Lista IV

Metode Numerice

2021

Funcţiile Beta şi Gama (euleriene)

∫ ∞
p−1 −x
Γ(p) = x e dx
0

∫ 1
p−1 q−1
B(p, q) = x (1 − x) dx
0

√
1. Γ(1) = 1, Γ(p + 1) = pΓ(p), Γ(n) = (n − 1)!, Γ( 1
2
)= π

Γ(p)Γ(q)
2. B(p, q) = Γ(p+q)

Operatorul Bernstein
Notaţie ek (x) = xk
Fie f : [0, 1] → R, operatorul Bn definit prin

∑
n
k
Bn (f )(x) = pn,k (x)f ( ),
k=0
n

unde
k k n−k
pn,k (x) = Cn x (1 − x)

se numeşte operatorul Bernstein, iar polinomul Bn (f ) se numeşte polinomul Bernstein.

1. Bn este un operator liniar (Bn (αf + βg) = αBn (f ) + βBn (g))

2. Bn este un operator pozitiv (f (x) ≥ 0 ⇒ Bn (f )(x) ≥ 0, ∀x ∈ [0, 1])

3. (a) Bn (e0 )(x) = e0 (x) = 1

(b) Bn (e1 )(x) = e1 (x) = x
x(1−x)
(c) Bn (e2 )(x) = e2 (x) = x2 + n
= n−1
n
1 e (x)
e2 (x) + n 0

(d) Dacă f ∈ C[0, 1] atunci Bn (f ) ⇒ f (convergenţă uniformă) pe [0, 1] când n → ∞

Teorema Bohman-Popoviciu-Korovkin
Fie Lm : C[a, b] → C[a, b] un şir de operatori liniari şi pozitivi care verifică

Lm (e0 )(x) = 1 + um (x)

Lm (e1 )(x) = x + vm (x)
2
Lm (e2 )(x) = x + wm (x)

şi lim um (x) = lim vm (x) = lim wm (x) = 0 uniform pe [a, b]. Atunci pentru orice f ∈ C[a, b] avem
m→∞ m→∞ m→∞

lim Lm (f )(x) = f (x)

m→∞

uniform pe [a, b].

1
1. Să se determine coeficienţii şi nodurile formulelor de cuadratură
cu grad maxim de exactitate de forma:
∫ 1
f (x)
(a) √ dx = Af (−1) + Bf (x0 ) + Cf (1) + R(f )
−1 1 − x2
∫ 1
f (x)
(b) √ dx = A0 f (x0 ) + A1 f (x1 ) + A2 f (x2 ) + R(f )
−1 1 − x2
∫ b
a+b
(c) f (x) dx = Af (a) + Bf ( ) + Cf (b) + R(f )
2
∫a ∞
(d) f (x) dx = A0 f (2) + A1 f (x1 ) + R(f )
∫0 ∞
(e) e−2x f (x) dx = A0 f (x0 ) + A1 f (x1 ) + R(f )
∫ ∞
1

e−x f (x) dx = A0 f (x0 ) + A1 f (x1 ) + A2 f (x2 ) + R(f )

2
(f )
−∞
Rezolvare:

(a) În acest caz n = 2 (3 noduri) şi avem 4 necunoscute x0 , A, B şi C. Vom avea 4 ecuaţii,
R(ek ) = 0, k = 0, 1, 2, 3, gradul maxim de exactitate este cel puţin 3. Pentru ı̂nceput considerăm
f (x) = (x − x0 )(x2 − 1) şi obţinem
∫ 1 ∫ 1
(x2 − 1)(x − x0 ) x3 − x − x0 (x2 − 1)
√ dx = 0A + 0B + 0C ⇔ √ dx = 0
−1 1−x 2 −1 1 − x2
∫ 1 ∫ 1 ∫ 1 √
x3 − x x2 − 1
⇔ √ dx −x0 √ dx = 0 ⇔ x0 1 − x2 dx = 0 ⇒ x0 = 0
−1 1 − x2 −1 1 − x2 −1
| {z } | {z }
=0 ̸=0

