PRELUCRAREA SIRURILOR DE

DATE EXPERIMENTALE

Conducator stiintific:
Ing.CIOBANU VALERIA - GABRIELA
Prof.dr.ing.CASANDROIU TUDOR

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR
BIOTEHNICE
-2012-
 REPREZENTAREA DATELOR EXPERIMENTALE

CUPRINS

1. Introducere
2. Prelucrarea sirurilor de date in functie de o variabila independenta
2.1. Reprezentarea datelor experimentale
2.2. Evaluarea constantelor arbitrare
3. Reprezentarea prin ecuatii a functiilor de mai multe variabile
3.1. Programul de incercari experimentale
3.2. Functia politropica
3.3. Functia polinom
3.4. Optimizarea functiilor de mai multe variabile
4. Dependenta stochastica
4.1. Corelatia liniara intre doua variabile
4.2. Corelatia liniara multipla
4.3. Corelatia neliniara
4.4. Curbe de regresie

Bibliografie
 REPREZENTAREA DATELOR EXPERIMENTALE

INTRODUCERE

Rezultatele cercetarilor experimentale se concretizează:

• sub forma de tabele;
• sub forma grafica;
• sub forma matematica (de functie).

Fiecare din aceste modalitati de prezentare poate fi utilizata în diferite

stadii ale cercetarii, dupa cum urmeaza:
• pentru prelucrare primara prin folosirea tabelelor;
• pentru prelucrarea rezultatele obtinute in urma masuratorilor se pot trasa grafice
de dependenta ale marimilor studiate;
• pentru stabilirea functiilor de dependenta intre aceste marimi.

Reprezentarea grafica permite depistarea cu usurinta a maximelor si

minimelor, a punctelor de inflexiune, a caracteristicilor de periodicitate, etc. Tot cu
ajutorul graficelor se pot intui, pe baza experientei matematice a fiecarui
cercetator, forma functiei ce leaga variabilele considerate.
 REPREZENTAREA DATELOR EXPERIMENTALE

REPREZENTAREA PRIN ECUATII A SIRURILOR DE DATE FUNCTIE

DE O VARIABILA

Daca pe baza dependentei y  f  x  se gaseste o formula analitica, atunci folosirea

datelor experimentale este mult mai simpla.
Ecuatiile obtinute pe baza datelor experimentale se numesc si ecuatii empirice.
Gasirea acestor ecuatii care sa reprezinte un sir de date experimentale se reduce
la:
•Gasirea unei forme adecvate de ecuatie
•Calcularea valorilor constantelor arbitrare

Criteriul grafic de concordanta

Criteriul grafic de concordanta se aplica formelor de ecuatii care se pot liniariza si
care contin maximum doua constante arbitrare.
Etapele parcurse in urma aplicarii acestui criteriu:
•ecuatia propusa y=f(x, y, a, b,)=0 se scrie intr-o forma liniara explicita:
Y=A+BX unde: Y  f1  y  , X  f 2  x  , A  f 3  a, b  , B  f 4  a, b 
•se calculeaza X si Y din tabelul cu rezultate experimentale
•se reprezinta graficul Y  f  X 
 REPREZENTAREA DATELOR EXPERIMENTALE

Criteriul tabelar de concordanta

Aplicarea criteriului are un domeniu larg de utilizare, insa prezinta dificultati la
gasirea criteriului de verificare.
Se recomanda formelor de ecuatii care contin mai mult de doua constante arbitrare.
Consta in intocmirea unei tabele corecte cu datele experimentale si calcularea
anumitor diferente tabelare succesive si verificarea constantei sirului final de
diferente tabelare.
Criteriile de concordanta tabelara pentru citeva tipuri de ecuatii
Forma de ecuatie Se trasea-za Se calculeaza Criteriul de
propusa grafi-cul si se diferentele concordanta
intocmes-te o succesive:
tabe-la cu:
1 y=a0+a1x+a2x2+ …. y= f(x) y, 2y,.. ny ny = ct
+anxn
2 y=a0+a1/x+a2/x2+… y= f(1/x) y, 2y,.. ny ny = ct
+an/xn
3 y2=a0+a1x+a2x2+… y2=f(x) y2, 2y2,.. ny2 ny2 = ct
+anxn
4 lgy=a0+a1x+a2x2+ y = f(x) (lgy), 2(lgy),.. n(lgy) n(lg y) = ct
…+anxn
5 y=a0+a1(lgx) y=f(lgx) y, 2y ny = ct
+a2(lgx)2
6 y=a0+a1 a2x y=f(x) y, lgy, (lgy) (lgy) = ct

