Seminar Nr.

4
Determinarea elementelor geometrice şi mecanice
ale planului de forme

4.1. Scopul seminarului

Prezentarea algoritmului de calcul a elementelor geometrice şi
mecanice ale planului de forme. Analizarea şi selectarea strategiei
corespunzătoare determinării elementelor geometrice şi mecanice
ale planului de forme.

4.2. Consideraţii teoretice

4.2.1. Calculul ariilor plutirii, secţiunii transversale şi a

momentelor de inerţie

1. Calculul ariilor plutirilor

Plutirile sunt situate în planul orizontal şi sunt simetrice faţă
de planul longitudinal al navei; de aceea în calculul ariilor
acestora se va considera jumătate din plutire, rezultatele
înmulţindu-se cu 2. calculul ariei plutirii va fi efectuat prin metoda
trapezelor.
În fig.4.1 se consideră o plutire raportată la axele de
coordonate xoy. Lungimea navei din planul de forme se împarte în
n intervale egale, deci distanţa dintre ordonate L = L/n.

41
 Fig.4.1. Axele de coordonate ale navei. Suprafaţa plutirii

Ordonatele se vor nota astfel:

- ordonatele din pupa cuplului maestru y0… y n ;
1
2

yn
- ordonata cuplului maestru ;
2
- ordonatele din prova cuplului maestru y n …yn
1
2

Aplicând relaţia stabilită la metoda trapezelor, aria plutirii va

fi:
1
Aw = 2L(y0 + y1 + …+ yn-1 + yn - (y0 + yn) sau
2
n 
Aw = 2L  yi  a  (4.1)
 i 0 
y  yn
unde: a = 0
2
Centrul de greutate F al ariei plutirii se va găsi pe axa
absciselor, deoarece ordonata yF = 0.
Abscisa xF va fi determinată utilizând ecuaţia momentelor
statice ale suprafeţelor elementare ale plutirii în raport cu axa
ordonatelor:

42
 n

S oy Ax i i
xF =  i 0
n
(4.2)
A
Aw
i
i 0

unde: Ai - este suprafaţa elementară;

xi – de la centrele de greutate ale suprafeţelor elementare la
axa oy;
n
Aw = A
i 0
i - aria plutirii calculată anterior;

n
Soy = Ax
i 0
i i

Aplicând relaţia generală de la metoda trapezelor, putem scrie:

n 
Ax i i = 2L  y n x n  y n 1 x n 1  ...  y n x n  y n x n ...
1 1
i 0  2 2 2 2

y n x n  y 0 x0 
…  y 0 x0   (4.3)
2 
Abscisele xi pentru jumătatea din pupa secţiunii maestre sunt
negative. Abscisele xi pot fi exprimate prin L astfel:
n
x0 = L
2
x1= -(n/2 –1) L
.
.
.
xn/2-1 = - 1L
xn/2 = 0L
.
43
 .
xn-1 = (n/2 –1) L
xn = n/2L
Înlocuind abscisele relaţia de mai sus devine:
n
n n 
Ax i i  2L2   y n  y 0     1 y n 1  y1   ...
i 0 2 2 

  n  y  y0 
…+1  y n  y n   0 y n   n  (4.4)
 2 1 1
2  2
2 2 

Generalizând pentru xk = kL relaţia devine:

n  n2   
 A x
i i  2L2
 k  y n  y n   b (4.5)
i 0  k 0  2  k 2
k
 

n  yn  y0 
factorul b=   reprezintă corecţia.
2 2 
Abscisa centrului de greutate al ariei plutirii se determină prin
relaţia:
 n
  
L  k  y n
2

 y n   b 
 k 0   
k k
2 2
xF = n
(4.6)
y i 0
i a
Practic calculul ariei plutirii şi al coordonatelor centrelor de
greutate se face sub formă de tabel conform schemei din tabelul
4.1

