Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
EXPERIMENTALĂ
DOMENIUL PSIHOLOGIEI EXPERIMENTALE
• Este constituit din teoria şi practica experimentului ca metodă de cercetare activă şi eficientă
• Se ocupă de modul corect de conducere a unor studii experimentale:
• Identificarea problemelor din realitate
• Dezvoltarea ipotezelor
• Organizarea experimentului pentru a verifica ipotezele
• Adunarea datelor
• Analiza datelor
• Interpretarea datelor
DEFINIȚIE
Experimentul este metoda fundamentală prin care cunoaşterea este probabilă şi devine din ipoteză
- adevăr verificat, ceea ce permite progresul ştiințific.
(Ursula Șchiopu, 1997)
EXPERIMENT
NATURAL EXPERIMENTE
NECONTROLAT
CU UN SINGUR
GRUP
EXPERIMENT EX-
TEREN
POST-FACTO
EXPERIMENTE
EXPERIMENT SUB CU 2, 3, 4
LABORATOR OBSERVAȚIE GRUPURI
CONTROLATĂ
EXPERIMENTUL NATURAL
Are loc acolo unde îşi desfăşoară de obicei activitatea participanții la experiment.
Dificil întrucât este greu de realizat controlul tuturor variabilelor.
Punctul forte este dat de şansa de a realiza o cercetare într-un mediu natural, în care omului nu i se
impun condiții artificiale, ci doar i se cere consimțământul de a fi actor în cadrul experimentului.
Permite cercetătorului să observe situația înainte şi după producerea unei schimbări determinate de
apariția unui factor natural accidental sau de o combinație specifică de factori obişnuiți (naturali sau
sociali).
O variantă a acestui tip de experiment este experimentul psihopedagogic care vizează componentele
psihologice ale mediului şcolar.
EXPERIMENTUL DE LABORATOR
Se desfăşoară în condiții de laborator; în acest cadru se poate asigura un control riguros al variabilelor implicate
în experiment ținerea sub control a variabilelor, manipularea lor fină, măsurarea exactă oferite de experimentul
de laborator nu ar fi posibile în afara unei situații artificiale, de izolare față de factorii aleatori.
Avantaje:
• posibilitatea de a pune în evidență fără ambiguitate cauzalitatea
• un mai bun control asupra variabilelor externe
• posibilitatea de explorare a dimensiunilor şi parametrilor variabilelor complexe
Prezența cercetătorului în situația experimentală sporeşte şi mai mult gradul de artificialitate a experimentuluide laborator. Aşa cum arăta
psihologul social Robert Rosenthal (1969), experimentatorul comite uneori erori de observare, alteori falsifică, prin omiterea unor date,
rezultatele experimentelor şi modifică răspunsurile subiecților, obținând un comportament conform cu ipotezele sale. Acest fenomen este
cunoscut sub numele de Efectul Rosenthal.
Efectul Pygmalion - aşteptările profesorilor față de elevi („etichetați” disciplinați/indisciplinați)influen ează modul în care sunt aprecia i (mai
degrabă după eticheta ce le-a fost atribuită decât după comportamentul lor efectiv).
EXPERIMENTUL EX-POST-FACTO/INVOCAT
Este experimentul în care variabila independentă nu este provocată de cercetător (este non-experimentală) şi în aceste
situații cercetătorul studiază doar efectul acesteia asupra comportamentului, organismului uman, mediului etc.
EXPERIMENTUL FACTORIAL
Presupune alegerea a doar două valori ale variabilei independente (de pildă prezența sau absența
zgomotului) şi urmăreşte efectul acestora asupra variabilei dependente (capacitatea de memorare).
Relația este factorială pentru că identifică factorul care influențează comportamentul participantului
la experiment.
În condiția de stimulare pot fi utilizați diferiți excitanți senzoriali şi modificările parametrilor fizici ai
acestora (oscilații acustice, energie termică etc) și stimuli simbolici sau cu semnificație socială (obiecte,
cuvinte, persoane, relații etc).
Se recomandă ca V.I. să fie pe cât posibil cantitativă (să se poată lucra cu ea, să poată fi manipulată).