7 y=a0+a1x+a2 a3x y=f(x) y, 2y, lgny, (lg2y) (lgny) = ct

8 lgy=f(x) lgy, lgx lgy- lgx=ct

y  a 0 xe a1 x
REPREZENTAREA DATELOR EXPERIMENTALE

Evaluarea constantelor arbitrare

xi , yi

n
S    yi  f ( xi , a0 , a1 , a3 ......., an )  min
2

i 1
 REPREZENTAREA DATELOR EXPERIMENTALE

in care x  xi
Suma S va fi minima daca sunt indeplinite conditiile:
S S S S
0 0  0......... 0
a o a1 a2 a n

Se obtine astfel un sistem de ecuatii care rezolvat, duce la aflarea constantelor

arbitrare ao , a1 , a2 , . . . . . , an si deci la determinarea ecuatiei cautate.

APLICAREA METODEI PENTRU CATEVA FUNCTII UZUALE

Functia liniara
a.Dreapta ce trece prin origine : y = a x y  b  e ax
b.Dreapta de forma:
n
Prin logaritmare se obtine o functie liniara a carei ecuatie
S   ( y i  ax i ) 2  min
este :
i 1
y 1  a  x  b1
n n n n
S   ( y i2  a 2 x i2  2ax i y i ) n x i ln y i   x i  ln y i
i 1 i 1 i 1 i 1
a 2
n
  n
S n x i2    x i 
n n
 2a  x i2  2 x i y i  0
a i 1 i 1
i 1  i 1 
n n n n n

Rezulta:  xi y i  x  ln y   x  x
i 1
2
i
i 1
i
i 1
i
i 1
i ln y i
a i 1 ln b  2
n n
 n 
n x    x i 
x 2 2
i
i 1
i
i 1  i 1 
 REPREZENTAREA DATELOR EXPERIMENTALE

REPREZENTAREA PRIN ECUATII A FUNCTIILOR DE MAI

MULTE VARIABILE

In cercetarea experimentala exista de multe ori situatii in care variabila

dependenta y este functie de mai multe variabile independente.
Expresia analitica care exprima dependenta functiei y fata de variabilele
independente xi si de constantele a0 , ai , aii , aij este:

y  f  xi , a0 , ai , aii , aij 
Structura programului de cercetari experimentale
Programul statistic de organizare a experientelor contine urmatoarele etape:
•formularea clara a problemei si stabilirea obiectivelor programului
experimental
•alegerea variabilelor independente
•stabilirea intervalului de variatie pentru fiecare variabila independenta
•alegerea unor valori importante in anumite intervale pentru evaluarea
variabilelor
• determinarea marimii erorii experimentale si masurarea variabilei dependente
la fiecare experienta
 REPREZENTAREA DATELOR EXPERIMENTALE

•analiza statistica a datelor si obtinerea unor relatii functionale intre variabilele

independente si cele dependente
•interpretarea rezultatelor analizei statistice.

Caracteristicile principale ale programului experimental sunt:

•compatibilitatea definita in raport cu realizarea unei solutii unice a coeficientilor

•ortogonalitatea definita in raport cu realizarea unor estimatii ale coeficientilor
necorelate
•verosimilitatea definita in raport cu realizarea unor valori concludente ale
indicatorilor de testare a semnificatiei coeficientilor si adecvantei formei functiei

Functia politropica-calculul coeficientilor

Functia politropica cu trei variabile independente de forma:
y  a0  x1a1  x a22 x3a3

Prin logaritmare se obtine functia polinom:

Q  b0  a1 X 1  a2 X 2a3 X 3

Cu metoda celor mai mici patrare se determina coeficientii.

 REPREZENTAREA DATELOR EXPERIMENTALE

Testarea semnificatiei variabilelor si adecvanta formei functiei se studiaza cu testul

Fisher.

Functia polinom-calculul coeficientilor

Functia polinom cu trei variabile independente de forma:

3 3
y  a0   ai  xi   aii  xi2  a12  x1  x2  a13 x1  x3  a23  x2  x3
i 1 i 1

Testarea semnificatiei variabilelor si adecvanta formei functiei se studiaza cu testul

Fisher.
Optimizarea functiei polinom

Pentru optimizarea functiei polinom se foloseste metoda BEALE, care are la baza
extinderea metodei simplex utilizata in rezolvarea problemelor de programare
liniara.
y  a0  a1 x1  a2 x2  a 3 x3  a11 x12  a22 x22  a33 x33  a12 x1 x2  a13 x1 x3  a23 x2 x3
 PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE

Dependenta stochastica
Expresia ecuatiei y = f(x) admite ca fiecarei valori a lui x ii corespunde o
singura valoare pentru y.
In tehnica exista foarte multe cazuri in care variabila y este, in plus, o functie si
de alte variabile, care pot sa nu fie cunoscute, ceea ce face ca unei valori date a lui
x sa corespunda mai multe valori pentru y, precum si ca o valoare a lui y sa apara
pentru mai multe valori ale lui x.
Reprezentind grafic valorile variabilelor se constata ca punctele obtinute au o
imprastiere foarte mare, ea neputind fi atribuita erorilor aleatoare.
In acest caz se spune ca variabilele sunt legate STOCHASTIC sau sunt
corelate.
Relatiile stochastice pot fi liniare sau neliniare.
Expresia analitica ce descrie legatura dintre doua variabile corelate se numeste
functie de regresie.
Expresia y = f(x) este functia de regresie a lui y asupra lui x iar expresia x= f(y)
functia de regresie a lui x asupra lui y.
Expresia grafica a functiei de regresie se numeste curba de regresie.
 PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE

Corelatia liniara intre doua variabile

Corelatia intre doua variabile x si y este liniara daca ambele functii de regresie sunt
liniare.
Se efectueaza un numar n de experiente independente pentru studiul corelatiei
intre doua variabile x si y.
Fie xi, yi rezultatele masurarilor, valori care permit calcularea estimatiile punctuale
ale valorilor medii:
1 n 1 n
x   xi y   yi
n i 1 n i 1

Coeficientul empiric de corelatie este dat de relatia:

1 1 n
rx , y  
s x s y n  1 i 1
( x i  x)( y i  y )

Coeficientul empiric de corelatie este o marime adimensionala a carei valoare nu

depaseste unitatea:
 r  1
 PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE

Drepte de regresie

Dreapta de regresie empirica a lui y asupra lui x are ecuatia:

sy
y  y  r ( x  x)
sx
Coeficientul unghiular al dreptei de regresie se numeste coeficient de regresie
empiric si are expresia: n

sy 
xi  y i  n  x  y
by / x  r  i 1 n
. sx
i 1
 xi2  n  ( x) 2
Principiul celor mai mici patrate este satisfacut de parametrii ambelor
drepte de regresie:
•pentru variabila y - suma patratelor abaterilor valorilor masurate yi de la cele
calculate cu ajutorul ecuatiei dreptei de regresie y = f(x) este mai mica decit suma
patratelor abaterilor acestor valori de la orice alta dreapta.

( x, y )
Ambele drepte de regresie trec prin centrul empiric al repartitiei – punctul
 PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE

Eliminarea datelor afectate de erori grosolane

Daca printre datele experimentale se descopera una “suspecta” ce difera mult de
celelalte se pune problema daca aceasta valoare trebuie sau nu eliminata. Pentru
eliminarea acestei date, ce difera mult de celelalte, se calculeaza dispersiile
s x2 , s y2
empirice si coeficientul de corelatie corespunzatoare tuturor valorilor ,r si
aceeasi parametri pentru toate valorile cu exceptia celei suspecte
2 2
s x s y r
2 2 2
(n  1)  s  s  (1  r ) se compara cu valoarea critica admisibila R (P, n)
2
x y
R functie de nivel de incredere P si un numar de
n  s x  s y  (1  r
2 2 2 2)
date n.

Daca valoarea R calculata este mai mica decit valoarea critica admisibila R(P,n)
atunci valoarea “suspecta” se considera a fi afectata de erori grosolane si se
elimina. In caz contrar se pastreza pentru prelucrare.
 PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE

Corelatia liniara multipla

Corelatie liniara intre doua variabile poate fi extinsa la cazul unui numar de mai
multe variabile. In cele ce urmeaza se trateaza cazul a trei variabile x, y si z
facindu-se referinta numai la regresia empirica a variabilei z asupra variabilelor x si
y.
Planul de regresie

Planul de regresie a lui z asupra variabilelor (x, y) are ecuatia :

z  z  b z / x ( x  x)  b z / y ( y  y )
Corelatia neliniara
In cazul corelatiei neliniare, drept masura a dependentei, adica
drept masura a concentrarii punctelor experimentale in jurul curbelor de
regresie se ia raportul de corelatie y/x pentru dependenta lui y in functie
de x sau x/y pentru dependenta lui x in functie de y.

Curbe de regresie

Construirea curbelor de regresie se face prin metoda celor mai mici patrate.
 PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE

Bibliografie

1.Ladislau David, Ioan Paunescu, Bazele cercetarii experimentale a sistemelor

Biotehnice,Bucuresti, 1999
2.Tiron M., Teoria erorilor de masurare si metoda celor mai mici patrate,
Bucuresti, 1972