Pentru a determina coeficienţii A, B şi C considerăm pe rând f (x) = l0 (x) = (x − 0)(x − 1) =

x2 − x, f (x) = l1 (x) = (x + 1)(x − 1) = x2 − 1 şi f (x) = l2 (x) = (x + 1)(x − 0) = x2 + x.
Ajungem la
∫ 1
x2 − x π π
• √ dx = 2A ⇔ = 2A ⇔ A =
−1 1 − x2 2 4
∫ 1
x2 − 1 π π
• √ dx = −B ⇔ − = −B ⇔ B =
−1 1 − x2 2 2
∫ 1
x2 + x π π
• √ dx = 2C ⇔ = 2C ⇔ C =
−1 1 − x2 2 4
∫ 1
f (x) π
√ dx = (f (−1) + 2f (0) + f (1)) + R(f )
−1 1 − x2 4

(b) În acest caz n = 2 funcţia pondere este w(x) = √ 1 . Gradul maxim de exactitate va fi
1−x2
2n + 1 = 5, iar nodurile vor fi rădăcinile polinomului Cebı̂şev de speţa ı̂ntâi de grad 3

3
T3 (x) = cos(3arccos(x)) = 4x − 3x
√ √
Aşadar x0 = − 23 , x1 = 0, x2 = 2
3
. Considerând pe rând f (x) = 1, f (x) = x şi f (x) = x2
ajungem la
∫ 1 1

 √ dx = A0 + A1 + A2

  

 −1 1 − x2 √ √
∫ 1
 
A0 + A1 + A2 = π
√

A0 = 3
π
x 3 3
√ dx = − A0 + 0A1 + A2 ⇔ 3
(A2 − A0 ) = 0 ⇔ A1 = π

 −1 1 − x 2 2 2 
 32 
A = π 3
∫
 (A0 + A2 ) = π

 1 x 2
3 3 4 2 2 3

 √ dx = A0 + 0A1 + A2
−1 1 − x2 4 4

2
 ∫ 1 √ √
f (x) π( 3 3 )
√ dx = f (− ) + f (0) + f ( ) + R(f )
−1 1 − x2 3 2 2

(c) În acest caz avem n = 2, funcţia pondere este w(x) = 1 şi avem 3 necunoscute A, B şi C. Pentru
a determina aceste necunoscute vom avea nevoie de 3 ecuaţii şi gradul de exactitate va fi cel
puţin 2, i.e. R(ek ) = 0, k = 0, 1, 2. Vom considera pe rând f (x) = la (x) = (x − a+b
2
)(x − b),
f (x) = l a+b (x) = (x − a)(x − b) şi f (x) = lb (x) = (x − a)(x − a+b
2
). Ajungem la
2
∫ b
a+b (b − a)3 (b − a)2 b−a
• (x − )(x − b) dx = Ala (a) ⇔ =A ⇔A=
a 2 12 2 6
∫ b
a+b (b − a)3 (b − a)2 2(b − a)
• (x − a)(x − b) dx = Bl a+b ( )⇔− = −B ⇔B =
a 2 2 6 4 3
∫ b
a+b (b − a)3 (b − a)2 b−a
• (x − a)(x − ) dx = Clb (b) ⇔ =C ⇔C =
a 2 12 2 6
∫ b
b−a 2(b − a) a+b b−a
f (x) dx = f (a) + f( )+ f (b) + R(f )
a 6 3 2 6

(d) În acest caz avem n = 1 şi necunoscutele sunt A0 , A1 , x1 . Pentru a determina aceste necunoscute
avem nevoie de 3 condiţii, i.e. R(ek ) = R(xk ) = 0, k = 0, 1, 2. Considerăm f (x) = (x−2)(x−x1 )
şi ajungem la

∫ ∞
−x
e (x − 2)(x − x1 ) dx = 0A0 + 0A1
0
∫ ∞ ∫ ∞ ∫ ∞
−x 2 −x −x
⇔ e x dx − (2 + x1 ) e x dx + 2x1 e dx = 0
0 0 0
⇔ Γ(3) − (2 + x1 )Γ(2) + 2x1 Γ(1) = 0 ⇔ 2 − (2 + x1 ) + 2x1 = 0 ⇔ x1 = 0