O categorie distinctă de V.I. sunt cele legate de subiect numite variabile invocate sau etichetă:
Sex, Pregătirea profesională, IQ, Constituția corporală, Vârsta, Ocupația.
VARIABILE DE CERCETARE
VARIABILA INDEPENDENTĂ
Factorul determinat de condiția de stimulare şi vizat de experiment poartă denumirea de variabilă dependentă(V.D.)
Întreaga modificare comportamentală din care noi extragem una/două aspecte mai relevante care vor fi etichetate ca V.D.
VD are, la rândul ei, grade diferite de complexitate, de la reacțiile simple, uniforme şi repetitive până la strategiile de decizie.
VD este abordabilă cel mai adesea prin observarea şi măsurarea directă a comportamentului studiat, atunci când
este posibil.
Procesele interne ce definesc VI nu pot fi deduse direct (anxietatea, teama, experiența, concentrarea, nivelul de
stres) iar modalitatea uzuală este măsurarea unor parametri externi presupuşi a avea legătură cu acestea:
rata respirației,
presiunea sanguină,
conductibilitatea electrică a pielii,
Reflexul fotopupilar şi dilatarea pupilei,
timpul de reacție,
frecvența ritmului cardiac etc
VARIABILE DE CERCETARE
VARIABILA DEPENDENTĂ
Modificările VI se reflectă în variațiile răspunsului prin medierea variabilei intermediare, reprezentată de suviect și
personalitatea sa (motivație, atitudini, emoții, sentimente etc.)
VARIABILE DE CERCETARE
CONTROLUL VARIABILELOR
a. Izolarea subiectului în încăperi speciale (experiment de laborator) cu iluminare controlabilă, protejate acustic sau/şi electrostatic.
b. Menținerea constantă a variabilelor străine identificate (dacă nu au putut fi eliminate).
c. Balansarea efectelor variabilelor străine pentru a avea efecte similare pentru grupul de control și pentru cel experimental (sexul,
vârsta, studii, profesie etc.)
d. Contrabalansarea sau rotația se foloseşte pentru neutralizarea ordinii de prezentare.
e. Selecția întâmplătoare a subiecților
f. Eliminarea variabilelor străine (fluctuații ale nivelului zgomotului, variații ale luminii, efectele oboselii etc.)
g. Controlul variabilei răspuns (VD)
(a.)Uneori, subiectul este izolat şi de prezența nemijlocită a experimentatorului, fiind plasat în cabine cu vedere unilaterală (one way screen).
atitudinea experimentatorului;
Instrucțiunile experimentatorului;
sarcina dată subiectului;
succesiunea stimulilor;
locul;
ziua/ora desfăşurării experimentului etc.
trebuie să fie egale pentru toți subiecții examinați. (b.)
DESIGNUL EXPERIMENTAL
• Design longitudinal cu măsurări multiple – implică două sau mai multe măsurători ale variabilelor într-un studiu
asupra aceluiaşi grup de subiecți.
O1 O2 O3 ... On (unde O1...n reprezintă măsurări ale tuturor variabilelor)
DESIGNUL EXPERIMENTAL
DESIGNURI EXPERIMENTALE
1. Design experimental cu două grupuri – cel mai simplu tip de design experimental – posttest cu două grupuri randomizate
4. Design cu schimbarea grupurilor – considerat unul dintre cele mai puternice designuri experimentale
5. Design ex-post-facto
DESIGNUL EXPERIMENTAL
Literatura consultată
Identificarea și discutarea studiilor relevante în legătură cu tema ce ne preocupă
Includerea mai multor materiale de ultimă oră
Să acordăm atenție detaliilor
Să încercăm să fim reflexivi
Să cităm și să exemplificăm pentru a justifica evaluările și analizele făcute
Să fim analitici, evaluativi și critici față de literatura consultată
Să trecem în revistă literatura de specialitate
Analiza datelor
Constituie cea mai mare parte dintr-un raport de cercetare
Pentru abordările cantitative: datele şi metodele statistice de prelucrare a lor
Pentru studiilor calitative: se vor insera în proporții convenabile răspunsurile persoanelor intervievate,fragmente autobiografice, comentarii ale martorilor oculari etc.
