MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRAII AL REPUBLICII

MOLDOVA
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
FACULTATEA CALCULATOARE INFORMATICĂ ŞI
MICROELECTRONICĂ
DEPARTAMENTUL MIB

Proiect de cercetare
disciplina – Microelectronica și Nanotehnologii

TEMA: ANALIZA FOURRIER A SEMNALELOR

PERIODICE: SERIILE FOURRIER

A efectuat: Vasluianu Dorin

gr. MN-211M

A verificat: Railean Serghei,

coordanator ştiinţific,
dr., conf. univ.

CHIŞINĂU - 2022
 CUPRINS

CUPRINS...................................................................................................................................................2
INTRODUCERE.............................................................................................................................................3
SERIILE FOURIER. FORMELE SERIILOR FOURIER...........................................................................................4
Forma trigonometrică.............................................................................................................................5
Forma Armonică......................................................................................................................................7
Forma complexă......................................................................................................................................9
Studiul teoretic al trenului de impulsuri dreptunghiulare.....................................................................10
UTILIZAREA PRACTICĂ A SERIILOR FOURIER..............................................................................................13
Studiul experimental al trenului de impulsuri dreptunghiulare.............................................................13
Funcţia FFT a osciloscopului digital TDS 2002B..........................................................................13
Măsurări comparative...........................................................................................................................15
Exerciţii şi aplicaţii:................................................................................................................................17
CONCLUZII.................................................................................................................................................26
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................................27
 INTRODUCERE

Seriile Fourier sunt numite după omul de știință și matematicianul francez Joseph Fourier, care
le-a folosit în importanta sa lucrare despre conducția termică, Théorie Analytique de la
Chaleur (Teoria analitică a căldurii), publicată în 1822.

Din vremea lui Fourier până astăzi au fost descoperite multe alte abordări ale definirii și
înțelegerii conceptului de serie Fourier, toate fiind corecte și echivalente matematic, dar fiecare
punând accent pe alte aspecte ale subiectului dând naștere seriilor Fourier generalizate. Unele
dintre cele mai elegante și mai puternice abordări sunt bazate pe idei și unelte matematice care
nu erau disponibile la momentul când Fourier și-a terminat lucrarea. Fourier a definit inițial
seriile Fourier pentru funcții reale de argument real, și folosindu-se de funcțiile sinus și
cosinus ca bază a descompunerii.

Multe alte transformări de tip Fourier au mai fost definite, extinzând cu alte noi aplicații, ideea
inițială de reprezentara și analiza oricărei funcții periodice descompunând-o într-o sumă
ponderată de funcții sinusoidale componente care sunt uneori denumite armonice Fourier
normale, sau pe scurt armonice iar arie generală de studiu uneori este numită analiză armonică.

Seriile Fourier au multe utilizări practice, pentru că manipularea și conceptualizarea

coeficienților armonici sunt adesea mai ușoare decât lucrul cu funcția originală. Domeniile de
aplicabilitate includ ingineria electrică, analiza undelor, acustică, optică, prelucrarea
semnalelor și a imaginilor, și compresia datelor. Folosind uneltele și tehnicile spectroscopiei, de
exemplu, astronomii pot deduce compoziția chimică a unei stele prin analizarea componentelor
armonice, sau spectrului, stelei care emite lumină. Analog, inginerii pot optimiza proiectarea
unui sistem de telecomunicații cu ajutorul informațiilor pe care le oferă componentele spectrale
ale unui semnal de date pe care sistemul le transportă.
 SERIILE FOURIER. FORMELE SERIILOR FOURIER

Seria Fourier în timp continuu exprimă un semnal periodic ca o combinație liniară de

exponențiale complexe legate armonic. Alternativ, poate fi exprimat sub forma unei combinații
liniare de sinusuri și cosinus sau sinusoide cu diferite unghiuri de fază.

