectorial6 a principiului acliuniifo(ei este:
F=mE- (1.2)

1.3.3. PRINCIPIUL PARALELOGRAMULUI

{
Doui fortp care actioneazi simultan asupra unui corp au acelagi efect
1.1. OBIECTUL MECANICII asupra corpului ca 9i o fo(a unicd avdnd mdrimea, direc{ia 9i sensul
diagonalei paralelogramului construit de cele doud fo(e (fig. 1.1.a).
Mecanica este o gtiinld a naturii care studiazd legile obiective ale n=E*E (1.3)
echilibrului 9i migcdrii corpurilor materiate in scopul aplicdrii lor in activitatea
productivd a omului.
Tn legdturd cu elementele paralelogramului OABC din geometrie sunt
cunoscute relaliile:
R= (1.4)
1.2. DlVlZluNlLE MECANICII
9i:
tt_= ,r==
=_-L
Din punct de vedere didactic mecanica se imparte in trei pdrtj: =
sin < (R; F, ) sin < (R; ) sin < (Fr; F,
Ft )
(1.5)
1) statica - care studiazd echilibrul gorpurilor sub acliunea fo(elor;
2) Cinematica - care studiazS migcarea corpurilor ldrd a line seama de Pentru suma fortelor E gi F, se mai poate folosi si regula triunghiului
masele gi fortele care actioneazd asupra corpurilor (studiazi geometria (fig. 1.1.b). Astfel, la extemitatea fortpi E = oA se ataseazd fo4" E =Ee .

migcdrii); Rezultanta R va avea originea in originea fo(ei F,, 9i extremitatea in

3) Dinamica - care studiazd migcarel corpuriloflindnd seama de masele si fo(ei F, (n
extremitatea = OC).
fo(ele care aclioneazd asupra lor.

1.3. PRINCIPIILE MECANICII

1-3.1- PRINCIPIUL IT\iERTIEI

un corp tinde sd-gi pdstreze starea de repaus relativ sau de miscare

rectilinie uniformd atdt timp c6t nu intervine o actiune mecanicd din exterior a)
care si-i modifice aceaste stare. Fig. 1.1
 Mecanica * Statica

Un sisJem de nedeformabilfald de care se

2.1. CLASIFICAREA VECTORILOR
I

raporteazd pozi{iile iul cu trei dimensiuni cel mai

frecvent sistem de r de referintd triortogonal drept
, Mdrimile scalare gi mdrimile vectoriale fac parte din categoria mdrimilor
(fig. 1.2.a). practicd.
fizice utilizate in mecanicd cu deosebitd importantd in tehnicS 9i
Mdrimile scatare - sunt acele merimi pentru a cdror determinare este
suficient sd se indice un numdr. Astfel putem enumeE aria unei suprafe{e,
temperatura, tura$a unui motor, etc.
Mdrimite vectoriate - sunt acele mirimi care sunt determinate de
urmdtoarele elemente:
- punct de aplica{ie;
- directie;
- sens;
- modul (mdrime).
simbolul matematic atagat unei mdrimi vectoriale se numeste vector'
Fig.1.2
conventional el fiind reprezentat geometric printr-ui segment de dreaptd orientat
sau in (fis.2.1).
sistemul de referinld ine(ial este un sistem de referintd in repaus
fa{d de alt sistem.de referinld in
miscare de translatie r.""iilini" 9i uniformd _un
repaussauinmigcaredetranslalieuniformd.Convenlionalseadmiteca
sistem de referintp inerlial un sistem av6nd originea in soare
si axele
orientate cdtre trei stele considerate fixe'
Migcarea raportata la un sistem de referinld considerat lix se
numegte
la un sistem de referintd mobil se numegte
absolutd, iar miscarea raportatd
migcare relativd. Fig.2.1 Fig.2.2
Parametrii geometrici independenti care determind
pozitia unui sistem
materialinraportcuunsistemdereferintdsenumesccoordonate Notalia vectorului se face printr-o literS cu barS deasupra (cu scopul de a
generalizate. se deosebi de m6rimile scalare) sau cu un grup de doud litere cu bard deasupra'
Mmrnice r St*tic$ lttecrricr o Stttist
al vectori liberi sunt vec.{orii care pot evea pur}6tul de aplica$e
(fig. 2.3) -
De exernplu vetorul din figura 2.1 se psate ftota cu V o respctiv p$n AE
oriErnde in cuprinsul unui sistern dal, dar igi pdstreazii modulul, direc$a 9l'sensul.
Conform defrni$ei. elernentele unui v'{or suni:
Exisilenla vectorilor liberi este o realitate materiaEl. Astfel considerSnd un
- punctul de aplicalie - A {origineah
solid rigid in migcare de translalie in fiecare punct al sdu (A, 8...", E) viteza este
- direclia - (a);
datd de un vec{or vitezd V, vec'torii virlezi al diferitelor puncte fiind paraleli, egali
- sensul - (de la A sPre B);
si de acetagi sens, diferind numai prin punctul lor de aplicalie. lntreaga migcare
- modulut - V; lVl (valoarea numericd a segmentului AB). de transla{ie a solidului rigid este complet determinatd de oricare dintre acesti
Se definegte a versor sau yecfor unitate vectorul al cdrui modul este vectorivitezd V.
egal cu unitatea. Oricdrei directii (A) i se poate atasa un vercor. in consecinli, b) veslaaJpsati - sunt vectorii ai cdror punct de aplicatie este fix. Un exemplu
notand cu E versorul direcliei (A) dupa care este dirijat vectorul v (fig. 2.2) se de vector legat este vectorul fo(E aplicat unui punct material M (fig. 2' )'
poate scrie: { cl vectori alunecdtori - sunt vectorii la care punctul de aplicalie poate fi mutat
V=V.a=lvl.c (2.1) oriunde pe suportul lor, directia, modulul si sensul rdmdndnd neschimbate.
Rezultd astfelcS: Exemplultipic al unui astfel de vector este forta aplicati asupra unui solid rigid
(s), efectul ei fiind acelagi la deplasarea fo(ei pe dreapta suport (a) (fig. 2.5).
U =- (2.2)
v
Orice alt vector E avind aceeasi direciie cu (A) se poate exprima astfel:
E = a-E (2.3)
unde a este modululvectorului d.
in cazul in care vectorul d are acelagi sens cu versorul E, scalarul "a"
este pozitiv, iar dacd vectorul d este de sens opus versorului E, atunci scalarul
modul.
"a" este negativ.
Realitatea fizicd conduce la identificarea a trei tipuri de vectori si anume:
O multime de vectori constituie un sistem de vectori. in functie de
caracterul acestora se disting sisteme de vectori liberi, legati, alunecdtori,
vectori liberi, legali gi alunec5tori.
fiecdruia fiindu-i specific un anumit mod de calcul. .

2.2. ALGEBRA VECTORILOR LIBERI

n+v\
a*
.
F 2.2.1. ADUNAREA VECTORILOR.

Suma (rezuttanta)a doivectori liberi V. Ei %(ng. 2.6.a) este prin definitie

un vector V reprezentat in mirime, direbtje 9i sens prin diagonala
M
paralelogramului construit cu ceidoi vectori (regula paralelogramului) (fig. 2.6'bt.
Vectorul rezultant V poate fi oblinut 9i prin aplicarea regulei triunghiului care
este o variantd a regulei paralelogramului. in acest scop (fig. 2.6.c) se
Fig. 2.3 Fig.2.4 in exlremitatea
construiegte un vec{or echipolent cu V2 av6nd originea
vectorului [,. UninO originea vectorului -\ cu extremitatea vectorului -\i! se
\4atx3iar,]tr* n };.lilhis \lo'srtmrmrx i !Mt$t[
cd)tpre FB{.idul f'eJLdi'3till 'r' i.i+-r:ii V' ' iil !'{.}r:i\-1,r?/ \r1 '$ Vl $Uii,l nfi,u1ir *tc ;j"tl:r'ti':1,,',rrl {-liir;iii flr ri!,,$i idr[fl de,rnctr,s.r',m,lini /,r,,'s 5:r#{ .if'nln{ltr $ryf$btCe @Wnet*}lt$ a-
iii|lrlt ftiidr,$.i ./*{S#rftfu$'
Ltr S.flr C* t'I"ir:"biX',r",llul ;;'*i3 [li,"ufr-Jl ir*, : i,iIA ii! 85i{}

v? v." - v; " 2V,v, cos iV,:V, i a i,S$,r.Ilr4r$j'd{l#le'fi:

lV, " Vn i" V* ,, vn - ffo , tu ,{ ta-sj

bi cnn-rr.itativ,itate,a.
V,*4-4"q (2.6)

o Diferenla a doi vectori se obline adunand primul vector cu cel de-al doilea
vector luat cu semn schimbat (frg. 2.8).

2.2.2. iNMULTTREA UNU| VECTOR CU UN SCAI-AR

inmultirea unui vector V' cu un scalar "m'are ca rezultat oblinerea unui

Modalitatea de calcul grafic al vectorului rezultant bazald pe regula alt vector definit astfel:
triunghiului poate li generalizatd pentru un numdr oarecare de vectori, V=rnVl (2.7)
construindu-se poligonul vectorilor echipolenti, astfel ca fiecare vector sd aibd
care are direc{ia lui Vr, acelasi sens sau de sens contrar dupd cum 'm' este
originea in extremitatea vectorului precedent. Vectorul rezultiant V este pozitiv (m > 0) sau negativ (m < 0), iar modulul sdu este egal cu valoarea
segmentul de inchidere al poligonului avdnd originea Tn originea primului vector
absolutd a scalarului "m" inmultitd cu modululvectorului -q 1ng- 2.S1.
si extremitatea in extremitatea ultimului vector (fig.2.7 -al.
Dacd in poligonul vectorilor echipolenli originea primului vector coincide cu
extremitatea ultimului vector, vectorul rezultant este nul (fig. 2.7.b). Regula de
insumare a vectorilor este valabild atdt in plan c6t gi in spaliu. v=q -q

Al
I
v, -Vzt
O=An
I
Vn-t
Fig.2.8 Fig. 2.9
An-t
A"--'t inmultirea unui vector cu un scalar are urmitoarele proprietdti:
a) asociativitatea:
Fis.2.7 m(n[: mnV (2.8)
b) comutativitatea:
mV=Vm (2.e)
 IrIrlr
tr\{ecanice * Staticr Mccanica + Statica
c) distributivitatea fa.td de adunarea scalarilor si adunarea vectorilor: d) Proiec{ia este egald cu modulul vectorului dat atunci c6nd cr = 0
pe axa orientatd sau este paralel
(m+n)V=mV+nV (2.10) 9i c, = n, respectiv c6nd vectorul este agezat
L cu ea. Semnul proiectiei este in aceste cazuri poziliv cdnd sensul vectorului
m(Vr +Vr,l=mV1 +mV. (2.11\
coincide cu sensul axei (a=0) sau va fi negativ nd sensul vectorului este
contrar sensului axei (o = n ).
in cazul in care vectorul V gi axa orientatd (A) nu se afld in acelagi plan,
Proiectia vectorului pe axa orientatd (A) de versor E, vectorul V si axa
V proieclia vectorului V: AB pe axa orientatd (A) este segmentul ab de pe axa
(A) fiind situate in acelasi plan, se obline proiectAnd originea 9i extremitatea consideratd cuprinsd intre punctele de interseclie a planelor [P"] 9i [P"]
vectorului pe axa datd (fig.2.10). perpendiculare pe axa (A) trecSnd prin extremitSlile A 9i B ale vectorului
Segmenfulab determinat pe axa (A) se noteazd: (frg. 2.11). Aga cum rezultd din figura 2.1 1 mdrimea proiectiei se calculeazd tot
ab : Prr AB: Pro V (2.12',) cu relatia (2.13) deoarece ab = AB'= Vcosa.
Se constatd cd:
in cazul unui sistem de vectori se demonstreazd "teorema proiecliilor"
(2.13) care se enunte asffe| Proieclia vectorului rezultante De o axe este eoale cu
ab=PraV=Vcosct
Asadar, proiectia unui vector pe o axi reprezintd un scalar. Din examinarea de
Pentru a demonstra teorema Se considerd un sistem vectori
relaliei (2.13) se constati urmdtoarele:
q,q,...,q $g.2.12). intre acegtivectori se poate scrie relalia:
R=q *% *...+-v.:iV, (2.14)

An-t
vn
Fig. 2.10 Fig. 2.11 An

a) Proiectia vectorului este pozitivd atunci nd 0<o .I deoarece este

2
indreptati in sensulpozitiv al axei orientate; (a).o.i : I I I :

a1 a2 a3 ?n-1 ?n
b) Proiectia vectorului este negativd atunci nd 1< cr < 7r deoarece este
2
indreptati in sens contrar sensului pozitiv al axei orientate; Fi1.2.12
c) Proiectia este nuld atunci nd o =1 gi o ={, respectiv atunci cand
2', 2' Proiectdnd fiecare vector pe axa (A) oblinem valorile:
vectorul V este perpendiculat pe axa orientatd;
rrr[ilil[f,iltilIltrIlIrI
* Mecanica + Strtics
Mecanica Statica
Pro(V.'): Oa' Vz = Prov (V) : Vy = V sin ct (2.24',)

Pro (%) Agadar, vectorul V are urmdtoarea expresie analiticd:

= ?1?z (2.15) V= V.r'i+V,'J= v''i+V,'i (2.25)

Pro(Vn):?n_r?n rr (r,r\
Proiectdnd rezultanta R pe axa (A) avem:
Pro (R) = Odn (2.16)
Din construclia geometricd rezultd:
oan : oat + a1a2 +.-- + an-lan (2.17)
sau:
Pro (n-) : Pto M) + Pro(V, ) + --- + Pro (V' ) (2.18)
n_
Pro(R) = lPro(V') (2.1s)
i=1 (a')
Rezulti, cd in cazul unui contur vectorial inchis, suma proieqilor vectorilor
pe o axd este nuld.
Oix
Fig.2.13 Fig.2.14
2.2.4. DESGOMPUNEREA UNUI VECTOR
b) Descompunerea unui vector dupi trei direcliiin spafiu
Operatia de descompunere a unui vector este inversul operaliei de
Fiind date direc$ile (ar), (AJ gi (Ae) in spatiu si vectorul V, componentele
compunere, re are labazd regula paralelogramului.
Se disting doud cazurisianume: acestuia de-a lunguldirecliilor menlionate sunt V.,,-!!,% tng 2.15). Se observd
cd vectorul V este diagonala paralelipipedului oblic format cu Vr,Vr,V. astfel
a) Descompunerea unuivector dupi doud direclii date
cd se poate scrie:

Fiind date directiile (Ar) gi (Ar) coplanare gi vectorul V, descompunerea

V=q*%*% (2.26)

vectorului V Oupa aceste direclii presupune determinarea vectorilor V, Ei %

Dacd: (Ar)=Ox ; (Ar)=Oy ; (As)=Oz.; iar i,j,k sunt versorii axelor Ox, Oy, Oz,
rezultd (fig.2.16):
astfel inc6t (fig. 2.13):
V.l = V*i
V=Vr+Vz (2.20)
in particular dacd (1.')= 9a 9i (Az)=Oy (fi9. 2-14) iar i si j suntversoriiaxelor v, = vrj (2.27)

Ox siOy avem: % =v.x

V,l =vr'i (2.21) unde:

%:vr'j (2.22) Vr:V, =Pro*(V)=Vcosa

unde: Vz:Vv =Proy(V):VcosP e'28)
V':Pro,(V)=V, =Vcosg (2.23)
Vs =V. =Pro.(V)=VcosY
TI II II I L il [ [ il [ I I I I I I I I T I T
Mecanica t Static{ Mecanica + Ststicr
Vr .V, = VrVz coscr (2.31)
Analiz6nd relalia (2.31)constatdm cd dacS:

0< a.1 - produsulscalareste pozitiv; o

2
L. a <r - produsul scalareste negativ;
2
o = I - Drodusul scalar este nul. Fi1.2.17
2
Produsul scalar al unui vector V cu el insugi este egal cu pdtratul
modululuisdu.
V.V:V2 =v2 (2.32)
Produsul scalar a doi vectori are urmdtoarele proprietdti:
a) asociativitatea:
(.,V, Xrnr% (2.33)
)= (rn,,rn, )Fq % )
b) comutativitatea:
-vi v, =% v1 (2.34)
c) distributivitatea:
L_\
Fi9.2.15 Fi9.2.16
Fig.2.16 Vt'(V, + V.)= Vr'V, +V.'V. (2.35)

Unghiurile cr, p, y sunt unghiurile pe care le formeazd vectorul V cu axele Ox, 2.2.5.2. PRODUSUL VECTORIAL
Oy, Oz. intruc6t vectorul V este diagonala paralelipipedului construit cu vectorii
q,q,% rezult6: Produsul vectorial a doi vectoriEi % este prin definitie un vector V
\4
v=lwq:&. (2.29',) avind modulul egal cu aria paralelogramului care are ca laturi cei doi vectori V1
gi %, direclia perpendiculard pe planul paralelogramului 9i sensul astfel inc6t
Expresia analiticd a vectorului V este:
V:q *V, *% =V,i+V"i+V'k (2.30) triedrul format in ordinea q,%,V se fie drept (fig. 2.18). Matematic putem
scrie:
2.2.5. PRODUSE DE VECTORI q"v, =V (2-36)

Deoarece aria paralelogramului format cu V., 9i V, este V, V, sin o rezultd cd:

ln problemele de mecanicd intervin mai multe tipuri de produse de vectori. V = VrVz sina Q37)
2.2.5.1. PRODUSUL SCALAR Not3nd cu I versoruldirectjei perpendiculare pe V, 9i V, rezulti cd:
V:VrVz sincr.[ (2.38)
Produsul scalar a doi vectori este prin definilie o mdrime scalard egald cu Se observd cd produsul vectorial a doi vectori este nul atunci cdnd unul din
produsul modulelor vectorilor inmullit cu cosinusul unghiului dintre ei (frg. 2.17).
vectori este nul (q =0 sau V, =0) sau cdnd ei sunt parateli 1V.'llVr). oe
Matematic putem scrie:
7
I
rre[ilililil[f,ilIrrrrrrrtt
* Statica
Mecanica Mecanica * Statica
aceea produsul vectorial al unui vector cu el insusi este nul (VxV:O).
Produsul vectorial a doi vectori are urmdtoarele proprietiiti:
a) asociativitatea:
_\
t(Vt ' -% )= .-V' V, = V' * .V, (2.3e)
' Se considerd sistemul de referintd cartezian triortogonal drept (fig. 2.2O) la
-rVr , .r% = (mrm, {v-q " V, ) (2.40) V v2
b) anticomutativitatea: care axele de coordonate Ox, Oy, Oz au versorii i,j,E. npticand proprietdtile
u
q.% : -Fu, "V,,) (2.41) o (t
produsului scalar, vectorial si mixt intre versorii axelor se pot scrie urmdtoarele
relatii:
c) distributivitatea fatd de adunarea vectorilor:
t_
vr\" =t2:j2:i2 :t (2.54)
Vt x (V, +V.)= Vr
"V, +V., xV. (2.42\) Fig.2.18 I. j:l.F= r.I=o , (2.55)

2.2.5.3. PRODUSUL MIXT

i"j=[
j'k:i (2.56)
Produsul mixt a trei vectori q,%,V. este produsur scarar ar unui vector F'i=J
cu produsul vectorial al celorlalti doi si reprezintd un scalar avdnd valoarea
egald cu volumul Vol al paralelipipedului construit cu cei trei vectori dati.
Matematic putem scrie:

si

{u'
Fig.2.20 Fi1.2.21
Fig.2j9 jxi=-k
q Fv, *-q): rvot (2.43) k"J=-i (2.57)
irk=-j
- L I L IT U U U I I I I r
Mecgnics * Statica
Mecanica * Statica
(2.58)
i=xI+ yj+zi (2.68)
Modulul vectorului de pozitie are valoarea:
fi.i E)=(E i I):[, r.])=-' (2.5e)
(2.6e)
Suportulsdu face cu axele Ox, OY, Oz
CARTEZIAN DREPT unghiurile cr, P, Y, date de relatiile:

Dacd u este versorul vectorului v Ei v,,vy,v, sunt proiec(iile vectorului COS(I :

x (2.7o1
-r
V pe axele Ox, Oy, Oz, iar .', P, T sunt unghiurile pe care vectorul V le face cu
axele sistemului de coordonate $g.2.21') atunci se pot scrie relatiile: cosF = I (2.71)
f
z (2.72) Fi1.2.22
V: Vxi + Vri + V.k (2.60) cosY=-
f

(2.61)

2.2.s. oPERATII CU VECTORI

v,
coscl=-=
v,[w vx (2.62)

a) Suma vectorilor
cos3=L=4
' v Ju,. * vl +v! (2.63)
Fiind dalivectorii:
(2.73)
::s"=Y=L
' v Jul*vl+v! (2.64)
V,,

%
=Vr*i*VrrJ+Vr.k
=vr'i*vrrj+Vr'F (2.74)

V: v.u (2.65) Vectorul sumd este dat de rela-tia: I

V=q +:vr=(vr, *vr*)i+(ur, *vrr)i*(vl. +vr.)F (2.7s)

[ = cosa. i+ cosp. j +cosY' k (2.66) Pentru un numdr de "n" vectori avem:

+ jtvi" +klvo
-n -n -n
V=i;v" (2.761
i2 -- u2 : Gos2 o * cos2 p + cos2 y : 1 (2.67) l=1 i=f i--1

2.2.8. VEGTOR DE POZITIE

Vectorul de pozilie (raza vectoare) a unui punct oarecare M(x,y,z) din inmultirea vectorului V' Oe1nit de relalia (2.731 cu un scalar "m" are ca
spaliu in raport cu originea o a sistemului de referinld oxyz (fig. 2.22) este rezultat obtinerea vectorului :

(2'77)
vectorul ? = OM cu originea in O si extremitatea in M a cdrui expresie analiticd V=mL =mvr,i+mVrrl+mVr.F
este:

LI
Iil'[tril'til , [ '! It !-t!
Mecanica + Statica Mc.canica t Strtica

c) Produsul scalar
=lJ;: J;l =v,.v,, -v,,V,* (2.85)

Produsul scalar al vectorilor q qi % defini[i de relaflile (2.731 1i (2.7a) "

este scalarul: Din paragraful (2.2.5.2) cunoastem ca:
q V, =VrVz cosa (2.781 V=VrVzsina:F "Vrl (2.86)
sau: Rezultd unghiul "a" dintre cei doi vectori:
q %:Vrrvz, *vrvvzv +vr.vr, (2.79)
Din relaliile (2.78) gi (2.79) se poate determina unghiul "a'format de vectorii Vt SlIl cr
E"ql'
: .!- e.e7)
vrv,
si V, astfel: Dacd sincr=O, rezultii cd cei doi vectori sunt coliniari sau paraleli. Agadar,
Vr*Vz, + VrvVzv +YpY2.
: vr'vz conditia ca doi vectori sd fie coliniari sau paraleli este ca produsul lor vectorial
cos cr
v.,v,
in cazul in care coscr:0
lwM.w,
rezultd ci veclorii V.l gi % sunt perpendiculari.
(2.80)
sd fie nul.
q "q =o=Vrllv-z
Condi,tia de coliniaritate sau paralelism a celor doi veclori se poate
(2.88)
exprima
Asadar, condilia ca doi vectori sd fie perpendiculari este ca produsul lor scalar analitic astfel:
sd fie nul. vr^
Vr -v,:o=14rv, _vr, _v.,' (2.8e)
(2.81)
vz, vr, vz,
d) Produsul vectorial e) Produsulmixt

Produsul vectorial a vectorilor qEi % definili de relatiile (2.73) respectiv Frrnd dati vectorii V' si V, definiti de relaliile (2.73) respectiv (2.74) gi
(2.74) este vectorul V dat Oe determinantul:
vectorul V, oennit de relalia:
l;'2
l' t I V3 = V3ri+ V3"i + V.=k
produsul mixt este un scalar definit de determinantul:
(2.e0)

V=VrxVr=[Vr, Vr, Vtt (2.82)

lvr' Yr, vz.

lu., vr, vr.l
V sunt: fq%%)= lur, Yr, vr,l (2.e1)

lut' vt,
Componentele scalare ale vectorului
vt'l
= v,vv,' -v,-vzv (2.83)

" lJ;; Y;l=

=-lY;: J;l=Vr.vz* - V',tVr= (2.84)
",
tr
- c il r il il il il I I r I I l'l t r I I t
Mecanica * Statics Mccanica + Statica
@nctele de aplicalie in A 9i B sau C si tind sd se
depirteze sau sd se aPropie.

