UNITATEA DE INVATARE 2.

VARIABILE ALEATOARE DISCRETE

CUPRINS:

Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1

2.1. Definitia variabilei aleatoare discrete. Operatii. . . . . . 2

2.2. Test de autoevaluare 1 . . . . . . . . . . . . . 7

2.3. Media. Varianta. Covarianta. . . . . . . . . . . . 8

2.4. Test de autoevaluare 2 . . . . . . . . . . . . . 15

2.5. Raspunsuri la testele de autoevaluare . . . . . . . . 17

2.6. Lucrare de verificare . . . . . . . . . . . . . . 22

2.7. Rezumat . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

2.8. Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

OBIECTIVE. Prin parcurgerea Unitatii de nvatare 2 Variabile

aleatoare se urmareste:
- scrierea rapartitiei unei variabile aleatoare discrete;
- efectuarea operatiilor cu variabile aleatoare discrete;
- calculul mediei, variantei, deviatiei standard si covariantei.

1
 2.1. Definitia variabilei aleatoare discrete. Operatii cu vari-
abile aleatoare discrete.

In activitatea economica se ntalnesc marimi numerice care variaza

aleator.
O marime care n urma unei experiente poate lua o valoare dintr-o
multime discreta se numeste variabila aleatoare discreta.
Exemple. Numarul de piese vandute ntr-un magazin ntr-o zi, numarul
de rebuturi dintr-un lot de pise, temperatura maxima nregistrata n Timisoara
n fiecare zi dintr-o luna, numarul de credite bancare aprobate n agentia
unei banci ntr-o zi.
Repartitia sau distributia unei variabile aleatoare discrete este un tablou
cu doua linii: pe prima linie sunt valorile variabilei, iar probabilitatile cu
care aceste valori sunt luate se afla pe cea de-a doua linie. Vom scrie:
( )
x1 x2 ... xn ...
X:
p1 p2 ... pn ...
cu pi = P (X = xi ), i = 1, 2, ..., p1 + p2 + .. + pn + ... = 1 si (X = x1 ) (X =
x2 ) ... (X = xn ) ... = S.
Exemplu. Consideram experienta aruncarii zarului. Distributia numarului
de puncte care apar este:
)
(
1 1 2 ... 1 6 .
X: 1 ...
6 6 6

Exemplu. O urna contine 8 bile albe si 5 bile rosii. Consideram

experienta selectarii a trei bile cu revenire (bila extrasa se returneaza n
urna). Distributia numarului bilelor albe extrase este:

( )
0 1 2 3
X: 1 3 3 1 .
8 8 8 8

In cele ce urmeaza consideram doua variabile aleatoare date de:

( )
x1 x2 ... xn
X:
p1 p2 ... pn
cu pi = P (X = xi ), i = 1, 2, ...n, p1 + p2 + .. + pn = 1 si (X = x1 ) (X =
x2 ) ... (X = xn ) = S

2
 si
( )
y1 y2 ... yn
Y :
q1 q2 ... qn
cu qi = P (Y = yj ), j = 1, 2, ...n, q1 + q2 + .. + qn = 1 si (Y = y1 ) (Y =
y2 ) ... (Y = yn ) = S.
Au loc urmatoarele operatii cu variabile aleatoare discrete:
1. nmultirea unui numar real cu o variabila aleatoare discreta:
( )
ax1 ax2 ... axn
aX :
p1 p2 ... pn
cu a IR.
2. suma unui numar real cu o variabila discreta:
( )
a + x1 a + x2 ... a + xn
a+X :
p1 p2 ... pn
cu a IR.
3. suma a doua variabile discrete:
( )
x i + yj
X +Y :
pij i=1,n,j=1,m

cu pij = P (X = xi Y = yj ), i = 1, n, j = 1, m.
4. nmultirea a doua variabile aleatoare discrete:
( )
x i yj
X Y :
pij i=1,n,j=1,m

cu pij = P (X = xi Y = yj ), i = 1, n, j = 1, m.
5. mpartirea a doua variabile aleatoare discrete:
( )
xi /yj
X/Y :
pij i=1,n,j=1,m

cu pij = P (X = xi Y = yj ), i = 1, n, j = 1, m.
6. ridicarea la o putere naturala a unei variabile aleatoare discrete:
( )
k (x1 )k (x2 )k ... (xn )k
X :
p1 p2 ... pn

3
cu k IN .
Observatie. Daca evenimentele X = xi si Y = yj sunt independente
atunci variabilele aleatoare X si Y se numesc independente. In acest caz
avem:

pij = P (X = xi Y = yj ) = P (X = xi )P (Y = yj ) = pi qj ,
pentru orice i = 1, n, j = 1, m.
Probabilitatile
pij satisfac urmatoarele conditii:
1. ni=1 pij = qj , j = 1, m;
m
2. j=1 pij = pi , i = 1, n.