Pentru a determina A0 şi A1 considerăm f (x) = x respectiv f (x) = x − 2

∫ ∞
−x 1
e x dx = 2A0 + 0A1 ⇔ 2A0 = Γ(2) ⇒ A0 =
0 2
∫ ∞
−x 1
e (x − 2) dx = 0A0 + (0 − 2)A1 ⇔ −2A1 = Γ(2) − 2Γ(1) ⇒ A1 =
0 2

∫ ∞
−x 1( )
e f (x) dx = f (0) + f (2) + R(f )
0 2

(e) Facem schombarea de variabilă t = 2x − 2 (dt = 2dx, x = 1 ⇒ t = 0) şi obţinem

∫ ∞ ∫ ∞ ∫ ∞
−2x 1 −t−2 t+2 1 −t
e f (x) dx = e f( ) dt =
|{z} e g(t) dt
1 2 0 2 2e2 0
g(t)=f ( t+2 )
2

Problema se reduce la a determina coeficienţii şi nodurile pentru

∫ ∞
−t ′ ′
e g(t) = A0 g(t0 ) + A1 g(t1 ) + R(g)
0

Avem n = 2 şi funcţia pondere w(x) = e−x . Gradul maxim de exactitate va fi 2n + 1 = 5, iar
nodurile vor fi rădăcinile polinomului Laguerre de grad 2

t d2 2 −t 2
L2 (t) = ke (t e ) = k(t − 4t + 2)
dt2

√ √
Aşadar t0 = 2 − 2, t1 = 2 + 2. Pentru a determina coeficienţii A′0 şi A′1 considerăm pe rând
√ √
g(t) = t − (2 + 2) şi g(t) = t − (2 − 2). Ajungem la
∫ ∞ √ √ √ √ √
−t ′ ′
• e (t − (2 + 2)) dt = A0 (2 − 2 − (2 + 2)) ⇔ Γ(2) − (2 + 2)Γ(1) = (−2 2)A0
∫0∞ √ √ √ √ √
−t ′ ′
• e (t − (2 − 2)) dt = A1 (2 + 2 − (2 − 2)) ⇔ Γ(2) − (2 − 2)Γ(1) = 2 2A1
0

3
 √ √
′ 2+ 2 ′ 2− 2
A0 = , A1 =
4 4
Ţinând cont de transformările efectuate obţinem

√ √ √ √
t0 + 2 2− 2+2 4− 2 t1 + 2 2+ 2+2 4+ 2
x0 = = = , x1 = = =
2 2 2 2 2 2

şi √ √
1 ′ 2+ 2 1 ′ 2− 2
A0 = A0 = , A1 = A1 =
2e2 8e2 2e2 8e2

În final √ √ √ √
∫ ∞
−2x 2+ 2 4− 2 2− 2 4+ 2
e f (x) dx = f( )+ f( ) + R(f )
1 8e 2 2 8e 2 2

2
(f) În acest caz n = 2 funcţia pondere este w(x) = e−x . Gradul maxim de exactitate va fi
2n + 1 = 5, iar nodurile vor fi rădăcinile polinomului Hermite de grad 3

x2 d3 −x2 3
H3 (x) = ke (e ) = −k(8x − 12x)
dx3

√ √
Aşadar x0 = − 3, 3 . Pentru a determina coeficienţii A , A şi A considerăm
x1 = 0, x2 =
2 2 0 1 2
√ √ √
pe rând f (x) = l0 (x) = (x − 0)(x − 3 ), f (x) = l (x) = (x + 3 )(x − 3 ) şi f (x) = l (x) =
2 1 2 2 2
√
(x − 0)(x + 3 ). Ajungem la
2
∫ ∞ √ √ √ √
−x2 ( 2 3 ) ( 3 )( 3 3)
• e x − x dx = A0 − −0 − − ⇔
−∞ 2 2 2 2
∫ ∞ ∫ ∞ √ ∫ ∞ ∫ ∞
−x2 2 −x2 3 −x2 2 −x2 2
3A0 = e x dx− e x dx ⇔ 3A0 = e x dx = 2 e x dx |{z}
=
−∞ −∞ 2 −∞ 0
| {z } x2 =t
=0(impară)
∫ ∞ ∫ ∞ √ √
−t 1 −t 1 3 1 1 π π
=2 e t √ dt = e t 2 dt = Γ( ) = Γ( ) = ⇒ A0 =
0 2 t 0 2 2 2 2 6
∫ ∞ √ √
−x2 ( 2 3) ( 3 )( 3)
• e x − dx = A1 0 − 0+ ⇔
−∞ ∫ ∞ 2 ∫ ∞ 2 2
√ √
3 −x2 2 3 −x2 2 π
− 2 A1 = 2 e x dx − 2 e dx = − π ⇒ A1 = 3
0 −∞
| {z
√
} | {z } √
π = π
=
2
∫ ∞ √ √ √ √
−x2 ( 2
3 ) )( 3 ( 3 3)
• e x + x dx = A2 −0 + ⇔
−∞ 2 2 2 2
∫ ∞ ∫ ∞ √ √ √
−x2 2 −x2 3 π π
3A2 = e x dx + e x dx ⇔ 3A2 = ⇒ A2 =
−∞ −∞ 2 2 6
| {z }
=0(impară)