3. FORTA. SISTEME
----t- DE FORTE

3.1. FORTA CA VEC'IQR

ln conceplia moderna fo(a este definiti ca o merime vectoriale ce

mdsoard interactiunea gitransmiterea migcdrii me@nice ?ntre corpuri (simbol
F,F,d,.--,etc.). Caracterulvectorialalforteieste evident prin faptulcS efectul
acesteia depinde nu numai de intensitatea acesteia (modul) ci 9i de
Fig. 3.2
orientarea eiin spatiu, decide directia sisensulacesteia (fi9.3.1).
3.3. MASURAREA FORTELOR

Mdsurarea efectivi a forlelor se face cu ajutorul dinamometrelor avdnd

la bazd efectul static de ?ntindere sau de compresiune a unui resort la care
deformati ile sunt proportionale cu solicitdrile
Fo(a care aclioneazd asupra unui corp cu masa I kg 9i ii imprimd
acestuia acceleratia de 1 m/s2 este denumitd newton si se utilizeazd ca
unitate de mdsurd a fortpiin Sistemul lntemational (S.l).
Fig.3.1 F:m.a=MLT-2 (3 1)

caracterul vectorial al fo(ei oferd avantajul de a putea analiza

matematic fenomenul de interactiune mecanicd intre corpuri prin utilizarea
Notiunea de moment al unei forle in raport cu un punct a fost introdusd
cuno,stintelor de " calcul vectorial " .
Pentru a putea opera corect cu aceastd mdrime mecanicd trebuie in mecanicd din doud motive gianume:
retinute urmdtoarele aspecte:
- o forli care ac$oneazd asupra unui solid rigid nu poate fi complet
a) Fo(a aplicatd unui punct material are caracter de vector legat; definitd numai prin proiectiile sale pe axe (aga cum este cazul vectorilor liberi)
b) Forla aplicatd unui solid rigid are caracter de vector alunecdtor. deoarece este un vector alunec6tor;
Din figura 3.2 se intelege cd oriunde se plaseazd punctul de aplicafie al fo(ei - momentul exprimd capacitatea forlei de a roti solidul rigid in jurul unei
axe care trece printr-un punct al solidului rigid.
F pe suportul (A) efectul mecanic asupra solidului rigid (S) este acelasi'
Aceeasi concluzie se desprinde gi din figura 3.3 unde se presupune cd
asupra solidului rigid (S) ac$oneazd doud forte egale side sens contrar (F si
-F) situate pe acelagi suport (A). Efectul acestor fortp este nul indiferent
I I C If L il il il il f, il il I-I.T-I,I I I I
Mecanica * Statica Mecanica * Stetica
Din aceste motive in mecanicd un vector alunecdtor este caracterizat - Momentul este un vector legat aplicat in punctul O avdnd directia
prin proiectiile sale pe axele de coordonate 9i prin proiecliile momentului seu perpendiculard pe planul definit de vectorii i gi F;
in raport cu originea O a axelor, pe aceleagi axe. - Sensul vectorului moment este acela pentru care vectorii i, F si
se numegte moment al uneifo(e F in raport cu un punct o numit pol, -nl, (F) formeazd un triedru drept. Sensul vectorului moment mai poate fi
vectorul egal cu produsul vectorial dintre vectorul de pozitie i = OA al determinat si cu regula burghiului;
punctutui de aplicalie alforlei fatS de punctul o si vectorul fo(d F (fig. 3.5) 9i - Modulul vectorului moment este egal cu produsul dintre modulul fortei
are expresla: 9i distanla masuratd pe perpendiculara dusi din O pe suportulforlei.
_L\
Mo(F): Fx F (3.2) (3 3)
l-r.qfi)l=E lrl "i'.'"
MrF)= r-F.sincr (3.4)
Dar:
r.sinq:d (3.5)
Se obtine:
Mo (F): F .d (3.6)

A(x,Y,z)

itice
ale
i=x.i+y.j+z.k (3.7)
F=F,.i+Fr-j*F, (3.8)
li
I
-/-\
Mo(FJ=1xf=lx (3.e)

lr,
M, F): (yr. - zr, ).i+ (=F, - xF.). j+ (*F, - yF,) [' (3.10)
Deoarece:
-nlt.fr)=
-r\ M, -i+ M, . I + M. .F (3.11)
Fig. 3.5 din relatiile (3.10) 9i (3.11) rezultd proiectiile vectorului moment pe axele
sistemului de coordonate ales:
La definirea vectorului moment trebuie sd se precizeze forla si punctul M*=y.F.-2.F,
in raport cu care se calculeazd momentul. Din acest motiv in notalia M, =='F -x'F (3.12\
vectorului moment se indicd punctul in raport cu care se calculeazd (ca Mz=x'Fr-Y'F
indice), precum 9i fo(a al cdrui moment se calculeazd (in parantezd).
Dacd fo(a F este situati in planul Ory atunci vectorul moment este dirijat
Elementele caracteristice ale momentului fortei in raport cu un punct
dupd axa Oz deoarece z = 0 gi F. :0. in aceastd situa{ie rezultd urmdtoarele
rezultd din proprietdlile produsului vectorial:
expresii:
12
rrffifiil-il"rffif'"f! Mecanica + Staticn
r Ststics
Mecanica (3.16)
Mr :0 Fr =i+AAr
calculele rezultd:
:o (3'13) inlocuind relatia (3'16) in relatia (3'15) 9i efectuAnd
Mv
Mz=x'Fy-Y'Fx ilr'(F): ('-*M.,)'! = ixF-il', ^F
(3.17)
(3.18)
lN RAPORT CU UN
M' ap =0 (M' -coliniarcu F)
3.42. PROPRETAFLE MOMENTU!=UI FoRTEI Obtinem:
PUNCT
fro'F)= -. F = Mr (F)
(3.1e)

Se disting urmdtoarele propriete,ti :

c)Momentutfo(eiinraportcuunpunct(pol)nusemodificddac6punctulde
fortpi (fig' 3'7)'
a)MomentulforteiinraportGuunpfJnct(pol)estenuldacSF=0saudacd
(i : reducere se deplasea i p" odreaptd paraleld cu suportul
suportul tortgi trece prin punct (pol) 0 )'
Prin polul O ducem o dreapti (41) // (A)
pe care ludm un, nou pol O''
(pol) nu se modificd dacd forta Calculind momentele fald de polulO si O' ob{inem:
b) Momentul fortpi in raport cu un punct . /-\ (3.20)
alunecd pe propriul ei suport, adicd este
un invariant fatd de operalia de -Mo(F)=FxF
pe propriul ei suport (fi9' 3'6)'
deplasare a punctuluide aplicatie alfortpi

A(x,y,z)

1(x1, Y1,zr )

(a,')tt1r1

Fig.3.7

_L\ (3.21)
Fig. 3.6 Mo'FJ = F'x F
dar:
Scriem expresia momentului fo(ei F cu originea in A si A1 de pe
i'=60+? (3.22)
cu punctul O' Avem: calculele obtinem:
inlocuind relatia (3'22\in relatia (3'21) giefectuAnd
,-\in raport
suportul (A)
ffi ^ F - i ^ F (3.23)
frr,(F) = p5
(3.14) F
-Mo(F)= Fx F + ?)" =

-Mo
,l--\
(F)= t'''F (3.15)
66'F = o too ll Fl (3.24\

dar:
r r r r r--'
Mecanica + Statica
Rezultd:
Mr,(-r)= ixF = M.F) (3.25)
punct de
Momentul fortei este acelagi ca mdrime, directie si sens dar diferd ca
aplicalie.

d) Momentul fortei in raport cu un punct (pol) se modifice odatd cu

schimbarea punctului (polului) de reducere dupd legea (ftg' 3'8):
(3.26)
M.,F):fr,F).oo"F
Fatd de polulO avem momentul:
(3.27)
ilo(t)= t"F
Mutdm polul din O in O' fald de care avem momentul:
(3.28)
Mo,[F) = i'x F
-4\
formeazd un cuplu
Doud forle Paralele egale in modul 9i de sens opus
dar:
(3.2e) de fo(e (fig. 3.12).
?':OE+i

xrYrz)

Fig.3.12

sd se cunoascS:
Pentru a araclerizacomplet un cuplu de fo(e trebuie
- planul cuplului [P] definit de suporturile fortelor;
- bratul cuplului - d (distanta intre suporturile forlelor);
- modululcuPlului;
lnlocuind relatia 3.29) in relatia (3.28) obtinem: - sensul cupiului (sensulin care fo(ele au tendinla si
roteascd)'
(3.30)
Mn [F) = to'o + i)x F ConsiderAnd cuplul de fortp din figura 3'12 se observ6 c6:
Efectuind calculele oblinem: - suma oroiectiilor fo(elor pe o axd oarecare (A) de versor
E este nuld:
m..F)=i^F*oo^F (3 31)
ernfi)*'ern(- F)= F'E + | f )'u = o (3's0)
(3.32) - rezultanta cuPluluieste nuld:
nanF)= Mo(FJ+o'ox F
14 I
-u -_il f l-f Il
Illecanica * Statica
Mecenica r Ststlca
n:F+(-F)=F-F:o (3.s1)
- momentul cuplului in raport cu un punct oarecare O are valoarea:
it =6E'F*il,,(-t)=F"-oo)"F=4s-"f (3.52)
ExaminAnd relalia momentului se observd cd acesta nu conline in expresia
lui punctul O in raport cu care se calculeazd momentul ci numai punctele A
;i B care reprezintd punctele de aplicatie a celor doud fortp.
RezultEi cd vectorul mornent al cuplului este acelagi ?n orice punct din spa{iu,
adicd este un vector liber deoarece nu depinde de acest punct. Din acest
motiv momentul cuplului nu mai primeste indicele punctului fald de care se Staticaseocupdcustudiulforlelorsirezolviurmdtoarelecategoriide
calculeazd. probleme:
de fortp
Modululc n"Ju".r"a sistemelor de fo(e care <pnsG in inlocuirea sistemelor
(3.53)
"i
datecuunsistemmultmaisimplucaresdproducdacelasiefectmecanic;
Mo condiliilor pe care
bi icniriurur sistemelor de fo(e care constd in stabilitatea
pentru a fi in echilibru'
trlOuie sd le indeplineascd un sistem de fo(e
Unsistemdefortpesteconstituitdintr-unansambludefortpconsiderat
dacd produc acelagi
Tn totalitatea lui. Doud sisteme de fo(e sunt echivalente
a) Un cuplu de fortp poate fi rotit 9i deplasat oricum in planul sdu sau
efect mecanic asupra corpului cdruia actioneazd'
intr-un plan paralel cu planul sdu'deoarece efectul mecanic nu se schimbd in echilibru dacd sub
Un sistem de forte este egal dt zeto sau este
(fis.3.13). rectilinie 9i uniformd sau
acliunea lui corpul nu-gi moOificd starea de migcare
de repaus relativ.

4.1. REDUCEREA UNUI slsTEM DE FORTE CA-BE

Se considerd un Punct material M asupra cdruia aclioneazd forta F

(fis. a.1).

F,, E
Fig. 4.1 ttg' 4'z
Fig.4.2
Fig.3.13

b) Un cuplu de fo(e F,-F,O) poate fi inlocuit cu un alt cuplu de fortp

coplanare (tt, ,-E ,0., ) cu condilia sd aibd acelagi moment (r . o = F,, . d' ) gi
acelagi sens de rotalie. Cuplurile de forle care produc acelasi efect mecanic,
material lormeazdun sistem de fortp concurente'
au acelasi moment, sunt cupluri echivalente.
ffiffif,rl-il-iliffit
Mecanica + Steticl Mecenicr r Sbtic{
A reduce un sistem de forte concurente inseamnd a determina in Segmentul ce nnchide poligonul vectorilor echipolenli este rezultanta fortplor
mdrime, direclie gi sens o fo(d unicd numitd rezultantd care sd produci concurente.
R=MMn'Kr (4.3)
acelasi efect mecanic ca 9i sistemul de fortp dat.
Rezultanta se poate determina prin metode grafice sau analitice. Regula paralelogramului vectorilor echipolen[i nu introduce restriclii in privinta
suporturilor fortplor care pot fi oricum in spatiu. Dacd fortple concurente sunt
4.1.r. REpUCEREA FORTELOR COJ.ICURENTE PRIN METODA coplanare poligonul fortelor rezultd in plan, iar dacd forlele concurente sunt in
@FrcA spa{iu poligonul fortelor este in spatiu-
Dacd poligonul forlelor nu se inchide rezultanta fortelor este complet
Reducerea acestor fo(e se bazeazd pe principiul paralelogramului. determinatd prin segmentulde inchidere al poligonului.
Dacd poligonul fortplor se inchide rezultanta fo(elor concurente este
a) Gazul a doui fo4e concurente nuld iar punctul material este in echilibru.

Cunosc6nd fortple E gi E (fig. a.3) in mdrime, direclie si sens, precum 4.r.2. REDUCEREA FORTELOR CONCURENTE PRIN lrEToDA
si unghiul "a" dintre supo(ii lor, se reprezintd grafic fo(ele la o scard l$ a ANAL]TICA
fo(elor arbitrar aleasd prin segmentele:
se consideri un punct material M (fig. 4.5) asupra cdruia aclioneaza un
MA=F.' :MB=-
F2
(4.1)
KF. KF sistem de forte concurente E,E,...,F^. Atagdm in punctul M sistemul de
Rezultanta se obline construind paralelogramul fo(elor. Modulul referintd Oxyz (O = M) pe axele c5ruia proiectdm fortple date cunosc6nd
rezultanteiva fi: unghiurile cr1, F1, T1 pe care acestea le formeazd cu axele sistemului:
R: MG.KT (4.2)
b) Cazul a "n" fo4e concurente

Cunosc6nd fortele E,E,...,-F" care actioneazd asupra punctului M se M1

construiegte poligonul fortelor (poligonul vectorilor echipolenli) la o scard Kp
a forlelor arbitrar aleasd (fig. a.a).

Fig.4.5 Fig.4.6
B Mn
Fig.4.3 Fig.4.4
E : Fr'T + F.,, i + Fr. [ = Fl coscr',I + Fl cos p',j + F, coslrF
Fo(ele E,E,.--,-F. cunoscute in mdrime, directie si sens se reprezint6 la Fz =Fz'1+Fzri+Fz.i=F, coscrri+F, cosprj+ F, cosyrF (4.41
scara fortplor Kp astfel inc6t originea unui vector echipolent sd coincidd cu
extremitatea vectorului echipolent precedent. E: F,,ri+Fn, i+F,.'k = Fn cosctnf +Fn cospni+Fn cosynR
ILL[[ililililriltr[-frtlt
Mecanica * Statica
(4.13)
_Ry
tgct =
R;
4.1.3. CAZURI PARTIGUI.ARE
Rezultanta R poate fi scrisd in functie
a) Doui forfe concurente de
direc{ii oarecare (fi9' 4'7):
astfel: (4'6) (4.14)
R=R''I+Ry'.!+R''E n=E*E
Rezultd:
t.[3'") i.[i") I $7\
a=@
F.F'R
(4.15)

(4.16)
R, i+n, i+Rz-E:[it")
proiecliilor:
.'t(" - Pt -inP - sin(n - ct)
Din relatia (4.7) rezultd conform teoremei
n
R1 = )F*
i4 Fr
n (4.8)
Rv = IFiy CT

Fl p
n
Rz = tFiz
i=t
Modulul rezultantei va fi: Fig.4.8
n=nffipnl (4'e) Fig.4.7

Unghiurilepecareleformeazdrezultantacuaxelesistemuluidecoordonate
ales sunt:
-'--i.=F.,'*F,
b) Doud forle concurente
perpendiculare (fig' 4'8):

cosr=E=ffi
R- Rr
n=,[-ri
+rl [13
F" (4'1e)
Rv Ry (4.10)
tga =:rl
cosii=R=JRFE?=E' ' siacelasisens (fig' 4'9):
concurente avind aceeasl Idirectie

cosl=
R. Rz
c) Doud
-' - - fo(e
-: F, *F,
+Fz t^:'),\
*t=6 R = Fr *.22)
(fig. 4.6) atunci proiecliite pe axa oz tga=0
Dacd fortete conculnte sunt coplanare
direcfie dar sensuri opuse
sunt nule tiro = 0; R' = 0)' iar relatiile
de mai sus devin: d) Doui torle concurente avind aceeagi
i=1 (fig. a.10):_ g.231
Rx = IFit
n

(4.11)
n =E *E (4.24)
i=1
n
-
R = Fr Fz (4.2S)
R, = )Fiy tgo=0
i=1
1):
(4.12\
e) Trei forle concurente de
direclii oarecare in spaliu (fi9' 4'1
rrrrrr-tlttrrr
t Strtica
Mecanics Mecanlca r Statlcs
R=Fr+Fr+F. (4.23',) punctul o doud fo(e egale gi de sens contrar care au suportul (Al ) // (A) 9i de
R= (4.27\ modulegalcu alfortpi F o"ta (fig.4.12.b)-
Fo4a F cu punctul de aplicatie in A 9i fo(a - F cu punctul de aplicalie
in O formeazd un cuplu de fo(e al c6rui.moment este:
lq =oA*F=i"F=ilrtFl (4.28)
F^MRF.
z ^ -
r-. F3

Prin urmare, fo(a data F se reduce mecanic echivalent in r4port cu

, -lEr
Rrz --E r1"I-r2 punctul O arbitrar ales, apartjnAnd solidului rigid (S), la doud elemente
--> vectoriale care constau dintr-o fo(d F egald, paraleld 9i de acelagi sens cu
fo(a datd si un moment reprezentat prin momentul fortpi date in raport cu
punctulO (fig. 4.12.c). ,

Fig.4.10 Fig. 4.11

Pentru a solutiona aceastd

sistemulde fortp dat cu un sistem
orice punct al solidului rigid acela
de fo(e initial. Conform teoremei de echivalen{d, doud sisteme de fortp care
aclioneaze asupra unui Solid rigid 9i produc Tn orice punct al acestuia acelasi
efect mecanic, sunt sisteme echivalente. Avdnd in vedere faptul cd fo(ete
care actioneaze asupra unui solid rigid au caracter de vector alunecdtor'
pentru obtinerea unor sisteme de fo(e echivalente se aplicd urmdtoarele
)rr1t
operalii numite operatii elementare de echivalenld:
a) Se poate deplasa punctul de aplicalie al fortei pe propriul ei suport; a) b) c)
b) Se pot introduce sau Se pot suprima in acelagi punct doud forte avdnd Fi1.4.12
acelagi suport, acelasi modul dar sensuri opuse;
Ansamblul celor doud elemente mecanice vectoriale F 9i Mo aplicate in
c) Se pot inlocui mai multe fo(e concurente cu rezultanta lor;
d) se poate descompune o fo(d dupd doud sau trei direclii concurente. O se numegte torsor de reducere in raport cu punctul O al fo(ei F aplicatd
in A 9i se noteazd simbolic:
4.2.1. REDUCEREA UNEI FORTE INTR-UN PUNCT AL UNUI SOLID IF
RIGID t^{- (4.2s\
-lMo=?xF=oAxF
Se considerd solidul rigid (S) actionat in punctul A de o forld F Se menlioneazd d momentul cuplului a fost notat cu indice, degi este un
vector liber, deoarece punctul in care s-a fdcut reducerea determind
(fig.4.12.a). Se cere sd se determine efectul mecanic exercitat de fortp F
elementele cuplului (planul cuplului, bralul cuplului, modulul cuplului, sensul
avdnd punctul de aplicatie in A in raport cu un punct oarecare O apartin6nd
cuplului).
solidului rigid (S), sau altfel spus, sd se reducd fo(a F in raport cu punctul O.
18
 [ il [ if f f lf rr'l't J -
f t [ il il il f -
Mrrrnlcu l} Slatlrt
Se ?eOuc sistomul Ee
in raport cu O;".-t"t"mul tbrte c"ncursnt'o 9l sistenrut
de forte Oe

vectorimomentconcurentirezultAndelementeletorsoru]uidereducereal
punctalsoliduluirigicldeofo4ecareactioneazdintr-unaltpunctalsolidului sistemului de forte dat;ianume:
rigid. n_ (4.33)
Torsoruldereducerereprezintdcelmaisimplusistemdefo(e.A9adar' R=E+Fr+..'*Fn=IFi
intelege inlocuirea sistemului l=1
prin reducerea unui sistem de fo(e oarecare se (4.34)
de fortp cu torsorul sdu. Mo =Mo' +Mo, +"'+Mo. = iMo, = it-t: "El
Dacdsefacereducereafo(eiintr-unaltpunctalsoliduluirigid,de
care se obtine va fi:
exemplu O'(fig 4-12.b), torsorul de ieducere

fF (4.31)
(F) + 6o,. F
" imo,,r, = rvro
pE-FORTE INTR-UN PUNCT AL
4.2.2. REDUCEREA UNUI slsTEM
UNUI SOLID RIGID

Seconsiderdunsolidrigid(S)aclionatinpuncteleAr'Az'"''A'de
mecanic
fortpte (fig. a'13'a)' Se cere sd se determine efectul
E,E,.--,(
produsdeacestefo(eintr-unpunctoarecareoapartindndsoliduluirigid,sau
altfelspusseceresdsereducdsistemuldefortedatinraportcupunctulo a) b)
aparlinAnd solidului rigid.
convenabil ales oryz 9i
Adoptdm in puictul o un sistem de referintS Fig.4.13
reducem pe rand toate fortele sistemului
in raport cu punctul o ob$n6ndu-se
F"F""''F'
in acest punct (fig.4.13'b) un sistem de "n" forte concurente Sistemulmecanicastfeloblinut(fig.4.13.c)formatdinelementelevectoriale
(echipolentecuforteledate)giunsistemde'n"vectorimomentconcurenli sistemul de fo(a dat 9i se numegte
lrr. tE l, l,l. tE ),..., lrto ( r" ), care au expresiile
:
re
Mo tE t = r,r-01 =6Tl *Fl = q "Fl dat in raPort cu Punctul O' notat
,
Mo(Fr) =M-0, =6f2 ,F (4.32)
simbolic:
"--ir'F,
rvro(E) =Mon =iln t F. = r" h (4.35)
cu punctul O ai fo(elor
unde ir,ir,..-,in sunt vectorii de pozilie in raport
initiale.
Expresia analiticd a rezultantei este:
R- Rri+ Rri+ RrE (4.3e)
=
Expresia analiticd a vec{orului moment rezultant va fi:
Mo : M,i+ Mri+ M.k= if, " El (4.40)
i=1