44
Tabelul 4.1. Calculul ariei plutirii şi al centrului de greutate

Coeficientul k Ordonatele ypv - ypp Produsul

prova I . III
pupa
I II III IV
0 n 0 0
y
2
1 yn yn  yn  
2
1
2
1
2
1
1 y n  y n 
yn  2 1 1
2 
1
2
2 yn yn  yn  
2
2
2
2
2
2
2 y n  y n 
yn  2 2 2
2

2
2
. . . .
. . . .
n yn-1 y1 yn-1-y1 n 
1   1 y n 1  y1 
2 2 
yn y0 yn - y0
n n
 yn  y0 
2 2
Sumele yi  
k  y n  y n 
 2 k 2
k

Corecţiile a= n  y  y0 
y n  y0 b=  n 
2 2 
2
Sumele yi - a  
corectate k  y n  y n  b 
 2 k 2
k


45
 2. Calculul secţiunilor transversale

Datorită simetriei navei faţă de planul diametral, calculul

ariilor secţiunilor transversale se va face numai pentru un singur
bord, rezultatul final multiplicându-se cu doi.
Considerăm aria transversală a cuplului maestru din fig.4.2,
raportată la axele de coordonate zoy.

Fig.4.2.Cupla maestră

Pentru calculul ariilor secţiunilor transversale se va aplica

relaţia ariilor stabilită la metoda trapezelor.
- se împarte pescajul T în m intervale egale, iar ordonatele
corespunzătoare se notează cu y0, y1, …ym;
- distanţa dintre ordonate care reprezintă distanţa dintre
T
liniile de apă va fi: T  ;
m
- liniile de apă se notează cu j şi vor fi numerotate cu 0,1,2,
…m;
- suprafaţa secţiunilor transversale AM vafi:

46
 m
AM = 2T  y j  e (4.7)
j 0

y0  ym
în care corecţia e =
2
Practic calculele secţiunilor transversale se execută tabelar
conform schemei din tabelul 4.2.
Tabel 4.2.
Liniile de apă Ordonatele
yi
I II
0 y0
1 y1
2 y2
. .
. .
. .
m-1 ym-1
m ym
Sume e m

y
j 0
j

Corecţiile y0  ym
e=
2
Sumele corectate m

y
j 0
j

3. Calculul momentelor de inerţie

Axele principale faţă de care se calculează momentele de

inerţie trec prin centrul de greutate F al ariei de plutire, ca în fig.
4.3.
47
 Fig.4.3.
Momentul de inerţie Jxx al suprafeţei plutirii Aw faţă de axa xx
se determină aflându-se momentul Jxx de inerţie al suprafeţei
elementare 2yx faţă de axa xx cu relaţia:

jxx =
2 y 3 x  2 y 3x (4.8)
12 3
Pentru toată suprafaţa plutirii a cărei lungime L a fost
împărţită în n intervale egale şi aplicând metoda trapezelor, se
obţine relaţia:
y 3  y 03 
Jxx =
2
3

L y n3  y n31  ...  y 3n  y 3n  ...  y13  y 03  n
1 2 

2 2

n
2
Jxx = L y i3   (4.9)
3 i 1

y n3  y 03
unde termenul   reprezintă corecţia.
2
Momentul de inerţie J y1 y1 al suprafeţei plutirii Aw faţă de axa

y1y1 ce trece prin centrul de greutate F se determină folosind

relaţia lui Steiner:

48
 Jyy = J y1 y1  Aw x F2 (4.10)

J y1 y1  J yy  Aw x F2 (4.11)

în care: Jyy - este momentul de inerţie faţă de axa yy;

Aw – este aria plutirii;
xF – este abscisa centrului de greutate al suprafeţei plutirii
Aw;
J y1 y1 -este momentul de inerţie al suprafeţei de plutire faţă
de axa principală yy ce trece prin centrul de greutate F al plutirii

Momentul de inerţie faţă de axa yy al suprafeţei elementare

2yx va fi:
Jyy = 2zxx2 (4.12)
Pentru toată aria plutirii aplicând regula trapezelor vom
obţine:

Jyy = 2L xn2 y n  xn21 y n1  ...  x n2 y n  ...  x22 y 2  x12 y1 
2 2

   y n  y 0 
2

 x02 y 0   x n   (4.13)
 2 2 

Exprimându-se abscisele x0, x1, … xn în funcţie de distanţa
L
dintre ordonate L = relaţia de mai sus devine:
n
2
 n 
2
n 
Jyy = 2L   y n    1 y n 1  ...  0 y n  12 y n  ...
3

 2  2  2 2
1

n 
2
n 
2
n n
2 2
 y n  y 0 
…+   2  y 2    1 y1    y 0    
2  2  2 2 2 
n 
Jyy = 2L3  k 2 yi  u  (4.14)
 i 0 

49
  n  y  y0
2

factorul de corecţie este u =   n

2 2
Practic, momentele de inerţie Jxx şi Jyy se calculează tabelar,
conform tabelului 4.3.
Tabelul 4.3. Calculul momentelor de inerţie Jxx şi Jyy ale ariilor
plutirilor
Coeficientu Ordonatele Produsul
lk yi 3 2 II IV
yi k
I II III IV V
n y0 y03 n
2
n
2

2   y0  
2 2
n
1 y1 y13 n 
2
n 
2

2   1 y1   1
. . 2  2 
.
. . .
. . .
. . .
yn (yn/2-1)3 . 2
1 yn
1 1
1
2
3 12 2
yn (yn/2) 0 yn
0 2
0 2
yn (yn/2+1)3 2
1 1 yn
1 2 . 12 2
1

. . . . .
. . . . 2
(yn-1)3 n 
n
1
yn-1 2 yn-1   1
n 2 
2  
2 2
n n
yn yn 3 2 yn  
2 n  2
  1
2 

Sumele n n

 yi3
i 0
k
i 0
2
yi

50
 Corecţiile y n3  y 03 u=

 n  yn  y0
2
2
 
2 2
Sumele n n

corectate  yi3  
i 0
k
i 0
2
yi  u

Cu valorile momentelor de inerţie Jyy, ariei Awşi centrului

de greutate xF, se determină, folosind relaţia Steiner, momentul de
inerţie faţă de axa principală centrală y1y1.
Aplicaţii
1. Pentru nava de lungime L = 80m şi lăţime B = 10,6 m , linia
de plutire este dată de ordonatele echidistante în fracţii din
semilăţimea navei ca în tabelul 4.4.

Tabel 4.4
Nr. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Ord.
ai 0 0,35 0,67 0,90 0,97 1 0,99 0,95 0,82 0,52 0
yi = 0 1,855 3,55 4,77 5,14 5,3 5,247 5,035 4,346 2,756 0
B/2

Să se calculeze prin metoda trapezelor:

- aria plutirii;
- abscisa centrului de greutate a ariei plutirii;
- momentul de inerţie faţă de axele principale centrale.
Rezolvare
- Calculul ariei plutirii se va face conform tabelului 4.5:

51
 Tabel 4.5
Coeficientul Semilăţimi y prova - y Produsul
k prova pupa pupa I III
I II III IV
0 5,3
1 5,141 -0,106 -0,106
2 5,247 -0,265 -0,530
3 4,77 -0,795 -2,385
4 5,035 -0,901 -3,604
5 3,551 0 0
4,346
1,855
2,756
0 0
Corecţiile a=0 b=0
Sumele 10

y
i 0
i  a  38,001

 
 k  y n
k
 y n   b  6,625
k
 2 2 

Aria plutirii va fi:

 10  80
Aw = 2L  yi  a   2   38,001  608 m2
 i 0  10
5  
L k  y n  y n   b  80  6,625
xF =
k 0  2 k 2
k
  10  1,39m
10

 yi
38,001
i 0

Calculul momentelor de inerţie faţă de axele principale

centrale este cuprins în tabelul 4.6.

