6 Analiza Fourier a semnalelor

definite in timp discret

1-Seria Fourier pentru semnale periodice in timp discret
2-Transformata Fourier in timp discret pentru semnale
aperiodice

http://shannon.etc.upt.ro/teaching/ssist/Cap6.pdf
1
Raspunsul sistemelor discrete, liniare si invariante
in timp SLITD la exponentiala complexa de modul
unitar
e j 0 n
H() e j n
 H  0  0

Functie proprie pentru  Valoare proprie

orice SLITD H    h k   e
k 
 jk

• Demonstratie:
 
j0 n  k 
yn  hn e j 0 n
  hk  e e j 0 n
  hk  e  j0 k .
k   k  


 h k   e  y  n   e j 0 n  H   0   H   0   e
j 0 n   0 
Cu notatia: H      jk

k 

• La iesire se obtine tot o exponentiala complexa, de aceeasi

frecventa ca si semnalul de intrare, 0, dar de modul si faza
initiala afectate de |H( 0)| si arg{H( 0)}.
2
Fie un semnal de intrare x[n] ce apare ca o combinatie liniara a unor
exponentiale complexe de forma Φk[n]=exp(j kn),
Se observa ca raspunsul este o combinatie liniara a raspunsurilor
partiale, H(Ωk) Φk[n]

a e
k
k
jk n
H()  k
a H   k  e j k n

 Daca semnalul de intrare se poate pune sub forma unei sume de

exponentiale discrete, este suficienta cunoasterea functiei H( ), pentru
a determina raspunsul y[n]

3
 Seria Fourier in timp discret pentru
semnale discrete si periodice
Fie un semnal periodic, x[n] de perioada N, pentru care
x[n+N]=x[n], n. Intr-o perioada exista N valori {x[0], x[1],
…, x[N-1]}, dupa care ele se repeta: x[0]= x[N], x[N+1]= x[1] ...
etc. Se scrie ca:
x[n]= x[(n)N]
(n)N - reprezentarea lui n in clase de resturi modulo N
(7)8=7 pentru ca 7=08+7
(15)8=7 pentru ca 15=18+7
Pentru n<0, restul (n)N trebuie sa fie pozitiv:
4
(-15)8=1 pentru ca -15=-28+1
Spatiul semnalelor discrete si periodice, de perioada N, este N
dimensional, deci bazele sunt N-dimensionale. Un exemplu de baza
ortogonala este
 2
 2 N, k  l
 k  n   e N k   k  n , l  n  
jk n
, 0  k  N  1 ; 0  ;
  N  0, k  l
Pentru un semnal periodic, x[n], de perioada N, de energie finita, exista
o descompunere unica, cu coeficientii ck unic determinati
N 1
1 N 1
x  n   ck e jk 0 n
 ck   x  n  e jk 0 n

k 0 N n0
Aceasta este o pereche Fourier. Seria Fourier exponentiala: sinteza
semnalului x[n] ca o suma ponderata de N exponentiale complexe
discrete. Secventa de coeficienti Fourier este si ea periodica de aceeasi
perioada N

ck  N  ck , 0  k  N  1. 5
• In insumare indicii trebuie sa ia valori consecutive, dar
nu neaparat 0,…,N-1. Notatie <N>
• Periodicitatea seriei Fourier se verifica usor:
N 1 2 N 1 2
1  jk  N  1  jk
 x n  e  x n  e
n n
ck  N  N
 N
 e  j 2 n
N n0 N n0
N 1 2
1  jk
 1 si ck  N   x  n   e
n
 j 2 n
Dar e N
 ck , 0  k  N  1.
N n0
 ck  N  ck sau ck  c
 k N

6
 Exemple
 2 
1. Semnalul sinusoidal xn  sin n are perioada N. Folosind
N 
relatia lui Euler:
2 2 2 2
 2  1 j N n 1  j N n 1 j N n 1  j N 1 N n
sin n   e  e  e  e .
 N  2j 2j 2j 2j
Prin identificare:
1 1
c1  , cN 1   ; in rest coeficientii sunt nuli: c0  c2  ...  cN 2  0.
2j 2j
Diagrame spectrale de modul si de faze pentru N=6 sin  2n / 6