,,li YiI zi
k
(4.41)
Mri + Mri + Mrk = )l*'
'oltn Fiy Fiat

Dezvoltdnd determinantul dupi i,J,k giegal6nd membrul stAng cu membrul

drept dupd i,j,F oblinem:
n
M, : I(YiFi, -ziFiv)
i=1
n
Fig.4.15
u, = i(z,Fn -x;F2) @'42) Fig' 4'14
i=t
Fdc6nd reducerea in raport cu polul O' obtinem aceeagi
rezultantd F si
n
M. = I(xrFry -YrFn ) vectorul moment Mo. care are expresia:
i='l n- (4.46)
Modulul vectorului moment rezultant va fi: Mo, = )iix F,
rI lr l r [I l I I I I I I I I t I
Mecanica tl Statica Mccanicn + Stltica
dar: Mo,=Mo=M (4.58)
-ri'= O'O +-ri /4 47) 6) Locul geometric al punctelor de reducere in raport cu re momentul
inlocuind relatia $.afi in rela,tia (a.a6) 9i efectudnd calculul ob{inem: rezultant rdmine neschimbat cand R + 0 sunt drepte paralele cu rezultanta'
n n fr-- \ n r-- 1l r
Mo, =t'' -F, = I [(o'o + l" -l l= |
In_n,_ rr Fr (o'o>< -\
r, J
* I (:r,
"
-\
r, J
(4.48) Din relalia (4.44) pentru ca -tvto = M-o' este necesar ca:

Mo,:Ir,x[+O'OxlI (4.4e) (4.5e)

i=1 i=1
-tt., : -;4 + 65' n (4.50)
3) Produsul scalar dintre vectorul rezultant R gi vectorul moment rezultanl
7) Proiectia momentului rezultant Mo pe suportul rezultantei R este
Mo este o mdrime constantd gi se numegte trinom invariant.
constantd oricare ar fi pozilia polului de reducere (fig' a.15).
Se inmultegte relalia (4.44) scalar cu R-. Vom avea: Prp(Mo) = Mo cosa = MR (4.60)
rq, .R-: (rq + oo,. R).R (4.51)
.U- = yb
-Mo, . R- : lro . n * po" R). R Mn = Mo coscr, = -14 (4.61)
(4.52) I
dar: M^U.R MrR, +MrR, +MrR.
M._ = cst. (4.62)
(O'O" RJ.R = 0
-_\_
obtinem:
-[ttr, .R-= .R = cst.
-ltito (4.54)
(4.53) ^R -
{ffi
in aceste relatii Me este proiectia vectorului 14 p" suportul rezultantei R, iar
Dacd scriem n u* este versorul rezultantei.
$ nto in functie de componentele lor scalare fatd de un
sistem de referintd avem:
4.2.2.2. TORSOR MINIMAL. AXA CENTRALA
R- = R,l + RriR.k + (4.55)
:
t,to il,l + M"l + M.k (4.56) Dupd cum s-a observat prin reducerea unui sistem de forte intr-un punct
tt4o .R : R ._Mo : RrM, + RrM, +R.M. = 6s1. (4.57) se obline o fo(d rezultantd R gi un moment rezultant 4 "" inchid intre
Dupd cum vedem membrul drept al relaliei (4.57) este compus din trei direcliile lor un unghi "a" (fig.4.16).
termeni ceea ce justificd denumirea de trinom invariant. Dacd o=0 sau o=r vectorulrezultant R givectorul
moment rezultant
Trinomul invariant se mai numeste si scalarul torsorului sistemului de forte -lrrlo sunt coliniari. in acest caz torsorul de reducere poartd denumirea de
dat. torsor minimal sau rdsucitor.
4) Daca torsorul de reducere al sistemului de fortp dat fa!6 de un punct este Denumirea lui este legatd de migcarea pe re o imprima corpului un
nul atunci el este nul in raport cu orice alt punct de reducere. Din relatia (4-44) asemenea torsor (translatie in lungul suportului rezultantei 9i rotalie datd de
dacd R =O; Mo =0 rezulti d l%, =0. momentul rezultant in jurul axului comun), asemenea cu migcarea unui gurub.
Un asemenea sistem de fortp @rc are torsorul nul nu produce nici un Locul geometric al punctelor de reducere in raport cu care un sistem de
efect mecanic asupra solidului rigid asupra cdruia actioneazi, solidul rigid fo(e oarecare se reduce la un torsor minimal, se numeste axd centald.
fiind in echilibru. Descompunem vectorul moment rezultant astfel:
5) Dacd n:O; Mo *0, vectorul moment rezultant al sistemului de forte dat l4=m**lv\u (4.63)
este un invariant fald de polul de reduc,ere si are caracter de vector liber. Din unde:
relatia (4. Qdacd R=0 rezultd:

I! il* - este componenta dupd directia rezultantei R;

 L I I T T I I I I I I T T T I I
. L f I
Mecanica * Statica
(4.66)
Mecanica rr Statics llr" -- etutlth) = mo cosc = Mo 'E*
o direclie perpendiculard la R gicuprinsd in planul
m _ *t" ".,"p"*^ta-dupe mo'F (4.67)
determinat de Mo 9i R. Mmin = Mo 'uR =
Se constatd cd modificdrile veotorului n,lo ." datoresc
numai componentei
valoarea M.,n =Mrnin'IR
fro.F
=T-'u* - (4.68
fr* (O"o"r.ce ilR este un invariant). Din relatia (4.63) se observd c6
minimd a vectorului ilo se obline atunci cnd
M* = 0 ' adic6:
(4.64)
Itlo = Lh =il..in

P(x,Y,z)

Fi1.4.17
Fig' 4.16
Agadar:
in acest caz momentul minim este coliniar cu rezultanta
F. Torsorul alcdtuit din

n Ei ll.* se numegte torsor minimal si simbolic are expresia: [F='E (4.6e)

ln =;E (4.65)
'''"
+ -l
: M'" "'t-*"=E'uo*
l-n'b
r r r r r I I I
-
I I I I I I I I I I I I

Mecanica + Statica Iltccanica * Statica

Pentru a determina axa centrald presupunem ca punctul C (fiS. 4.17) este un Notand:
punct de pe axa centrale si indeplineste conditia: R.7 (4.85)
wt" =f 'n (4.70) R2
l

unde fr este un scalar arbitrar, adicd momentul din punctul C si rezultanta R obtinem: : (4.g6)
sunt coliniari. in acest caz putem scrie: F:io
+ LrR
nrltl" =tt4"n:O (4.71\ Relatia(4.86)reprezintaecuatiavectorialdaaxeicentrale.seobservacdaxa
ln baza relatiei (4.44) putem scrie: centraldesteodreaptdparaleldcurezultantaR,dreaptdsituatdladistanlaro
t%=l't+cO*R (4.72) de polul O. Din relalia (4-80)rezultd:
CO=-OC=-r (4.73) lR"Mrl R.Mosino Mosincr (4.87)
-t% =-tttt -ixR (4.74) 'o --R2 R2 R
paraleli cu rezultanta F, dreapta
MultiplicSm relatia (4.74) veclorial la st6nga cu R-. Vom avea: Putem afirma cd axa centrald este o dreaptd
R^Mc -R^Mo-R*(i*R; (4.75) ,o:"0tn" de potut o, distanla mdsuratd perpendicular pe
situatd ta distanla
in baza relatiei(4.71) avem: l4
F 9i Mo in sensul produsului vectorial n
Rt tt4o -Rx(7tR; =9 (4.76)
planul vectorilor "
un punct
pentru a obtine ecualia axei centrale sub formd analiticd considerdm
Descompunem dublul produs vectorialfolosind relatia lui Gibbs: punct momentul are expresia:
-
curent
-- P(x,y,z) apartindnd axei centrale' in acest
R" -(R.R).r-(R.a).Rl
Mo =0 (4.77)
Mr'-- M; - oP, n (4'BB)
nrttlo+(n.D.R-R2.r=O (4.78)
Relatia (4.78) este o ecuatie vectoriala de gradul intdi care aratd cd locul
Ir j rl
(4'8e)
geometric al extremitdlii vectorului F este o dreaptd. Fie Codefinit de f :ro UII FG =I,I+M,l+M.k-l' ! -'I
punct particular al acestei drepte care satisface conditia:
' lRx Ry P,l
n to=O (R1to) tt'lr - (yR. - zR, )li + [Mv - (zR' -
(4,7e) tl, xR. )lj +
= (4.e0)
Astfel relatia (4.78) devine:
r [M, - (xRv - YR' )lk
n.mo -R'.%:0 (4.80)
Scriem condilia ca fit" 9i F sd fie coliniari' Vom avea:
Scddem relatia (4.80) din relatia (a.78) 9i obtinem:
Rl *t, +1n.11.R-n2.i-(R"
M* (4.e1)
M0 -R'.h)=o (4.81) =Mt'=M"t
Rx Ry 'Rz
1n.4.n-R2.(F-Fo)=o (4.82)
Asadar:
M' -(YR. -zRy) Mr ltR'41- Itlt' -(xR, -YR') (4.s2)
R.i=n=r-l'o - Ry Rz
(4.83) R,
Rt JL"il*o': i:1".1':^::^:"^T::':,iltj:::i
Reralia (4.e21 reprezint6 ecua.til punct
#i[.':""1;";il;. r^ ,Jlri" t+.e2) x, y, z sunt'coordonatere unui
r:Hu.. (4.84) curent al axei centrale, iar R, ,R, ,& gi M* M' M. se calculeazd cu rela{iile
cunoscute.

3
 I lI rI'tI'tI tI rI l- l-
frftftfrf rf rI f f f I -'

* Mecanica + Staticr
Mecanica Statica
c) Gazul 3

[n*o (4'e6)
Prin reducerea unui sistem de fo(e dat in raport cu un punct oarecare al
solidului rigid se poate obtine unul din urmdtoarele cazuri:
'ot* = o
Daca + O 9i Mo = 0 sistemul de fo(e dat este echivalent cu o rezultantd unicd
R-

R- care are ca suport axa centrald, axd ce trece prin punctul(polul) O.

(4.s3) d) Gazul 4

este echivalent cu zero, sau altfel spus

ln+o
F=O Ei l4 =0, sistemulde fo(e (4'e7)
Dacd
solidul rigid asupra cdruia actioneazd sistemul de forle este in echilibru'
"'t-* *o
Dacd R-+0 9i Mo+0, pot fi deosebite doud erzudr in funclie de invariantul scalar
b) Gazul 2
R-.[4-o astfel:

(4.e4)

a) b)
Fig.4.'19
Fig.4.1B
1) R.Mo =O adicd Ff U-0.
Dacd R = O Ei l4 + 0 sistemul de fortp este echivalent cu un cuplu de forte
Cand R .Mo = 0 sistemul este echivalent cu o rezultantd unicd R in raport cu
pe suportul vectorului -\, cuplu
1F,-F,01 situat intr-un plan [P] perpendicular punctele axei centrale, axd ce nu trece prin pol. ln acest caz (fig. 4.19) axa
ce creazd un moment ce are aceeasi mdrime, aceeagi directie 9i acelagi sens cu centrald este situatd intr-un plan [P] perpendicular pe vectorul fro, plan ce trece
momentul lvto (ng. +.tg). M^
prin punctul O. Axa centrald este plasatd la distanta d: de punctul O,
Agadar:
(4.ss)
R
F'd

l*)
Mo =
distanli mdsurati in sensul produsului vectorial n * lq.
I t r r t r I r r ! r il-l-l-il--t--il--il -r r
Mecanicr + Statica
Mecrnica + Staticf,
(rdsucitor) 4.3.1.1. REDUCEREA STSTEMELOR DE FORTE COPLANARE PE CALE ANALITIC'
2) R.Mo+0 sistemul de fo(e dat este echivalent cu un torsor minimal
avand ca suport axa centrale (fig. 4.20)'
Se consider5 sistemul de forle coplanare E,E,...,F" care actioneaz
asupra suprafetei materiale [P] in punctele A1,A2,...,A,,. Se cere se se reduc
sistemul de forte dat in raport cu punctul O apartindnd pldcii tPl. in acest scol
atagdm in punctul O sistemul de referinld Oxyz de versori i,j,F astfel orienta
inc6t planul Oxy sd coincidd cu placa tPl (ng. 4.21).

M^ sina
d---
\

a) b)

Fig.4.20

Este cazul cel mai general de reducere a unui sistem de fo(e dat' in acest caz
A,(x,,y,,0)
axa centrala este o dreaptd paraleld cu suportul rezultantei R plasatd la
M^ sinq
*to -- planul
pe -,^-..r vectorilor R 9i Fig.4.2'l
distanla o = , distant5 mdsuratd perpendicular
il""
Mo in sensul produsului vectorial n "
nno. Particularizind rezultatele oblinute la cazul general al fo(elor spaliale tratate ir
capitolulanterior, fdcdnd Fi, =0 9i z, =0 adicd:
E =Fo'I*r,r'j (4.e8)

fo(e prezentate pentru cazul general are fi =Xt'l+Yi'J (4.ee)

Reducerea sistemelor de
elemente specifice si este mult mai simptd pentru cazurile particulare ale fortelor si redund sistemul de fortp in raport cu punctul O, se obline o rezultantd R
coplanare 9i forlelor Paralele. definitd de expresia:
n_ n n
R :I Fi : (IF-, )i_+ (lFry)l
_
(4.100)
i=l i=1 i=l
situatd in planul fortplor si un moment rezultant Mo definit de expresia:
Problema poate fi solutionatd pe cale analitic6 sau pe cale graficd.
25
'-il[ rrrrrlrrrttrttrll
Mecanica * Statica

Mo = i*r
i-1 il"=
'=tlto
J il ieo, -v,F,.)
Fryol
=
i='
k (4.101) Prin sistem de forte paralele se intelege sistemul alcdtuit din forte care au
directia comund. Reducerea sistemelor de fo(e paralele se poate face analitic
perpendicular pe planul fo(elor deoarece momentul fiecdrei fo(e in raport cu sau grafic.
punctul O este un vec'tor perpendicular pe planul Oxy.
Asadar: 4.3.2..I. REDUCEREA SISTEMELOR DE FORTE PARALELE PE CALE ANALITCA
Mo = M. 'k (4.102)
Torsorul de reducere va fi: Se considerd un sistem de forte paralele E , E ,..., E ce actioneazd asupra
[n=n,.i+Rr.i
t^{- ' - (4.103)
unui solid rigid, fortele fiind paralele cu directia (A ) de versor u . se cere sd se
"Lnt=u".r reducd acest sistem de fo(e in raport cu un punct oarecare o apartinand
in acest scop atasdm in punctul o sistemul de referinti oxyz
solidului rigid.
unde: (fis. a.2e).
nnn
R, : lF;.; Rr : )F1r; M. : l(x;F;, - YiFi* ) (4.1C/.) O fortd oareclre a sistemului F, se poate exprima prin relatia:
i=t i=1 i=l
Fald de un punct G(x,y,O) apa(indnd axei centrale sistemul de forle F,=F,'u (4.126)
coplanare se reduce la o rezultanti unicd R- deoarece momentul minim este nul unde F; este scalarulfo(ei.
pentru ca llo f n . CAnd F, > 0 forla are acelasi sens cu versorul r', iar c6nd F, < 0 forta are
Exprimdnd analitic elementele torsorului de reducere in raport cu originea sens opus versorului E.
O a sistemului cartezian Oxfz giav6nd in vedere d R. =0; Mr:0; Mv =0, Efectu6nd reducerea sistemului de fo(e in raport c-u punctut o se ouline

ecualiile axei centrale (4.92) devin: un torsor format din vectorul rezultant R avAnd directia comund cu a fortelor
date si un vector moment rezultant fro Oenn4i de relaliile:
=*, = -zR, = M. -(xR, -VRr) (4.105)
RrRy0 (- n_ n n
sau: lR = tq = IFi .u = uIF,
M--(xRr-YR')=0 9i z=0 (4.106) )
-tOl_ il
n
i=l
_ n
i-l
n (4.127)
ceea ce reprezintd o dreaptd in planul forlelor Oxy care taie axele de I
Mo = Ir,'Fi It'Fi.u=IG = .Fi)" u
coordonate in punctele: I i-r i=1 i=l

nt9.o.ot (4.1o7) - Rezultanta R a sistemului de forte are aceeasi directie cu fortple

'Rv' ' date, iar
mdrimea sa este datd de suma atgeoricd a scalarilor tuturor
fortelor
sistemului;
ero.-L.or
' Ry.- (4.108)
- Momentul rezultant -lVlo este un vector perpendicular pe fiecare din fortele
Axa centrald este o dreaptd paralel6 cu rezultanta dup6 cum aratd coeficientul fiind:gadar perpendicurar pe versorur u si pe rezurtanta R-.
^sistemului,
unghiular: intruc6t lrt, J- n se deduce cd trinomul invariant este nul (n .fvfo = O).
Ry
tgu = (4.10s)
Rx
 M' =I(yiFa -zfiyl
M, =i(=,Fn -xiFr)
(4.131)
M. =l1x,r" -yiFi,)

Dacd se arege sistemur de referin,ta

oxyz in asa fer int axa oz sd fie
paralerd cu directia comund
a fortpror, atunci vectorur rezurtant
cu axa oz, iar vectorur moment R va fi pararel
rezurtant ttro u" t pranur oxy.
Proiectiire vectorutui rezurtant
R- gi a vectorurui "*rili';
moment rezurtant
axele sistemului de coordonate
in acest caz vor fi:
4 p"

Fi1.4.29 n
R, = )Fn :0
i=l
Rezultanta R- a sistemuluide forte are urmdtoarea expresie n
analiticd: R, = IF,"' =0 (4.132)
R = Rri+ Rrl+ R.F (4.12e) i=l
Proiecliile vectorului rezultant R- pe axele sistemului oxlz nn
ales vor fi: R. =IFi,:tF,
i:'t i:l
n
R, = IFL n
i=1
n
M, =Iy,Fi
Rr : IFi" (4.129)
i=1
n
i=l ' M,- =-)x,F, (4.133)
i=t
n. = lro
F-l
Mt =0
Vectorul moment rezurtant nlio are urmdtoarea expresie
analiticd:

n _
t-
j kl
"li
Mo=IttE=Ilxi Vi =,1 (4.130)
i=1
=tlrn Fiy rol
Proiec$ile vectorurui moment re.urra'r Mo
,v,,,e,,r rezurtant p" axete
tytg pU sistemurui g).r_
axere SlSIemUlUl o4z q,vs yvr
ares vor I
fi: I Zl
]
 II',At
Mccanica + Statica
n_
Mo =IMi (4.164)
i=1
(E,-E,d,).
unde cu wt, t-" notat momentul cuplului
se observa cd momentul rezultant al sistemului de cupluri este un
invariant (vector liber) deoarece fiecare vector moment M, este invariant fatd
de polul de reducere. Modulul momentului rezultant al sistemului de cupluri
se poate calcula cu relatia:
(4.165)

Considerdnd un cuplu (F,-F,d) plasat intr-un plan peipendicular pe

Fie un sistem de'n" cupluri de fo(e (Fi,-Fl,di) ce aclioneazd asupra
unuisolid rigid (S) (fig. a.35). Se cere sd se reducd acest sistem de cupluriin
raport cu un punct oarecare O apa(indnd solidului rigid. Pentru aceasta
atagdm in punctulO sistemulde referinld Oryz.
vectorul ItIo, acesta Tnlocuieste mecanic echivalent momentul rezultant fr'o
dacd momentul sdu este egal cu Mo in sens si modul, deci dacd:
F.d = Mo (4.166)
Din cele expuse rezultd ci un sistem de cupluri situate in plane diferite
poate fi inlocuit cu un cuplu unic numit si cuplu rezultant.
La reducerea sistemelor de cupluri se poate intalni 9i cazul c6nd
-14 = O. Un asemenea sistem de cupluri este echivalent cu un torsor nul deci
este in echilibru.

lnteracliunile mecanice pot fi considerate ca.forte concentrate numai in

Fig.4.35
Rezultanta sistemului de cupluri este nuld fiindcd rezultanta fiecdrui
cuplu in parte este nuld. Fiecare cuplu (Fi ,-Fi,di) creazd un moment care are
caracter de vector liber, adicd poate acliona in orice punct al solidului rigid'
Plas6nd momentul fiecdrui cuplu in punctul o, vom obline un sistem de 'n'
vectori moment concurenli. Momentul rezultant va fi egal cu suma vectoriald a
momentelor cuplurilor date. Agadar:
28
cazul in care domeniul de transmitere al fortei este foarte mic sau practic
neglijabil. Dacd cel pulin una dintre cele trei dimensiuni ale regiunii unde este
transmisd forta nu poate fi neglijatd, sarcina se numegte "distribuitd" sau
continue. Putem avea agadar distribulii de sarcind liniard, superficiald sau
volumetricd dupd cum pot fi negtijate doud, una sau nici una din dimensiunile
zoneide acliune.
Sarcinile distribuite pot fi inlocuite in . anumite q?zun pdn sarcini
concentrate echivalente (sarcini punctuale care au acelagi efect mecanic ca
sarcina distribuitd inlocuitd). Acestea sunt componentele torsorului de
reducere ale sarcinii distribuite.
4.5.1. FORTE COPI-A,NARE LINIARE
Se considerd o dreaptd AB de lungime "1" asupra cdreia ac[ioneazd
fo(a q (N/m)distribuitd perpendicular pe dreapta AB (fig. a'36).
-rI -Irf,lrrlI-IInlfffl
Mecanica* Statica Mecanica * Statica
Sarcina care revine unei portiuni elementare de lungime dx este e.dx
Rezultanta unice a fo(elor paralele coplanare q.dx care aclioneazd pe 4.5.2. FORTE DTSTTBU|TE SUPERF|C|AL
lungimea "1" se determind cu relatia:
I Fie o suprafatd pland de arie S 9i forla q.ds (elementard)
n:Jo.ax (4.166) perpendiculard pe o portiune de suprafatd "ds" (fig. a.37).
0

O=A

Fig.4.37

Rezultanta acestui sistem de forle paralele este:

Fig.4.36
n= je .Us (4.170)
(s)
Cum valoarea vectorului q=E(x) este o funclie de pozitie, poate fi Si in acest caz sarcina q poate fi scrisd:
reprezentatd intr-o diagrami la o anumitd scard, prin linia de incdrcare "ab".
Rezultd: E= -e.k = -z.k I
(4.171)
Rezultanta va fi:
C: -v. j (4.167)
n = J-X.z.ds = -[ Jz.ds = -k.W (4.',t72)
Rezultanta va fi: (s) (st
tt
unde W este volumuldelimitat.
R= -jlv.ox: -jJoa = -j.n (4.168)
00 Rezultanta R are ca suport axa centrald a fortelor paralele, axd ce
Asadar, modulul forlei unice echivalentd cu sarcina distribuitd este intersecteazi planul Ory in punctul C de coordonate:
reprezentat prin aria diagramei de incdrcare AabB. Suportul fortei rezultante
Jx-q'ds (s)Jx-z.ds
R (axa centrald) va fi paraleld cu directia sarcinii e gi trece prin centrul _- (s)
fo(elor paralele de abscisd: ^.---- (4.173\
Jq'as
(s) (s)
Jz.ds

i y'q'0"
'0" J
y '=
(4.16e) vc_(s) _(s) (4.174)
' Jq'0" Jz.ds
(s) (s)
cdteva cazuri particulare ale unor asemenea incdrcdri sunt prezentate in CAteva cazuri de asemenea incdrcdri distribuite perpendicular pe o suprafatd
anexa 7. pland sunt prezentate in anexa 2.
Mecanica rt Statica Mecanica * Statica
Dupd cum s-a ardtat, acest sistem de forte este echivalent cu o rezultantd
unicd care are ca suporl axa centrald. in cazul'nostru rezultanta acestui sistem
de forte se va numi greutatea sistemului material gi are expresra:
n_ n
c=IG,=glm,=Mg (5 2\
i=l i=1
iar punctul sdu de aplicalie C (centrul fo(elor paralele) se numegte centrul de
greutate al sistemului de puncte materiale. in relalia (5.2) M este masa totald a
5. GEOMETRIA MASELOR sistemului.