X Y y1 y2 ... ym P (X = xi )
x1 p11 p12 ... p1m p1
x2 p21 p22 ... p2m p2
...
...
...
xn pn1 pn2 ... pnm pn
P (Y = yj ) q1 q2 ... qm
Exemplu. Calculati 2 X, 2 X, X 2 , X + Y , X Y , unde:
( )
1 0 1
X:
0.2 0.3 0.5
si ( )
0 2
Y :
0.5 0.5
sunt independente.
Avem: ( )
2 0 2
2X :
0.2 0.3 0.5
( ) ( )
3 2 1 1 2 3
2X : =
0.2 0.3 0.5 0.5 0.3 0.2
( ) ( )
1 0 1 0 1
X2 : =
0.2 0.3 0.5 0.3 0.7
deoarece P (X 2 = 1) = P (X = 1 X = 1) = P (X = 1) + P (X = 1) =
0.5 + 0.2 = 0.7.

4
 ( )
1 + 0 1 + 2 0+0 0+2 1+0 1+2
X +Y : =
0.2 0.5 0.2 0.5 0.3 0.5 0.3 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5
( )
1 0 1 2 3
= .
0.1 0.15 0.35 0.15 0.25
( )
1 0 1 2 00 02 10 12
X Y : =
0.2 0.5 0.2 0.5 0.3 0.5 0.3 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5
( )
2 0 2
= .
0.1 0.65 0.25

Exemplu. Fie
( )
1 1
X: 1 1
2 2
si
( )
1 2
Y : 2 1
3 3
doua variabile aleatoare discrete. Calculati X + Y si X Y , unde:
1. X si Y sunt independente;
1
2. P (X = 1 Y = 1) = .
6
1. ( )
2 1 0 3
X +Y : 2 1 2 1
6 6 6 6
si
( )
2 1 1 2
X Y : 1 2 2 1 .
6 6 6 6
2. Mai ntai calculam probabilitatile pij , i = 1, 2 si j = 1, 2. Atunci,
avem:
1
p11 = P (X = 1 Y = 1) = ,
6
p12 = P (X = 1 Y = 2) = P (X = 1) P (X = 1 Y = 1) =
1 1 2
= ,
2 6 6

5
 p21 = P (X = 1 Y = 1) = P (Y = 1) P (X = 1 Y = 1) =
2 1 3
= ,
3 6 6
1 2
p22 = P (X = 1 Y = 2) = P (Y = 2) P (X = 1 Y = 2) = = 0.
3 6
Acum, putem calcula X + Y si X Y :
( )
2 1 0
X +Y : 1 2 3
6 6 6
si
( )
2 1 1
X Y : 2 3 1 .
6 6 6

6
2.2. Test de autoevaluare 1

1. Tabelul urmator contine nivelul de multumire (1=total nemultumit,

5=foarte multumit) pentru directori organizatie si sefi de proiect:
Nivel Directori Sefi
organizatie (%) Proiect (%)
1 5 4
2 9 10
3 3 12
4 42 46
5 41 28
1. Scrieti distributia gradului de multumire pentru un director.
2. Scrieti distributia gradului de multumire pentru un sef de proiect.
3. Cu ce probabilitate un director va raporta nivelul 4 sau 5?
4. Cu ce probabilitate un sef de proiect este foarte multumit?

2. Fie
( )
0 1
X:
0.4 p
si ( )
2 0 2
Y : 1 1
q2 q
2 2
doua variabile aleatoare discrete.
1. Determinati valorile parametrilor p si q.
2. Calculati 3X, 3+X, Y 2 , X+Y , XY , daca X si Y sunt independente.
3. Calculati P (X + Y < 0), P (XY > 1).

7
2.3. Valoarea medie. Varianta. Covarianta.

Fie variabila aleatoare discreta

( )
x1 x2 ... xn
X:
p1 p2 ... pn
cu pi = P (X = xi ), i = 1, 2, ...n, p1 + p2 + .. + pn = 1 si (X = x1 ) (X =
x2 ) ... (X = xn ) = S
Valoarea medie este definita ca:

M (X) = x1 p1 + x2 p2 + ... + xn pn .