∫ ∞ √ √ √ √ √
−x 2 π 3 2 π π 3
e f (x) dx = f (− )+ f (0) + f (− )
−∞ 6 2 3 6 2

2. Determinaţi coeficienţii a, b, c, d astfel ı̂ncât formula de cuadratură

∫ 1
f (x) dx = af (−1) + bf (1) + cf ′ (−1) + df ′ (1) + R(f )
−1

să aibă gradul de exactitate 3.

4
 Rezolvare: Din faptul că formula are gradul de exactitate 3 deducem că R(e0 ) = R(e1 ) = R(e2 ) =
R(e3 ) = 0 şi obţinem sistemul

∫ 1
a+b = 1 dx = 2
−1

∫ 1
a ∗ (−1) + b ∗ 1 + c + d = x dx = 0
−1

∫ 1
2 2 2 2
a ∗ (−1) + b ∗ 1 + c ∗ 2 ∗ (−1) + d ∗ 2 ∗ 1 = x dx =
−1 3
∫ 1
3 3 2 2 3
a ∗ (−1) + b ∗ 1 + c ∗ 3 ∗ (−1) + d ∗ 3 ∗ 1 = x dx = 0
−1

adică 


a+b=2





−a + b + c + d = 0



a + b − 2c + 2d = 2


3


−a + b + 3c + 3d = 0

1 , d = − 1 şi formula de cuadratură

Obţinem a = b = 1, c = 3 3

∫ 1
1 ′ 1 ′
f (x) dx = f (−1) + f (1) + f (−1) − f (1) + R(f )
−1 3 3

3. Să se arate că şirurile de operatori de mai jos sunt şiruri de

aproximare

(a) (Mn )n∈N , Mn : C[0, 1] → C[0, 1] definiţi prin

∫ 1
∑
n tf (t)pn,k (t) dt
0
Mn (f )(x) = (n + 1)(n + 2) pn,k (x)
k+1
k=0

unde pn,k (t) sunt polinoamele fundamentale Bernstein

(b) (Kn )n∈N , Kn : C[0, 1] → C[0, 1] definiţi prin

∑
n ∫ k+1
n+1
Kn (f )(x) = (n + 1) pn,k (x) f (t) dt
k
k=0 n+1

(c) (Un )n∈N , Un : C[0, 1] → C[0, 1] definiţi prin

∑ n ∫ k+1
1 2 n+1
Un (f )(x) = Bn (f )(x) + (n + 1) pn,k (x) f (t) dt
3 3 k
k=0 n+1

Rezolvare: Vom aplica teorema Bohman-Popoviciu-Korovkin

5
(a)

∫ 1
∑
n t(αf + βg)(t)pn,k (t) dt
Mn (αf + βg)(x) = (n + 1)(n + 2) pn,k (x) 0 =
k=0
k+1

∫ 1 ∫ 1
∑
n ( tαf (t)pn,k (t) dt tβg(t)pn,k (t) dt )
0
= (n + 1)(n + 2) pn,k (x) + 0 =
k=0
k + 1 k+1

∫ 1 ∫ 1
∑
n (α tf (t)pn,k (t) dt β tg(t)pn,k (t) dt )
0 0
= (n + 1)(n + 2) pn,k (x) + =
k=0
k+1 k+1

∫ 1
∑
n tf (t)pn,k (t) dt
= α(n + 1)(n + 2) pn,k (x) 0 +
k=0
k+1

∫ 1
∑
n tg(t)pn,k (t) dt
+β(n + 1)(n + 2) pn,k (x) 0 =
k=0
k+1

= αMn (f )(x) + βMn (g)(x), ∀ f, g ∈ C[0, 1], α, β ∈ R, x ∈ [0, 1].