5.1. GREUTATEA CORPURILOR axa centrali

Toate particulele materiale care se afl5 la suprafata PdmAntului sau in
aproprierea acestuia (pAni la o anumitd distanld) sunt supuse acliunii cAmpului
gravita{ionalterestru care se manifestd prin fo(a de atrac{ie:
Gr=mi'9 (5 1) ,Y
",2")
care a fost denumitd pe scurt "greutate".
Se observd cd aceastd fo(d depinde de masa particulei materiale "mi" gi
de vectorul "S" care se numegte "acceleratie gravitationald". Valoarea
accelera{iei gravita{ionale g variazd cu latitudinea gi altitudinea. Astfel la
ecuator g = 9,781 m/s2, g = 9,831 m/s2 la poli si g = 9 806 m/s2 la latitudinea de
45".
in ceea ce priveste acceleratia gravitalionald " g " este un vector dirijat
aproximativ spre centrul Pdmantului. Pe un domeniu restr6ns la suprafala
PdmAntului se poate considera cAmpul gravitafional terestru cd este constant,
adicS se poate neglija varia{ia vectorului '9 " at6t ca directie cAt si ca
intensitate. De aceea se poate considera cd greutatile corpurilor sunt forte
indreptate suficient de exact dupd verticala locului, deci paralele intre ele. [n
consecin!5, problema greutdtilor reprezintd un caz particular al forlelor paralele Fis.5.1
si se pot aplica rezultatele stabilite la reducerea fortelor paralele.
Centrul de greutate C al sistemului de puncte materiale se bucurd de
toate proprietS(ile centrului fo(elor paralele si poate fi determinat in raport cu
5.2. CENTRUL DE GREUTATE (DE MASA} AL UNUI SISTEM DE polul O prin vectorul de pozitie:
PUNCTE MATERIALE n

Ir'c'
i4
Fie un sistem de puncte materiale A1,A2,...,An de masa fit1rffi2,...,ffin rc=:}-
-
(53)
dispersate intr-un domeniu restrAns la suprafata P6mAntului, deservite de
vectorii de pozilie i1,i2,...,in in raport cu originea O a sistemului de referintd
IG'
i='l

Oxyz (fis. 5.1). Coordonatele scalare fatd de sistemul de referinti Oxyz vor fi:

I*, .G, Iy, .G,

n
Fo(ele gravitationale care aclioneazd asupra sistemului de puncte
materiale sunt G., ,G2,...,Gn si pot fi considerate cd formeazd un sistem de
I=,
s
'G,
x" =H;-, yc =f-; z" - -n
(5.4)
fo(e paralele de acelasi sens, avdnd caracter de vector legat.
Ici Ic, Ic,
Ito i=l i=1 i=1
I t' r .il-il'-r-il" l'-l-r--r l-r--r-'t I r r r r I
Mecanica * Statica Mecanica * Statica
atunci centrul
Mr Qi Mz gi centrele de masi C1 si C2 ale celor douS subsisteme'
de masd C corespunzdtor sistemului (S) se determind cu relalia:
inlocuind in relaliile (5.3)pi (5.4)pe G, cu expresia G, =gm' obtinem:
nnn
It.., .g gIt'mi It'.' M' '1' - M' '7"' (5 8)
: i-l i--1 i-1
- (55) '" - M, -M,
'c n n n
I-' 's stm,
i:1
I., Din rela{iile (5.7) gi (5.8) se pot obtin: coordonatele scalare ale centrului
ales'
de
i=1 i=1
masd G broiectAnd' relatiiie respective pe axele sistemului de referin!5
respectiv

I y, '., I =, '.,
n

I*' '-, (5 6)
OARECARE

Im, I.,
i=1
I*, Fie un corp oarecare (s) reprezentand un continuum material rigid, si
de masS
fie
un-volum mic din acest'corp avand masa ami si
i=1
i='l
lv, centrul C;
Rela{iile (5.5) gi (5.6) definesc o noliune mai generald 9i anume aceea de
deservit de vectorul de pozitie r, fatd de originea o a sistemului de
referintd
centrul maselor unui sistem de puncte materiale.
Oxyz (fig. 5.2). Presupundnd cd numdrul volumelor AV, de masa Am, in care
5.2.1. PROPRTETATILE CENTRULUI DE MASA s-a fractionat corpul este o mulfime num6rabild de "n" particule
materiale finite'
pentru determinarea aproximativi a poziliei centrului de masd C se poate utiliza
1.Pozi\ia centrului de masd al unui sistem de puncte materiale nu depinde de relalia (5.5) scrisd sub forma:
originea sistemului de referinld ales (vezi proprietSlile centrului forlelor
paralele);
2. Pozilia centrului de masd nu se modifici dacd masele sistemului dat se
amplificd sau se micqoreazd in acelaqi raport. lmportanla practicd a acestei
propriet6li constd in faptul cd sistemele materiale identice din punct de vedere
geometric, insd constituite din materiale diferite, dar omogene, au centrele de
masd identice atunci cAnd sunt suprapuse;
3. Dacd punctele materiale se gdsesc in interiorul unei suprafele convexe (o),
atunci centrul de masi se gdsegte in interiorul acestei suprafele;
4. Dacd punctele sistemului material sunt situate pe o dreaptd sau intr-un plan,
atunci centrul de masi se gdsegte pe acea dreaptd sau in acel plan;
5. Dacd sistemul de puncte materiale admite un plan, o axd sau un punct de
simetrie, atunci centrul de masd se gdsegte in acel plan, pe acea axi sau in
acel punct,
6. Dacd un sistem de puncte materiale (S) se compune dintr-un numdr "p" de
subsisteme (51), (52), ..., (Sp)ale ciror mase Mr, M2, , Mo gi centrele de
masd C1, C2, ..., Co se cunosc, atunci pozilia centrului de masd al sistemului
(S) se determind cu relalia:

M., . r",, +Mz .L, +...+Mo .-Lo

rc (5.7)
M, +...+ Mo
M., +
Fig. 5,2
7. Da,cd un sistem de puncte materiale (S) poate fi considerat ca rezult6nd
dintr-un sistem (Sr) din care lipsegte un sistem (Sr) Si daci se cunosc masele
Mecanica {e Statica Mecanica * Statica
n Ami
I l 'At,
i=1
' 'med Ali (5 14)
=Ln (5 e)
- densitatea liniard:
IAt'
i=1
Cu cdt numirul volumelor AV' va fi mat mare gi masele Am, vor fi mai mici,
,. Am,
O, = lllTl =
dm
(5 15)
Al;-+0-:Al,
pozitia centrului de masd al corpului (S) determinat cu rela{ia (5.9) va fi mai - dl
- pentru pldci (suprafete):
apropiatd de pozi{ia reald. Determinarea exactd a pozi{iei centrului de masd C
- densitatea superficialS medie:
a corpului (S) se va face trec6nd la limiti in cadrul rela(iei (5.9) prin fraclionarea
Am'
masei corpului (S) intr-un numdr infint de mare de mase elementare "dm" n
r Smed:- (5.16)
deservite prin vectorii de pozilie F in raport cu originea O a sistemului cartezian AS,
Oxyz. Rezultd astfel cd: - densitatea superficiald:
Ii.am (5 10) o^ = '.
Affi'
ltm --=-
dm
(5 17)
[$,
Io' aS;-+o

: pentru volume (blocuri).

dS

iar coordonatele exacte a centrului de masd vor fi:

- densitatea volumetricd medie:
[x.dm [y'dm t" [z'dm
*" = , Yc =F, =ld, (5 1I) Am.
J* Pvmea
^_l - 6y. (5 18)

- densrtatea volumetricd:

AL
.. Atn, dm
5.4. DETERMINAREA CENTRULUI DE MASA CORPURILOR o.. = aV;+o
lllTl (5 1e)
OMOGENE [!, dv
Masa totald a unui corp omogen se calculeazd cu relalia.
Pentru studiul centrului de greutate al corpurilor omogene este necesar M=Jdm (5 20)
sd se introducd noliunea de densitate medie care se defineste astfel: o integralS liniarS, de suprafali sau de volum dup6
Rela{ia (5.20) este
Ami cum corpul este unidimensional (bard), bidimensional (suprafatd) sau
Pmed =
(5.12)
vi tridimensional (volum). Masa unei po(iuni elementare se calculeazd cu rela{iile
(5.15), (5.17) 9i (5.19). Corpurile care au aceiasi densitate sau masi specificd
Trec6nd la limitd c6nd AVi -+0 se ob{ine densitatea punctuald sau simplu
(liniard, superficiald, volumetricd) in orice punct al corpului se numesc corpuri
densitate:
omogene, adicd densitatea p este constantS.
D
.. Am,
llm
dm (5.13) in cazul corpurilor neomogene densitatea este variabili adicd p=p(x, y, z).
' -- avl+o [!, dv
in cazul corpurilor omogene formulele pentru calculul centrului de masi C se
in mecanicd corpurile se impart in: simplificd deoarece densitatea fiind constantd poate fi scoasd de sub semnul
a) Bare - barele sunt corpuri la care doud dimensiuni se pot neglija in raport integralei. Atfel avem:
cu a treia; a) Pentru bare omogene:
b) Pldci (suprafele) - pldcile sunt corpuri la care o dimensiune se poate neglija
in raport cu celelalte doud, = I,,rdt ,l1r)iprdl= ord,,iot=Ifl
l',rot (5 21)
c) Volume (blocuri) - volumele sunt corpuri la care nici o dimensiune nu se
poate neglija.
It'_ 1,od
Coordonatele centrului de masd vor fi:
*I,,fl
inbaza acestei categorisiri putem defini:
- pentru bare:
- densitatea liniard medie:
.. = 1,,,
*" Y" : l,,Ydl.; t"- : I,,=dl (5.22)
32 i(Ddr ir*
-'
[[[[[ITIIIIIITIIITTII
Mecanica re Statica Mecanica tlt Statica
b) Pentru pldci omogene:
b) Arc de cerc. se considerd un arc de cerc de razd R (fig. 5.4) definit de
= l,r,Fdt lr.riP"a" R" l.,ios I1.1Fo= unghiul la centru 2o (cr se exprimd in radiani). Din motive de simetrie centrul de
'c j,.,d. (5.23)
Irsl p"ds
p" .[rrrd" j,r,o" greutate se gdseste pe bisectoare.
Coordonatele centrului de masd vor fi: tu6nd axelade coordonate ca in figura 5.4. si aplic6nd relalia (5'22) se obline:
xds yo" l9 zds --c l,,xdl J'Rcoso
.Rdo f",cos0'd0
-
t" = 1., i Yc =1'*' t" =Ips
.1,r,
(5 24) A^=--

1* i,,d, IlFot J"oe (5 27)

c) Pentru volume omogene: sin 01"
= pl!-c = pslno
= l,u,id- lu,Fo'ou o' du,iov iullo't' el" o
'c (5.25)
in
t_d

relatia de mai sus "x" reprezinti abscisa arcului elementelor "d1".

l,u,o. IlvyPudv pu
lrurdu l,u,du
Coordonatele centrului de greutate C vor fi:
Coordonatele centrului de masd vor fi:
lu,xdv lu,Ydu x" = RSiDc[
I Yc =IF'
lu,zdv (5 28)
'" =
l,u* '": i"f* (5.26)
Yc =0
ct

Se atrage atentia cd x" calculat pentru arcul de cerc reprezintd de fapt distanta
5.5. CENTRUL DE GREUTATE AL CORPURILOR OMOGENE UZUALE OG de la centrul cercului la centrul de greutate C. Coordonatele punctului C in
diverse probleme depind de modul de alegere a sistemuluide coordonate.
5.5.1. BARE
5.5.2. PLACI
a) Bard dreapt6. Din motive de simetrie centrul de greutate se gdses,te la a) Triunqhiul. Centrul de greuatate al triunghiului se gdseste ,la interseclia
mijlocul barei (fig. 5.3). meOianetor care reprezintd segmentul de dreaptd ce unegte v6dul cu mijlocul
laturii opuse.

b) Dreptunqhiul. Din motive de simetrie centrul de greutate se gdsegte la

interseclia diagonalelor.

siindltimea R, aplicdnd rela\ia (5.24) se obline:

(s.2e)
B
Fig. 5.3 Fig.5.4 2 oli, 2 ^ sin
sin cr
= -Ia-^
3 el:" = -i-\-
3 cr
T il[ ET'I r 'f"I' f r n r I I I I I I I r
Mecanica x Statica
Mecanica x Statica
ln relatia de mai sus "x" reprezintd abscisa centrului de greutate al triunghiului
elementar de suprafatd "ds". Coordonatele centrului de greutate C vor fi:
inlocuind relalia (5.33)in relalia (5.31) se obtine:
2-sina
x_ =-R-
"3d, (5 30)
Y" =0
(5.34)

Fig. 5.5
se atrage atentia cd xc calculat pentru sectorul de cerc reprezintd
distan(a oc de la centrul cercului la centrul de greutate c. coordonatele
punctului c in diverse probleme depind de modul de alegere a sistemului de
coordonate.
Fig. 5.6 Fig. 5.7
5.5.3. VOLUME

a) Conul. Considerdnd conul circular drept de razd R si indltime h, si Coordonatele centrului de greutate G vor fi:
raportdnd la sistemul de referin{d oxyz (fig. 5.6) prin aplicarea relatiei
(5.26) se obline linAnd seama de simetria corpului fa{d de axa Oz.. xc =0
Vc = 0 (5.35)
Iyf 'n2'12'dz
z^ =3h
'dz
(5 31) "4
l,u,t''rz
in relatia (5.31)volumul elementar dv =nr2dz s-a ob{inut izol6nd un trunchi de b) Semisfera. Se considerd o semisferd de razd R (fig. 5.7). Centrul de
con de indlfime "dz" care poate fi aproximat cu un cilindru de raza "r" si ?ndltime greutate se gdseste pe axa de simetrie, care se alege axa Oz. Asimil6nd
"d2". Din asemdnarea triunghiurilor OO'A' gi OO'A' rezulti: volumul elementar cu un cilindru de raz6 "r" gi indl{imile "dz" putem scrie:
dv = zr .r2 .dz (5.36)
zr Din triunghiul OO'A se deduce:
(5.32)
hR R2 =22 +r2 (5.37)
R
f =-Z (5.33) r2 =R2 -22 (5 38)
h Asadar:
34
 r tr r r r"r r- r r r"r f rf- I I ID

Mecanica x Statica Mecanica {e Statica

'l'
dv = ur(R2 -22 1dz
lntroducAnd aceastd relalie in rela{ia (5.26) avem:
(5.3s)
'":+iyc= Iyi'l'.
Ir, '
- =-It,
z^
" Il'
(5.43)

RRR b) Pentru plSci compuse:

Jzr(R2 - z2'ydz lzna2 az- [nz3 dz
zc
IvyzoY I 00
RR (5.44)
i,u,du I'tn, -z2ydz lnRzaz- Jnzzdz
00
RR
0
(5 40)
Iv, 's,- -s I.,'s,
[zazaz-lz3az
R{ R4
Is' ' Is,
(5 45)
00
RR
c) Pentru volume compuse:
Jn2az- [z2az
00
(5 46)
Coordonatele centrului de masd C vor fi:

Xc =0 (5.47\
Yc = 0 (5'41)

z. =lR
'g

5.6. GENTRUL DE GREUTATE AL CORPURILOR COMPUSE OMOGENE

Centrul de greutate al corpurilor compuse omogene se determind pe

baza relaliilor (5.7)9i (5.8). Algoftimul de calcul este urmitorul:
- se descompune corpul compus in mai multe corpuri simple ale cdror centre
de greutate sunt cunoscute sau se pot dermina ugor;
- se alege ca sistem de axe de coordonate acela care aduce simplificdri;
- se aplicd corpului compus rela(iile de mai jos cu precizdrile cd masele
corpurilor care se scot din componen!6 (goluri) se consideri negative, iar
semnele coordonatelor centrelor de greutate ale corpurilor componente se ,!$1"

stabilesc in raport cu axele sistemului ales.

Aceste relalii sunt:

a) Pentru bare compuse:

(5.42)
,il fl fr 'tI nr 'il-1r'-il} 'I--'I' lf-'Ir 'Ir"n 'f-C -X t Il 'n
Meceoicr r Staticu Mccrnicr r Sfrttca
Un sistem de fo{g aplicat punctului material A constitue un sistem de
fo(e concurente avAnd caracter de veclori legali concurenti. Acest sistem de
fo{e poate ft inlocuit mecanic echivalent cu o fo(d unici numitd rezultantA,
notatd simbolic R, care are acelagi punct.de aplicalie ca 9i sistemulde forte
considerat. D_acd exprimCm fortele sistemului astfel:
Fr =Frri+F,rj+Fok (6.1)
atunci rezultanta R a sistemului este:
6. STATICA (ECHILIBRULI PUNCTULUI MATERIAL R-= Rri +Rrj* nrr = iE (6.2)
l=1

6.1. STATICA (ECHILIBRULI PUNCTULUI MATERIAL LIBER Conditia necesard si suficenti pentru echilibrul punctului material este
ca sistemul de fo(e f, sa ne echivalent cu zero, adicd:
P_unctul material este un puqct_ggoqe_tlc g{ruia i se atribuie o anumiti
R=IFr =0 (6.3)
mas5. Este o no{iune fictivd a mecanicii, care poate fi extinsd gi asupra- l=1
corpurilor reale cu condi[ia ca acestea sd execute numai migcdri de translatie .- - ProielitAnd rela$a (6.3) pg axele unui sistem de cnordonate convenabil
9i ?ntreaga masi sd fie concentra'td in centrul de masd. ales, ob{inem urmdtoarele ecua{iiscalare de echilibru:
Punctul material liber poate ocupa orice pozitie in spafiu. Pozitia sa la n

un moment dat este perfect determinatC dacC se cunosc @ordonatele sale

Rr=lFn=0
l=1
scalare x,y,z (fig.6.1) in raport cu un.sistem de refednld Oxyz;adicd dacd .._, n
se cunosc cei trei parametrii scalari independenli care.i definesc pozi{ia. R'=IFO=O , (6.4)
tst
n'
R.=lFo=O
Ft
Dacd toate fci(ele care actioneazd asupra punctului material sunt.
situate in acola$ plan din ecua$ile definite de retatiile (6.4) se ob[in numai
doud eanalii scalare de echilibru, iar dacd fortele sistemului sunt coliniare
rezulti o singurA ecualie de echilibru.

6.2.1. LEGATURILE STSTEMELOR MATERIALE. AXIOMA

LEGATURILOR
Fig:6.1 Legdtura este o restriclie geometricd impusS, care diminueazd
libertatea de migcare a unui punct material, sistem de puncte materiale, solid
se poate afirma cd un punct material liber in spatiu are trei grade de
rigid sau sistem de solide rigide. Restriclia geometricii poate fi exprimatd
libertate puse in eviden{d prin cele trei posibilitdti de migcare in lungut axelor
matematic printr-o relatie finitd sau diferentiald. Pe baza acestei definilii
de coordonate (trei transialii).
expresia matematjci a celei mai generale legdturi este o relatie de forma:
 Mecanica { Statice
Mccrnhr r Strticr
f(x,y,r.i,i,i,tl <o 6'2'2'srATlcA GcHlLlgRULl PgN,crulul MATERIAL suPus tI
l"^O^"_: l:_ynt-yd*"tete
i, y,i sunt derivatete acestora
purrc_tutui,
.werv! g in
ll
(6.5)
a
ucArunr rAnA rnecenE-
o resdturr oennitale reraga (6.5)
:l?:TS,:T*:,.f':""_* l,Tl,r^,. lradg 6.2.2.I.ECHILIBRUL PUNCTULUI MATERIAT REZEMAT
PE O SUPRAFATA
:::XlT*
conlin ry: reatizar..Les'turite reate frecvent utitizate on,"*t"?",1""7
* paramehii.
to[i aoefli LUCIE

' cea mai frecventd legdturd intalnitd in practicd este legdtura de tiput
bilatenald olonomd-scleronomd :

f(x;y;z) -0 (6.6)
care poate fi materializatd printr-o suprafatd fixd 9i nddeformabild oarecare. .
Tindnd seama {e proprietd[ile filce ale legdturilor,,, acestea se clqslficd in. 'a
- legdturi ideale sau lucii (fdri frecare); . i
f(x,y,z) - 0 (6.7)
- legEfud reale sau aspre (cu frecare).
Legdtlril se ob$n prac-tic obtigAnd suprafelele exterioare ale corpurilor
sd aibd 6'anumitl zon6 de contact. orice legiturd impusi unui corp reduqe.
unulsau mai multe din gradele de libertate ale acestuia, dupd cirm legdtura
esde simplil sau cornplexi. Din punct de vedere filc leg6tura,. sau zona be
contiact, e transmit interac[iunile mecanice dintre
corpuri. cele doud corpuri iau nagtere fo(e de
interac{i de legdturi sau reactiuni ale legdturilor
care impiedicd. anunnite migcdri ale corpurilor. Experienla practicd confirmi ..

urmdtoarea axiornd:

Direcg-a fortplor de legdturd este aceiagi cu direclia migcdrii interzise iar

sensul lor este contrar migcdrii interzise. Axioma legdturilor sau prinbipiul
fo(elor de legdturd std la baza staticii 9i dinamicii. .
Fig. 6.2
Distribulia forlelor de legiturd (valoarea,. direclia, sensul) in fiecare
punci al zonei de contact depinde atat de forma geometricl a corpurilor, sistemul de fo(e active Fr,Fr,...,Fn se inlocuieste mecanic echivarent cu
calitatea gi qatura suprafelelor in contact, cdt rezultanta R avand ca efect tendinta de deplasare a punctului in lungul
9i de fortele exterioare direct
aplicate care aclioneazd asupra corpului supus la legdturi. suportului sdu. Putem scrie:
n_
n=IFi (6.8)
l=1
Descompunem rezultanta R in doud componente astfel:
n=q,tq (6.e)
unde:
rillr il rl 1r il lt ll ft-'t 1l'1l il f I I