1
Observatie. 1. Daca p1 = p2 = .. = pn = , atunci:
n
x1 + x2 + ... + xn
M (X) = ,
n
media aritmetica a numerelor x1 , x2 , ..., xn .
m1 m2 mn
2. Daca p1 = , p2 = , ..., pn = , atunci media ponderata
n n n
este:

x1 m1 + x2 m2 + ... + xn mn
M (X) = .
n
Exemplu. Distributia numarului de credite imobiliare aprobate ntr-o
saptamana la agentia unei banci este data n tabelul urmator:
Credite imobiliare 0 1 2 3 4 5 6
aprobate ntr-o saptamana
Probabilitatea 0.1 0.1 0.2 0.3 0.15 0.1 0.05
Valoarea medie este:

M (X) = 00.1+10.1+20.2+30.3+40.15+50.1+60.05 = 2.8

si reprezinta numarului mediu de credite imobiliare aprobate ntr-o saptamana.

Au loc:
1. M (aX + b) = aM (X) + b, a, b IR,
2. M (X + Y ) = M (X) + M (Y ),
3. M (X Y ) = M (X) M (Y ), daca X si Y sunt independente.

Observatie. Avem:
1. M (b) = b;

8
 2. M (aX) = aM (X).
Exemplu. Consideram experienta selectarii unei piese dintr-un lot
de piese si A un eveniment asociat acesteia cu probabilitatea de aparitie
0.3. Repetam experienta de 10 ori si notam cu X numarul de aparitii al
evenimentului A. Care este numarul mediu de aparitii al evenimentului A?
Definim variabilele aleatoare
( )
0 1
Xi : , i = 1, 10,
0.7 0.3
unde Xi reprezinta numarul de aparitii al evenimentului A la a i-a repetare
a experimentului.
Atunci, variabila aleatoare:

X = X1 + X2 + ... + X10
este numarul de aparitii al lui A dupa ce experienta a fost repetata de 10
ori.
Calculam media variabilei X:

M (X) = M (X1 ) + M (X2 ) + ... + M (X10 ),

unde M (Xi ) = 0 0.7 + 1 0.3, pentru orice i = 1, 10.
In concluzie, M (X) = 3, adica numarul mediu de aparitii al lui A este
3.
Fie
( )
x1 x2 ... xn
X:
p1 p2 ... pn
cu pi = P (X = xi ), i = 1, 2, ...n, p1 + p2 + .. + pn = 1 si (X = x1 ) (X =
x2 ) ... (X = xn ) = S
o variabila aleatoare discreta.
Varianta sau dispersia unei variabile aleatoare discreta se noteaza X2

si este data prin:

n
2
X = [xi E(X)]2 P (X = xi ).
i=1

Deviatia standard a unei variabile aleatoare discrete este:

X = X 2 .

9
 Exemplu. Distributia numarului zilnic de accidente din trafic dintr-un
oras mic este dat de:
Nr de accidente 0 1 2 3 4 5
(X)
Probabilitatea 0.1 0.2 0.45 0.15 0.05 0.05
1. Calculati numarului mediu de accidente;
2. Calculati deviatia standard.
1. M (X) = 0 0.1 + 1 0.2 + 2 0.45 + 3 0.15 + 4 0.05 + 5 0.05 = 2,
adic ua numarul mediu de accindete este 2.
2. Varianta este:
2 = (0 2)2 0.1 + (1 2)2 0.2 + (2 2)2 0.45 + (3 2)2 0.15 +
(4 2)2 0.05 + (5 2)2 0.05 = 1.4
si = 1.57.
Urmatoarele proprietati au loc:
2 = M (X 2 ) M 2 (X);
1. X
2
2. aX+b = a2 X
2 ;
2
3. X+Y = X2 + 2 , daca X si Y sunt independente.
Y

Exemplu. Folosind nregistrarile din ultima luna n cadrul unei com-

panii, numarul masinilor vandute pe zi este:
Nr masini 0 1 2 3 4 5
vandute pe zi (X)
Nr zile 10 14 2 2 1 1