52
Tabel 4.6.
Coeficientul Ordonatele Produsul
3 2
k yi yi k II IV
I II III IV V
5 0 25
4 1,855 6,33 16 29,680
3 3,555 44,738 9 31,959
2 4,77 108,531 4 19,08
1 5,141 135,796 1 5,141
0 5,3 148,877 0 0
1 5,247 143,877 1 5,247
2 5,035 127,263 4 20,140
3 4,346 81,746 8 39,111
4 2,756 20,796 16 44,096
5 0 0 25
10
Sumele y
i 1
3
i  817,955 k 2
yi  194,454

Momentele de inerţie faţă de axele principale sunt:

2 10 3 2
Jxx = L y i     8  817 ,955  4362 ,416 m 4
3 i 0 3

J yi yi  I yy  Aw x F2

 
Jyy = 2L3  k 2 yi  n  2  83  194,454  199116,80m 4
 
J yi yi  199116,80  1173,44  197943,36m 4

53
 4.2.2. Determinarea volumului carenei şi al coordonatelor
centrelor de carenă

1. Calculul volumului carenei

Volumul carenei este exprimat prin suprafaţa delimitată de

curba ordonatelor şi axa absciselor.
Aşa cum am mai arătat, lungimea navei se împarte în n
L
intervale egale L  . Fiecare ordonată reprezintă suprafaţa
n
imersă ale cuplelor de la A0 corespunzătoare cuplei 0, Am
corespunzătoare cuplei maestre la An corespunzătoare cuplei
extreme prova. Volumul carenei va fi dat de relaţia:
 A  A0 
  L  An  An 1  ...  AM n  An  An  ...  A1  A0  n
 2 2
1
2
2 2 

n 
deci:   L  Ai    (4.15)
 i 0 
m 
în care: Ai = 2T  y j  s 
 j 0 
An  A0

2
Volumul carenei poate fi reprezentat şi de suprafaţa cuprinsă
între curba plutirilor, axa ordonatelor şi linia de apă ce delimitează
carena de volumul căutat, astfel:

54
 
  T Aw0  Aw1  Aw2  ...  Awm 
1
2
Aw0  Awm  (4.16)

Aw0  Awm
unde: u = este corecţia.
2
m 
deci:   T  Awj  u  (4.17)
 j 0 
n 
unde: Awj = 2L  yi  a  reprezintă aria plutirii.
 i 0 

2. Calculul coordonatelor centrului de carenă

Pentru determinarea abscisei centrului de carenă xc, se
calculează abscisa centrului de greutate al suprafeţei curbei
ordonatelor, prin metoda trapezelor.
n

S yoz F x i i
xc =  i 0 (4.18)
 n

F
i 0
i

unde:
Fi - reprezintă aria elementară a suprafeţei curbei ordonatelor;
xi – distanţele de la centrele de greutate ale ariilor elementare
la axa ordonatelor;
n
   Fi - suprafaţa delimitată de curba ordonatelor şi axa
i 0

absciselor;

55
 n
Syoz = F x
i 0
i i - reprezintă momentul static al volumului

carenei faţă de planul yoz.

n
n 
   Fi  L  Ai    (4.19)
i 0  i 0 
An  A0
în care:   reprezintă corecţia.
2
n  n2   
Syoz =  Fi xi  L  k  An  An    
2
(4.20)
i 0  i 0  2  k 2
k
 
n
 An  A0 
în care:   2 este coeficientul de corecţie.
2
Abscisa centrului de carenă va fi dată de relaţia:
n
2  
  A n
k
 An   
k
xc = L
k 0  2 2  (4.21)
n

A
i 0
i 

Practic calculul se face tabelar conform tabelului 4.7.

Pentru determinarea ordonatei centrului de carenă zc se află
ordonata centrului de greutate al suprafeţei delimitate de curba
plutirilor.