∫ 1
Fie f ∈ C[0, 1], f ≥ 0, i.e. f (x) ≥ 0, ∀x ∈ [0, 1]. Avem xf (x) ≥ 0, ∀x ∈ [0, 1] ⇒ tf (t) dt ≥
0
0. Ţinând cont de faptul că

k ( n−k
pn,k (x) = Cn x 1 − x) ≥ 0, ∀ x ∈ [0, 1]

deducem ∫ 1
∑
n tf (t)pn,k (t) dt
0
Mn (f )(x) = (n + 1)(n + 2) pn,k (x)
| {z } | {z } k+1
≥0 k=0
≥0 | {z }
≥0

În continuare vom calcula Mn (e0 ), Mn (e1 ), Mn (e2 ).

∫ 1
∑
n te0 (t)pn,k (t) dt
Mn (e0 )(x) = (n + 1)(n + 2) pn,k (x) 0 =
k=0
k+1

∫ 1
∑
n tpn,k (t) dt
= (n + 1)(n + 2) pn,k (x) 0 =
k=0
k+1

∫ 1
k k+1 n−k
∑
n Cn t (1 − t) dt
= (n + 1)(n + 2) pn,k (x) 0 =
k=0
k+1

n!
B(k + 2, n − k + 1)
∑
n
(n − k)!k!
= (n + 1)(n + 2) pn,k (x) =
k=0
k+1

∑
n
n! Γ(k + 2)Γ(n − k + 1)
= (n + 1)(n + 2) pn,k (x) =
k=0
(n − k)!(k + 1)! Γ(n + 3)

∑
n
(n + 2)! (k + 1)!(n − k)! ∑
n
= pn,k (x) = pn,k (x) =
k=0
(n − k)!(k + 1)! (n + 2)! k=0

∑
n
k k n−k n
= Cn x (1 − x) = (x + 1 − x) = 1 = e0 (x)
k=0

6
 ∫ 1
∑
n te1 (t)pn,k (t) dt
Mn (e1 )(x) = (n + 1)(n + 2) pn,k (x) 0 =
k=0
k+1

∫ 1
2
∑
n t pn,k (t) dt
= (n + 1)(n + 2) pn,k (x) 0 =
k=0
k+1

∫ 1
k k+2 n−k
∑
n Cn t (1 − t) dt
= (n + 1)(n + 2) pn,k (x) 0 =
k=0
k+1

n!
B(k + 3, n − k + 1)
∑
n
(n − k)!k!
= (n + 1)(n + 2) pn,k (x) =
k=0
k+1

∑
n
n! Γ(k + 3)Γ(n − k + 1)
= (n + 1)(n + 2) pn,k (x) =
k=0
(n − k)!(k + 1)! Γ(n + 4)

∑
n
(n + 2)! (k + 2)!(n − k)! ∑
n
k+2
= pn,k (x) = pn,k (x) =
k=0
(n − k)!(k + 1)! (n + 3)! k=0
n+3

1 ∑
n
n ( ∑
n
k 2 ∑
n )
= pn,k (x)(k + 2) = pn,k (x) + pn,k (x) =
n + 3 k=0 n+3 k=0
n n k=0

n 2 n 2
= (Bn e1 )(x) + (Bn e0 )(x) = ·x+ ·1
n+3 n+3 n+3 n+3

7
 ∫ 1
∑
n te2 (t)pn,k (t) dt
Mn (e2 )(x) = (n + 1)(n + 2) pn,k (x) 0 =
k=0
k+1

∫ 1
3
∑
n t pn,k (t) dt
= (n + 1)(n + 2) pn,k (x) 0 =
k=0
k+1

∫ 1
k k+3 n−k
∑
n Cn t (1 − t) dt
= (n + 1)(n + 2) pn,k (x) 0 =
k=0
k+1

n!
B(k + 4, n − k + 1)
∑
n
(n − k)!k!
= (n + 1)(n + 2) pn,k (x) =
k=0
k+1

∑
n
n! Γ(k + 4)Γ(n − k + 1)
= (n + 1)(n + 2) pn,k (x) =
k=0
(n − k)!(k + 1)! Γ(n + 5)