Mecrnicr r Sh$ca
Rn - este dirijatd dupA rormala (n-n) la suprafafit ln punclul M;
R, - este dirijatd dupd direc{ia (t-t) din pland tangont, direclie oblinuti prin
intersectia planului targent an planul determinat de R 9i R,".
Analizdm efectul acestor componente: f.r(x,y,z) =
F, - tinoe sd deplaseze punctul in ptanul tangent dup6 directia (t-t). Fiindcd
nu existd frecare care sd so opuni acestel tendlnte, pentru echilibru trebule
sd avem: (x,y,z) =
F, = o (6.10)
. Rn- tinde sd deplaseze punctul dupd direclia normalei (n-n). I se opune
reacliunea normald N. Pentru echilibru trebuie sd avem:
n-n +N=O
-Rezultd
agadar, cd migcaiea interzi#-<te-IegEfu-de-s-te migcare" ," [:OH-
normalei la suprafald.ln baza relaliei (6.11) retalia (6.9) devine, l.=
R=R. (6.12) Fig. 6.3
care introdusd in relalia (6.11) determind: . Sistemul de forte dat se inrocuieste mecanic
echivarent cu rezurtanta R:
R+N=0 .. (6.13) .
n_
R='F.
relatie ce reprezintd ecuatia vecloriald de echilibru. L't (6.19)
Asadar, pentru czl un punct materiil pC-T'.-i Descompunem rezultanta R in doud componente
astfel;
suprafali lucie este neoesar ca rezultanta.R sd fie. r
dinjald dupd normala la suprafatd. ln caz ea & -
riryT a g.rnctuluiJn planul tangent la suprafald corespunzitor celor ooda";i F =n-;:+F, (6.20)
grade de libertate conform sdge$tor indicate. unde:
R, - este didjatd dupd tangenta (t-t) la curbd in punctul M;
6.2.2.2. ECHILIBRUL PUNCTULU] MATERIAL REZEMAT PE O dURBA LUCIE f,n- este dirijatd dupd direclia (n-n) din planul normal la curbd in punclul M,
direcfie determinati de intersectia planutui determinat de R
se considerd un punct material M(x,y,z) deservit de vectorur de pozitie 9i R, cu planul
F in raport cu originea o a sistemului de referinld fix oxyz supus actiunii unui normal-
nnaliza$ efectul'acestor componehte constatdm cd pentru echitibru
sistem de fo(e active date E,E,...,F" (fig.6.3) 9i obtigatin acetasi timp sd
este necesar'sd avgm:
rlmand in permanentd in contact cu o curbd fixd, lucie si nedeformabild (G)
R1 (6.21)
determinatd de interseclia suprafelelor: =,0--,',".
f1 (x,y,z) = 0 -R. +N= 0 (6.22)
(6.18)
f, (x,y,z) = 0
(6:23)-'
 Mccrillt:r t $lrtlcl
n_
n=IFr (6.31)
lntrqducend relalia (6.23) in ielalia (6,22) pbtinem: l=1

F+F= 0 (6.241
Aceastd rezultantd poate fi descompusC intr+ componentd Rn dirijatd
care reprelnti ecua$a vecloriali de echilibru.
A,gadar;, pgntru ca un punct materiat sd fie in echilibru pQ-g AuDd fixer, in lungulbarei sau firului si o componentd F, perpendiculard pe direcfia barei
tucie $ nedeformabild este ne@sar ci rezultaqta F a sistem.ulul qe,,{g,(e, sau firului gi conlinutd in planul determinat de R- 9i R-,. Putem scrie:
activb sd fie con[inutii ln planul normal la curbd. [=q+R1 (6.32)
Actiunea componentei Rn este anihilatd de reacliunea barei sau a firului T
denumitd tensiune, iar actiunea componentei F, are ca efect deplasarea
6.2.2.3. ECHILIBRUL PUNCTULUI MATERIAL LEGAT PRINTR.O BARA R|GTDA
punctului M spre o altd pozitie de pe suprafa[a sferei de razA "1". Pentru a
exista echilibru este necesar ca:
R-"+T =O (6.33)
Fie punctul material M(x,y,z).(fig.6.a) supus a{iunii unui sistem de'
R, =o (6.34)
forle active date F.,-F.,...,8 gi in acelasi timp legat de punctul fix O printro in baza relatiei (6.34) rela(ia (O.bZ) Oevine:
bard dgidd sau un fir flexibil gi inextensibil de lungime "1" 9i de'greutate R=R" (6.35)
neglijabilil.
care introdusd in relalia (6.33) determind relatia:
R+T=0 (6.36)
care repreintd rela(ia vectoriald de echilibru.
Apdar, pentru ca un punct material legat printro bar6 rigidd Sau un fir
flexibil si inextensibil sd fie in echilibru sub actiunea sistemului de fortp dat
este necesar ca rezqltanta sistemului de forle sd aibe suportul didjat in lungul
bareisau firului, adicd sd beacd prin puncfulfix O.
ln caarl ln care legdtura se realizeazd printr-o, bard rigidd sensul
rezultantei F este indiferent, bara putdnd prelua eforturi in ambele sensuri
(intindere sau @mpresiune). Din acest motiv legdtura prin bari se numegte
M(x,y.z) M(x,y,z) bilaterald$ poate fi exprimatd matematic prin relalia:
f(x,Y,z) =x2 +Y2 +22 -12 :O (6.37)
care reprelnt2i eanalia unei sfere de razd'|" pe care este obligat sd se
situeze punctulM.
Dacd legitura este realizatd printr-un fir flexibil si inextensibil, echilibrul
Fig. 6.4 punctului material M poate avea loc numai dacd rezultanta F a fortplor
actioneazd in lungul firului av6nd sensul de la O spre M, pentru a intinde. firul.
Sistemul de fo(e active poate fi inlocuit prin rezultanta: intrucdt legdtura prin fir nu opune rezistentd det intr-un singur sens pe
direc[ia OM, ea se mai numeste 9i legdturd unilateral5, putdnd fi exprimatd
rnatematic pri n inegalitatea:
tlx,Y,zl = x2 +Y2 *22 - 12 <0 (6.38)
t39
 fl-llrr
ft(qcepicr r Strticr
Mecenlce r Shtlcr
6.2.3. ECHILIBRUL PUNCTULUI MATERTAL SUPUS I-A LEGATURI
CU FRECARE R1 +Er =0
R, +9l, =0 (6.41)
0.2.3.r. ECHTLTBRUL PUNCTULUT MATERTAL RAZEMAT pE O SUPRAFATA
ASPRA
R, +E. =0
Descompunem rezultiantia R in doue componente astfel:
Se considerd un punct material M(x,,y, z) deservit de vectorul de p'oziltp R=F" *&
F in raport cu originea O a sistemului de referin[d Oxyz supus acliunii unde: '
sistemului de fortp active date E,E,...,F. gi obligat in acelasi timp sd rimAnd F. - este componenta dupd normala (n-n) la suprafald in punctul M;
in permanenld in contact cu o suprafald fixd, aspri 9i nedeformabiH (fig. 6.5)
\ - este componenta dupd tangenta (t-t) din planul tangent la suprafa!5 in
de ecuatie: n' cu
g
punctul M, direclie oblinutd prin interseclia planului determinat de R- 9i
f(x,y,z) = (6.3e)
planultangent.
Dupd acelea gl direc[ii desocimpu nemTl ieEc$unea_lt a suprafelei astfel :
E=N+Fr (6.43)
ln baza relaliilor (6.42) 9i (6.a3)'rdh$a (6.a0) poate fi scrisd:
n-. *F, +N+f, =9 (6.44)
AnalizAnd efectul fiecdrel componente Tn parte constat5m:
R]"- tinOe sA deplaseze punctul dupd direc{ia normalei (n-n) la strprafafd in
puncful M. I se opune reacliunea normald N a suprafelei. Pentru.ecttitiUrrtl
bebub sd avem:
dn+F=O : ,(6.4p
lntrucdt suprahta sd presupune nedeformabild (rigidd) reac[iunea poqtet
Ipunctului
lua valori oricit de marilnte 0 9i to, infucdt ea se opune tendinlei
de a pSrIsi suprallap lntr+nul din ambete sensuri alu normalei (egdturd
bilaterald) sau numaiintr-un sin$ur sens (legltUrd unilaterald). ,

Fig.6.5 q - mOe sd deplaseze punctul dupd direc[ia tangentei (t-t) din planul
tangent la suprafalA in punctul M. I se opune fo(a de frecare de alunecare f .
Sistemul de fo{e active admite o rezultantd unicd R ce are ca efect
Experimental s-a demonsfoat cA fo(a de frecare de alunecare -F, nu poate
tendinla de deplasare a punctului M in lungul suportului sdu. Conform
principiului actiunii gi reactiunii, pentru a exista echilibru, rezultantei R- i se depdgio anumitil rraloare maximd datd de relatia:
- Frr*t = P'N . (6.46)
opune reacliunea F a suprafetei, care trebuie sd fie egald cu rezultanta R si
de sens opus. Altfel spus, sistemul de forte active date 9i sistemul de fo(e de
unde peste coeficienful de frecare la alunecare.
legdturd trebuie sd se anuleze, adicd: Fo(a de frecare de atunecare -f, are direclia conlinutd in planul tangent
O (6.40) la suprafald, sensul ei este contrar tendinlei de migcare, iar valoarea ei este
R-+A-
= cuprinsd in intervalul 0 3 Fr 3 pN. Pentru a existia echilibru este necesar ca:
Proiect6nd relalia (6.40) pe axele unui sistem de coordonate cartezian
convenabil ales oblinem ecualiile scalare de echilibru: R1+F; =p (6.47)
Echilibrul este posibil numai dacd:
40r
I II E T I II I I TT I II I I I I'I
- - - -
Mccrntce r Shtict Mcculcr r Sb$ct
R, ( Ftro.* -
^ (Or4)
tn caz contrar apare tendinla de migcare a punctului dupd direclia (t-t)din
planul tangent. Dupd cum fo(a de frecare
f atinge sau nu rimita maximd
putem vorbiechilibru la limitil sau sub limita de alunecare.
cind suportul rezultantei @elor activo F so afl6 in interiorul conului de
frecare (a < g; & < Ffr,,.r) ectrilibruleste posibil.
Pentru toate poziliile de echilibru la limitd (E fr.*) c6nd rezultanta
= cdnd suportul rozuttantei F se afli dupd generatoarea conurui de
R variazd ca directie (modulul rdmdne constant) suportul (direclia) aceasteia frecare (o = q; Rt=Fr-.,) ectrilibruleste la limiti.
va descrie un con cu doud panze avand vdrful in punctul M, axa de simetrie cand suportul rezurtantei R cade ,in afara conurui de frecare (a > rp;
normala (n-n) la suprafatd in punctul M si semiunghiul la v6rf egal cu Rt> Fr-"r) echilibrul nu este posibil.
unghiul"g' numit unghi de frecare, definit de relatia: Reizultd cd pentru echilibrur punc{urui materiat M pe o suprafald
asprd
u=+=tss (o.r=l) (6.4e)
este necesar ca unghiur asculit 'a' format de suportul rezurtantei
9i normara
Conul astfel generat se numestd con de frecare (fig. 6.6). !n-n) la suprafa[d in punctul M si fie mai mic sau egal cu unghiut de frecare
'9:. adic6:
o<9 (6.50)

e.z.g.z. ecxtttgnut puxctutut ultentau REzeuar pe o cuReA aspRA

Se considerd un punct material {l(x,yt) (fig.6.8ldeservit:de.vectorut ,

,9..,,p91{ie F in naport an originea O a sistemului de referinF nx O-ntr supus
.j.

a{iunii unui sistem de fo(e active date E,E,;,[ 9i obligat in acelagi timp
$a gr1a4d ln permanenli in contact cu o cuQA fixd, asprd 9i aqCejg$Fbild
oblinul6 pdn interse4ta suprafelelor:
r fr(r,y,tl=O r (6.61) . .
fr(r,y,z) = Q

Sistemul de fo(e active admite o rezultantd unicd R- ce'are ca efect

tendinla de deplasare a punctului in lungul suportului sdu. Conform
--; -;-. . ,
pdncipiului actiunii gi reac{iunii pentru a exista echilibru, rezultantei R i se
opunq rea{iurna F a curbei care trebuie sd fie egali 9i de sens opus
t:.:
t::::
l.: '
' rezultiantei R-. rutfet spus, sistemul de fo(e active 9i sistemul de fortp de
I1i 1i".1. legiturd tebuie sd se anuleze reciproc, adicd:
l;i;:;i
R+F = 0 (6.02)
i iii AceastA relalie vectoriald este echivalentd cu urmdtoarele rela[ii scalare de
:::Ti echilibru:
r:lt i ' Rr +Et =g
R, +8, =0 (6.63)
Fig. 6.6 R, +Er =Q

41
I I I 'I frt r tr .r I Ir- /I .- I I- I I I II
- -
Mecanica * Statica
llAocanicr ti Statica
R=Rt+Rn (6 64) Rt ( Fr-", (6.6e)
unde:
Pentru toate pozitiile de echilibru la limitd c6nd rezultanta R- variazd ca
Rt - este componenta dupd tangenta (t-t) la curbd in punctul M; directie (modulul rdm6ne constant) suportul aceasteia va descrie un con cu
Rn - este componenta dupd normala (n-n) din planul normal la curbd in doud panze av6nd varful in punctul iil, axa de simetrie tangentd la curbii in
punctul M, directie obtinutd prin intersectia planului determinat de R si R,
cu punctul M si semiunghiul la varf egal cu
"2 i - q, numit con de frecare (fig. 6.9).
planul normal.

(9_
tr(x,Y,z) =

Fig. 6.8 Fig. 6.9

Dupd aceleasidirectiise descompune si reactiunea F a'curbei, astfel: Daci se noteazd cu p unghiulformat de rezultanta R- cu tangenta (t-t) la
fr:Nr Fr (6.65) curbd rezultd:
inbaza relatiitor (6.6a) 9i (6.65)relatia (6.62) devine:
B:1-'
'2 . (6.70)
n"*q+N+fr=O (6 66)
AnalizAnd efectul fi ecd re i componente constatdm : Cdnd suportul rezultantei R cade in alara conului de frecare
R.. - tinoe sd deplaseze punctul M dupa directia (n-n)din planulnormal. lse G r;_9iRt < Fr.., ) atunci echilibrul este posibil.
opune reactiunea N a curbei. Pentru echilibru trebuie sd avem:
c6nd suportul rezultantei R cade dupd generatoarea conului de frecare
Rn+N=0 (6 67)
R, - tinde sd deplaseze punctut dupd directia tangentei (t-t) la curbd in rc =;- etRt = Fr-", ) atunci echilibrul este la limitd de alunecare.
punctul M. I se opune forta de frecare de alunecare Fr. pentru echilibru este CAnd suportul rezultantei R cade in interiorul conului de frecare
necesar ca:
$.;-eiRt rFrr",) atunci echilibrul nu este posibil deoarece apare
n, *E =o (6.68)
tendinta de miscare in lungul tangentei la curbd.
Echilibrul este posibil numai dacd:
42
Mecsnice r Statica Mecenica r Strfl(
Cele noud coordonate nu sunt insi independente deoareoe disbntple
d1 =A1A2. d2 =A2A3, da =ArAr dint'e ele beipuncte r6rn constante:

ar=
dr= (7.1:)

o3 = /(xr -xs)2 +(yr -yc)2 +lzr-2"12

intrucit ?ntre cele nor.rd coordonate scatare in(iale pot fi scrise retatiile de
legdturd (7.1) rezuftd cd numai gase paameti scalari rimin independenli,
adicd, solidul rigid liber in spa$u are gase gmde de libertate (trei translalii 9i
tsei rota$ide-a lungulrespectivin jurulaxelor Ox, Oy, Ozl (fig.7.21.
1

72.2. SOUDUL RIGID UBER iN PI.AN

Pentru a pozi$ona un solid rigid liber in plan este necesar sd se
7.1.1. SOLID Rlclp LIBER lN SPATIU
cunoascd coordonatele a doud puncte A.,(xr,yr) si Ar(xr,vr) apa(inAd
solidului rigid (fig. 7.3)- Scriind c6 distanp d = ArA2 e$e constanlii adicd:
Pozilia unui solid rigid (S) liber in spatju se determind cunoscdnd coor-
donatele a trei puncte necoliniare aparlindnd solidului rigid At{x,r,Y1,z1l, d=ArAz=m " (7.2)
A2(k2,! 2,2, ), A.(x3rYr'2. ) (fi9. 7.1)' se deduce ci intre cele patru coordonate scalare initjale se poate scrie o
rela$e de legdturd datd de ecualia (7.21. adicd rdm6n fei parametri scalari
independenti, adicd treigrade de libertate (doud banslapiin lungulaxelor Ox,
Oy gi o rotatie in jurul unei axe perpendiculare pe plan) (fig. 7.4).

xr l<2

Fig.7.3 Fig.7.4
Fig.7.1 Fig.7.2
Mecanica + Strticr Mecgnice + Strtic.
7.2. STATICA (ECHILIBRUL) SOLIDULUI RIGID LIBER. 7.3. STATIGA (EGHILIBRUL) SOLIDULUI RIGID SUPUS LA
LEGATURI
un solid rigid este liber in spatiu dacd nu i se impune nici o restrictie
geometricS, adici poate sd ocupe orice pozitie ln spatiu dependentd numai
Legitura este o restic$e geometricd ce reduce (diminueazd) numirul
de fo4ele care fl actioneaze. Fie un solid rigid (S) liber in spaliu supus acliunii gradelor de libertate ale unuisolid rigid.
Fr,f,,...,-f". fend reducerea acestui sistem
unui sistem de forle active date Studiul echilibrului unui solid rigid supus la legdturi se face aplicdnd
de forle active in raport cu un punct oarecare o apartindnd solidului rigid axioma leqdturilor adid:"Oice legdturd ooate fi suorim#
obtinem torsorul:
ln=lE
"'tono l2',,.q (7'sl in felul acesta solidul rigid devine liber sub acliunea fortelor active direct
aplicate si sub acliunea fo(elor de legiturS, iar echilibrul lui se studiazi cu
conditia necesard pentru ca solidul rigid (s) si fie in echilibru sub actiunea ecualiile itaOititr la solidul rigid tiber. Rezultii ci un solid rigid (S) supus la
sistemului de forle date Fr,-F2,...,-Fn este ca torsorul de reducere calculat in legituri in urma suprimdrii iegdturilor este ac[ionat de urmdtoarele tipuri de
raport cu un puncl oarecare O apartinAnd solidului si fie egal cu zero, adicd: fo(e 9i cupluri (momente):
- fortp 9i cupluri active direct aplicate;
IR:IF,=O
'[n{- (7.4) - forte gi cupluri de legdturd.
"lMo=E4*4=o
Ecuatiile vectoriale definite de relalia (7.4) conduc la gase earalii scalare de
echilibru:
R,, = I4r =0
Ry=IFv=O
R= = )Fo =g
(7.s)
M, =I(yiFu-z;F;r)=0
Mr=!(z,Fn-x;F2)=0
M.:l(x,Fr-y;Fn)=9
Da sistemul de fortp care aclioneazl asupra solidului rigid (S) este un
sistem de fortp plan (Ory), atunci relatiile vectoriale definite de rela$a (7.4) ;i/--r__:
conduc la trei ecuatii scalare de echilibru:
Rr=lFn=0
R, =)F;, =0 (7.6)
Fig.7.5
M.=)(x;F-n-yiFir)=0 Pentru a stabili cond(iile de ectrilibru ale unui solid rigid supus la legdturi se
-Fr,Fr,---,F.,
Cu ajutorul ecuatiilor definite de relatia (7.5) pot fi determinati cei gase considerd un solid rlgiO (Sr) ac$onat de fortele exterioare Aate
paramelri(coordonatele generalizate) care dau pozi[ia de echilibru a solidului
fiind supus unei legdturi cg solidul (Si in punctul teoretic de contact O
rigid liberin spaliu,
(fi9. 7.5) (tipul de legdturd nefiind precizat).
Ecuatiile (7.6) ne permit sd determindm numdrul parametrilor scalari
Fdcand reducerea sistemului de fortp active date F1,F2,^-,Fn in raport
care determini pozitia unui solid rigid liber in plan (coordonatele unui punct si
unghiulde rotatie). cu punctul O, ob$nern torsorul:
I oo
 Mccanica * Strtica

IR = tE
MecanieN + Statica

.^l-1=
't
IE (7.7) --otmo
= In
tz.10)

ltt. = Ir, "E "E

Seceresdsedeterminefort3careinlocuie$emecanicechivalentlegdfura.
Datoriti deformabilitdlii corpurilor, in zona de contact corpurile se
delormeart iar contactul nu se produce punctiform ci pe o anumiti suprafa{a
unde apar forlele de legiturd p, avAnd o distribulie de obicei necunoscutd'
(s')
Reducind aceste fortp de legdturd !', in raport cu acelasi punct O apartindnd
legdturii oblinem lorsorul fortplor de legdturd: plan tangent

(7.8)

condi{ia de echilibru se exprimd prin urmdterele ecuatii vectoriale:

E+fr= 0 g.9)
ilo *-ul = o
conduc la
care proiectate pe axele unui sistem de coordonate convenabil ales

(sr)

b) aspectul mecanic actici determinarea tortplor care inlocuiesc Fig.7,6

mecanic echivalent legdtura' R gi Uo in
ln acest scop se descompun elementele torsorului de reducere
doui comPonente astfel:
(7.11)
n=R" *&
unde:
F"- este componenta dupi normala (n-n)' normald dusd in punctul
teoretic de contact O la cele doud suprafele;
Reazemul simplu este legdfura prin care un solid rigid este obligat sd
R, - este componenta dupd direc$a (tr:tr) con$iutd in
planul tangent
r5m5nd in permanen!5 in contact cu o suprafap sau o curbS dati.
direc$e debrminatd prin
a) Asoectul oeometric. simpla rezemare reduce solidului tigid un dus la cele doud suprafete in punctul de contact o,
grad de tiUettate (posibilitatea de deplagare in lungul normalei la suprafap interseclia planului determinat de F 9i F" planultangent'
"' (7.121
Lu curbi, normalS dusd in punctulteorelic de contact)- Rezulti un solid ilo = lVh *-ltt
plan doud'
rigid simplu rezemat are in spa$u cinci grade de libertate iar in unde:
b) Aspectul mecanic. Fie solidul rigid (st) simplu rezemat peste -trln - este componenta Oupa normala (n-n);
solidul rigid (sr) in punctul teoretic de contact o (fig. 7.6)' Asupra solidului il. - este componenta dupd direclia (te -tz) din planuttangent' dire{e
rigid (Sr) actioneazd sistemulde fo(e active date E,Fr,"',Fn care se reduce
determinatd din interseclia planului determinat de Mo 9i t{ cu plantrl
in raport cu punctul O la torsorul: tangent.
 Mec.rnice + Statica
^.-------r Statics
Mccanica tte rln Rr=!F'=0
Parte si constat5m c5:
solidrrl rigid (Sr) peste solidul rigid (Sz) dupd R, +N:IF' +N=0 f.19)
F" - tinOe sd deplaseze
i se opune reactiunea
oireclia 1n-n). conform prirrcipiuluiactiuniisi reactiunii M, =!(xiFry -!;F6.) =0
normali fr. Pentru echilibru irebuie s5 avem: Din relaliile (7.18) gi (7.19) se poate determina reacliunea normali N.
(7.13)
F +N=0
OBSERVAIIE;
R', - tlnOe sd deplaseze solidul (S1) dupi direclia (tr -tr) din ptanul tangent;

-n4 - tinOe sdroteascd (n-n); a) Reazemul simp["r se reprezinti sctrematic printr-un triunghi echilateral
M, - tinoe sd roteascd (tz -tz) din planul tangent' astfel:
Neexistdnd frecare, op
posibild numaidacS:

Rt=i4=Mt=0 (7.141 - reazemsimplu fi-:A - reazem sirnplu mobil: A

77777777777727- ffi-
Din relalia (7.11) rezultd:
(7.15)
R=R, b) Sensul reac$unii normale pentru legdturile unilater,ale se stabileste
in baza rela$ei(7.13)Putem scrie: usurintd in situatiile in care tezematea se face pe suprafete (fig' 7.7)'
(7.16)
F+N=0
Condilia de echilibru va fi :

F+il=0 (7.17)
G=o
Proiectdnd, relatia (7 '17') pe axeb unui sistem de coor'donate Oxyz
de echilibru:
convenabit ales iezulti urmatoarele ecuatii Scalare
Rr=lF.,r=0
R, =)F;, =0
R, +N = IFa +N = 0
F.1g)
M, = !(YrFo -ziFiv) =o
Fig.7.7
M, =)(z,Fn -xiF2)=0
ilr=l(xf,y-Yfr)=0 in cazul punctelor sirgulare avem situalia din figura 7.8.
Analizandrela$i|efi.17)rezulticdun-sol[ddgidsimplurezernat
supus a{iunii unui sistem de fortp actit/e date
F1,F2""'F. este in ecfiilibru
raport cu punc'tulde contiac{
numai dacS sis{emulde fos active se reduce in
la o rezultanti unicd F airiiata dupi normala la suprafa[a de sprijin'
fortd' reac$unea
Rezultd cd reazemut iimplu se inlocuieste cu o singuri
spriiin in punctulde contact'
rrcrmalS N, dinlati dupi normala la suprafala de
corpul poate pdrisi
sensul reacliunii normale N coincide cu sensul in care
legdtura, in cazul legdturilor unilaterale'
ln cazul in care sistemul de fo(e dat este un sistem plan, ecua{iile
scalare de echilibru sunt:
Mccanica * Staticg
Mecanicr t Stat.
Astfel, mornentul rezultant Mo tinOe sd roteascd solidul rigid (Sr) in jurul
7.3.r.2. ART|CU|-AT|A suportului seu. Deoarece nu existi frecare caie sd se opuni aoestei migc6ri,
pentru ca rnigcarea sd nu se produc6 este necesar ca:
Articulalia este legdtura prin care un punct sau o dreaptfl a solidului Mo =o (7.21)
rigid sunt obligate sd rdm6nd in permanenld fixe in sBaliu'
a) Aspectul qeometric . Articulatia reduce unui solid ligid in spaliu trei Fo(a rezultanti F tinde si deplaseze soliduldgid (Sr) peste solidulrigid (Sr)
grade de libertate (cele trei transla$i) deoarece un punci al soliduluir rigid in lungul suporhrlui sdu. intruc6t solidul rigid (S1) nu poate pdrdsi punctul fix
remane fix in spaliu. Aceasta insearnnd ci un solid rigid articulat in spaliu are O, conform principiului acliunii gi reac$unii apare in articulalie reactiunea fr.
trei grade de libertate (trei rotalii). Dacd sistemul de fortp este plan (cazul Pentru echilibru este necesar sd avem:
solidului rigid plan) articulatia reduc Soliclului rigid cele doui translatii
permiFnd aceshlia numai rotalia. Aceasta inseamnd cd un solid dgid articulat R+fr =0 ' (7.22)
in plan are un singur grad de Iibertate (rota!ie).
Dupd modalitatea de re-alizare practicd articulalia poate fi sferici
spaliald ( fig. 7.9.a) sau cilindrici pland (lig. 7.9.b).

a) b)
Fiig.7.9
b) Aspectulmecanic
1) ArticrJlatia sferici. Se'consideri solidul rigid (S1) articulat in O cu solidul
rigid (Sz), asupra solidului rigid (S1) ac$on6nd sistemul de fortp ac{ive Fig.7.10
Fr,F",.,.,Fn (fig. 7.10). Ficind reducerea acestui sistem de fortp in raport cu
Rezultd cE solidul (S1) articutat in O crr solidul (S2), pentru a fi in eciilibru
punctul fix O ob$nem torsorul:
este necesarca:
l4l [n=lE (7.201 R+E-= 0
l^1- (7.23\
"LMo=Ir,"f,
fro =o
Se cere sE se delermine fortp care inlocuieste mecanic echivabnt legdtura. Proiec{3nd rela$ile (7.23) pe axele unui sistem de coordonate @nvenabil ales
irr acest scop se examinead efectele celor doud elemente ale oblinem unndtoarele ecuatii scalare de echilibru:
torsorului de reducere.
47
 Mccanica t Staticr
r Strtica
Mecanica
h, =H=-IFr {7.28)
R, +91, :IFi* *9* =Q Ey =V=-XFo
Rr+flr=IF,r+Er=0 Modulul reactiunii va fi:

R, +Dl. = IFi, +qz = 0 (7.24)

E=,fil-- (7.2e)

Unghiul pe care il formeaz5 cu axa Ox este:

Mr=!,(viFa-z;F;r)=0 . v
M, = I(ziFr, -x;Fp) = 0 toc=-
-H
t7.30)

M. =l(x;Fiv -YiFa.)=0 in concluzie articulatia cilindricS planS se inlocuiegte mecaruc

a cdrui suport trece
echivalent cu reaqiunea fr c,ontinutd in planul fortelor
Rezultd cd un solid rigidl articulat supus unui sistem de forle active prin centrul O al articulaliei. .

Fr,E,..-,Fn pentru a fiin echilibru este necesar ca sistemul de forte active sd

se reducd in raport cu cenful articulatiei la o rezultantd unic5 F.
Cum R poate avea orice direclie in spaliu rezulti cd 9i reacijunea fr
A.

An

ale reactiunii: m,
. S, = -IF,
sv=-IF,, v-25)
fr.:-!Fo
Modulul reacliunii va fi :

n = Jni +n2, +nl (7.25")

in cazul in care sistemul de fortp active -Fr'Fr,"',Fn ""lioneaz1 in Fig- 7.1

acelasiplan (fig. 7.11) pentru echilibru este necesar s; avem:

R+F=o SimbolicarticulaliaSereprelntaprirrtr-untriunghiechilateralanbazdfixisi
(7.26)
vArful plasatin punctulteoretic al legdt'rrii astfel:
Itlr :o
Relaliile (7.26) sunt echivalente cu urmitoarele relatii scalare de echilibru:
IFi**frx =0 a;.jY,
(7.27) - articuratie sfericd snaliara;K - articuratie cilindricd ota
IFy+fry =0
,Drn 'D'2'
M. = I(xiFry -yiF;r) = o
NotAnd flx:H gi ay:V avem:
48
lllecanica + Statica

7.3.1.3. 1NCASTRAREA necesar sd avem:

F+9t = 0 g133)
toate gradele de
incastrarea este legetura care suprimS solidului rigid +ilf
Ms =g
libertate. de coordonate OxYz
a) Aspectul qeometric. Din definiti e >zulti cd incastrarea anuleart solidului ProiectAnd rela$ite (7.33) pe axele unui sistem
rigid toate gradele de libertate' convenabilales ob{inem ecua$ile scalare de echilibru:
b)_.lAsoectul mecanic. se considerS solidut rigid (sl) incastrat in solidul rigid IFu+E'=0
(SJ (fig. 7.12). Asupra solidului rigid (S1) ac$oneazi un sistem de
fortp active IFo +Sy =0

F1,E,.-.,F.. se cere s5 determinSm fortele care inlocuisc rnecanic

echivalent
IF +fr.=o ,
(7'34)
tegaiura (incastrarea). Pentru aceasta reducem sistemul de
fortp active in M' +M!. =)(YiFo -z,F;r)+ Ml. =g
raportcuunpunctoarecareoapar$nAndlegdturiioblin3ndtorsorul:
M, +M! =llzf'n-xiF-o)+Ml, =6
[-R = >E (7.31)
M= +Iil! =)(x;Fiv -yiFi')+ M! =
"'im, = rr *E nectrnoscuteror
Expresiile definite de rela$a (7.34) ne permit determinarea
E1'Sy,E1,m!, ne arat6 cd tr cazul solidului dgid incastat torsorul
'rnlr,m!, $
fo4elor exterioare este egalsi
inseamnd in cazul unui soli
spaliale, legdtura se inlocuiqte
aceeasi direclie si modul, dar sens opus rezultantei
R si cu un moment
gi modul dar sens opus momentului
ilo al
reactiv Ml av6nd aceeasi direc[ie
fortelor active.

Ft'f ---t-':

Fi1.7.12

dintre
Sub actiunea fortplor active in zona de cpntact
p, caracterizate printro d
apdrea to(ele de legdturd
obiceinecunoscuti'F6c2ndreducereaacestorfortpd
acelagi punct O al legSturii obtinem torsorul
lo(elor de legdturS:
Fis.7.14
,[F=IP, (7.32) Fig.7.13
49
"lrnl= )iixp'1
 Mccrnlce r Stntlcr
f" dgid la Punc{ulde ancorare- Valoaea tensiunilor T^ 9i se determin6 cu
ajutorul relatiilor de echilibru ale pldcii[P]:
IF,, *T"cosg-Tr cosd = 0 (7.36)
lF., +T"sinP-To sinc. = 0
I(x,ro -Y,Fo.)+T"'ABsinP =o
din relatiile scalare de echilibru: Acelasi efec.t mecanic se obline dacd in locul firelor AC 9i BD se utilizeazd
bare. valoarea tensiunilor din bare este aceiagi cu valoarea tensiunilor din
IFo *fry =0
(7.35) fire. Direc$a tensiunli este in lungul barelor iar sensut depinde de sensul
IFa+fr2=0 fortplor. Bara fiind o leg6tur5 bilatemld poate prelua efortyri in ambele sensuri
unilatbralS 9i preia
M, +ML =I(Y;Fz -zfiy)+m!. =O liniindere 9i compesir.rne) pe cind ftru1 este o legdturd
Simbolic incastrarea poate fi consideratii ca o legifurd
punctuali eforturi numai de intindere-
pe suprafala de contact sau in
aplicatd in punctul de reducere O ales arbitrat
7.3.1.5- LEGATURI Sli{utTANE.
centrul secfiunii de incastrare (fig. 7.1a)

7.3.1-4. LEGATURA PRIN FIRE SAU BAFE' un sdid rigid poate fi supus simultan la mai multe tipuri de legdturi
(articulat 9i rezemat, articulat si prins cu fir)i. intr-un asrnenea caz se
placa [P] supusd actiunii unt.ti sistenr de fo{e coplanare elibereazi'solidul rigid de legdturi qi se introduc elenrentele mecanice care
Fie o qoi numdrul
punctele A 9i B prin inlocuiesc mecanic echivalent fieete legdturi. se estimeazl
E,E,...,fl con$nute in planul plScii 9i suspendatd in de necunoscute scalare pe care le infoduc legfturile
pentru a constata dacd
doud fire perfect flexibile inextensibile ancorate la o grindd fixi in
punctele
9i
problema este sau nu static determinati
c 9i D (fis.7.1s) Dacd numdrul necunoscutelor scalare este egal cu numarul
ecuatiilor
scalare de echilibru problema este static determinati'
DacdnumarulnecunoscutelorscalareestemaimaredecAtnumdrul
ecuatiilor scalare de echilibru problema este static nedeterminatd'
Semenlioneazlc5cerinlacanumarulnecunoscutelorscalaresifie
ega{ cu numirul scalare
ecualiilor
gi

ca si
ctr
suficientd, deoarece este posibil
toate ci numdrul ecua,tiilor scalare
rul

necunoscutelor.
'.. ABsinP Algoritmul de calctl al reac$unilor este unn6torul:
.sesuprirrElegdturilesoliduluirigidsiseintroducinlocullorreac$unile
corespunzatoare. Sensul acestor
ecta$ile scalare de bchilibru scalarii
- se alege un sistem de releriqtii con
eoraliile scalare de ecfiilibru static' Dace din
rezultii pozitivS inseamnS cd sensul ales este cal
?
real. 7n ez contrar
Fig.7.15 ini$al'
grad de libertate' in fire reacliunea respeclivd va avea sensul opus celui
Legdtura prin fir san bard suprlmd solidului rigid un
av3nd punclul de aplicalie in Ecuatjiledemomentesescriudereguldlatpdelegdturacareintroduce
iari nagtere fo(e de legdturi numite tensiuni
finrlui, sensul de rrurndrulcel maimare de rea{iuni'
punaui in care este leglt firu1 la rigid, directia este in lungul
Mecanica + Stttict Mecanica * StEticg

-''o -lu[=Iii"p,
-[s=xF (7.38)
FRECARE
Pentru ca solidul rigid (S1) sC fie in echilibru este necesar ca:
IILOR . TIdURI DE FRECARI R +fr'= o
(7.3e)
tlo *Uj = O
se considerd un solid rigid (s1) supus acliunii unui sistem de forle
Pentru a vedea efecful acestor foftp 9i momente descompunem fiecare
active dale oarecare E,E,...,F", czlre se reazeme pe un alt solid rigid (Sr) in
element al celor doud torsoare in cdte doud componente.
punctulteoretic de contact O (fig. 7.16)'
Rezultanta Fse descompune astfel:
R=&r+Rt ' (7,40)
unde:
- -\ este componenta rezultiantei dupd normala (n-n):
- R, este componenta dupd direclia (tr -tr) din planul tangent, direclie
determinati de interseclia planului tangent cu planul determinat de rezultanta
F ginormala (n-n).
Confonn principiutui ac{iunii 9i reacliunii rezuttanta R- gi reacliunea fr
sunt egale si direct opuse. Drept consecinld reactiunea E- se descomprune
dupd aceleagidirecliiin f, 9i N. Vom avea:
fr=Fr+N (7.41)
unde:
- F, este forla de frecare de alunecare;
- [
este reactiunea normatd.
Momentul rezultant -lllo u" desconpune in doud componeote astfet:
. m, = 14 + Ir4 F.42)
Fig.7.16 unde:
- frn este componenta dupd normala (n-n);
Find reducerea sistemului de for,te active in raport cu punctul teoretic de
- fr, este componenta dupd direc.tia (tz -tz) din planul tangent, direclie
contact O se obtine torsorul fo(elor aclive:
determinati de interseclia planuluitangent cu planul determinat de momentul
[F=yE (7.371 -wlo sinormala (n-n).
"'to, l>,';,,E Conform principiului actiunii 9i reac$unii rnomentul fortplor active fro 9i
Datoritd deformabilit6lii corpunlor in zona de contact apar forlele de legdfurd momentul fortplor de legdturd llj
sunt egale si direct opuse. Drept urmare
F1 ce au o distribulie necunoscutd (de obicei). Fdc6nd reducerea acestor momentul ttltl se descompune in componentele:
forte de legiturd p, in raport cu acelasi punct teorelic de Oontact O obtinem
torsorul fortelor de legdturd:
-nnj=fr,1+U,l =4*t"l, (7.43)
unde:
 - MI = tttlo esfe componenta dupd normala (n-n) numit momeni al Valorea maximd a momentelor qare se opun tendinlei de pivotare 9i
rostogolire a corpunilor pe suprafata de sprijin depinde atdt de forma
frecdriide pivotare; geometricd a suprafelelor in contact, cat 9i de natura si calitatea suprafelelor
m,l = fr.. este componenta dupd tangenta (t,
- -tr)
din planul tangent celor doui corpuri. Pentru evidenlierea unor particularitS$ 9i dedbcerea unor
numit mornent al frecirii de rostogolire. relalii utile in aplicatii, in cele ce urmeazd se va analiza separat fiecare tip de
AnalizAnd efectul fiecdrei componente in parte in ipoteza c5 solidul rigid frerare in parte.
(S1) rdminein echi;libru constatiim urmdtorele:
7.3.2.2. FRECAREA DE ALUNECARE
- Fa4a Rl" tinOe sd deplaseze solidut rigid (S1) dupd direc$a normalei
(n-n) peste solidulrigid (SJ. lse opune reacfjunea normal5 frl care conform Se considerd solidul rigid (S1) simplu rezemat ipe solidul rigid (S2),
teoremei nedefonr abiliGtii corpurilor poate prelua eforturi orit de mari.
supus acliunii unui sistem de brtp ?ctive date Fr,Fr,-.-,F' 1fi9. Z.t'71.
Conditia de echilibru este:
R-"+N=O (7.44)
- Forla R, tinde s6 deplaseze solidul rigid (Sr} dupd direclia (t{ -tl)
din planul tangent numitd miscare de alunecare. I se opune fo(a de frecare
de alunecare Fr, a cdrei vahare maximd este Fr,r,.r = pN. Ecua$a vectoriald
de echilibru este:
E*4:o , (7.4sl. N R,(R, . Fr-.r)
Pentru ca solidul rigid (S1)sd rdmind in echilibru este necesar ca:
R, s Fr-o (7.46)
)v
sau
Rt (1r'N
t Fr-.r)
' (7.471
- Momentut fVt-" tinOe sd roteascd solidul rigid (S1) in jurul normalei
(n-n) peste solidulrrigid (Sj numitd miscare de pivolare. Acestei migciri i se
opune componenta Ml = -trlo numiti moment al fiecdrii de pivotare. Ecualia
vectoriald de echilibru este:
-14*4=0 (7.481
Pentru echilibru este necesar si avern: Fi1.7.17
M"' Mo (7.4e)
- Momentul M, tinde si rotesci rigidul (S1) in jurul directiei (t, -tr) din FicAnd reducerea sistemului de fo(e active in raport an punctui de
planul tangent numild migcare de rostogolire. Acestei migrciri i se opune reazem O se obtine lbrsorul:
componenta M,l = lit numiitd moment al fiecdrii de rostogolire. Ecuatia
-'o|i* = tE
-lrtTo
o
v.s2)
vectoriald de echilibru este: =
tlt, +fr. =o (7.s0) Descompunern rezultanta F in doud oomponente astfel:
Pentru ca echilibrul si fie posibit este necesar ca: R=F;aq, (7.53)
Mt' M' (7.511 unde:
52
 lllecenica + Statica
Mecanica t Strticr
Rn, este componenta rezultantei dupd normala (n_n); Din cele analizare rezunl urmdtoarere retffi
- R, este componenta rezultiantei dupi directia (t-t) din pranur R-+S,=0
tangent, direclie oblinutd prin inlerseclia planului determinat de rezultanta (7.5e)
R Mo
=o
si normala (n-n) cu planulitangent. Pmiectind relatiile (7.s9) pe axele unui sistem iJe coordonate Glxyz
Conform pdncipiului actiunii si reactiunii, rezultantei forfelor active R- i convenabilales se obtin relatiile scalare de ectt'libru:
se opune reactiunea 0t a brtelor de legdturd, egala pi direct 0pus5, EFi, =o
care se
descompune siea dupd aceleasi directji asflel:
IF,, *F, = g
8=tl+( V.s4)
A,nal izAnd efectu I acestor componente constatim
lFo +N=g
: (7.60)
- Foda F" tnoe sd deplaseze solidurrigid (S1) dupd directia (n-n). rse I{vrro -ziF;yl=Mr=o '

qpune reactiunea normald i[. pentnrechilibru trebuie sd avem: I(z,Fa.-xiFa,)=My=0

Rl"+il=O F.S5)
I(xiFi" - yiFi*) = iJlz = 0
- Forta n, tinoe sd deptaseze solidulrigid (Sr) rlupi directia (t-t) din ln aceste relatii forta de frecare de alunecare F, trebuie sd indeplineerscd
conditia:
pllanul tanlgent. lse opune fo(a de frecare de alunecare
fr,. Frentru echilbru F, < pt-N (7.611
trebuie s5 avem:
q+fr=O {7.56)
Exprimental s-a constatat cd forla de frecare cle alunecare F, nu poate depigi E
o valoare lnaximS clati de relafia:
Fr.-" = pN v.57)
Se considerd solidul rigid (Sr) simplu rezemat pe solidr.rl rigid (52)-
Fortp de frecare de alunecare este cuprinsd Tn planultangent, se opune Asupra solidului rigid (Sr) actioneazi un sistem cle forte active date
intotdeauna miscddi iar mdrimea ei nu depinde de nrdrimea iuprafetelor F1,F2,...,n (fig. 7. 1 s).
in
contact ci numai de natura suprafetelor. pentru ca solidul rigicl (sr) si fie in Reducind acest sistem'de fo4e active in raport cu punctul teoretic de
permanenfd in echilibru ester necesar ca: contact O se obtine torsorul:
R, ( Fr,nu, (7.58) lR = IF

"lR lo,
Pentru pozitiile de echilibru la limitd atunci c6rrd R, {7'62)
=Fr."r, suportul
rezultantei F va descrie un con cu doud panzeavdnd virfulin punctul
o, axd
de simetie nonnala (n-n) la cele doud suprafele in contact, semiunghiul la
Datoritd delormabilitdtii de tegiturd,
care reduse in raport fortelor de
varf egal crr unghiul 'g'numit unghi de frecarre (tg<p=p). Acest con poartd
leg5turi avdnd aceiasi cu torsorul
denumirea:de on de fiecare.
fortelor active confonn principiului actiunii si reactiunii a cdrui expresie este:
Daci suportul rezultarrtei R cade in interiorul oonului de fiecare, adicd
u < 9 si Rt . Frr.. echilibruleste posibil. _, ln-
|
'ol-uJ 0.63)
Daci suportul rezultantei R- cade dupd gerreratoarea conului de = t'tr
frecare, adicd a = q Pentru ca solidul rigirC (Sr) sd fie in echilibru este necesar ca:
9i Rr = Frn.o echilibrul este la lirnitd.
DacJ suportul rezultantei R cade in afara conului de frecare, adicd F+F= 0 |

c> rp si R, tFr,,'.,, echilibrul nu mai este posibil. (7.M)

lU,+n .-O
53 r.-
i
 este necesar sd avem:
rigid (Sr) le descomPunem astfel: (7.68)
(7-65) trf,+ttt, =O
=Rn +R-1
3,- il. nu poate
descompunern dupi Experimentals-ademonstratcimornentulfrecSriiderostogolire
intrucit reacfunea E este direct opus6 rezultantei R- o
depigio anumitd valoare maximi datd de relalia: (7.6e)
aceleasi directji astfel: (7.66) M' =S'N
fr= N+ F,
unde:
unde: - s este coeficientul de ftecare de rostogolire;
la cele doud suprafete in
lart"n F" 9i N sunt diriiate dupd normala (n-n)
contac{ in Punctul O;
rG,; F; gi F, sunt dirijare dupd directia
(t-t) din planul tan_gent, direclie
rezultanta R si normala
obtinutd prin intersectia planului de erminat de
(n - n) cu Planul tangent'
avea:
>Fh =0
ZF, *Fr =0
)F2 +N=0 F.711
I(Y,ro -zftvl- M, =o '
I(r,Fo. -xiFa)*M, =M" +M, =0
I(x,F,, -yiFir)=M. =o de
in aceste relatii forta de frecare de alunecare
Fr '9i momentul de frecare
rostogolire M, trebuie sd indeplineascd condi$ile:
F <u'N (7.72)
M. s'N<
se considerd o roatd de
Pentru a explica fenomenul frecdrii de rostogolire
greutate G actionati de forta de tracliune F 1ng'
Z'tS'a)
contactul dintre roatd si sol nu are loc
DatoritS oetormauitita$i corpuritor
fortele normale s,, avind o
punctiform ci pe o anumitd'suprafatd unde apar
se rostogolesle roata si fo(ele de
distributie deplasati spre partea in care
Fig.7.18 frecare de alunecare fo (fi9' 7'19'b)'
Fdc6ndreducereainraportcupunc{ulteoreticdecontactoforleleexterioare la
Fentru a exista ecfrilibru este necesar
ca; Fortele de legdturi se reduc
se reduc la rezultanta F 9i momentul Mo '
Fn+N=0 (7.67)
deplasatd fala de centrul rolii in sensul
de rostogolire 9i
reactjunea N = IFr
R,+fr=O plasatSincentruldegreutatealsuprafeteidecontactgilafo(adefrecare
(Sr) Tn jurul direcliei (t-t) din
PF, "s" distantia
Momentul tinde se roteascd solidul rigid
il =jir ton. t.rtC-in cazul echilibrului la limitd (fig' 7'19'd)
rostogolire' Acestei migcdri i se
opune
planul tangent numit6 miscare de
Mecanicr t Statlce Mccanicr r Statlce

