Curs 2 - Variabile aleatoare

 noţiune a priori, definită înainte de

desfăşurarea unui experiment
 se notează cu litere mari X, Y, Z, iar
evenimentele posibile - cu x1, x2,
x3,... xn
Clasificare

 În raport cu numărul posibil de

variante, distingem:
 Variabile aleatoare discrete
 Variabile aleatoare continue
Variabile aleatoare discrete
 Legea de probabilitate a unei variabile
aleatoare discrete se scrie

 x1 x2 ... x n  Evenimente (xi)

X :  
 p1 p2 ... p n  Probabilități (pi)

unde pi = P (X = xi)
Suma valorilor de pe rândul doi este egală
cu 1.
Exemplu: experimentul aruncării
unui zar

 Evenimentele: obținerea cifrei 1,

obținerea cifrei 2, etc

1 2 3 4 5 6 Evenimente (xi)
X : 1 1 1 1 1 1
  Probabilități (pi)
6 6 6 6 6 6
 Operații cu variabile aleatoare
discrete
 Înmulțirea unei variabile aleatoare discrete X cu o
constantă (a).

 x1 x2 x3 x4 x5  1 2 3 4 5 6
X :   X : 1 1 1 1 1 1
 p1 p2 p3 p4 p5   
6 6 6 6 6 6

 ax1 ax 2 ax 3 ax 4 ax 5  3 6 9 12 15 18 
aX :   3X :  1 1 1 1 1 1
 
 p1 p 2 p3 p4 p5  6 6 6 6 6 6
 Operații cu variabile aleatoare
discrete
 Adunarea dintre o variabilă aleatoare discretă X și o
constantă (a).

 x1 x2 x3 x4 x5   x1  a x2  a x3  a x4  a x5  a 
X :   X  a :  
 p1 p2 p3 p4 p 5 
 p1 p2 p3 p4 p5 

1 2 3 4 5 6 4 5 6 7 8 9
X : 1 1 1 1 1 1 X  3: 1 1 1 1 1 1
   
6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
Valori specifice variabilelor aleatoare
discrete

 Speranţa matematică

 xi 
X :  , 1  i  n
 pi 
n
E(X)   pi x i
i 1
Proprietățile speranței matematice

 E(a) = a
 E(aX) = aE(X)
 E(a+X) = a + E(X)
 Exemplu:

1 2 3 4 5 6 Evenimente (xi)
X: 1 1 1 1 1 1
 
6 6 6 6 6 6 Probabilități (pi)

n
E(X)   pi x i
i 1

1 1 1 1 1  2  3  ...  6 21
E(X)  1   2   3   ...  6   
6 6 6 6 6 6
Varianţa
V(X) = E(X2) - [E(X)]2
Unde
n
 
n
E X 2   pi x 2i E(X)   pi x i
i 1 i 1

Proprietățile varianței
 V(a) = 0

 V(aX) = a2V(X)

 V(a+X) = V(X)
 1 2 3 4 5 6 Evenimente (xi)
X: 1 1 1 1 1 1
Exemplu: 
6 6 6 6 6

6 Probabilități (pi)

V(X) = E(X2) - [E(X)]2

n
 
n
21
E X 2   pi x 2i E(X)   pi x i E(X) 
i 1 i 1 6

1 1 1 1 1  4  9  ...  36 91
E(X 2 )  12   2 2   32   ...  6 2   
6 6 6 6 6 6

2
91  21  91 441 91  6  441 210
V(X)        
6 6 6 36 36 36
Legea de probabilitate Bernoulli B(p)

0 1
X :  
q p

 p+q=1
 speranţa matematică E(X) = p
 varianţa V(X) = p - p2 = pq
Variabile aleatoare continue

 - ... -1 0 ... +  Evenimente (xi)

X:  
 ... ... f(-1) f(0) ... ...  Probabilități (pi)
Funcţii asociate variabilelor aleatoare
continue

 Densitatea de probabilitate
f(xi) = P(X=xi)

 - ... -1 0 ... + 
X:  
 ... ... f(-1) f(0) ... ... 