1. Scrieti distributia numarului de masini vandute pe zi.

2. Calculati numarul mediu de masini vandute pe zi.
3. Calculati deviatia standard.
Cu ce probabilitate ntr-o anumita zi:
a. se vand exact 4 masini?
b. se vand mai putin de 4 masini?
1. Distributia numarului de masini vandute pe zi este:
( )
0 1 2 3 4 5
X: 10 14 2 2 1 1
30 30 30 30 30 30
2. Media este:
10 14 2 2 1 1
M (X) = 0 +1 +2 +3 +4 +5 = 1.1.
30 30 30 30 30 30
3. Variatia este:

10
 X 2 = M (X 2 ) M 2 (X), unde

( )
0 1 4 9 16 25
X: 10 14 2 2 1 1
30 30 30 30 30 30
2
si M (X ) = 2.7.
Atunci X 2 = 2.7 1.12 = 1.49 si X = 1.22.
1
a. P (X = 4) = .
30
b. P (X < 4) = P (X = 0 X = 1 X = 2 X = 3) = P (X =
10 14 2 2
0) + P (X = 1) + P (X = 2) + P (X = 3) = + + + = 0.93
30 30 30 30
1 1
sau P (X < 4) = 1P (X 4) = 1P (X = 4X = 5) = 1 =
30 30
0.03.
Covarianta a doua variabile aleatoare discrete X si Y se noteaza cov(X, Y )
si este definta prin:

cov(X, Y ) = M ((X M (X))(Y M (Y ))).

Daca X si Y sunt doua variabile aleatoare discrete, atunci:

cov(X, Y ) = M (XY ) M (X)M (Y ).

Observatie. Daca X si Y sunt independente, atunci cov(X, Y ) = 0.

Reciproca nu este adevarata.
Exemplu. Consideram variabilele aleatoare discrete:
( )
0 1
X: 3 7
10 10
si ( )
0 1 2
Y : 1 1 1
3 2 6
1 1
cu P (X = 0 Y = 0) = si P (X = 0 Y = 1) = .
20 4
Atunci, avem:
Y 0 1 2
X
1 1
0 0
20 4
17 1 1
1
60 4 6

11
 7 5 1 1
si M (X) = , M (Y ) = and M (XY ) = 0 0 +01 +0
10 6 20 4
17 1 1 7
20+10 +11 +12 = .
60 4 6 12
In consecinta, cov(X, Y ) = M (XY ) M (X)M (Y ) = 0, dar X si Y nu
sunt independente.
Daca X si Y sunt doua variabile aleatoare discrete, atunci:
2 2
X+Y = X + Y2 + 2cov(X, Y ).

Exemplu. Trebuie luata o decizie cu privire la doua investitii pentru

urmatorul an. Estimarea privind profitul pentru fiecare investitie (pentru
1000 eur), n trei conditii economice, este data n tabelul urmator:
Probabilitatea Conditia economica Investitia 1 (X) Investitia 2 (Y)
0.2 Recesiune -100 eur +200 eur
0.5 Economie Stabila +100 eur +50 eur
0.3 Crestere economica +250 eur -100 eur
Calculati valoarea medie, deviatia standard si covarianta X, Y, precum
si pentru X+Y. Ce observati?
Distributiile variabilelor X si Y sunt:
( )
100 100 250
X:
0.2 0.5 0.3
si
( )
200 50 100
Y :
0.2 0.5 0.3
si P (X = 100 Y = 200) = 0.2, P (X = 100 Y = 50) = 0.5, P (X =
250 Y = 100) = 0.3.
Atunci M (X) = 105, M (Y ) = 35, X 2 = 14725,
X = 121.35eur,
Y = 11025, Y = 105eur si cov(X, Y ) = 12675.
2

X are o valoare medie mai mare decat Y, dar si o deviatie standard mai
mare. Adica profitul mediu estimat corespunzator investitiei 1 este mai
mare decat profitul mediu estimat corespunzator investitiei 2, dar si riscul
este mai mare (X = 121.35 > Y = 105).
Valoarea covariantei arata ca atunci cand profitul estimat corespunzator
investitiei 1 creste, profitul estimat corespunzator investitiei 2 descreste si
invers.
De asemenea, deducem ca M (X + Y ) = M (X) + M (Y ) = 140 eur si
2
X+Y = X2 + 2 + 2cov(X, Y ) = 400 si
Y X+Y = 20 eur.