7
2. x n  1  sin  2n / N   4cos  2n / N   cos  4n / N   / 2

Relatia lui Euler:

1 j 2N n 1 j N 1 2N n
x n  1  e  e
2j 2j
j 2n j  N 1 2  n
 2e N  2e N

1 j 2 j 2 2N n 1  j 2 j N 2 2N n

 e e  e e
2 2
Identificare: 1 j j 1
c0  1; c1  2  ; c2  ; cN 2   cN 1  2 
2j 2 2 2j

8
3. Semnalul dreptunghiular, de perioada N. Intr-o perioada sunt
2N1+1 valori succesive egale cu 1.

n
 jk 2  n  
  jk N 
N1 2 2 N1 2
1 1
 
jk N1
ck  e N  e N

e  ; 0  k  N 1
N n  N 1
N n 0 
2 N1  1
Pentru k=0: c0 
N

1  k  N 1
 2 2 N1  1   
sin  k  sin   2 N  1
2 
1
1
ck    N 2  1
  
N 2  N 
sin k sin  
N 2 2
k
N
9
•Semnale in timp continuu: trunchierea seriei duce la aparitia unor
oscilatii la trecerea brusca a semnalului de la o valoare la alta.
Mariind numarul de termeni din serie, amplitudinea oscilatiilor nu
se modifica, dar ele devin mai rapide (fenomenul Gibbs)
•Semnale in timp discret: trunchierea nu duce la aparitia unui
fenomen de tip Gibbs. Se face o aproximare a semnalului; cu cat
numarul de termeni e mai mare, cu atat aceasta este mai buna. Cand
se insumeaza toti cei N termeni, semnalul este chiar x[n], fara nici o
eroare.
•Fie N = 9 si 2N1+1 = 5 . Coeficientii Fourier sunt:
c0 = 0,556 ,
c1 = c8 =0,32 ,
c2 = c7 = -0,059 ,
c3 = c6 = -0,111,
10
c4 = c5 = 0,073.
Semnalul trunchiat cu 2M+1 termeni din seria sa Fourier:
M  jk 2  n
xM  n   
n  M
ck e 9

Pentru M=1, 2, 3 si 4 avem aproximarile:

2n
x1  n   0.556  0.64 cos
9
2n 4n
x2  n   0.556  0.64 cos  0.118cos
9 9
2n 4n 6n
x3  n   0.556  0.64 cos  0.118cos  0.222 cos
9 9 9
2n 4n 6n 8n
x4  n   0.556  0.64 cos  0.118cos  0.222 cos  0.146 cos
9 9 9 9

11
Trunchierea seriei de reconstructie pentru semnalul
dreptunghiular.
Nu apare o comportare asemanatoare fenomenului Gibbs:
x4[n]=x[n] 12
Proprietatile seriei Fourier in timp discret
1. Liniaritatea. x[n], y[n] periodice de aceeasi perioada
ax  n   by  n   
 ackx  bcky 
Tema: demonstratia
2. Deplasarea (translatarea) in timp
 2 n 
  jk 
x  n  n0  
 e
0
N ck 

 


Spectrul de modul nu este afectat, in schimb este afectat cel de

faza.
Operatii duale: deplasarea si modulatia (inmultirea cu o
exponentiala complexa)

13
 3. Conjugarea complexa

x  n       
 c* k  c* k
N

4. Reflectarea semnalului

 
ck   c k 
x  n 
  N 
Reflectarea este auto-duala.

14
5. Modificarea scarii timpului
Semnal cu derulare de m ori mai lenta:
 x  n / m ; daca n m  n divisibil cu m  1 
x m  n   
  ck  , perioada N '  mN
 0 ; altfel m 

Semnalul x[n] periodic de perioada N => Se obtine semnalul

x(m)[n] periodic cu perioada N’=mN.