 Forma funcţiei f(xi) este specifică

fiecărei variabile aleatoare
Funcţii asociate variabilelor aleatoare
continue

 Funcţia de repartiţie F(xi)

i
 F(xi) = P(X≤xi)=  P(X = x )
j=1
j
 1 2 3 4 5 6
X : 1 1 1 1 1 1
Exemplu 
6 6 6 6 6

6

Funcția de repartiție

1 1
f(1)  P(X  1)  f(3)  P(X  3) 
6 6

Densitatea de probabilitate

1 1 1 1 4
F(4)  P(X  4)  P(X  1)  P(X  2)  P(X  3)  P(X  4)     
6 6 6 6 6
Legi de probabilitate continue
particulare

 Legea normală (Gauss) N(m,σ)

 Oarecare N(m, σ), cu m≠0, σ ≠1

 Centrată şi redusă N(0,1)

X ~ N (m, σ)
Legea normală oarecare N(m, σ)

 Densitatea sa de probabilitate este

(x i  m) 2
1 
f:R  [0,1], f(x i )  e 2σ 2

σ 2π
 Rolul parametrilor m şi σ
 m – speranţa matematică a variabilei normale, determină axa de
simetrie a clopotului
 σ – abaterea medie pătratică, calculată ca radical din varianţă,
determină curbura clopotului
X ~ N (2,3)
(x i  m) 2
1 
 - ... -1 0 ... + 
f:R  [0,1], f(x i )  e 2σ 2
X: 
σ 2π 
 ... ... f(-1) f(0) ... ... 
(x i  2) 2
X ~ N (2,3) 1 
f(x i )  e 18
1 
(-1- 2) 2
3 2π f(-1)  e 18

3 2π
 Legea normală oarecare N(m, σ)

1
σ 2π

m-σ m m+σ
Normal

Densitatea de probabilitate a unei variabile normale oarecare

 X ~ N (m, σ)

X ~ N (2,1) X ~ N (4,1)

m2 m4
X ~ N (m, σ)

X ~ N (2,4)

X ~ N (2,8)

m2
Legea normală centrată şi redusă
N(0,1)

 Densitatea sa de probabilitate este

x i2
1 
f : R  [0, 1], f(x i )  e 2

2π
Legea normală centrată şi redusă
N(0,1)

f(x) 1
2π

- -1 0 1 +
Normal

-σ 0 σ

Densitatea de probabilitate a unei variabile normale

centrate şi reduse N(0,1)
Alte legi de probabilitate continue
particulare

 Legea de probabilitate χ2
 Legea de probabilitate Student
 Legea de probabilitate Fisher
Snedecor
Curs 3 – Dobânda simplă și dobânda compusă.
Devalorizarea. Valoarea prezentă și valoarea
viitoare a unei sume de bani

 Dacă o persoană dorește să împrumute o sumă de bani, ea va avea de

achitat un “preț”
 Dacă o persoană deține o sumă de bani de care nu are nevoie, o poate
împrumuta, tot contra unui “preț”

 Acest preț poartă denumirea de dobândă

 Dobânda se exprimă în:

 Unități monetare (lei, EUR, USD) – masa dobânzii (D)

 Procente (%) – rata dobânzii (d)

 Dobânda reprezintă prețul care trebuie plătit pentru
împrumutarea, respectiv utilizarea, unei sume de bani pentru o
anumită perioadă, mai precis suma pe care un împrumutat
(debitor) o plătește unui împrumutător (creditor), pentru banii
împrumutați.

 Prin modul ei de lucru, o bancă poate să aibă atât calitatea de

împrumutat, cât și cea de împrumutător, de aceea ea trebuie să
plătească, respectiv să încaseze, dobânda pentru sumele luate
(depozite), respectiv date cu împrumut (credite). Pentru creditele
acordate, banca percepe o dobândă activă, iar pentru depozite
plătește o dobândă pasivă.

 Rata dobânzii este nivelul procentual aplicat capitalului

împrumutat pe perioada derulării creditului.
Termeni utili

 Credit (Si)
 Depozit (Si)
 Dobânda - D
 Rata dobânzii – d
 Scadența – n
Clasificare
 În funcție de modul de calculare a dobânzii pentru sumele depuse la o
bancă (depozite) sau pentru sumele împrumutate de la bancă, dobânda
poate fi de două feluri:

 Dobândă simplă, calculată pe baza fondurilor depuse inițial

 Dobândă compusă, calculată prin aplicarea ratei dobânzii la suma
reprezentând capitalul depus inițial și dobânda obținută pentru
perioada anterioară.
Dobânda Simplă
Se calculează aplicând rata dobânzii la suma inițială, fără
a ține cont de eventualul câștig ce este reprezentat de
dobândă, și care ar putea să fie fructificat.