METODE, INSTRUMENTE ŞI TEHNICI DE INVESTIGARE
INDICATORI FIZIOLOGICI
• EEG (electroencefalograma)
• EMG (electromiograma)
• EKG (electrocardiograma)
• Pneumografia
• Ritmul respirator (16-18respirații/min. registrul normal de funcționare, 19-20respirații/min. accelerare a ritmului respirator, peste 20
respirații/min. tahipneea arată o stare de alertă, de panică sau alarmă, semnalează un dezechilibru neurovegetativ amplu)
• Tensiunea arterială (TA)
• Pulsul/ritmul cardiac
• RED (reacția electrodermală)
• Motilitatea gastro-intestinală
• Secreția salivară
• Temperatura pielii
METODE, INSTRUMENTE ŞI TEHNICI DE INVESTIGARE
INDICATORI PSIHOFIZIOLOGICI
Timpul de reacție (T.R.) este unul dintre indicatorii psihofiziologici cu largă utilizare în laboratoarele de psihologie
datorită relevanței deosebite pe care acesta o are în aprecierea unor parametrii de eficiență a activității umane
(viteza angajării într-o sarcină).
Senzație = eveniment psihic elementar care rezultă din prelucrarea informației în sistemul nervos central în urma unei
stimulări a unui organ de simț (Larousse)
Praguri senzoriale
pragul absolut inferior (minimal) – cea mai mică valoare a unui excitant capabil să genereze o senzație specifică
pragul absolut superior (maximal) – cea mai mare valoare a unui excitant capabil să genereze o senzație specifică
pragul diferențial – valoarea cea mai mică de excitație, care, adaugată excitației inițiale, determină o nouă calitate a
senzației; exprimă cea mai mică diferență dintre doi excitanți pe care subiectul o poate sesiza.
PROBLEME DE ETICĂ ÎN PSIHOLOGIA EXPERIMENTALĂ
Începerea unei cercetări nu se poate realiza fără acordul scris al unei comisii specializate existente la nivelul universităților sau institutelor de cercetare.
Participanții la experiment au dreptul la intimitate şi îşi pot cere drepturile în cazul urmăririi comportamentului lor în absența acordului exprimat.
Persoanele ce au luat parte la o cercetare au dreptul să ştie dacă propriul lor comportament a fost sau nu manipulat, în ce scop şi pentru cât timp.
Etica cercetării reprezintă un set de principii menit să asiste cercetătorul în demersurile sale, ajutându-l săevite conflicte valorice.
Cercetătorul va informa subiecții înaintea participării despre aspectele care în mod rezonabil ar putea să influențeze dorința de a participa şi va explica
toate celelalte aspecte ale cercetării despre care participanții vor să obțină informații. Ei trebuie avertizați şi despre acele aspecte care pot avea efecte
nedorite.
Cercetările impun încălcarea dreptului la intimitate al participantului la experiment. Subiecților li se pot adresa întrebări intime, pot fi observați fără ca ei
să ştie, li se pot manipula trăirile, percepțiile sau comportamentele.
Participanților trebuie să li se ofere posibilitatea de a refuza participarea sau de a se retrage oricând din experiment.
Posibilitatea ca subiectul să poată lua legătura cu investigatorul în urma participării lor la cercetare. Chiar şi proiectul cel mai scrupulous din punct
de vedere etic cu asigurarea unui risc minim de vătămare poate avea efecte neprevăzute. Participanții trebuie să aibă posibilitatea de a primi ajutor sau
sfaturi de la experimentator dacă apar totuşi probleme.
• Studiile de psihologie experimentală ridică numeroase probleme de natură etică, mai ales în cazul celor în care se foloseşte înşelarea (păcălirea) unei părți
a participanților, în vreme ce alții sunt complici ai experimentatorului. Debriefing.
• Confidențialitatea. Rezultatele unui experiment trebuie ținute secret atunci când ele se referă strict la o persoană, exceptând cazul încare s-a convenit
contrariul.