1 mN 1  jk 2  n 1 N 1  jk 2  mp
ck'   x m  n 
e mN   x m  pm 
e mN
mN n 0 mN p 0

1 N 1  jk 2  p 1
  x  p
e N  c
mN p 0 m k

15
 6. Modularea semnalului
Modularea realizeaza deplasarea cu k0 a spectrului de modul si faza.
jk0 2  n
e N x  n ck k0   ck k0  

 N 

7. Produsul a doua semnale (teorema produsului)

Pentru x[n], y[n] periodice de aceeasi perioada

 N 1 x x  x
x  n y  n 
   cmc k m   ck # cky
 m 0  N 

Seria Fourier este convolutia periodica sau circulara a secventelor

discrete formate din ckx si cky

16
8. Convolutia periodica (teorema convolutiei)
x[n] si y[n] periodice de perioada N, cu seriile Fourier ckx si cky
Convolutia lor circulara este z[n], de asemenea periodica cu N:
N 1
z  n  x  n # y  n    x  k y  n  k  N  z  n  z  n  N 
k 0

N 1
x  n # y  n   x  m y  n  m
m 0
N 1
  x  m  y  n  m  N 
m 0

x  n  # y  n  
 Nckx cky  

17
9. Diferentierea discreta a semnalului discret
Echivalenta diferentierii in timp continuu

  j 2k  

x  n   x  n  1 
  1  e N  ck 

  

Tema: demonstratie.

10. Insumarea in domeniul (timpului) n

Suma esantioanelor unui semnal x [n] de perioada N , fara componenta
continua ( c0  0 ) are aceeasi perioada N
 
n
 ck 
y  n   x  m 
 2   , c0  0
j k
m 
1  e N  
Demonstratie.

  j 2k  y 

  1  e N  ck   ckx   ck 
y  n   y  n  1  x  n  

    18
11. Proprietati specifice semnalelor reale
Daca x[n] este real,
x  n  x  n  ck  c k  ck
 N

ck  c k  c k ; Arg ck   Arg c k   Arg c  k

 N  N
 
Re ck   Re c k  ; Im ck   Im c k   Im c  k 
  N 

12. Seria Fourier a componentei pare si impare

x  n   x  n  1 
x p  n 
2

2 2 

  ck  c k   Re ck 
1

x  n   x  n  1 
xi  n  
2

2 2 

  ck  c k   j Im ck 
1

19
 13 Relatia lui Parseval

N 1 N 1
x  n 2   x  n  N  ck
2 2 2

n 0 k 0

Patratul normelor in l2.

Puterea P a semnalului discret periodic calculabila
-in timp: ca medie a patratelor esantioanelor temporale,
-in frecventa: ca suma a patratelor modulelor coeficientilor seriei
Fourier atasate semnalului.
N 1 N 1
1
 x n  
2 2
P  ck
N n 0 k 0

20
Transformarea Fourier in timp discret,
pentru semnale discrete
Introducem notiunea de transformata Fourier, pornind de la seria Fourier
a unui semnal periodic, a carui perioada tinde la infinit N  

x  n   x  n  kN 
k 
Semnalul de durata finita este:

Pentru semnalul periodic avem:

jk 2  n 1  jk 2  n
x  n   ck e N ck   x  n e N
k N  N k N 
Seria Fourier se poate rescrie:

1   jk 2  n
ck   x  n e N 21
N n 
Se defineste anvelopa produsului Nck prin:

X    x  n e  jn
n 
Coeficientii semnalului periodizat devin :
2
ck  X  k 0  , 0 
1
N N
Pentru semnalul considerat

 
sin  2 N1  1 
X     2

sin
2 22
2N1+1=5
Spectrul semnalului neperiodic
x[n] este anvelopa sau
infasuratoarea X(Ω).