56
Tabel 4.7.
Coeficienţi Suprafeţele Ai Diferenţa Produsul
k prova II-III I IV
pupa
I II III IV V
0 AM n 0 0
2

1 An An - An 1( A n - A n )
1 1 1 1 1
2 2 2 2 2
. An . .
1
. 2 . .
. . . .
n . An-1 – A1 n
1 (  1 )(An-1–
2 . 2
n An-1 A1)
A1 An – A1 n
2 (An – A1)
2
An
A1
Sumele n
 
n

 Ai
2

i 0
 k  A  An 
k
n
k
k 0  2 
2

Corecţiile An  A0
= =
1n
 An  A0 
2 22
n
Sumele n 2  
corectate A i -  k  A n
k
 An  - 
k
i 0 k 0  2 2 
n
2  
 k  A n
k
 An 
k
xc= L
k 0  2 2 
n

A
i 0
i 

57
 Aplicând regula trapezelor, ordonata zc va fi:
m

S xoy F z j j
zc =  k 0
(4.22)
 m

F
j 0
j

în care: Fj- este aria elementară a suprafeţei curbei plutirilor;

zj- este distanţa de la centrele de greutate ale ariilor
elementare la axa absciselor;
n
   F j - volumul carenei până la puntea considerată
j 0
m
Sxoy = F z
j 0
j j - momentul static al volumului carenei faţă

de planul xOy
m m 
   F j  T  Awj  u  (4.23)
j 0  j 0 

Awm  Aw0
unde: u= reprezintă corecţia
2
m m 
Sxoy =  F j z j = T  jAwj  s  (4.24)
j 0  j 0 
A  0 Aw0
unde: s = wm reprezintă corecţia
2
Ordonata centrului de carenă va fi:
m 
T  jAwj  s 
z c=  j 0  (4.25)
m

 Awj  u
j 0

Calculul se va executa tabelar ca în tabelul 4.8.

58
Tabel 4.8.
Nr. linii de apă Suprafaţa plutirii Produsul
j Aw IxII
I II III
0 Aw0 0Aw0
1 Aw1 1Aw1
2 Aw2 2Aw2
. . .
. . .
. . .
m-1 Awm-1 (m-1)Awm-1
m Aw mAw
Sumele m m

Ai 0
wj  jA
j 0
wj

Corecţiile Aw0  Awm 0 Aw0  mAwm

u= s=
2 2
Sumele m m

corectate A
i 0
wj u
j 0
 jA wj -s
-
m 
T  jAwj  s 
z c=  j 0 
m

 Awj  u
j 0

59
Aplicaţii
1. Curba suprafeţelor liniilor de plutire este dată de egalitatea
Aw= 60+170 z . Să se calculeze volumul carenei şi coordonata zc
a centrului de carenă după regula trapezelor la n= 6 şi pescaj
T=3,60 m.
Rezolvare:
Se determină suprafeţele liniilor de plutire pentru zc= 0.6;
1.2; 1,6; 2,4; 3; 3,6, date se trec în tabelul de mai jos:
Linia de apă Ordonatele Produsul
I II III
0 60 0
1 190 190
2 246 492
3 286 858
4 322 1288
5 355 1795
6 381 2286
6 6
Sumele  Awj =1840  jA wj =6889
j 0 j 0

Corecţiile
A  Aw6 60  381
u = w0   220,5
2 2
0 Aw0  6 Aw6 0  60  6  381
s= =  1143
2 2
Sume corectate
6 6

 Awj -u = 1840-220,5=1619,
j 0
 jA
j 0
wj -s =6889-1143 = 5746

60
 Volumul carenei la linia de apă 6 adică la T = 3,60m:
6
  T  A wj u   0,6  1619 ,7  971,7m 3
j 0

Ordonatele centrului de carenă zc:

 6 
T  jAwj  s 
zc =  j 0   0,6  5  746  3447,6  2,128m
6

A
1619,5 1619,5
wj u
j 0

2. Pentru o navă de lungime L= 65,4 m să se construiască

curba suprafeţei secţiunilor transversale imerse dacă se cunosc
suprafeţele imerse A5 = 8,50 m, A10 = 12,2 m2, A15 = 8,85 m.
Se va folosi regula lui Cebîşev pentru a se calcula volumul
carenei şi abscisa centrului de greutate a carenei pentru n = 5.

