CURS 5.

Tratarea matriceală a măsurătorilor indirecte

Se dă sistemul liniar al ecuațiilor de corecții:

vi  ai x1  bi x2  .....  hi xh  li 1.25
i =1-n : n  h

a) Cazul măsurătorilor de aceeași precizie:

Adoptăm următoarele notații:

 a1 b1 ... h1 
 
a bn ... h2 
A 2
... ... ... . . .
vectorul coeficienților
 
a hn 
 n bn ...

 x1 
 
 x2 
X=  . . . vector coloană al necunoscutelor (h,1)
 
x 
 h

 v1 
 
 v2 
V=  . . . vector coloană al corecțiilor (n,1)
 
v 
 n

 l1 
 
 l2 
L=  . . . vector coloană al termenilor liberi (n,1)
 
l 
 n
Sistemul liniar inițial devine, având în vedere notațiile făcute:
V= A • X + L 1.26
(n,1) (n,h) (h,1) (n,1)

Punând condiția de minim impusă de metoda celor mai mici pătrate, rezultă:
VTV minim 1.27
Deci, derivatele parțiale în raport cu necunoscuta x trebuie să fie egale cu zero;
cu alte cuvinte minimul acestei funcții în x se află punând condiția f  0.

(AX +L)T  (AX+L) minim 1.28

1
Derivând, se va obține: (ținând cont de proprietatea
gradientului:  f1 , f 2   f 1 T  f 2  f 2 T  f1 )

AT  AX  L   AT  AX  L   0
AT  AX  L   0
AT L
AT AX  AT L  0  X   
AT A 1.29

  AT A 
1
 AT L   N 1 AT L
X   N 1 AT L

b) Cazul măsurătorilor ponderate:

Pornim de la același sistem de ecuații de corecții:

vi = aix1+bix2+...+hixh+li  pi 1.30
i =1,n
n h
Apare în plus față de cazul măsurătorilor de aceeași precizie matricea
ponderilor:
 p1 0 0 ... 0 
 
0 p2 0 ... 0 
P  1.31
... ... ... . . . . . .
 
0 . . . p n 
 0 0

Sistemul inițial se va scrie:

V=AX+L 1.32
iar condiția de minim va deveni în acest caz:

VTPV  min. 1.33

Deci: (A X + L)T P(A X + L)  minim

f  0
AT P AX  L   AT P AX  L   0
2 AT PAX  2 AT PL  0 1.34
X 
AT PL
T
 1

  AT PA  AT PL
A PA
X   N 1 AT PL