23
Relatia de recuperare a semnalului este:

X  k 0  e X  k 0  e
1 jk 0n 1 jk 0n
x n     0
k N  N 2 k N 
La limita N  (Ω0  0) , obtinem semnalul neperiodic:
1
x  n   lim x  n    X   e jn
d
N  2 2 

X    x  n e  jn Transformata Fourier in timp discret
n 
1
x n   X   e jn
d Transformata Fourier inversa in timp
2 2 
discret

2
ck  X  k 0  , 0 
1
N N 24
 Proprietati.
• Pentru semnale absolut sumabile, x[n] l1 , transformata converge
  
X    xn e  jn
  xn  e  jn
  xn  xn 1
n   n   n  

• Functia X( ) este continua. X(Ω) – spectrul unui semnal discret

este continuu
• Spectrul unui semnal discret este o functie periodica dupa , cu
perioada 2 . Este deci suficienta reprezentarea pe intervalul [0,2π)
sau [-π, π) 
X    2   
n 
x  n e  jn e  j 2 n  X   

X    2   X   

e  j  2 n  e  jn  e  j 2n  e  jn

25
 Semnale de energie finita (semnale de patrat sumabil) x n  l 2

Convergenta in medie patratica

N
X     l.i.m  x  ne  jn
N 
n N
N
lim X      x  ne jn 0
N 
n N 2

Trunchierea seriei duce la aparitia fenomenului Gibbs (ca si

in timp continuu)
Probleme de convergenta apar doar la semnalele cu suport
infinit
Semnalele cu suport finit sunt din l1
26
Exemple  
sin  2 N1  1 
x  n     n  N1     n  N1  1 
 X    2
1. 
sin
2

2. Semnalul treapta unitate


x  n     n  
 X       n  e jn  e0  1
n 
  n  
1  
3. Semnalul cauzal x n  a n n , a  1
Functie complexa, modul si faza

1 a sin 
X    ;      arctg
1  2a cos   a 2 a cos   1
27
  a sin  
; Arg  X      arctg 
1
X    
1  2a cos   a 2  a cos   1 

28
 Transformarea Fourier in timp discret,
pentru semnale discrete si periodice
• Poate fi introdusa numai in sens distributional

 2 
X      2c l     l  , unde cl  c l N
l   N  N  
Un semnal discret periodic, poate fi descompus in seria
N 1
xn   ck e jk 0 n ,
k 0

Exponentiala complexa cu frecventa kΩ0 de modul unitar are

transformarea in timp discret:
jk 0n
e  22    k 0 
 29
Folosind liniaritatea avem

N 1
x  n  
 2 ck 2    k 0 
k 0

Transformarea exponentialei complexe de modul unitar


j0n
  n  e  X      22     0   2
      0  k  2 
k 

30
 N 1
x  n  
 2 ck 2    k 0 
k 0

Tinand seama de definitia distributiei Dirac periodice:

N 1    N 1
   2 
X      ck  2      k 0  m  2       2ck     k  m  2  
k 0  m  m  k 0  N 

Fie l = k+mN .
Tinand cont de periodicitatea seriei Fourier putem scrie cl = ck


 2 
X      2c l     l  , where cl  c l N
l   N  N  

Am obtinut transformarea Fourier in timp discret pentru un semnal

31
periodic discret.
Exemplu: Distributia Dirac periodica

1
 N  n      n  kN  
seria Fourier
ck 
k  N


 2 
X      2cl     l  
l   N 

2   2  2
 N  n  
  0           k ;  0 
0 N k   N N

32
Spectrul X() unui semnal discret periodic este format din
distributii Dirac plasate la k  2k  / N
Spectrul este periodic de perioada 2 33
 Proprietati
1. Liniaritatea
ax  n  by  n  aX     bY    .

2. Deplasarea in timp a semnalului

x  n  n0   e jn0 X   .
3. Modularea in domeniul timp
e j0n x  n  X    0  .
4. Scalarea variabilei timp
x k   n  X  k   .
34
5. Conjugarea complexa a semnalului
x  n  X
* *
  .
6. Reflectarea in timp a semnalului
x  n  X    .