Dobânda calculată asupra aceleiaşi sume inițiale (Si) pe

toată durata împrumutului, se numeşte dobândă simplă.
Dobânda simplă

SF – suma finală

SF  Si  1  d  n 
Si – suma inițială
d - rata dobânzii
n – numărul de ani
Exemplu:
 Posesorul unui capital de 16000 u.m. îl dă cu
împrumut pe un interval de 1,5 ani. Procentul anual
de dobândă la acest împrumut este de 18%. Să se
afle ce dobândă încasează investitorul şi care este
suma finală (capitalul valorificat).

SF  Si  1  d  n   16 000  (1  0,18 1,5)  20 320 u.m.

 Dobânda = diferența dintre suma finală și cea
inițială

 D = SF - Si= 20320 – 16000 = 4 320 u.m.

Dobânda compusă

 dobânda cuvenită după o perioadă

(calculată la o anumită rată a
dobânzii) este reinvestită în
perioada următoare, la aceeași rată
a dobânzii.
Exemplu: Un deponent ce ar dori să păstreze la bancă suma de 100
u.m., timp de 3 ani, cu rata dobânzii de 10%, poate proceda astfel:

Realizează un depozit pe un an. După un an încasează o sumă de bani (100

+ 100∙10% = 110 u.m.), care la începutul celui de-al doilea an reprezintă
suma inițială.
Întreaga sumă de 110 u.m. este depusă într-un nou depozit pe un an, la
finalul acestuia deponentul ca încasa 121 u.m. (110+110∙10% = 121 u.m.).
În al treilea an, deponentul va realiza un nou depozit, de 121 u.m., pentru
care va încasa, la finalul anului, 133,1 u.m.

Timpul Suma inițială Dobânda Suma finală

1 100 10 110

2 110 11 121

3 121 12,2 133,1

Tipuri de compunere a dobânzii

 In timp discret (la intervale de timp,

mai lungi sau mai scurte: anual,
semestrial, trimestrial, lunar, etc)

 În timp continuu (permanent)

 Compunerea dobânzii în timp discret

m n
 d SF – suma finală
SF  Si  1   Si – suma inițială
 m d - rata dobânzii
m – coeficient ce se referă la frecvența compunerii
n – numărul de ani

m = 1 dacă compunerea se realizează anual

m = 2 dacă compunerea se realizează semestrial
m = 4 dacă compunerea se realizează trimestrial
m = 12 dacă compunerea se realizează lunar
m = 365 dacă compunerea se realizează zilnic
Exemplu: Si=500 u.m., d=10%, iar n=4

 Compunere trimestrială (m=4)

m n 4 4
 d  0,1 
SF  Si  1    500  1    742,25
 m  4 

 Compunere trimestrială (m=2)

m n 2 4
 d  0,1 
SF  Si  1    500  1    738,72
 m  2 
Compunerea dobânzii în timp continuu

Se realizează la intervale foarte scurte de timp,

practic putem spune ca la fiecare moment,
suma de bani se înmulțește (crește).

d n e – baza logaritmului natural

SF  Si  e d – rata dobânzii
n – numărul de ani
Exemplu: Si=500 u.m., d=10%, iar n=4

 Compunere trimestrială (m=4)

m n 4 4
 d  0,1 
SF  Si  1    500  1    742,25
 m  4 

 Compunere în timp continuu

SF  Si  e dn  500  2,710,14  745

Valoarea prezentă și valoarea viitoare

 Sumele de bani disponibile azi sunt supuse

devalorizării.
 Spre exemplu, ce putem cumpăra azi cu 100 lei, nu
vom putea cumpăra peste 2-3 ani.
 Spre exemplu, cu 100 de lei azi putem cumpăra 5
kg de carne. Cu aceeași suma de bani, peste 3 ani,
vom putea cumpăra, poate, doar 4 kg.
 Acest fenomen se numește devalorizare.
Compunere în timp Compunere în timp
discret continuu
m n
 d
VV  VP 1   VV  VP  e dn
 m