Ecuația care descrie reprezentarea unei funcții de timp ca o combinație liniară de exponențiale
complexe este denumită în mod obișnuit ecuația de sinteză Fourier, iar ecuația care specifică
modul în care coeficienții sunt determinați în ceea ce privește funcția de timp este denumită
ecuația de analiză a seriei Fourier. Pentru a ilustra seria Fourier, ne concentrăm pe reprezentarea
seriei Fourier a unei unde pătrate periodice. Faptul că o undă pătrată care este discontinuă poate
fi „construită” ca o combinație liniară de sinusoide la frecvențe legate armonic este oarecum
uimitor. De fapt, pe măsură ce adăugăm termeni în reprezentarea seriei Fourier, obținem o
aproximare din ce în ce mai bună a undei pătrate, cu excepția discontinuităților; adică, pe măsură
ce numărul de termeni devine infinit, seria Fourier converge către unda pătrată la fiecare valoare
a lui T, cu excepția discontinuităților. Totuși, pentru acest exemplu și mai general pentru
semnalele periodice care sunt pătrat-integrabile, eroarea dintre semnalul inițial și reprezentarea
seriei Fourier este neglijabilă, în termeni practici, în sensul că această eroare în limită are energie
zero.

În lucrările specializate unele dintre problemele de convergență sunt abordate cu scopul de a

dezvolta o perspectivă asupra comportamentului seriei Fourier, mai degrabă decât să reprezinte o
încercare de a se concentra în mod formal asupra matematicii. Seria Fourier pentru semnale
periodice oferă, de asemenea, cheia pentru reprezentarea semnalelor aperiodice printr-o
combinație liniară de exponențiale complexe. Această reprezentare se dezvoltă într-o manieră
foarte inteligentă de a reprezenta un semnal aperiodic ca un semnal periodic cu o perioadă din ce
în ce mai mare. Pe măsură ce perioada devine mai mare, seria Fourier devine în limită integrala
Fourier sau transformata Fourier.

În reprezentarea și analiza sistemelor liniare, invariante în timp, abordarea de bază a fost

descompunerea intrărilor sistemului într-o combinație liniară de semnale de bază și exploatarea
faptului că pentru un sistem liniar răspunsul este aceeași combinație liniară a răspunsurilor la
intrări. Suma de convoluție și integrala de convoluție au apărut dintr-o alegere specială pentru
semnalele de bază în termenii cărora am efectuat descompunerea, în special impulsurile unitare
întârziate. Această alegere are avantajul că pentru sistemele care sunt invariante în timp pe lângă
faptul că sunt liniare, odată ce răspunsul la un impuls la o poziție de timp este cunoscut, atunci
răspunsul este cunoscut în toate pozițiile de timp.
Forma trigonometrică

Fie x(t) un semnal periodic, de perioada T:

1.1

Atunci, se poate arăta ca semnalul x(t) se poate scrie sub forma unei sume numărabile de
cosinusoide și sinusoide, dc frecvențe multiple ai frecvenței de bază a semnalului (numită
frecvență fundamentală):

1.2

Astfel, are loc relația:

1.3

Coeficienții {Cn}n€N și {Sn}n€N* se numesc coeficienții dezvoltării semnalului în serie Fourier

trigonometrică.

Se poate arăta că funcțiile {cos(nΩt)} n€N și {sin(nΩt)}n€N* formează un set ortogonal de

funcții. Dacă se definește produsul scalar al două funcții (reale) periodice de perioadă T
precum:

1.4

Unde reprezintă integrala pe o perioadă oarecare, atunci se poate arăta prin calculul direct că:

1.5a

1.5b
 1.5c

Din ecuațiile (1.5) rezultă un mod simplu de calcul al coeficienții dezvoltării semnalului, prin
produs scalar între acesta și fucnția respectivă din baza de funcții. Astfel, dacă se calculează, spre
exemplu:

1.6

Reluând demonstrația de mai sus și pentru valorile sk , rezultă următoarele relații de calcul pentru
coeficienții dezvoltări semnalului x(t) în serie Fourier trigonometrică.