∑
n
(n + 2)! (k + 3)!(n − k)! ∑
n
(k + 3)(k + 4)
= pn,k (x) = pn,k (x) =
k=0
(n − k)!(k + 1)! (n + 4)! k=0
(n + 3)(n + 4)

1 ∑
n
2 n2 ∑
n
k2
= pn,k (x)(k + 5k + 6) = pn,k (x) +
(n + 3)(n + 4) k=0 (n + 3)(n + 4) k=0 n2

5n ∑
n
k 6 ∑
n
+ pn,k (x) + pn,k (x) =
(n + 3)(n + 4) k=0 n (n + 3)(n + 4) k=0

n2 5n 6
= (Bn e2 )(x) + (Bn e1 )(x) + (Bn e0 )(x) =
(n + 3)(n + 4) (n + 3)(n + 4) (n + 3)(n + 4)

n2 ( x(1 − x) ) 5n 6
2
= x + + x+
(n + 3)(n + 4) n (n + 3)(n + 4) (n + 3)(n + 4)

Obţinem

Mn (e0 ) = e0

( 3 2 )
Mn (e1 ) = e1 + − e1 + e0
n+3 n+3

( 8n + 12 6n 6 )
Mn (e2 ) = e2 + − e2 + e1 + e0
(n + 3)(n + 4) (n + 3)(n + 4) (n + 3)(n + 4)

(b)

∑
n ∫ k+1
n+1
Kn (αf + βg)(x) = (n + 1) pn,k (x) (αf + βg)(t) dt =
k
k=0 n+1

∑
n ( ∫ k+1 ∫ k+1 )
n+1 n+1
= (n + 1) pn,k (x) α f (t) dt + β g(t) dt =
k k
k=0 n+1 n+1

∑
n ∫ k+1 ∑
n ∫ k+1
n+1 n+1
= α(n + 1) pn,k (x) f (t) dt + β(n + 1) pn,k (x) g(t) dt =
k k
k=0 n+1 k=0 n+1

= α(Kn f )(x) + β(Kn g)(x)

Fie f ∈ C[0, 1], f ≥ 0, i.e. f (x) ≥ 0, ∀x ∈ [0, 1]. Avem

∑
n ∫ k+1
n+1
Kn (f )(x) = (n + 1) pn,k (x) f (t) dt ≥ 0
k=0
| {z } k
n+1
≥0 | {z }
≥0

8
 În continuare vom calcula Kn (e0 ), Kn (e1 ), Kn (e2 ).

∑
n ∫ k+1 ∑
n ∫ k+1 ∑
n  k+1
n+1 n+1 
Kn (e0 )(x) = (n + 1) pn,k (x) e0 (t) dt = (n + 1) pn,k (x) 1 dt = (n + 1) pn,k (x) · t n+1
k
=
k k
k=0 n+1 k=0 n+1 k=0 n+1

∑
n
1 ∑
n
= (n + 1) pn,k (x) = pn,k (x) = (Bn e0 )(x) = e0 (x) = 1
k=0
n+1 k=0

∫ k+1 ∫ k+1
t2  n+1
∑
n ∑
n ∑
n k+1
n+1 n+1
Kn (e1 )(x) = (n + 1) pn,k (x) e1 (t) dt = (n + 1) pn,k (x) t dt = (n + 1) pn,k (x) ·  k =
k k 2 n+1
k=0 n+1 k=0 n+1 k=0

∑
n
1 ( (k + 1)2 k 2 ) n+1 ∑
n
2k + 1 n ∑
n
k
= (n + 1) pn,k (x) − = pn,k (x) = pn,k (x) +
k=0
2 (n + 1)2 (n + 1)2 2 k=0
(n + 1)2 n + 1 k=0 n