7. Diferentierea numerica a semnalului discret

 
x  n  x  n  1  1  e j X    .

8. Convolutia semnalelor (teorema convolutiei)

x  n  y  n   X    Y    .
35
9. Insumarea in domeniul timpului
n X  
 x  k   1  e j  X  0 2  .
k 

10. Produsul semnalelor discrete

 1   1 
x  n y  n     X  u  Y    u  du   X     Y    .
 2  2  2 

11. Derivarea in domeniul spectrului

dX   
nx  n   j .
d
36
12. Spectrele semnalelor reale
x*  n   x  n   X *     X    .
x p  n   Re X    ; xi  n   j Im X    .
X     X    ; Arg  X       Arg  X     ;
Re X     Re X    ; Im X      Im X    .

13. Relatia lui Parseval


1
x  n  l ,  x  n X  d  ;
2 2
 
2

n -  2 2 

X   2 x  n 
2 2
.
L2  , l2

x  n  , y  n   l 2 , X    ,Y     2 x  n  , y  n 
L2  , l2 37
 Densitatea spectrala de energie
Se noteaza cu SX(Ω).

S X   X 
2
;
1
W  S X    d .
2 2 
Energia se obtine prin integrarea densitatii spectrale de energie

38
 Raspunsul in frecventa al SLITD

Raspunsul la impulsul unitar: h[n] h  n  H    .

Transformata sa Fourier este raspunsul sistemului in
frecventa H(). Cunoscand H() se poate afla iesirea pentru
orice intrare.
i)Se determina spectrul semnalului de intrare x[n], X(),
ii)Se determina spectrul semnalului de iesire y[n], Y(),
iii) Se descompune Y() intr-o suma de fractii simple si se
aplica transformarea Fourier inversa. Pentru aceasta, se 39
folosesc de obicei tabelele de transformate!
 Raspunsul unui SLITD la un semnal de
intrare discret si periodic
N 1 N 1
jk 0n jk 0n 2
x  n   ck e  y  n   ck H  k   e
0 ; 0 
k 0 k 0 N
In cazul particular semnal de intrare armonic:
 2 
x  n   A cos  n  0  
 y  n   A H  0  cos 0 n     0   0 
N 

40
Demonstratie!
 j 2  0   j 2  0  
 2  A  N 
x  n   A cos  n  0   e e  N 

N  2 
 
Coeficientii Fourier:
A j0 A  j0
c1  e ; c1  cN 1  e
2 2
A j0 j0n A  j0  j0n 2
y  n   e H  0  e  e H  0  e ; 0 
2 2 N

H    H    fiindca h  n 

A j 0n  0  0  A  j 0n 0  0 

y  n   H  0  e  
 H  0  e
2 2
2
y  n   A H  0  cos 0 n    0   0  ; 0  41
N
 SLITD descrise de ecuatii cu diferente
finite liniare cu coeficienti constanti
Forma generala a ecuatiei este
N M

k 0
ak y n  k    bk x n  k  ,
k 0
a0  0

Se aplica transformarea Fourier :

Rezulta raspunsul in frecventa al sistemului

42
Exemple
2 1
i) y n  y  n  1  y  n  2  x  n   x n  1
2 4
Raspunsul in frecventa

1  e  j 1  e  j
H    
1
2  j 1 2 j
e  e 
1  1e j 1   2e j  
2 4
2 1  j 4
1,2  1  j   e
4 2
Se face descompunerea in fractii simple:

A1 A2 1 2 2 1
H     j
  j
; A1,2  j
1  1e 1   2e 2 2
43
Luand transformarea inversa se obtine raspunsul la impuls al
sistemului

h  n    A11n  A22n    n 

1  1 2 2  1  jn 4  1 2 2  1   jn 4 
 n   j e   j e   n 
2  2 2  2 2  
 
1 
 
 n cos n  2 2  1 sin n    n 
2  4 4
2 n 1 
 n  cos   2sin n   n
2  4 4

44
ii) Determinam raspunsul la impuls al sistemului din raspunsul
in frecventa:
3
H  
 1  j  1  j 
1  e 1  e 
 2  8 
Descompunere in fractii simple:
4 1
H   
1  j 1  j
1 e 1 e
2 8
Transformarea Fourier inversa :