1.7a

1.7b

1.7c

Este evident că șirul de coeficienți {c0,c1,c2...,s1,s2,...} constitue o altă reprezentare asemnalului

x(t), intrucât, conform cu (1.3), acesta poate fi reconstruit perfect pe baza coeficientților
respectivi. Reprezentarea seb formă trigonometrică a serie Fourier a unui semnal este, însă,
destul de greu de interpretat , datorită prezenței a doi coeficienți (unul sinusoidal și celălalt
cosinusoidal) ce caracterizează fiecare frecvență nΩ. Forma armonică a descompunerii în serie
Fourier, pe care o vom prezenta mai jos este mai intuitivă, întrucât face să apară o singură
componentă sinusoidală pentru fiecare frecvență prin compactarea componentei cosinusoidale cu
cea sinusoidală.
Seriile Fourier trigonometrice ale unor semnale periodice comune împreună cu formele de undă
aferente, sunt date în tabelul (1.1) reprezentat mai jos. Fiecare formă de undă este caracterizată
prin doi parametri: amplitudinea, A, și perioada, T.

Seriile Fourier trigonometrice ale unor semnale periodice comune. Tabelul 1.1

Forma Armonică
Să considerăm cantitățile An și ᵠn reprezentând coordonatele polare lae perechii (cn,sn).

Cu alte cuvinte, pentru n > 0 avem relațiile:

 1.8a

1.8b

Respectiv:

1.9a

1.9b

În timp ce n = 0 luăm:

1.10a

1.10b

Înlocuind relațiile (1.9) în descompunerea (1.3), obținem:

1.11

De unde, prin restrângere, obținem forma finală a descompunerii semnalulu x(t) în serie Fourier
armonică:

1.12

Forma (1.12) este mai ușor de interpretat, întrucât conține amplitudinile An și fazele ᵠn
cosinusoidilor de frecvențe nΩ ce intervin în descompunerea semnalului nostru periodic.

Șirul de coeficienți {A0,A1,A2,…} reprezintă spectrul de amplitudini al semnalului x(t),

iar șirul {ᵠ0, ᵠ1, ᵠ2,...} spectrul de faze al acestuia.

 Figura 1.1. Reprezentarea în domeniul frecvență a unui semnal periodic:

a) Spectrul de amplitudine. b) spectru de fază.

Forma complexă
Forma compleză este cea mai generală formă a descompunerii uni semanl periodic în serie
Fourier. Se pornește de la Identitatea

1.13

Care se înlocuiește în relația (1.12), rezultând:

1.14

În relația de mai sus, am folosit faptul că ᵠ0 = 0. În continuare, introducem cantitatea Anc ∈ C cu n

∈ Z definită astfel:

1.15

Cu notația de mai sus, dezvoltarea (1.14), devine:

1.16

Relație ce reprezintă dezvoltarea semnalului periodic x(t) în serie Fourier armonică. Unul din
avantajele acestei reprezentări constă în modalitatea directă și mai ales unitară de calcul al
coeficienților dezvoltprii Anc. Astfel, pentru n > 0 avem:

1.17

Pentru n < 0 avem În mod similar:

 1.18

În dezvoltarea de mai sus, am folosit faptul că funcția cosinus este pară și că sinus este impară. În
sfârșit, pentru A0c se poate scrie:

1.19

Rezultând, relațiile (1.17),(1.18),(1,19) pot fi scrise în mod normal unitar precum:

1.20

La sfârșitul expunerii, se impun câteva observații importante:

Este evident că cele trei forme ale descompunerii în serie Fourier ale unui semnal periodic sunt
reprezentări echivalente ale aceleiași realități ficize, care exprimă descompunerea unui semnal
periodic într-o sumă numărabilă de (co)sinusoide; din orice dintre cele trei forme se pt deduce
celelalte dpuă.

Forma complexă a descompunerii introduce notiunea de ’frecvență negativă’. Este evident că

această noțiune provine dintr-o construcție matematică ce nu are nici o legătură cu realitatea
fizică. În realitate, conform (1.14), și cu (1.15), componenta pe așa-zisa frecvență negativă -nΩ
împreună cu cea pe frecvența nΩ formează împreună componenta sinusoidală de frecvență nΩ.