1 ∑
n
n 1 n 1
+ pn,k (x) = (Bn e1 )(x) + (Bn e0 )(x) = x+
2(n + 1) k=0 n+1 2(n + 1) n+1 2(n + 1)

∫ k+1 ∫ k+1
t3  n+1
∑
n ∑
n ∑
n k+1
n+1 n+1 2
Kn (e2 )(x) = (n + 1) pn,k (x) e2 (t) dt = (n + 1) pn,k (x) t dt = (n + 1) pn,k (x) ·  k =
k k 3 n+1
k=0 n+1 k=0 n+1 k=0

∑
n
1 ( (k + 1)3 k3 ) n+1 ∑
n
3k2 + 2k + 1
= (n + 1) pn,k (x) − = pn,k (x) =
k=0
3 (n + 1)3 (n + 1)3 3 k=0
(n + 1)3

1 ∑
n
2 n2 ∑
n
k2 n ∑
n
k
= pn,k (x)(3k + 2k + 1) = pn,k (x) + pn,k (x) +
3(n + 1)2 k=0 (n + 1)2 k=0 n2 (n + 1)2 k=0 n

1 ∑
n
n2 n 1
+ pn,k (x) = Bn (e2 )(x) + Bn (e1 )(x) + Bn (e0 )(x) =
3(n + 1)2 k=0
(n + 1)2 (n + 1)2 3(n + 1)2

n2 ( x(1 − x) ) n 1
2
= x + + x+
(n + 1)2 n (n + 1)2 3(n + 1)2

(c) Observăm că pentru orice f ∈ C[0, 1] şi x ∈ [0, 1] avem

1 2
Un (f )(x) = Bn (f )(x) + Kn (f )(x)
3 3

Din liniaritatea şi pozitivitatea lui Bn şi Kn deducem că Un este un operator liniar şi pozitiv.
În continuare vom calcula Un (e0 ), Un (e1 ), Un (e2 ).

1 2 1 2
Un (e0 ) = Bn (e0 ) + Kn (e0 ) = e0 + e0 = e0
3 3 3 3

1 2 1 2( n 1 )
Un (e1 ) = Bn (e1 ) + Kn (e1 ) = Bn (e1 ) + Bn (e1 ) + Bn (e0 ) =
3 3 3 3 n+1 2(n + 1)

3n + 1 1 3n + 1 1
= Bn (e1 ) + Bn (e0 ) = e1 + e0
3(n + 1) 3(n + 1) 3(n + 1) 3(n + 1)

1 2 1 2( n2 n 1 )
Un (e2 ) = Bn (e2 ) + Kn (e2 ) = Bn (e2 ) + Bn (e2 ) + Bn (e1 ) + B(e0 ) =
3 3 3 3 (n + 1)2 (n + 1)2 3(n + 1)2

3n2 + 2n + 1 2n 2 3n2 + 2n + 1 (n − 1)e2 + e1

= Bn (e2 ) + Bn (e1 ) + Bn (e0 ) = +
3(n + 1)2 3(n + 1)2 9(n + 1)2 3(n + 1)2 n

2n 2 3n3 − n2 − n − 1 5n2 + 2n + 1 2
+ e1 + e0 = e2 + e1 + e0
3(n + 1)2 9(n + 1)2 3n(n + 1) 3n(n + 1)2 9(n + 1)2

9
4. Fie pn,k (x) polinoamele fundamentale Bernstein. Să se demon-
streze următoarea relaţie de recurenţă

pn,k (x) = (1 − x)pn−1,k (x) + xpn−1,k−1 (x)

k k
Rezolvare: Ştim că pn,k (x) = Cn x (1 − x)n−k . Avem

(1 − x)pn−1,k (x) + xpn−1,k−1 (x) =

k k n−1−k k−1 k−1 n−k

= (1 − x)Cn−1 x (1 − x) + xCn−1 x (1 − x) =

k k n−k k−1 k n−k k n−k k k−1

= Cn−1 x (1 − x) + Cn−1 x (1 − x) = x (1 − x) (Cn−1 + Cn−1 ) =

k k n−k
= Cn x (1 − x) = pn,k (x)