 1 1 
h  n    4 n  3n    n 
 2 2 
45
iii) Obtinem raspunsul la impuls h[n] si raspunsul la treapta
unitara (functia indiciala) s[n] pentru sistemul descris de ecuatia
y n  ay n  1  x n , a 1
Se identifica coeficientii si avem:
1
H     j
 raspunsul la impuls h     n
n  a n

1  ae
Transformarea Fourier a semnalului treapta unitara σ[n] este:
1
X 0     j
 2   
1 e
Raspunsul la treapta unitara, s[n], are transformarea:
1 
S    H   X 0     2   
 
1  ae j 1  e j  1 a
46
Descompunere in fractii simple:

a 1 1 1 
S      j
   j
 2   
1  a 1  ae 1 a 1 e 1 a
a 1 1  1 
S      j
   j
  2   

1  a 1  ae 1  a 1  e 

Se aplica transformarea Fourier inversa si rezulta functia indiciala

s[n]
a n 1 1  a n1
s n   a  n   n    n 
1 a 1 a 1 a

47
 SLITD de ordinul intai si doi
Raspunsul in frecventa a unui SLITD este o functie
rationala. Numitorul si numaratorul pot fi scrise ca si produs
de factori cu coeficienti reali de gradul unu si doi.
M 2 P
  1  k e  j 
P

b0 k 1
1  1k e  j
 2 k e 2 j

H   Q
k 1
N 2Q
a0

k 1

1  1k e  j
 2 k e 2 j

k 1
 1  k e j 
Implementarea : sisteme de ordinul unu sau doi
conectate in serie realizate in forma directa II
(Produsul in domeniul frecventa inseamna convolutie in
timp) 48
 M 2 P
  1  k e  j 
P

b0 k 1
1  1k e  j
 2 k e 2 j

H   Q
k 1
N 2Q
a0

k 1

1  1k e  j
 2 k e 2 j

k 1
 1  k e j 
Pentru M=N, descompunerea in fractii simple

bN Q  0k  1k e j N 2Q
Ak
H      j 2 j    j
aN k 1 1  1k e  2k e k 1 1  k e

Implementarea : sisteme de ordinul unu sau doi

conectate in paralel realizate in forma directa II

49
• Un polinom de ordinul intai  sistem de ordin intai
• Un polinom de ordinul doi  sistem de ordin doi.
Cunoscand comportamentul in frecventa al sistemelor de
ordinul intai si doi, putem deduce comportamentul in
frecventa oricarui sistem SLITD.
Rezulta importanta sistemelor de ordinul unu si doi.

50
 Sisteme discrete de ordinul intai
1
y  n   ay  n  1  x  n  , a  1 . H      j
;
1  ae
1  a n1
h  n  a n   n . s n   n .
1 a
Pentru 0<a<1 raspunsul la impuls precum si raspunsul indicial nu
prezinta oscilatii

51
Pentru -1<a<0 raspunsurile au caracter oscilant!

1
y  n   ay  n  1  x  n  , a  1 . H      j
;
1  ae
1  a n1
h  n  a   n .
n
s n   n .
1 a

52
 Sisteme discrete de ordinul doi
Ecuatia cu doi parametri:

Raspunsul in frecventa:

Raspunsul la impuls:

Raspunsul indicial:

53
 Sistem de ordinul doi: =0
1.

  0.
1
H    h  n    n  1 n   n  .
1  e 
 j 2

 1  1 1 1 
S       2    .
 