@e rostogolire )reprezintd distanla maxime "a'cu cre

7.3.2.4. FRECAREA DE PIVOTARE
este deplasati reacliunea normale li fap de punctul O. Prin urmare
coeficientul de frecare de rostogolire 's" poate fi interpretat ca fiind distanla Frecarea de pivotare este un fenomen cu foarte multe aplicalii in
maxime cU care se poate deplasa fa!5 de punctul teoretic de contac{ O tehnici. El std la baza funcliondrii ambreiajelor, a frinelor disc, a pivotilor de
reactiunea normald il,
astfel int rigidul s6 nu se rostogoleascd (sd fie in
macara, etc. Pentru studiul acestuifenomen presupunem un solid rigid (Sr)
echilibru). Daci se face reducerea fortelor de legdturd fa!6 de punctulO
-F, numit pivot care se sprijinA intr-un solid rigid (S2) numit lagdr, zona de contact
(lig. 7.19.e) se obtine reacliunea normale N, to4a de frecare 9i momentul
fiind suprafala asprd si de revolutie (s) (fig.7.2o.a). Asupra pivotului (s1)
de frecare de rostogolire i/L(rut, =s'N) care se opune tendintei de actioneazd un sistem de fortp active date F1, F2,..., F,, care se reduce in raport
rostogolire (se oonsiderd c5fo|p de frecare F, nu creeazd moment fald de
cu un punct apa4inand axei de rotalie la un torsor format din:
punctul O deoarece distanp "b" este foarte micd si se poate neglija)'
= F, =
lR=R,=tE
,^ J*
IE (r.7s)
"ol" = *

(t \
f -t
Mrrl \
I I
a) b) c) I I
I I
Fig.7.19 I _l
I F Mpl
se problemele de frecare de rostogolire intervin atdt
observd c5 in t
l,
F:
momentul de frecare de rostogolire M, cat 9i fortp de frecare de alunecare Ft. rll t
I
De aceea la scrierea ecuatiilor de echilibru pe l6ng5 inegalitatea M, <s'N
trebuie inbodusd 9i inegalitatea F < I'N.
Vom avea urmdtoarele situatii: a) b) ,c)
- M. 3 s.N; F, < p'N - echilibru (roata rdmdne in repaus); Fig.7.20
- M. > s'N ; F, < p'N - roata se rostogoleste fdrd sE alunece;
- M, 3 s'N; F, > p'N - roata aluneci fdra sa se rostogoleasci; Acest torsor are @ efect tendinta de deplasare si de rotire a pivotului in
- M, > s'N; Fr> p'N - roata alunecd sise rostogolegte' lungul si in jurul axei sale. Reac$unile transmise pivofului (Sr) de cdtre lagdrul
Se pot trage urmdtoarele conduli: (S2) sunt distribuite continuu sisimetric pe suprafata de contact (S)' astfel ci
- mornentul de frecare de rostogtolirc a1are numai atunci c6nd existd tendinta intr-un punct oarecare C; existd o reactiune normal| \ gi o fortd tangen$al6
de rostogolire gi actjoneazd numai in planul in care are loc rostogolirea; dirijati dupd nonnala la suprafala
de frecare Fr. Reaqiunea normalS N, eSe
- seirsu! motnentului de roStogolire este opus tendintei de rostogolire;
(S) in punctul G; iar forla de frecare Fo este tangentd la traiectoria circulard a
- coeficienlul de frecare de rostogolire are dimensiunea unei lungimi. ' punctului G;, traiectorie situatd Tntr-un plan normal la axa de rota$e, avand
ll{ecanica t Statict
sensul opus tendintei de rotire a pivotului fa!5 de fus (fig. 7.20.b). Ficind
reduoerea forlelor de legSturd in raport cu un punct de pe axa de rotatie se
obtine un torsor minimal format din reactiunea normald N care se opune sectiune inelard de tazerl 9i 12 incircat cu o sarcini axialf, F ;i cu un cuplu
tendinteide translatie a pivotuluiin lungul axei sale 9i un moment rezultant al -lVh tng. 7.21). Coeficientul de fiecare dintre suprafala pivotului 9i suprafala
frecdrii de pivotare Ml = q care se opune tendintei de rotatie a pivotului in reazemului se considerd constant 9i egal cu p. Presupun3nd cd fortp F se
jurul axei sale (fig. 7-2O.c\. Momentul frecdrii de pivotare este format de reparlzeazauniform pe intreaga suprafali de contact, presiunea unitard va fi:
fo(ele de frecare Fn = tr-N, ce apat W suprafala de contact a celor doud (7.80)
corpuri si care formeazA un sistem de cupluri av3nd momentul rezultant {0.
Din cele expuse rezulti cd pentru ectilibru este necesar sd avem: Pe portiunea de suprafa{d elementard
q+H=O ds = 2.n.x -dx ac{oneazd reacliunea normali:
0.741
tt(*ltrlo=0 '
dN = p.Os = $2-x'x'dx (7.81)
sau:
'ti
"Fi )
sau:
R-+N- = 0
(7.75\
-tvt.+tt|, =O
Experinrental s-a demonstrat cd mdrimea momentului frecdrii de pivotare {o
nu poate depigi o anumite vdoare maximd care depinde de natura
suprafetelor in contact 9i de intensitatea reac[iunii normale F. Astfet:
Mrtu* = v'N (7.76)
unde:
- v reprelnti coeficientul de frecare de rostogolire si are dimensiunea
uneilungimi; 2u.R.x2.dx (7.84)
- N este reactiunea normala.
dMo=xdF =T Fi9.7.21

Pentru ectrilibru trebuie indeplinitd Tn permanentd conditia:

Momentul total al frecdrii de pivotare va fi:
Mn (7 _77)
'Mp
Ecualiile scalare de echilibru se oblin proiectSnd relatia (7.75) pe axele Oxlz
ale unei sistem de referinti convenabil ales. Vom avea:
)Fr =o
IF,, = o z ,l -rl
fFp+N=0 (7.78)
v=ittm (7.86)

I(YiF -z1Fiyl = Mr = o in cazulpivotuluicircular (rr =0; rz=t\ oblinern:

)(z;Fi, -xiFa) = My = 0 (7.87)
Mo =f,u'r'R
I(xrFiv -YiFx)+Mo = M' +Mo = o
2 (7.88)
in aceste relatii momentul de pivotare trebuie sd indeplineasc6 condi{ia: v=-u.f
Mo -N (7.7s) 3'
'n
56
lvll-t2nlca * sraflca lllsDhtrSht.
7.3.2.5. FRECAREA iN ARTICUI,-ATJ! (7.e0)

Se considerd un solid rigid 1ir1 articulat sferic cu solidul rigid (Sr), raza Se conslatd ci pentru a se produce rotalia este neQesar ca momentul
sferei articulatiei fiind'/ (fig.7.221. Asupra solidului rigid (S1) a{ioneazd un fo(elor active -tuto trebuie sd atingd o anumiti valoare minimd. Aceasta
sistem de fo(e active date F.r,-Fr,...,-Fn care redus in raport cu punctul fix O demonstreazi ci tendintei de rotire a momentului E i se opune un sistem
(centrul articula$ei) determind torsorul: de cupluri ale forlelor de frecare Fn care apar pe suprafala de contaci a celor
[n=yF doui @rpuri. Aceste cupluri de fo(e de frecare creeazA momentul -il, numit
"tm,
lli'E (7.8e)
moment de frecare in articulafii, care se opune tendintei de rotire a
momentului -lUo. fxperimental s-a demonstrat cd momentul'de fiecare in
articulatii nu poate depdgi o valoare maximd datd de relatia:
M, =ptrfr (7.s1)
unde:
- p' este coeficientul de frecare in articulatie;
- r este raza sferei articulatiei;
- !1 este reactiunea totalii din articulalie.
Pentru a exista echilibru trebuie indepliniti relatia:
Mo
'Mr - P'r fr (7.92')
_ltl,
Momentul po"t" li considerat ca fiind,egal cu momentul fald de punctul O
al unei fo(e fr care este aplicatd tangential la o sferd de razA "p'/. Sfera de
razd p= p'r poarti denumirea de sferd de frecare. Pentru echilibru este
necesar ca reactiunea S' s5 intersecteze sau la limitd sd fie tangentd la sfera
de frecare. Din cele expuse rezullA urmdtoarele ecuatiivectoriale de echilibru:
R+fi=0
(7.s3)
ilo *t'l-r = O

Aceste relatii proiectate pe axele unui sistem de coordoflate Oxyz convenabil

Fi9.7.22 ales determind urmdtoarele relatiiscalare de echilibru:

Aceste elemente au ca efect deplasarea rigidului (S.) in lungul suportului

I4, *frx =o
rezultantei F si rotirea in jurut suportului momentului il,'. intruc6t centrul IFry*Ey=0
articulatiei O rdrn6ne fix in spatiU cpnform definitiei articulaliei, singura IFo *fr2 =o (7.s4)
miscare permisd de legdfurd este rotalia. I(yi Fa -zi.Fiv)+Mo=,0
Pe suprafala de contact dintre cele doui corpuri apar fortele de legdturd
normale N-, si forlele de legiturd tangenliale Fo 1fo:p'Ni) care reduse in
I(zi F," -xi .Fi.)+M"='0
raport cu punctul O determini torsorul fortplor de legdturd, care se opune I(xi Fiv - yi -Fb.) +Mo= g
torsorului fortplor ac'tive, si are expresia: Din aceste relatii se determind reactiunea E si momentul de frecare i{:
rl 57r
 Metsnica + Stetlca
n|'+nj+mj Asupra fusului mai aclionepzd toftele de leg6turd normale 9i tangentiale
(7.e5)
distribuite continuu in fiecare punct al zonei de contact.
(7.e6) Aceste fortp pot fi inlocuite mecanic echivalent in raport cu un punct A
Pentru efiilibru trebuie sE avem: al zonei de contact prin reactiunea normalS F, forta de frecare -F, 9i
Ms < p'rE (7.e7) momenful de rostogolire I care se opune tendihlei de rostogolire a fgsului.
in cazul in care articulatia este cilindricd pland atunci sfera de frecare devine
cerc de ftecare de razA p=p'r (r = raza fusului articulaliei). Ecuatiile de
echilibru vor fi:
IFo, *01, =Q
)Fn +fr" =0 (7.9S)

I(xi Fiv -yi .Fi* )+Mo=9

Reactiunea si momentul de frecare vor fi:
n = 16: *G; (7.ee)

Mr =Mr, =p'rlEllIl (7.100)

Echilibrul este positril numai dacd:
Ms < p'r!t (7.101)
a)
Fi1.7.23
7.326. FRECAREA iN I.AGARE DE ALUNECARE
Ecuatiile vectoriale de echilibru sunt:
Este un fenomen complex intAlnit la miscarea fusurilor mobile in lagdre n+N+Fr:o
radiale fixe 9i poate avea loc in acelagi timp prin rostogolire si alunecare F iaz\
(cazul lagdrului cu joc) sau numai rotatie (cazul lagdruluifdri joc).
tqo +q, = O

Proiectind aceste relatii pe axele unui sistem de coordonate convenabil ales

a) Frecarea in laqirul de alunecare cu ioc Axy obtinem:
IF =0+ Fr-R'sina=0
Fie un fus de razd "r" introdus intr-un lagdr cu joc in asa fel incat IFv =0= N-R'coso=0 (7.103)
contactul dintre fus si lagdr are loc teoretic dupd generatoarea ce trece prin A "
(fi9. 7.23.b) iar practic dupd suprafap calotei cilindrice AA' (fig. 7-23.a) pe IMr =o= M. -Mo +R'r'sina =o
toatd lungirnea lagdrului. Condifiile de echilibru sunt:
F, < u-N
Pentru simplificarea calculelor se consideri cazul unei articulatii (7.104)
cilindrice plane cnd sistemul fortplor exterioare date, care solicitd fusul se M, < s'N
reduce in raport cu punctul O de pe axa fusului la un torsor format din Din rela$ile (7.103) se obline:
vectorul rezultantd R perpendiculat pe axa fusului si vectorul moment F, --R.sina
N=R .cosc, (7.105)
rezultant fio Oirilat dupd axa fusului, av3nd tendinla de a imprima fusului o
miscare de rotatie. Mr = Mo - R'r 'sin c
Se observd c5 datoritii jocului dintre fus si lagdr, fusul poate fi asimilat Aceste relatii inhoduse in (7.104) conduc la conditiile de echilibru:
cu o roati rezematd pe o suprafald curbd.
 llesnice r Statica Mecanica + Strtice
R.sina < p.R.cosc, tN.
Mo - R.r.sincr < s.R.cosq c/.106) Jt/1. =s.p.1.ft
,,R 17.'t17)
sau: Not6nd cu
tgcr < F
u' - uIN' (7.118)
-(s\sincr +
. R.rl
Mo-\r) lcosc Fn7) R
I
coeficientul de frecare in caarl lagdrului fard joc obtinem:
Pentru o bund funclionare a masinilor se urmdreste ea frecarea in lagdre M, =P'rR (7.1 1s)
si
fie micd adicd q = tg e si fie mic. in cazur echitibrului la timitE din (7.107) se adicd o relatie identici cu cea obtinutd in cazul anterior.
obtine: Se mentioneazd 6 fenomenele de \tq
tgc--tgg=p (7.108) freare ce se produc in artjcr.rlatii gi in lagire
Unghiul a fiind foarte mic se poate aproxima: sunt mult rnai complexe 9i in cele mai multe E
cosc=cOSg=1
cazuri au un efect ddundtor provocdnd uzura
sins=sing-tgo,=p F.10e)
Gu aceste notafiirelatia (7.107) devirre:
si supradncilzirea lor. Studiul acestuifeno-
men in ezul lag4relor reale 9i a vitezelor
Mo.R.t.[p*9)
,. r/ (7.110)
mari trebuie sd aiba in vedere at6t deforma-
Notind coeficientul de frecare in lagdr bilitatea corpurilor in contad c6t gi fenome-
P'=
.s P+- nul ungerii hidrodinamice a lagdrelor. Fig.7.24
(7.111)
f
se obtine:
M6 <F'rR--M, (7,1121
7.3.2.7. FRECAREA FIRELOR
intrucSt rezultanta F
este direct opusi reactiunii din lagdr F care se poate
descompune in plan in doud componente iar in spatiu in trei componente,
momentul de flreare in lagdr va avea expreea: Acest caz de frecare reprezinti un fenomen foar.te important in tehnicd.
- pentru forte plane a.-.
ln mecanici prin fir se intelege un corp unidimensional, de greutate
tttr.p'r1fl+frl =grJHEa (7.113) neglijabild perfect flexibil gi inextensibil. Frecarea firelor apare atunci cdnd
- pentru forte spaliale roata peste care este infdsur:at firu1 este fixd'si firu| are tendinla de mi;care
sau in cazulin care firu| este fix 9i roata are tendinta de migcare.
Mrcp'r1fl+fr-@ (7.114) Se considerd un fir care vine in contacttcu o roatA fixd, contactul avdnd
loc pe arcul AB avind unghiul la centru "0' (mSsurat in radiani) (fig. 7.25). De
b) Frecarea in laqirul de alunecare firi ioc
capetele firului actjoneazi fo(ele T, qi frfi, > Tr) avind tendinla de
in acest caz contactul dintre fus si lag5r are toc pe intreaga periferie a miscare de la A spre B. intre fir gi roatd existii ftecare de alunecare cu
fi.rsului (n9.7.2q. in fiecare punct de contactAr apare o reactiune normali coeficientul'p".
F, ;i o fortd de trecare de atunecare -ro. rortpte de frecare Considerdm un tronson elementar MtMr (fig. 7.261 avdnd unghiul la
-Fo se reduc la un
cuplu de frecare in lagdr at cdrui moment este: centru "d0" si plasdm asupra lui fortple care fl ac\ioneazl, T gi T + dT ?n
M, =lr.,Fo =lr.p.N; (7.1 15) lungul firului, reactiunea normald N gi forta de ftecareFr(F, = pN).
M, =p.r.!N, (7.116) Ecualiile de echilibru static ale acestuitronson sunt:
59
Mccanics r Sblica
IF* = 0=r (T+ dT)cos$. Tcos- pN = 0 (7.127J
(7.120) sau:
IF, = o+ - (T + clrlsin$-
'22 Tsin$+ N=o lnT, -lnT,, = p0 (7.128t
intrut unghiul "d0" este foarte mic putem aproxima: sau:

.or$ = t lnL =,ro (7.12s)

2 T{
(7.121) su:
.d0- de
stn- Tz
22- Tl
- (7.130)
"re
Ecualiile (7.12O) pot fi scrise: sau:
Tz = Tr'epe (7 _131)
T-rdT-T-pN =0
(7.1221
Pentru echilibru trebuie si avem:
T, < T' .etro (7.132)
-r!9-orqo--r9+N=o
222 Dacd sensultendinlei de miscare se schimbi relalia (7.132) devine:
T2 > T' .e=ue (7.1331)
Neglijdnd infinitii de ordin superior (dT+)obrinem:
Deciconditia generald de echilibru se scrie:
dT-pN=0 T, - <T2 < T1 .els
(7.123) (7.134)
-T'de+N=Q sau:
"-ut

sau: e-rro <I1 grue (7.13s)

T{
dT: FN
(7.124)
TdO=N
Fis.7.25

v
N

Am obtinut o ecuatie diferenliald cu varia-

bile separabile care prin integrare duce la:

(7.126) T+dT

o
sau: Fig.7.26
 Mecanica x Statica
(8 4)
Mecanica x Statica *', * y| + 21. = a2
relatie ce exprimd obligativitatea ca
punctul Az si rdmAnd pe sfer6;
I

c) (xr -*zl'+(Yr - Y zlz +(zr-zz)2 = 2R'ein- (8 5)

-o1
relatie ce exprimd obligativitatea punctelor A1 9i A2 de a se afla la o distanld
l= 2R mdsuratd sferd.
Pe
8. STATICA SISTEMELOR MATERIALE ri care limiteazd liberlatea de migcare

miteazd liberlatea de migcare a

e Puncte raPort cu un corp aflat in afara
S st m6ni in contact cu o sferb)'

sec ncarese
interactioneazSmecanic(seatragsauseresping).Poziliileacestorpunctesunt
originea o a unui sistem de
definite de vectorii o" poj't'" i1,i"2,"',in in rapodcu
axe de coordonate (fig'8 1)'

F2

F.|

punctelor. _-^r^- -^^+-i^+;i a{r numdrul Al

Dacdsenoleazecu..m,'numerulacestorrestrlctliatunci sunt:
pozltia sistemului
p"r"r*-tritor. independenti N care caracterizeazd (8 1)
Fnn,

N = 3n-m
sau altfel spus numdrul gradelor de libertate se diminueazd
cu numdrul
restricliilor.
doud puncte materiale
De exemplu, in cazul unui sistem format din
se lmpune ca drstanta dintre ele sd
a.6r,y,,,.,,1 ,ii lr1*r,y2'z2l la care
rdmAni constanti adici:
A; Fnl
(8 2) F.n
d= =C;Slt

numdrul gradelor de liberlate ale sistemului va

fi N = 5 '
Dacd insd iora puncte materiale sunt obligate sd rdm6nd pe o sferd
""r"
derazdRav6ndcentrulinorigineasistemuluideaxeoxyzsieleseleagi
i;";i;; 2R, at.inci numdrul sradelor de libertate tl..l,=*tf
ii.ffi'ftr-J; Y"
se expnma Fig' 8'2
i"our""" conditiile de naturd geometricd (restricliile geometrice) Fig' 8'
categorii de forle 9i anume fo(e
Punctele sistemului sunt aclionate de doud

rl
prin trei relalii:
(8 3)
a) *? *y\+2f, =s2 exterioare 9i fo(e interioare:
sferd;
relatie ce exprimd obligativitatea ca punctul A1 sd rdmAnd Pe
 Mecanica {e Statica Mecanica * Statica
a) Fo(ele exterioare (F,; i= 1, 2,..., n ) sunt fo(e care se exercitd asupra
punctelor materiale din sistem ca rezultat al actiunii altor puncte din afara F, + Fr, + Fr, +... + F1n = 0
sistemului. Acestefo(e pot fi forte active (direct aplicate) sau forte de legdtura Fr+Fr,,+Es +...*E" =O
exteriore.
b) Fo(ele interiore (Fij;i,j=1,2,...,n;i* j) sunt fortere care se exercita intre
(8 e)
doud puncte materiale ale sistemului. primul indice din aceastd nota(ie se
referd la punctul asupra iar al doilea indice se referd
la punctul care exercitd incipiului acliunii si reactiunii
fortele interioare sunt do ul si direct opuse.
f" * f",, + Fnz + ...* F", +... + -qn_., = g
Pentru a intelege izoleazd un sistem de doud
puncte materiale Aigi A; care interactioneazd (fig.g.2).