Studiul teoretic al trenului de impulsuri dreptunghiulare

Fie trenul de impulsuri dreptunghiulare din figura 1.2, unde τ este durata (lăţimea) impulsului,
iar A este amplitudinea acestuia. Se doreşte determinarea spectrului de amplitudine al
semnalului.
 u(t)
A
τ

-T -T/2 -τ/2 0 τ/2 T/2 T

Figura 1.2. Reprezentare în domeniul timp a unui tren de impulsuri dreptunghiulare

Deoarece semnalul u(t) este par, coeficienţii bn din seriei trigonometrică sunt nuli, deci

An =¿ an∨¿. Din punct de vedere al spectrului de amplitudine, paaritatea semnalului nu prezintă

importanță, o deplasare pe axa timpului conducând doar la modificarea fazelor iniţiale ale
armonicilor, nu şi la modificarea amplitudinilor acestora.

Evident, coeficienţii seriei Fourier armonice a semnalului u(t) se vor calcula ca:

1.21

Respectiv:

1.22

Conform expresiei de mai sus, amplitudinile armonicilor semnalului u(t) descresc după o
sin x
anvelopă (înfăşurătoare) de forma unui sinus atenuat în modul |sin c|=¿ ∨¿ , fiind
x
proporționale cu amplitudinea semnalului, A, și factorul de umplere al acestuia, τ/T. Armonicile
τ T
pentru care este îndeplinit condiția n  kn = k , unde k = 1,2,3,4,...) vor avea amplitudini
T τ
nule. De exemplu, pentru T = 2τ și T = 10τ , vor fi nule amplitudinile armonicilor de rang n=2k,
respectiv n = 10k.
 Spectrele de amplitudine aferente celor două cazuri particulare considerate sunt prezentate în
figura 1.3, a și b. Aceste spectre au fost generate în mediul MATLAB, pentru A = 1 V și T = 10 us (f =
100kHz).

Figura 1.3. Spectrul de amplitudine al unui tren de impulsuri dreptunghiulare: (a)

cu factor de umplere de 50% (T = 2τ); (b) cu factor de umplere de 10% (T
= 10τ)
 UTILIZAREA PRACTICĂ A SERIILOR FOURIER

Studiul experimental al trenului de impulsuri dreptunghiulare

Pentru a permite trecerea semnalelor din domeniul timp în domeniul frecvenţă, osciloscoapele de
ultimă generaţie utilizează transformarea Fourier rapidă (FFT - Fast Fourier Transform). Acesta
este numele generic al unei clase de algoritmi de calcul rapid al transformării Fourier discrete
(DFT - Discrete Fourier Transform), instrument matematic pentru analiza semnalelor pe suport
finit. Întrucât o detaliere a acestor concepte depăşeşte scopul lucrării, în cele ce urmează ne
vom limita doar la câteva aspecte legate de utilizarea funcţiei FFT a unui osciloscop tipic.

Funcţia FFT a osciloscopului digital TDS 2002B

În modul de funcţionare FFT, osciloscopul TDS 2002B (Tektronix) afişează spectrul de

amplitudine al semnalului de intrare, aşa cum se prezintă în figura 2.1, pe axa orizontală fiind
reprezentată frecvenţa armonicilor, iar pe axa verticală valoarea efectivă a acestora
(amplitudinea împărţită prin 2 ).