12
 Atunci, profitul estimat al celor doua investitii este 140 eur cu o deviatie
standard de 20 eur. Observati ca deviatia standard a sumei este mai mica
decat deviatia standard a oricarei din cele doua variabile. Acest lucru se
datoreaza covariantei negative.
Consideram un portofoliu P format din doua investitii X si Y. Venitul
mediu al portofoliului, notat M (P ), este dat de:

M (P ) = pM (X) + (1 p)M (Y ),
unde p este proportia detinuta de X n portofoliu, M (X) este venitul mediu
al lui X, 1p este proportia lui Y n portofoliu, iar M (Y ) este venitul mediu
al lui Y.
Riscul portofoliului, notat cu P , este:

P = p2 X 2 + (1 p)2 2 + 2p(1 p)cov(X, Y ).
Y

Exemplu. In exemplul anterior vom presupune ca cele doua investitii

formeaza un portofoliu. In plus, se doreste o investire in mod egal n X si
Y. Calculati venitul mediu al portofoliului si riscul sau.
Avem: p = 0.5, 1 p = 0.5, M (X) = 105 eur, M (Y ) = 35 eur,
X2 = 14.725, 2 = 11.025 si cov(X, Y ) = 12.675.
Y
Atunci:
M (P ) = 0.5 105 + (1 0.5) 35 = 70 eur,
P = 0.52 14.725 + (1 0.5)2 11.025 + 2 0.5 (1 0.5) (12.675) =
10 eur.
Asadar, portofoliul are un venit mediu de 70 eur pentru fiecare 1000
eur investiti si un risc de 10 eur. Putem observa ca riscul portofoliului
este mic, deoarece covarianta dintre cele investitii este 12.675. Faptul ca
fiecare investitie este profitabila n diferite conditii economice, conduce la
riscul scazut al portofoliului.

13
2.4. Test autoevaluare 2

1. Se investeste o suma fixa de bani n 5 afaceri pe internet independente

unele de altele. Presupunem ca 70% din acest tip de afaceri au succes, iar
repartitia numarului de afaceri de succes, X, este:
k 0 1 2 3 4 5
P(X=k) 0.002 0.029 0.132 0.309 0.360 0.168
1. Calculati numarul mediu al afacerilor de succes.
2. Calculati X .
2. La controlul de calitate ntr-o fabrica de tricotaje se gasesc doua
tipuri de defecte. S-a constatat ca 3% din defecte se datoreaza primului
defect si 5% celui de-al doilea. Stiind ca productia corespunzatoare (fara
defecte) este 94%, calculati covarianta celor doua defecte.

14
 2.5. Raspunsuri la testele de autoevaluare

Raspunsuri la testul de autoevaluare 1

1. Consideram X si Y doua variabile aleatoare discrete, X nivelul de
multumire al unui director si Y cel al unui sef de proiect. Avem:
( )
1 2 3 4 5
X: 59 3 42 41
100 100 100 100 100
si
( )
1 2 3 4 5
Y : 4 10 12 46 28 .
100 100 100 100 100
Atunci:
14
3. P (X = 4 X = 5) = P (X = 4) + P (X = 5) = .
100
28
4. P (Y = 5) = .
100
2. 1. Conditiile pentru parametrii p si q sunt:

1 1 1
0.4 + p = 1, p (0, 1), q 2 + q + = 1, q 2 [0, 1), q [0, 1),
2 2 2
de unde p = 0.6 and q = 0.5.
2. Avem: ( )
0 3
3X :
0.4 0.6
( )
3 4
3+X :
0.4 0.6
( ) ( )
2 4 0 4 0 4
Y : =
0.25 0.25 0.5 0.25 0.75
deoarece P (Y 2 = 4) = P (Y = 2 Y = 2) = P (Y = 2) + P (Y = 2) =
0.5 + 0.25 = 0.75.

( )
02 0+0 0 + 2 1 + (2) 1+0 1+2
X+Y : =
0.4 0.25 0.4 0.25 0.4 0.5 0.6 0.25 0.6 0.25 0.6 0.5

15
 ( )
2 0 2 1 1 3
= .
0.1 0.1 0.2 0.15 0.15 0.3
( )
0 (2) 00 02 1 (2) 10 12
XY : =
0.4 0.25 0.4 0.25 0.4 0.5 0.6 0.25 0.6 0.25 0.6 0.5
( ) ( )
0 0 0 2 0 2 2 0 2
= = .
0.1 0.1 0.2 0.15 0.15 0.3 0.15 0.55 0.3