Rezolvare
Pentru n=5 abscisele corespunzătoare ordonatelor se
determină cu ajutorul coeficienţilor Cebîşev.
L
xi= ii
2
x1 = 0,3745 L/2 =  12,243 m
x2 =  0,8395 L/2 = 27,452 m

61
 În figura de mai jos s-a trasat curba secţiunilor transversale
imerse de unde se citesc ordonatele corespunzătoare absciselor
Cebîşev.
Volumul carenei este dat de suprafaţa delimitată de curba
ordonatelor, abscisă şi curba ordonatelor Cebîşev.
L 5
Ai   Ax 2  Ax1  Ax10  Ax1  Ax 2  
L
 
2 i 1 5
65,4
4  10  12,2  9,70  3,2  510m 3
5

Abscisa centrului de greutate a carenei se calculează cu relaţia:

n

L
i A 1 1
L i1 Ax1  i2 Ax 2  0 A10  i1 Ax1  i2 Ax 2
x c=  i 1
   0,05
5
Ax1  Ax 2  A10  Ax1  Ax 2
A
2 2
i
i 1

xc = 0,05 m

62
 Seminar Nr. 5
Reprezentarea grafică a curbelor elementelor
planului de forme

5.1. Scopul seminarului

Determinarea modului de reprezentare grafică a curbelor
elementelor geometrice şi mecanice ale planului de forme.
Rezolvarea problemelor ce apar în exploatare prin utilizarea
curbelor elementelor planului de forme

5.2. Consideraţii teoretice

5.2.1. Curba deplasamentelor

Curba deplasamentelor se foloseşte pentru determinarea

pescajului când se cunoaşte deplasamentul navei, sau invers, cât şi
pentru determinarea variaţiei pescajului datorită ambarcării sau
debarcării greutăţilor la bordul navei.
Curba deplasamentului volumetric (fig.5.1) exprimă volumul
carenei funcţie de variaţia pescajului pentru o navă cu asietă
dreaptă. Pentru trasarea curbei deplasamentelor se determină ariile
plutirilor. Se trasează curba plutirilor aşezând pe abscisă suprafaţa
plutirilor Aw0, Aw1, … Awm, iar pe ordonată distanţa dintre liniile
de apă T = T/m

63
 Fig. 5.1.Curba ariilor plutirilor ale deplasamentului volumetric

Valorile volumelor carenei delimitate de plutirile 1, 2, … m,

se află aplicând regula trapezelor:
0=0
 1 = T/2 (Aw0 + Aw1)
 2 = T/2 (Aw0 + Aw1) + (Aw1 + Aw2)

.
.
.
 m = T/2 [((Aw0 + Aw1) + … + (Awm-1 + Awm)]

Volumul carenei pentru diverse plutire se determină conform

tabelului 5.1.
Volumele  0,  1,  2, …  m, luate pe axă la o anumită
scară, determină puncte prin care va trece curba deplasamentelor
volumetrice. Dacă volumele se înmulţesc cu greutatea specifică a
apei sărate se obţin deplasamentele corespunzătoare volumelor, cu
a căror valori se obţine curba deplasamentelor.

64
 De exemplu, cunoscând deplasamentul  1, se cere să se
calculeze pescajul corespunzător. Pentru aceasta în curba
deplasamentelor din fig. 5.1 b se ia pe axa absciselor la scara
corespunzătoare volumului  1 egal cu segmentul oa şi se citeşte
pe axa ordonatelor pescajul T1, egal cu segmentul Aa.
În cazul ambarcării unei greutăţi p, căreia îi corespunde o
variaţie de volum   , pentru determinarea variaţiei de pescaj se
foloseşte de asemenea curba deplasamentelor. În figura 5.1.b, ab
reprezintă variaţia de volum, iar ordonatelor aA şi bB le

corespunde variaţia de pescaj T.