Scara de amplitudine este logaritmică, în dBV (0 dBV = 1 Vrms), iar scara de frecvenţă este
liniară, în Hz. Cele două scări, orizontală şi verticală, pot fi ajustate prin intermediul aceloraşi
reglaje ca şi în domeniul timp (SEC/DIV, respectiv VOLTS/DIV), iar măsurările de frecvenţă şi
amplitudine se vor realiza cu ajutorul cursoarelor. 3

4 5 6 7
Figura 2.1. Ecranul osciloscopului TDS 2002B în modul FFT: 1) fundamentala semnalului;
2)o armonică de rang superior; 3) frecvenţa centrală, corespunzătoare liniei centrale a reţelei
reticulare; 4) deviaţia verticală (dB/div); 5) deviaţia orizontală (Hz/div);
6) frecvenţa de eşantionare (Sa/s); 7) tipul de fereastră selectat
Conform teoremei lui Shannon, frecvenţa de eşantionare a osciloscopului, fe, trebuie să fie cel puţin
de două ori mai mare decât frecvenţa maximă din spectrul semnalului măsurat, fmax. Din acest
motiv spectrul FFT afişat va fi cuprins între 0 Hz (stânga ecranului) şi fe/2 (dreapta ecranului). În
mod normal, spectrul FFT calculat este format din 1024 de puncte, însă, pentru afişare, numărul
acestora este comprimat la 250.

Pentru o vizualizare mai bună a componentelor spectrale, la nivelul tuturor celor 1024 de puncte, se
poate utiliza funcţia Zoom (de detaliere a imaginii pe orizontală). Factorii de mărire disponibili
sunt 1 (implicit), 2, 5 şi 10, detalierea spectrului producându-se în raport cu linia centrală a reţelei
reticulare. Rotirea în sens orar a reglajului „HORIZONTAL POSITION” va deplasa spectrul spre
dreapta, în timp ce apăsarea butonului „SET TO ZERO” va conduce la poziţionarea spectrului
simetric faţă de linia centrală a reţelei reticulare.

În cazul în care semnalul analizat conţine componente spectrale cu frecvenţe mai mari
decât fe/2, va apărea fenomenul alias, al cărui efect constă în afişarea pe ecran, deci în
intervalul 0 ... fe/2, a unor componente spectrale ale căror frecvenţe sunt, în realitate, mai mari decât
fe/2. Pentru eliminarea acestora, se pot încerca următoarele măsuri:

 creşterea frecvenţei de eşantionare, prin intermediul reglajului SEC/DIV;

 limitarea benzii de frecvenţă a osciloscopului la 20 MHz;
 utilizarea unui filtru extern la ieşirea sursei de semnal, care să suprime componentele
cu frecvenţe mai mari decât fe/2;
 recunoaşterea şi ignorarea frecvenţelor alias;
 investigarea spectrului cu ajutorul funcţiei Zoom şi a cursoarelor.

Analiza FFT presupune şi aplicarea unui anumit tip de fereastră (funcţia Window), cu scopul de
a reduce aşa-numitele „scurgeri spectrale” (spectral leakage). Fiecare tip de fereastră oferă un
compromis între rezoluţia în frecvenţă şi precizia în amplitudine, selecţia ferestrei realizându- se în
funcţie de caracteristicile semnalului şi natura măsurării (tabelul 2.1).
 Tabelul 2.1.
Tipuri de ferestre disponibile în meniul FFT al osciloscopului TDS 2002B

Măsurări comparative
În conformitate cu analiza teoretică realizată la pct. 1.2, în fig. 2.2, a şi b, se prezintă formele
de undă şi spectrele de amplitudine ale unui tren de impulsuri cu amplitudinea de 1 V şi perioada de
10 μs, furnizat de un generator de funcţii AFG 3021B (Tektronix), pentru factor de umplere de
50%, respectiv 10%. Ambele spectre sunt afişate în acelaşi domeniu de frecvenţă, 0 Hz ÷ 5 MHz.
 Math, DC coup ling, 1.0E1 dB/d iv, 5.0E 5 Hz/div, 1024 p ints, Sa mple m de
o o

(a)

Math, DC coup ling, 1. E1 dB/d iv, 5.0E 5 Hz/div, 1024 poi nts, Sa mple m de
0 o

(b)
Fiura. 2.2. Forma de undă şi spectrul de amplitudine al unui tren de impulsuri dreptunghiulare,
Ch1, DC coupling, 5.0E-1 V/div, 2.5E-6 s/div, 2500 points, Sample mode

furnizat de un generator de funcţii AFG 3021B, pentru:

(a) factor de umplere de 50%; (b) factor de umplere de 10%

O comparaţie între amplitudinile primelor zece armonici ale celor două semnale, ideal (figura
1.3) şi real (figura 2.2), pentru ambii factori de umplere consideraţi, este realizată în tabelele
2.2 şi 2.3. Aşa cum se observă cu uşurinţă, amplitudinile armonicilor sunt destul de apropiate, cele
ale semnalului de la generator fiind obţinute prin înmulţirea valorilor efective citite pe ecranul
osciloscopului cu √ 2.
Ch1, DC coupling, 5.0E-1 V/div, 2.5E-6 s/div, 2500 points, Sample mode
 Tabelul 2.2.
Comparaţie între amplitudinile armonicilor semnalelor de tip impuls dreptunghiular
repetitiv din fig. 1.3, a (ideal), şi fig. 2.2, a (real),
cu factor de umplere de 50%

Semnal ideal Semnal de la generator

f(kHz) A(V) U(dBV) U(V) A(V)
1 0,6366 -6,59 0,4683 0,6622
3 0,2122 -16,2 0,1549 0,2190
5 0,1273 -20,6 0,0933 0,1320
7 0,0909 -23,8 0,0646 0,0913
9 0,0707 -25,8 0,0513 0,0725
11 0,0579 -27,4 0,0427 0,0603
13 0,0490 -29 0,0355 0,0502
15 0,0424 -30,2 0,0309 0,0437
17 0,0374 -32,2 0,0245 0,0347
19 0,0335 -33 0,0224 0,0317

Tabelul 2.3.
Comparaţie între amplitudinile armonicilor semnalelor de tip impuls
dreptunghiular repetitiv din figura 1.3, b (ideal), şi figura 2.1, b (real),
cu factor de umplere de 10%

Semnal Semnal de la
ideal generator
f(k A(V) U(dB U(V) A(V)
Hz) V)
1 0,1967 -17 0,1413 0,1998
2 0,1871 -17,4 0,1349 0,1908
3 0,1717 -18,2 0,1230 0,1740
4 0,1514 -19,4 0,1072 0,1515
5 0,1273 -20,6 0,0933 0,1320
6 0,1009 -22,6 0,0741 0,1048
7 0,0736 -25,4 0,0537 0,0759
8 0,0468 -29 0,0355 0,0502
9 0,0219 -35,4 0,0170 0,0240
10 0 -67 0,00044 0,00063

Observaţie. Pentru analiza FFT a semnalului generat s-a utilizat fereastra Flat Top, iar valorile
efective ale armonicilor s-au determinat cu ajutorul cursoarelor şi al funcţiei Zoom.

Exerciţii şi aplicaţii:
Exemplul 1. Să se dezvolte în seria Fourier funcția f(x)=x cu perioada 2 în intervalul   x  
[3]. Rezolvare. Aceasta funcție satisface condițiile Dirichlet, și, prin urmare, poate fi dezvoltată în
seria Fourier. Vom determina coeficienții Euler-Fourier, utilizând formulele pentru determinarea
coeficienților Fourier.

Rezolvare:

Astfel, am obținut:

Prin urmare, seria Fourier pentru funcția f(x) are forma:

Funcția f(x) satisface condițiile Dirichlet. Se observă că funcția are discontinuități de ordinul întâi în
punctele x  n și x=n n1,2,3,... și suma seriei este egală cu zero. În fig. 2.3 - 2.10 sunt
prezentate rezultatele obținute cu ajutorul programului Maple.

Figura 2.3. Funcția f(x)=x

Figura 2.4. Primii coeficienți și seria corespunzătoare

Figura 2.5. Graficele funcției și seriei Fourier pentru primii 2 termeni

Figura 2.6. Coeficienții până la n=3 și seria corespunzătoare

Figura 2.7. Graficele funcției și seriei Fourier până la n=3

Figura 2.8. Coeficienții până la n=20

 Figura 2.9. Seria Fourier până la n=20

Figura 2.10. Graficele funcției și seriei Fourier pentru n=1,2,3,5,6,30

Să analizăm un caz particular, 2  x  înlocuim în formula de mai sus, obținem că:

Aflăm suma seriei:

Exemplu. Să se dezvolte în seria Fourier funcția:

Rezolvare. Funcția este periodică cu perioada 2 și satisface condițiile Dirichlet. Vom găsi
coeficienții Euler-Fourier, utilizând formulele din exercițiu precedent.