5. Să se calculeze Bn (e3 )(x), unde Bn : C[0, 1] → C[0, 1] sunt oper-

atorii Bernstein, iar ek (x) = xk
Rezolvare:

∑
n
k k n−k (k)
Bn (f )(x) = Cn x (1 − x) f
k=0
n

Pentru e0 (x) = 1 avem

∑
n
k k n−k n
Bn (e0 )(x) = Cn x (1 − x) = (x + (1 − x)) =1
k=0

Cosiderăm identitatea
n
∑
n
k k n−k
(p + q) = Cn p q
k=0

şi derivând ı̂n funcţie de p obţinem

d n n−1
∑
n
k k−1 n−k
((p + q) ) = n(p + q) = Cn kp q .
dp k=0

p
Pasul următor constă ı̂n a ı̂nmulţi cu n şi deducem că

∑
n
k k n−k ( k ) n−1
Cn p q = p(p + q) .
k=0
n

Înlocuind p = x şi q = 1 − x ajungem la

∑
n
k k n−k ( k ) n−1
Bn (e1 )(x) = Cn x (1 − x) = x(x + 1 − x) =x
k=0
n

p
Derivând expresia de mai sus de două ori ı̂n raport cu p şi ı̂nmulţind de fiecare dată cu n obţinem

∑
n
k k n−k ( k )2 (n − 1)(p + q)n−2 2 (p + q)n−1
Cn p q = p + p
k=0
n n n

10
 şi

∑
n
k k n−k ( k )3 (n − 1)(n − 2)(p + q)n−3 3 3(n − 1)(p + q)n−2 2 (p + q)n−1
Cn p q = p + p + p
k=0
n n2 n2 n2

Luând p = x şi q = 1 − x deducem că

(n − 1)x2 x
Bn (e2 )(x) = +
n n
şi
(n − 1)(n − 2)x3 3(n − 1)x2 x
Bn (e3 )(x) = + +
n2 n2 n2

6. Să se calculeze Bn (f )(x) unde f (x) = cos(x)

Rezolvare: Avem

∑
n
k ∑
n
k n−k k
Bn (cos)(x) = pn,k (x) cos( )= x (1 − x) cos( )
k=0
n k=0
n

Considerăm sumele

∑
n
k n−k k
S1 = x (1 − x) cos
k=0
n

∑
n
k n−k k
S2 = x (1 − x) sin
k=0
n

Deducem că Bn (cos)(x) va fi partea reală a sumei S1 + iS2

∑
n
k k n−k ( k k)
S1 + iS2 = Cn x (1 − x) cos + i sin =
k=0
n n

∑
n
k k n−k ( 1 1 )k
= Cn x (1 − x) cos + i sin =
k=0
n n

∑
n ( ( 1 1 ))k
k n−k
= Cn x cos + i sin (1 − x) =
k=0
n n

( ( 1 1) )n ( 1 1 )n
= x cos + i sin +1−x = x cos + 1 − x + ix sin
n n n n
adică

0 1 n 2 1 n−2 1 2
Bn (cos)(x) = Cn (x cos + 1 − x) + (−1)Cn (x cos + 1 − x) (x sin )
n n n

2 4 1 n−4 1 4
+ (−1) Cn (x cos + 1 − x) (x sin ) + ... =
n n

∑
n
k 2k 1 n−2k 1 2k
= (−1) Cn (x cos + 1 − x) (x sin )
k=0
n n

ix −ix
Rezolvare II: Folosim formula cos x = e +e2
şi liniaritatea operatorului Bernstein Bn şi obţinem

1 ix 1 −ix 1 ∑
n
k k k
n−k i n
Bn (cos x)(x) = Bn (e )(x) + Bn (e )(x) = Cn x (1 − x) e +
2 2 2 k=0

1 ∑
n
k k k
n−k −i n 1 ∑
n
k i k n−k 1 ∑
n
k k
−i
n−k
+ Cn x (1 − x) e = Cn (xe n ) (1 − x) + Cn (xe n ) (1 − x) =
2 k=0 2 k=0 2 k=0

1 i 1 −i i
n n n
= (xe n + 1 − x) + (xe n + 1 − x) = Re(xe n + 1 − x)
2 2

11