 j  j
1   1  e j 2
1    2
1  e 1    2
1 e 1    2

 1   
s  n     
n
 n  1     n .
n
 1    2
1    2 1  

54
2. Sistem de ordinul doi: = 

  .
1
H   .
1  e  j 2

h  n    n  1     n  ,
n

 1   
s  n        n  1      n  .
n n

 1    2
1    2 1  

55
Sistem de ordin doi. Raspunsul la
impuls pentru =/2, =0, =

Sistem critic amortizat

Sistemul prezinta oscilatii

56
 Raspunsul in frecventa
1
H    .
 
42 cos 2   4 1  2 cos  cos   1    
2 2
 42 cos 2 

2r sin   a  r cos  
     arctg .
1  2r cos  cos   r cos 2
2

57
 Functia de corelatie. Densitatea spectrala de
putere si de energie a semnalelor discrete
N
1
Rx  k   lim  x*  n  x  n  k  .
N  2 N  1 n  N

Daca x[n] este periodic de perioada N 0 :

N 0 1
2
Rx  k    jm0 k
2
cm e , 0 
n 0 N0
Functia Rx  k  este periodica de perioada N 0
N 0 1 N 0 1
Rx  k   R x  k  N 0    x*  n  x  n  k  N    cm e jm0 k ,
2

n 0 n 0
Teorema Wiener-Hincin: Rx are coeficientii seriei Fourier exponentiale
Rx  k   cm   2
58
 N 0 1
Rx  0  P   Rx  k   P
2
cm ;
n 0
P - puterea medie pe o perioada N 0 a semnalului x[n]
Rx  k   Rx  k 
Se defineste densitatea spectrala de putere a semnalului x[n]
ca transformata Fourier in timp discret a semnalului periodic:
N 0 1
Rx  k   S x      2 cm     k 0 
2

n 0
o alta forma a teoremei Wiener-Hincin.
59
Pentru un semnal de energie infinita, dar putere medie
finita, neperiodic, densitatea spectrala de putere este
transformata Fourier a functiei de corelatie:
Sx   F Rx  k 
S x    periodica, perioada 2, nenegativa, para.
1
P  Rx  0   Sx  d 
2 2 

60
 Functia de intercorelatie
pentru semnale discrete de energie infinita
dar de putere medie finita
N
1
Rxy  k   lim  x*  n  y  n  k  .
N  2 N  1 n  N

In cazul a doua semnale periodice de aceasi perioada N 0 :

Rxy  k  N 0   Rxy  k  .
Functia de intercorelatie a semnalelor discrete, periodice,
aceeasi perioada:
N 0 1
1
Rxy  k    x*  n y n  k .
N0 n 0 61
 Proprietati
Rxy  k   *
R yx k .
Rxy  k   Rx  0 R y  0  Px Py .
2

Px ,Py puterile semnalelor discrete x[n], y[n]

Pentru x  y functia de intercorelatie Rxy  Rxx  Rx
devine functia de corelatie sau autocorelatie.

62
 Functia de corelatie
pentru semnale discrete de energie finita
Masoara gradul de asemanare a celor doua semnale.

Rxy  k    x*  n  y  n  k 
n 
 x*  k   y  k   x *  k   y  k  .
Rxy  k   X *    Y     S XY    - densitate interspectrala de energie
x  n   y  n  , functia de autocorelatie

Rx  k    x*  n  x  n  k   x  k   x  k  .
n 
63
 Proprietati ale functiei de
autocorelatie a semnalelor discrete
de energie finita
Teorema Wiener-Hincin
Rx  k   X     S x    .
2

1
Wx  Rx  0  X    d .
2

2 2 
Functia Rx  k  este para si isi atinge maximul in origine.

64
65
Relatia intre densitatile spectrale de putere
si de energie ale semnalelor ce trec prin
sisteme discrete, linare si invariante in timp
y  n  x  n  h n .

SY     H    S X    .
2

SX sau Y  densitate spectrala de putere

(pentru semnalele de putere medie finita)
sau densitate spectrala de energie
(pentru semnalele de energie finita).
Ry  n   Rx  n   Rh  n 
66
corelatoare