3. P (X + Y < 0) = P (X + Y = 1 X + Y = 2) = 0.25.
si
P (XY > 1) = P (XY = 2) = 0.3.

16
Raspunsuri la testul de autoevaluare 2
1. 1. M (X) = 00.002+10.029+20.132+30.309+40.360+50.168 = 3.50.
In medie, numarul de afaceri de succes este 3.5.
2. Calculam varianta lui X:
2 = (0 3.5)2 0.002 + (1 3.5)2 0.029 + (2 3.5)2 0.132 + (3 3.5)2
X
0.309 + (4 3.5)2 0.360 + (5 3.5)2 0.168
= 1.05.
Atunci, deviatia standard este X = 2 = 1.02.
X
2. Fie X si Y doua variabile aleatoare corespunzatoare celor doua de-
fecte. Valorile lor sunt: 0 daca nu exista nici un defect si 1 daca exista
defect. Atunci:
X|Y 0 1 P (X = xi )
0 0.94 0.03 0.97
1 0.01 0.02 0.03
P (Y = yj ) 0.95 0.05
si
( ) ( )
0 1 0 1
X= ,Y = .
0.97 0.03 0.95 0.05
Avem:
M (X) = 0.03, M (Y ) = 0.05, M (XY ) = 0.02.
Atunci,

cov(X, Y ) = M (XY ) M (X)M (Y ) = 0.02 0.03 0.05 = 0.02.

17
2.6. Lucrare de verificare

1. In tabelul urmator sunt date castigurile posibile la loteria nationala,

precum si probabilitatile acestora:
Castig Probabilitate
2 lei 0.05
25 lei 0.0100
100 lei 0.0040
500 lei 0.0010
5000 lei 0.0006
10000 lei 0.0001
Se cumpara un tichet.
1. Cu ce probabilitate exista un castig?
2. Cu ce probabilitate se castiga cel putin 100 lei?
3. Daca se cumpara un tichet, cu ce probabilitate se castiga cel putin
100 lei?
2. Pentru variabila aleatoare discreta X, data prin:
( )
1 2
X:
p q

calculati:
4
1. Valoarea parametrilor p si q astfel ncat M (X) = ;
3
2. Media si varianta pentru X 1.
3. Doriti sa stabiliti strategia de investire n doua afaceri. Venitul
anticipat pentru 1000 eur investiti n fiecare afacere (X, respectiv Y) are
urmatoare repartitie:
Probabilitatea X Y
0.1 -50 eur -100 eur
0.3 20 eur 50 eur
0.4 100 eur 130 eur
0.2 150 eur 200 eur
1. Scrieti distributia venitului obtinut prin investirea n prima afacere
(X).
2. Scrieti distributia venitului obtinut prin investirea n cea de-a doua
afacere (Y).
3. Sunt X si Y independente?
4. Scrieti repartitiile pentru: X + Y , 2X, X 2 , X Y .
5. Calculati venitul mediu obtinut prin investirea n X.

18
 6. Calculati venitul mediu obtinut prin investirea n Y.
7. Calculati venitul mediu obtinut pentru X + Y .
8. Calculati covarianta ntre X si Y.
9. Calculati deviatia standard pentru X, Y si X + Y .
10. Credeti ca veti investi n prima sau n cea de-a doua afacere?
Daca se creaza un portofoliu cu cele doua afaceri calculati venitul mediu
al potofoliului si riscul acestuia daca proportiile de investire n prima afacere
sunt:
11. 0.10;
12. 0.30;
13. 0.70;
14. 0.90;
15. Pe baza rezultatelor 11-14, care portofoliu l recomandati?

19
2.7. Rezumat

In Unitatea de nvatare 2 Variabile aleatoare discrete s-a definit variabila

aleatoare discreta, s-au introdus operatiile cu variabile discrete si s-au cal-
culat: valoarea medie, varianta, deviatia standard si covarianta. In plus,
au fost prezentate aplicatii ale acestora.

BIBLIOGRAFIE
[1] Levine D., Stephan D., Timothy C.K., Berenson M., Statistics for
managers, Prentice Hall, 2002.

[2] Levine D., Stephan D., Timothy C.K., Berenson M., Statistics for
managers. Test item file, Prentice Hall, 2002.

[3] Petrisor, E., Probabilitati si statistica. Aplicatii n economie si in-

ginerie, Editura Politehnica, 2003.

[4] Purcaru I., , Matematici Generale si elemente de optimizare. Teorie

si aplicatii, Editura Economica, 1997.

[5] Titan E, Ghita S., Bazele Statisticii. Aplicatii, Meteora Press, 2001.

[6] Titan E, Ghita S., Trandas C., Bazele Statisticii, Meteora Press,
2001.

20