Tabel 5.1.
Linia Suprafaţa Sumele II Sumele III Volumele
de plutirii câte două adunate de
apă Aw sus
j
I II III IV V
0 Aw0 - - 0
1 Aw1 Aw0 + Aw1 Aw0 + Aw1 1
2 Aw2 Aw1 + Aw2 (Aw0 +
. . Aw1)+( Aw1 + 2
.
. . . Aw2) .
. . . . .
m-1 Awm-1 . .
m Awm Awm-1 + .  m 1
Awm (Aw0 + m
Aw1)+…+
(Awm-1 +
Awm)

65
 În timpul exploatării navelor comerciale deplasamentul poate
varia de la greutatea navei goale, până la greutatea navei cu
maximă încărcătură. De aceea în locul curbei deplasamentelor se
utilizează scara de încărcare ce cuprinde pescajele medii,
deplasamentul şi numărul de tone pe un cm de pescaj

5.2.2. Scara ariilor secţiunilor transversale (scara Bonjean)

Scara ariilor secţiunilor transversale, sau scara Bonjean

(fig.5.2) este o diagramă pe care se reprezintă suprafeţele imerse
ale cuplelor funcţie de pescaj. Ea cuprinde curbele Ai = f(z).
Pentru construirea scării Bonjean, pe abscisă se înseamnă
lungimea L între perpendiculare, iar pe acesta cuplele la distanţa
L = L/n şi se trasează verticalele. Paralel cu abscisa se trasează
liniile la distanţa T = T/m, egale cu distanţa dintre liniile de apă.
Distanţele pe abscisă şi ordonată se trasează la scări diferite.
Pentru fiecare cuplă se construieşte curba Ai = f(z) ce
reprezintă suprafaţa delimitată de conturul cuplei.
Pentru o cuplă pe axa oy se trec ordonatele y0, y1, …, ym, ym+1
corespunzătoare liniilor, iar pe axa oz pescajele. Ordonatele se duc
mai sus de linia de plutire de plină încărcare pentru ca diagrama să
poată fi utilizată pentru orice pescaj. Ariile transversale pentru
diverse pescaje se pot determina conform tabelului 5.2, unde s-a
aplicat metoda trapezelor.

66
 Rezultatele obţinute în coloana V înscrise pe liniile de apă la o
anumită scară determină punctele curbei ariei transversale Ai =
f(z) pentru cupla aleasă.
Tabel 5.2.
Linia Semilăţimea Sumele II Sumele II Ariile
de cuplei câte două adunate de transversale
apă yj sus la liniile de
j apă
Ai=2T/2
IV
0 0 0 0 A0
1 y1 y1 y1 A1
2 y2 y1 +y2 y1+y1 +y2 A2
. . . . .
. . . . .
. . . . .
m-1 ym ym+1 + ym y1 + Am
m ym+1 ym + ym+1 y1+y2+ … Am+1
+
+ym + ym+1

Se trasează curbele Ai = f(z) pentru fiecare cuplă şi se

transpun pe reţeaua formată din liniile de apă şi cuple. Se obţine
astfel diagrama numită scara Bonjean reprezentată în fig. 5.2.
Cu ajutorul scării Bonjean se pot determina deplasamentul
navei pentru orice asietă şi pescaj şi abscisa centrului de carenă.