Am obținut:
Seria Fourier are forma:

Reprezentare grafică în Maple (fig. 2.11-2.12).

Figura 2.11. Graficele funcției și seriei Fourier pentru n=20

 Figura 2.12. Graficele funcției și seriei Fourier pentru n=1,2,3,5,6,30

Putem menționa că pentru funcția f(x) periodică de perioada T  2 se evidențiază două cazuri:
a) funcția este pară, se calculează coeficienții a0 și an , iar bn sunt egali cu zero;
b) pentru funcții impare se determină numai coeficienții bn, iar coeficienții a0 și an sunt egali cu
zero. Acestea ne permit să analizăm succint funcția ce urmează să fie dezvoltată în seria Fourier.
 CONCLUZII

În această lucrare, a fost pus spre discuție, reprezentarea semnalelor în termenii unui set diferit de
intrări de bază - exponențiale complexe cu magnitudine unitară. Pentru semnalele periodice, o
descompunere în această formă este denumită seria Fourier, iar pentru semnalele aperiodice devine
transformata Fourier.

Seriile Fourier au multe utilizări practice, pentru că manipularea și conceptualizarea coeficienților

armonici sunt adesea mai ușoare decât lucrul cu funcția originală. Acestea se pot afirma cu domenii
largi de aplicabilitate incluzând: ingineria electrică, analiza undelor, acustică, optică, prelucrarea
semnalelor și a imaginilor, și compresia datelor. Folosind uneltele și tehnicile spectroscopiei, de
exemplu, astronomii pot deduce compoziția chimică a unei stele prin analizarea componentelor
armonice, sau spectrului, stelei care emite lumină. Analog, inginerii pot optimiza proiectarea unui
sistem de telecomunicații cu ajutorul informațiilor pe care le oferă componentele spectrale ale unui
semnal de date pe care sistemul le transportă. Deci acestea au devenit foarte importante în ceea ce
ține de descifrarea semnalelor de diferite tipuri.

Iar cu ajutorul unui software specializat, ca exemplu software-ul matematic interactiv “Maple” ce
permite utilizarea diferitor comenzi ce conțin simboluri, necunoscute și operații formale. El
cuprinde toate compartimentele matematicii contemporane. Cu ajutorul acestu soft au fost
prezentate câteva comenzi, cu ajutorul cărora pot fi obținute dezvoltarea în serie Fourier a unor
funcții. Pe de altă parte, utilizarea acestui pachet ne dă posibilitate să determinăm și ilustrăm grafic
oscilațiile armonice.
 BIBLIOGRAFIE

1. https://ocw.mit.edu/resources/res-6-007-signals-and-systems-spring-2011/video-lectures/
lecture-8-continuous-time-fourier-transform/MITRES_6_007S11_lec08.pdf
2. https://ocw.mit.edu/resources/res-6-007-signals-and-systems-spring-2011/video-lectures/
lecture-7-continuous-time-fourier-series/MITRES_6_007S11_lec07.pdf
3. https://ro.warbletoncouncil.org/series-de-fourier-3833#menu-2
4. https://shongames.ru/ro/redaktory/predstavlenie-periodicheskih-signalov-ryadom-fure-
cifrovye-filtry-lekciya/
5. https://goaravetisyan.ru/ro/ryady-fure-primery-reshenii-ryady-fure-istoriya-i-vliyanie-
matematicheskogo/
6. https://ik-ptz.ru/ro/dictations-on-the-russian-language--class-3/trigonometricheskii-ryad-
fure-primery-primery-vypoleniya-zadanii.html