For{a F;reprezintd ac(iunea punctului A; asupra punctului A, iar forta

!;
reprezintd acliunea punctului A; asupra punctului
si reactiunii se scrie:
{. Vectorial principiul acliunii

rr,+1, =o ;ra=-|, (86)

Momentulfald de punctul O este
t% =f xF;; +-1 ><1, =ri xF,, +1r,(-Fij)=(ri
-i)ttu =Of,
deoarece cei doi vectori sunt coliniari.
Aplicarea directd a condiliilor (8.9) in rezolvarea problemelor practice
rF,i =O (8 7)
intampind mari dificultd{i din cauza fo(elor interiore necunoscute. Din acest
motiv este preferabil uneori sd se foloseascd conditii de echilibru in care sd nu
apard forte interioare. De aceea se folosesc doud teoreme ale staticii
sistemelor de puncte materiale ce au o mare aplicabilitate in practicd. Aceste
teoreme se vor analiza in continuare 9i anume:

8.1.3.1. TEOREMA SOL|ptFtCARlt

Pornim de la sistemul fundamental de ecualii de echilibru (g.9) pe care-l

scriem sub forma:

la legdturi este in echilibru atunci c6nd rezultanta fortelor care il actioneazd

este nuld. Astfel, referitor la un punct
iE.iriE
i=1 i=l i=1 '
l= o ' (8 10)
A, al sistemului conditia Oe ecfrififjru este: j+i Lr,.
iil
n_
Deoarece fo(ele interioare sunt doud cdte douA egale si opuse avem:
4+IFii=0
j=1
(8 8) n n_
unde: I(I
i=1i=1
Fir) = o (8. t ot;
- f,este fo(a exterioari; j+i

- Fii ( j --1,2,..., n ) sunt fortele interroare. se deduce astfel prima conditie necesard ca un sistem de puncte materiale sd
fie in echilibru:
- in condi{ia
fie
necesard gi suficienti ca intreg sistemul de puncte materiale sd
echilibru se obtine scriind rela{ia (g g) pentru toate punctele sistemului
n_
=0
IF, (8.11)
material (i=1,2,..., n) adicd: i=1
adicd: ',suma vectoriald a f ..
62
Mecanica Statica {e Mecanica ttt Statica
Dacd scriem ecuatia de moment fatd de punctul O avem:
- sisteme de solide rigide libere, la care corpurile componente nu sunt supuse
n-nn la restriclii geometrice;
tf *tIt x F11 =0 (8.12) - sisteme de solide rigide supuse la legdturi, la care corpurile componente sunt
i=1 'Fi i=1 i-1 supuse la restrictii geometrice Tn raport cu alte corpuri (din sistem sau din afara
j+i
sistemului).
Dar: Legdturile dintre solidele rigide pot fi: rezemarea simpld, articulatia,
nn
tti, r Fii :0 (8 13) incastrarea, legitura prin fire sau bare.
i=r i=1 Fo(ele care aclioneazd un sistem de solide rigide pot fi:
i+i a) forte exterioare , care sunt aplicate de corpuri situate in afara sistemului;
Se obtine astfel a doua conditie necesard ca un sistem de puncte materiale sd b) forte de leqdturd, care reprezintd acliunile reciproce ale corpurilor din sistem
fie in echilibru: gi se impart in doud categorii:
n_
(8.14) - fo(e de legdturd exterioare care provin din interacliunea sistemului cu corpuri
Iir"
i='l
F'i = 0 din afara sistemului;
- forte de legdturd interioare care provin din interacliunea mecanicd a corpurilor
adicS:
care formeazd sistemul . in baza principiului acliunii 9i reacliunii for{ele de
nu6". legiturd interioare sunt egale doud c6te doud 9i direct opuse. Pentru
ii-concluzie, conditia necesere ca un sistem de Duncte materiale liber sau exemplificare se considerd sistemul de trei bare rigide arliculate intre ele ca in
figura 8.3.

erbitrar ales sd fie nuL Pe aceastd bazl se enunt6 teorema solidificdrii:

sotid obtinut prin solidificarea sistemului ",

8.1.3.2. TEOREMA ECHILIBRULUI PARTILOR

Aceastd teoremd se enuntS ast'fel: "dacd dintr'un sisb

alese convenabil din sistemul inilial.

8.2. STATICA SISTEMELOR DE SOLIDE RIGIDE

Solidul rigid poate fi considerat ca un sistem rigid de puncte materiale.

Sistemele de solide rigide reprezintd o mul{ime finitd de solide rigide care se
interaclioneaza mecanic.
Sistemele de solide rigide se pot clasifica in:
- sisteme plane de solide rigide, la care toate pirtile componente sunt in Fig. 8.3
acelagi plan;
- sisteme spatiale de solide rigide, la care unele corpuri componente se afld in
olane diferite;
!1
 * Mecanica * Statica
Mecanica Statica
Spre exemplificare se considerd un sistem de trei corpuri (fig.8.a.a).
in
Fo(ele care aclioneazd asupra celor trei corpuri izolate sunt prezentate
Fortele exterioare efectiv aplicate sunt: F' ,Fr,Fr' figuia 8.4.b.
figura 8.4.b.
Fo(ele de legdturd exterioare sunt date de reac{iunile din articula[iile Pul 1
Corpul
uul I u>tc actionat
este ov(rur de fo(ele
rql vs exterioare -\
rvr lerv v^!vr Fl;Si
1 r' - z de forta de legdturd
E,
b
cilindrice plane din A gi B, Ro si R" care se descompun astfel: exterioard din articulatia A adici Fo 9i de for,ta 6e legdturd interioard
R'tt din
arliculatia C.
Ro = fto +Vo (8.15)
n" = ft" +V"
cilindrice
Fortele oe tetatura interioare sunt date de reactiunile din articulaliile
plane din C si D 9i anume R" 9i Ro care se descompun astfel:

n" = n" +V" (8 16)

no=%*Vo

Un sistem de solide rigide (corpuri) se afld in echilibru atunci c6nd

fiecare solid rigid (corp) ce Jpa4ine sistemului se afl5 in echilibru
Studiul
echilibrului sistemelor de solide rigide se face utiliz6nd mai multe teoreme
(metode) ce vor fi studiate in paragrafele urmitoare'

8.2.1.2.TEOREMA IZOLARII CORPURILOR a) Fig. 8.4 b)

Aceastd metod6 rezultd din teoria izoldrii corpurilor 9i se enun[d

astfel:
corpul 2 este actionat de fo(ele exterioare F, 9i Fr, de fo(a de legiturS
interioard R, din articulatia G gi de fo(a Nr. din reazemul simplu D'
Corpul 3 este aclionat de forta exterioard E, O" fo(a de legdturd exterioard
NB

din reazemul simplu B 9i de fo(a de legdturd interioard N' din reazemul

simplu D.
Ecuatiile vectoriale de echilibru stattc pentru fiecare corp in pade sunt:

r.,+Fr+Fo +&, =o (8 17)

si se rezolvd
b) se alege un sistem de referintd convenabil fatd de care se scriu M, (E ). rq (ar, ). (a*^ )* ,q (*,,, )= o
ecuatiile Je echilibru static determinandu-se necunoscutele problemei' 'q
Dacd sistemul are "n" corpurlsb' pot scrie 6n ecua{ii scalare de
echilibru in E*E+Rr'+Nrr=o (8 18)
spatiu, respectiv 3n ecualii scalare de echilibru in plan tvr, (-r, )*,u1, (lto )*,ut, (n" )* m, (n', ) = o
Metoda izolSrii corpurilor prezintd dezavantajul c5 introduce in
calcul un
labortos
numSr mare de necunoscute a cdror determinare necesitd un calcul 64
 Mecanica tF Statica
Mecanica r+ Statica Metoda presupune urmitoarele etape:
- Se izoleazd subsistemul si se introduc forlele exterioare direct aplicate si
E*Nrr+|\.lg=o (8 1e) fo(ele de legdturd (exterioare 9i interioare);
)= o
- Se alege un sistem de referinld convenabil fa!6 de care se scriu 9i se rezolvd
mo (-r, )* il. (=,'1..
)* M, (-,u"
corpurilor 9i ecualiile de echilibru static.
Scrierea acestor ecualii vectoriale constituie teorema izoldrii Aplicdnd metoda echilibrului pd(ilor la subsistemul format din corpurile 1
ca sistemul de solide rigide analizat
constituie conditiile necesare si suficiente si 2 (fig. 8.5.) obtinem urmdtoarele ecualii vectoriale de echilibru.
sistemelor de ecuatii se are in vedere faptul c5
sd fie in echilibru. La rezolvarea F,,+Fr+F, +Fo +Ro +Nr, =g
fo(ele interioare respectS principiul acliunii 9i reacliuniiadici: (8 22)
R1r+Rt1 =0 M, (E ). m, (E ). t, (r, ). q F. ). q (a*^ )* ('u.. )= o
'ut,
$.+\r=o (8.20)
rlto (1R.,, (nr, )= o
)* rvro
\ \
Mo (Nrr )+ -/-
-/- Mo [Nr, / = 0

8.2.1.3. TEOREMA SOLIDIFICARII

dn teorema solidificdrii care se enun{d astfel:

obtinut prin solidificarsg_sjstiBnqlg!.,. ln acest fel oroblema$e reduce

(liber supus la legdturi).'F
@utui
rv v tsrv-!v"
irr-..,, nan{rr,
pentru
rigid
corpul
sau
solidittcat oblinut este cca torsorul de
cnliclrfrcat ohrtinut
Fig.8.5
Conditia de echilibru ^^rnrrl
reducere (al fo(elor exterioare 9i de legdturi exterioare) sd fie
nul'
unt:
- Se de corpuri ca un singur solid rigid solicitat de for(e
-corp
exter si de fo(e exterioare de legdturd; tr,.
- Se referintd convenabil fala de care se scriu ,pl se rezolva
ecualiile de echilibru static'
'Aplic6nd metoda solidificSrii la sistemul de corpuri din figura B 4'a
obtinem urmdtoarele ecuatii vectoriale de echilibru:
F,,+Fr+E +E *Fu +Ro +Ne =0 @.21)
M, (F,, ). rvro (r, ) * lut, (at, ). lvt, (r; ). q (t, ) *'uto F^ ) * M'
(N" ) = o

Metoda din teorema echilibrului Pd(ilor

astfel:
 Mecanica x Statica
Mecanica {e Statica
pozi(ie invaribila fat6 de corpul de reazem de care sunt legate sub acliunea
sistemelor de fo(e exterioare care le soliciti'
Dacd prin suprimarea unei bare din constructia grinzii cu zSbrele, acesta
devine o constructie mobilS, deformabilS, spunem cd grinda este f6r6 bare
de
prisos. De exemplu in figura 9.2.a daca se suprimd diagonala BD grinda devine
un mecanism Patrulater.
Dacd ins6, prin suprimarea unor bare, sistemul nu-gi pierde rigiditatea,
el
se numegte grinda cu z6brele cu bare de prisos. ca exemplu se poate da
patrulaterul ci doua diagonale (fig. 9.2.b) din care una este de prisos in ceea
ce privegte asigurarea indeformabilit6lii

Deseori in practici se intdlnesc sisteme de corpuri formate din bare

rectilinii legate intre ele prin articulalii numite noduri Astfel de sisteme poartd
denumirea de grinzi cu zdbrele (exemple: grinzile podurilor metalice 9i ale
macaralelor, stAlpi pentru cablurielectrice, cupole cu zdbrele, etc.),
C6nd barele care formeazd sistemul sunt situate in acelagi plan iar fo(ele
exterioare aclioneaz5 in planul barelor, sistemul formeazd o grindd cu zdbrele a) b)
pland. in caz contrar sistemul este denumit grindd cu zdbrele spa(iald. Fig. 9.2
Lxamin6nd o grindd cu zdbrele pland (fig.9.1) se disting urmatoa-rele pedi
Pentru ca rigiditatea grinzii cu zabrele s5 fie asiguratS trebuie s5 existe
componente: o
relalie bine determinatd intie num6rul barelor gi numdrul nodurilor din care este
alcdtuit6.
plecdnd de la
Pentru grinzile cu zabrele plane se deduce aceastd relatie
observa{ia ciorice grindd cu zibrele plan6 are labazd un triunghi format din
trei bare si trei noduii. Complet6nd triunghiul de bazd cu alte doud bare si un
nod se oUiine o grind6 compusi din dou6 triunghiuri, s'a'm d' . ..
Fig.9.1 Fie un sistem format din "b" bare 9i "n" noduri. Pentru rigidizarea unui nod
este nevoie de doud bare, dar la rigidrzarea primelor trei noduri au fost utilizate
a) - nodurile, care sunt punctele de prindere ale barelor (A,B,C,D,E,F); numai trei bare in loc de 9ase, astfel cd relatia dintre numirul barelor 9i
b) - tdlpile, care sunt formate din barele exterioare ale grinzii. se disting: numirul nodurilor necesare pentru rigidizarea sistemului (fird bare de
prisos)
- talpa superioard (ABCD); devine:
. talpa inferioard (ABEF); b=2n-3 (9 1)
- zdbrelele, adicS barele care leagd tSlpile intre ele. Acestea pot fi pentru formarea grinzti cu
DacS b<2n-3 numdrul barelor este insuficient
verticale, cazin care se numesc montan[i (CE,DF), sau inclinate c6nd poartd 2n-3 atunci se obtin grinzi cu bare de prisos.
denumirea de diagonale (CF);
-
zSbrele,
i; -edaca b >
iar
privegte calculul grinzilor cu zibrele se parcurg in general
c) - legiturile exterioare ale grinzii cu zdbrele care pot fi printre altele reazeme urmdtoarele etaPe:
simple (B) gi articulatii (A). La 16ndul lor reazemele simple pot fi fixe sau - stabilirea schemei mecanice de inc6rcare prin aplicarea fo(elor
mobile. exterioare conlinute in planul grinzi qi aplicate in noduri;
Pentru a-si putea indeplini funcliile lor constructive, grinzile cu zdbrele _ determinarea reacliunilor in legdturile exterioare (reazeme),
trebuie sd satisfacd conditiile de indeformabilitate geometric6 st sd aibd o

jl
Mecanica ;lt Statica Mecanica tt Statica
DacS toate fo(ele necunoscute (reacliunile gi eforturile din bare) se pot Deoarece bara AB se afli in echilibru sub ac{iunea fo(elor ce o actioneazd
determina cu rela{iile de echilibru ale staticii, atunci grinda se numegte static inseamnd cd rezultanta fo(elor gi momentul fortelor in raporl cu orice punct
determinatS, iar in caz contrar se numeFte static nedeterminatS 9i calculul se sunt nule. Scriind ecuatiile vectoriale de echilibru a momentelor fati de A si B
efectueazd prin metode speciale care {in seama de deformaliile reale ale avem:
barelor. IMa =0;= ABxT" =g
Pentru calculul grinzilor cu zdbrele plane se fac urmdtoarele ipoteze: (e 4)
1. Barele sunt rectilinii si rigide iar dimensiunile lor transversale sunt Ilvl" =0;+ BT'T^ =g
neglijabile in raport cu lungimea lor; Deoarece produsele vectoriale sunt nule rezultd cd:
2. Legdturile intre bare se fac fdrd frecare, prin articulalii mici plane ro llAE; T" //AB (e 5)
numite nodurt, ce pot fi considerate puncte materiale in echilibru;
3. Fo(ele exterioare ce ac{ioneazd asupra grinzi sunt plasate in planul
sistemului si ac{ioneazd in noduri. Greutatea barelor se neglijeazd sau se
inlocuiegte prin fo(e echivalente concentrate in noduri.
in baza acestor ipoteze se ajunge la concluzia cd barele unui sistem
articulat plan pot fi solicitate numai la intindere sau la compresiune, eforturile
av6nd direc{ia barelor.
Pentru cd o grindi se comportd ca un solid rigid acfionat de fo(e
exterioare coplanare numdrul necunosCutelor ce apar la determinarea
reac{iunilor exterioare nu trebuie sd depigeascd cifra trei, in caz contrar grinda
Din ecualia de proiec{ie pe directia AB avem:
devine static nedeterminatd. Din acest motiv^grinzile cu zdbrele au de reguld o
articulalie pland si un reazem simplu mobil. [n afara reac{iunilor exterioare mai Pro"(To)+Pro"(i"):0; +-To +T" =0;+To =T", (e 6)
trebuie determinate gi eforturile din bare, a cdror numdr este egal cu numdrul adicd fortele sunt coliniare cu bara gi egale, adicd sunt fo(e axiale.
barelor. Numdrul total de necunoscute este b + 3 . ln legdturd cu aceste forte axiale se disting doud posibilitdli:
Pentru ca grinda sd fie static determinatd este necesar ca numdrul - 1""4 fo(ele ies din nod ( fig. 9.4), fortele sunt de intindere;
ecuatiilor
2n=b+3
si fie egal cu numdrul necunoscutelor adicd:
(e 2)
TT
De aici rezultd concluzia cd o grindd cu zdbrele firi bare de prisos este static Fig. 9.4
determinatd.
dacd fo(ele intrd in nod (fig. 9.5), forlele sunt de compresiune.
T

in baza ipotezei ci barele sistemului sunt legate intre ele prin articula(ii Fig. 9.5
fird frecare, rezultd ci ac{iunea exercitatd asupra unei bare de restul
sistemului este reprezentatd de o fo(d axiald. Determinarea eforturilor din bare se poate face studiind echilibrul
Se demonstreazd aceastd afirmatie consider6nd o bard AB acfionatd in nodurilor sau echilibrul barelor.
articulatiile A 9i B de fo(ele E,E,..., F" gi respectiv F,',F;,...,F; (fig. 9.3). :ji
intrucAt fo(ele respective sunt fo(e concurente ele se pot inlocui cu rezultanta 9.3. METODA ECHILIBRULUI NODURILOR
lor:
n_
To = tF, ' Fie sistemul de bare articulate plan (fig. 9.6) simplu rezemat in A si
i=1
(e 3) in B supus acliunii unei fo(e exterioare concentrati in nodul D (F =
articulat
n_ 3000daN). Necunoscutele sunt eforlurile din bare si reactiunile din reazemul
TB = IFr' simplu A gi articulatia cilindricd pland B.
i=1
67
Mecanica * Statica Mecanica ie Statica
Ta cos a-Tzcosct -T, coscr, = 0 (e e)
T, sin0 - Ts sino - T, sincr, = 0
Pentru nodul D:
-Trcoso-To =g (e.10)
Tasinct'-F=0
VB
B

3m c
a)
d 4 a(\
NA A
4m F

Fig. 9.6

Se observd cd sistemul are cinci bare (1,2,...,5) si patru noduri (A,B,C,D),

.,,'l "Fige.7 ':d)
deci relalia (9.2) este indeplinitd (5=8-3). Pe baza echilibrului pd(ilor se va
izola fie-care nod in parte. La intocmirea schemei mecanice de incdrcare (fig. Sistemul de ecuatii oblinut se rezolvd incep6nd cu un nod in care se intdlnesc
9.7.a,...,d) se face presupunerea arbitrard cd toate barele sunt solicitate la numai doud bare. Astfel, din ecutiile aferente nodului D avem:
intindere (eforturile sau tensiunile din bare ies din nod). Se scriu apoi cele doud F 3000.5 =5000daN
ecuatii de echilibru pentru sistemul de fo(e concurente care aclioneazd asupra
T---
" sincr 3 (e 11)
fiecdrui nod in parte ce pot fi considerate puncte materiale in echilibru. Vom A
avea: Ta = -Tg coscr = -5000'= = -4000daN
5
Pentru nodul A:
Substituind aceste valori in celelalte ecua{ii gi rezolvdnd apoi succesiv ecualiile
To+T.coscl+Na =0
(e 7) de echilibru corespunzdtoare nodurilor A, B, C, se oblin rezultatele:
f1 +Trsino,=0 Tz= 5000 daN;
Pentru nodul B: Ts= 0; Tr = 0;
-Ha +Trcoso=0 (e.8)
Nn = 40OO daN;
Hs = 4000 daN;
Vs -T, -Trsincr,=0
Ve= 3000 daN'
Pentru nodul C:
Mecanica x Statica
Din analiza rezultatelor se constatd cd in bara 4 este un efort de
compresiune (-) si nu de intindere cum am presupus inilial, iar barele 1 9i 5 nu
sunt solicitate la nici un eforl avdnd un rol constructiv. :,
Pentru a usura rezolvarea problemei uneori este neapdrat necesar sd se
determine anticipat reacliunile legdturilor exterioare prin metoda echilibrului
intregului sistem. Astfel, considerAnd grinda ca un solid rigid in echilibru putem
scne:
NA -HB =0
vB-F=0 (e.12)
4F-3NA =0
Solu{ionAnd sistemul definit de rela(iile (9.12) se obtine:
Ve = 3000daN; No = Hs :5000daN
Utilizdnd aceste rezultate determinate anticipat sistemul ecualiilor de echilibru
ale nodurilor conline cu trei necunoscute mai putin gi se rezolvd mai comod.
Existd grinzi cu zdbrele static determinate la care metoda echilibrului
nodurilor nu se poate aplica nici dupd determinarea reacliunilor fie pentru cd
de la bun inceput nu existi nici un nod in care sd se intAlneascd numai doud
bare (fig. 9.8), fie pentru cd dupd rezolvarea ecua{iilor corespunzdtoare
primelor noduri apar in continuare numai noduri in care se intAlnesc 3 bare in
care eforturile sunt necunoscute (fig. 9.9). in asemenea situalii se apeleazd la
metode numerice speciale.
Fig. 9.8 Fig.9.9
9.4. METODA SECTIUNILOR OARECARE (RITTER)
Metoda secliunilor oarecare se folosegte in cazurile in care se cere
determinarea eforturilor numai in anumite bare ale sistemului si cAnd folosirea
metodei izolSrii nodurilor ar duce la calcule inutile Aceastd metodd se bazeazd
pe teorema echilibrului pd(ilor. Secliondnd grinda in doud pdrti fiecare dintre
acestea trebuie sd fie in echilibru sub actiunea fortelor exterioare si a eforturilor
din barele sec(ionate.
69
Mecanica x Statica
cum ecuatiile de echilibru scalare sunt in numdr de trei se ampune
conditia ca secliunea fdcutd sd int6lneascd numai trei bare care nu sunt toate
concurente sau paralele. Procedeul de lucru este urmdtorul:
- se determind reacliunile exterioare ale sistemului ca 9i cum sistemul
intreg ar fi un solid rigid in echilibru;
- se sectioneaz| tret bare neconcurente in acelagi punct 9i care nu sunt
toate paralele intre ele, ale cdror eforturi trebuie determtnate;
- in punctele de seclionare ale barelor se introduc eforturile 9i pentru cd
nu le cunoagtem natura le considerdm eforturi de intindere;
- dintre cele doui sisteme separate se alege cel care este incdrcat cu un
numdr mai mic de fode exterioare.
Pentru determinatea eforturilor se pot scrie doud ecuatii de proieclii pe
axele unui reper cartezian arbitrar ales continut in planul grinzii si o ecualie de
momente fati de un Punct oarecare.
Mel'rrida Rifter mai aduce simplificarea cd in locul celor doue ecualii de
una Oe moment se pot utiliza trei ecuafii de momente.calculate fali
proiec'iffiTugi
de trei'puncte necoliniare. Se aleg de obicei ppnctele de interseclie a doud cAte
doui bare concurente sec(ionate, astfel incAt flecare ecua{ie de moment va
con{ine o singurd necunoscuta.
in cazul in care doud bare sunt paralele se scriu ecuatiile de momente qi
fatd de alte puncte sau se ulilizeazd doud ecua{ii de momente si una de
proiectie. Ca exemplu de calcul se considerd grinda din figura 910 formatd din
triunghiuri dreptunghice cu catete egale articulatd in A si simplu rezematd in B.
Sa se determine eforturile din barele 7,12,4.
Fig. 9.10
Mecanica re Statica
Asupra grinzii actioneazd fo(ele FI,F.,F3. Ecuatiile de echilibru ale grinzii
(consideratd un solid rigid in echilibru)sunt:
F3-HA =0
Vo + N" -F1 -Fz = O (9' 13)

8Ne -2(F,,+F3)-4F2 =0
Solution6nd sistemul definit de rela(iile (9.13) se ob{ine:

(e 14)

Pentru valorile numerice Fr= 3000 N; Fz= 2000 N; Fs= 1000 N, oblinem:
Hn= 1000 N; Vn= 3OOO N; Ne= 2000 N. EfectuSm secliunea (a-a)prin cele
trei bare gi izol6m secliunea din dreapta (fig. 9 11).

t'lB

B=V.

Fig. 9.11

Se studiazd echilibrul po(iunii izolate sub acliunea fo(elor E,lrl" qi a efofturilor

74,Tr,7n Scriem ecualia de momente in raport cu nodul Vl si lll 9i o ecualie
de proieclie pe verticalS. Oblinem:
IMvr = 0; 2N" -2T4 = 0 + To - Na = 2000 N (e 15)
(e.16)
IMrrr =0;4N" -2Fr+2T, =g= Tz -F3 -2NB =-3000N
IF,, = o ; ru" -f rrz = o+ Tl, = J2Nr=2840N (e 17)

Constatdm cd Tz este efort de compresiune iar Ta si Trz sunt eforturi de

intindere.