67
 Fig. 5.2. Diagrama Bonjean

5.2.3. Curbele elementelor planului de forme

Pentru proiectarea navelor cât şi pentru rezolvarea multor

probleme ce apar în exploatare, este necesar să se traseze curbele
elementelor geometrice şi mecanice ale planului de forme. Dintre
acestea cele mai utilizate sunt (fig. 5.3):
- curba plutirilor Aw = f(z);
- curbele absciselor centrelor de greutate ale ariilor
plutirilor xf = f(z);
- curbele momentelor de inerţie ale ariilor plutirilor faţă
de axele principale de inerţie, Jxx = f(z) şiJyy = f(z);
- curba deplasamentelor de volum  = f(z);
- curba absciselor şi ordonatelor centrelor de carenă xc
=f(z) şi zc = f(z);

68
 Fig. 5.3. Curbele deplasamentului planului de forme

Aplicaţii
1. Se dă nava petrolier cu caracteristicile: L=200m; B=26,7m;
T= 11,5m; D= 15,22m şi planul transversal prin semilăţimile la
liniile de plutire. Se dă tabelul cu semilăţimile la liniile de plutire
Anexa 2.
Să se calculeze:
- volumul carenei;
- ariile plutirilor;
- suprafeţele secţiunilor transversale imerse;
- abscisele centrelor de carenă xc;
- abscisele centrelor de plutire xf;
- ordonatele centrelor de carenă zc;
- momentele de inerţie centrale, principale ale
suprafeţelor de plutire;
- să se traseze curbele planului de forme.

69
 Rezolvare
Calculul ariilor plutirii se efectuează cu relaţia:
 20 
Aw = 2L  yi  a  unde: /L = 200/20 = 10m
 i 0 
Ariile transversale imerse se determină cu relaţia:
5 
A = 2T  yi    unde: T = T/m = 11,5/5 = 2,3m
 i 0 
Valorile ariilor transversale imerse corespunzătoare volumului
carenei se calculează tabelar, tabelul 5.3.
Tabel 5.3.
Ordonata 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Aria 0 26,31 93,1 158,97 216, 258,1 284,6 296,2 298,6 299,1 299,1
imersă la 24 5 1 5 6 6
ordonată

Ordonata 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Aria imersă 299,1 298,65 295,3 286,94 267,3 235,52 185,79 124,91 58,05 0
la ordonată 6 4

Diagrama de mai jos reprezintă curba ariilor transversale

imerse.

Fig. 5.4.

70
 Volumul carenei se poate determina folosind ariilor plutirilor:
 5 
  T   Awj  u 
 j 0 
Abscisa centrului de plutire se determină prin relaţia:
 10 
L  ky n y
 n k

 k 0  k 
 2  2 
xF= n

y
i 0
i a

Pentru plutire 5 xF5 are valoarea: xF5 = -1,147

xc5 = 1,732 m
Ordonatele centrelor de carenă se determină cu relaţia:
 5 
T  jAwj  s 
zc =  j 0 
5

 Awj  u
j 0

Ordonata centrului de carenă pentru plutirea 5 are valoarea:

zc5 = 6,164 m

Momentele de inerţie ale plutirilor faţă de axele principale

centrale se determină cu relaţiile:
2 20 3
Jxx = L y i  n
3 i 0
Jyiyi = Jyy –Awx2F

71
  20 
Jyy= 2L3  k 2 yi  n
 i 0 
Momentele de inerţie faţă de axele principale centrale pentru
plutirea 5 sunt:
(Jyiyi)5 = 2631114,36 m4
(Jxx) = 206817, 1942 m4
Tabelul 5.4. cuprinde elementele planului de forme pentru cele
5 plutiri:
Tabel 5.4.
Nr
crt
Aw  xF xc zc Jxx Jyiyi Jyy
0 2345,00 0 - - - - - -
1 3497,20 6718,53 4,19 2,508 1,377 161354,56 6115444,14 6176820
2 3772,80 15079,0 2,88 3,062 2,55 179337,01 7111583,49 7142860
3 3925,80 23932,42 1,828 2,796 3,745 189831,31 7558127,83 7571240
4 4061,20 33117,47 0,451 2,332 4,95 198218,32 8857467,76 8858280
5 4216,40 42636,71 -1,147 1,732 6,164 206817,19 2631114,36 0636680

Curbele planului de forme sunt reprezentate în figura 5.5.

la scările indicate pe desen.

Fig. 5.5.
72