VV
VP  Vv
 d
mn
VP  dn
1   e
 m

 VV - valoarea viitoare
 VP - valoarea prezentă
 d – rata anuală a dobânzii
 m – coeficient ce se referă la frecvența
compunerii
 n – numărul de ani
 E – baza logaritmului natural
Pentru o rată a dobânzii de 10%, valoarea peste 5 ani a
sumei de 1000 u.m. este (compunere lunară):

mn 125
 d  0,1 
VV  VP  1    100  1    1645,3
 m  12 

Pentru o rată a dobânzii de 10%, valoarea prezentă a

unei sume de 1000 de lei, încasate peste 4 ani, este:

VP 1000
VP    683,01
 d
mn
1  0,14

1  
 m
Curs 4. Plățile eșalonate

 Plata – definiție
 O plată se poate efectua o singură dată sau la
intervale regulate de timp sau nu
 Dacă intervalul de referință este anul, plățile se
numesc anuități
 Plățile efectuate la anumite intervale de timp se
numesc plăți eșalonate
Clasificarea plăților eșalonate
 În funcție de variația sumei plătite:
 Plăți eșalonate constante

 Plăți eșalonate variabile

 În funcție de momentul când se face plata

 Plăți eșalonate anticipate

 Plăți eșalonate posticipate

Clasificarea plăților eșalonate
 În funcție de procentul cu care se operează
 Plăți eșalonate cu procent constant

 Plăți eșalonate cu procent variabil

 În funcție de momentul la care se face prima plată

 Plăți eșalonate imediate

 Plăți eșalonate amânate

 În funcție de numărul de plăți

 Plăți eșalonate temporare

 Plăți eșalonate perpetue

1. Anuități posticipate temporare
imediate
 Plata se face la anual, la sfârșitul acestuia
 Sumele plătite (anuitățile) pot fi constate sau diferite de la un an la altul
 Un anumit număr de ani, bine stabilit
 Plata începe imediat ce a fost stabilit începutul plăților (nu cu o anumită întârziere)

Notații:
 n - numărul de plăţi (sau de plasamente) anuale
 a k–- valoarea sumei plătite (sau plasate) în anul k , k  1, n
 pk– - procentul anual de dobândă din anul k, k  1, n

 V (0) valoarea iniţială (sau actualizată în momentul fixat pentru începerea plăţilor) a
operaţiunii financiare de plăţi eşalonate desfăşurate în regim de dobândă compusă;
 V (n)– valoarea finală (acumulativă) a operaţiunii financiare de plăţi eşalonate (evaluată la
sfârşitul ultimului an de plată) desfăşurată în regim de dobândă compusă.

n 1
V(n)   a k   1  p j   a n
n 1

V(0)   a k   1  p j 
n k

k 1 j k 1 k 1 j1
 Exemplu
 La sfârşit de an, în trei ani consecutivi, se vor plasa sumele 1000, 2500 şi 4000
u.m., cu procentele anuale respective 3, 5 şi 8%. Care este valoarea fondului
acumulat la finele celui de al treilea an şi care este valoarea actualizată la începutul
primului an de plată a acestor plasamente financiare?

 Valoarea acumulată dupa 3 ani

n 1
V(n)   a k   1  p j   a n V(3)  a1  1  p 2   1  p3   a 2  1  p3   a 3
n

k 1 j k 1  1000  (1  0,05)  (1  0,08)  2500  (1  0,08)  4000  7834 u.m.

 Valoarea actualizată la începutul primului an

1

V(0)   a k   1  p j  
n k
a1 a2 a3
 
k 1 j1 1  p1 1  p1   1  p 2  1  p1   1  p 2   1  p3 

1000 2500 4000

V(0)     6707,07 u.m.
1  0,03 1  0,03  1  0,05 1  0,03  1  0,05  1  0,08
 Observație:
V(n)  V(0)  FFG
V(n)
V(0)   V(n)  FAG
FFG
 Factorul de fructificare globală
n
FFG  1  p1   1  p 2   1  p 3   1  p 4 ......  1  p n    1  p i 
i 1

 Factorul de actualizare globală

n
  1  pi 
1 1
FAG 
1  p1  1  p 2  1  p3  1  p 4 ......  1  p n  i1
Dacă procentul anual pk este constant

Notații:
 n - numărul de plăţi (sau de plasamente) anuale
 ak– - valoarea sumei plătite (sau plasate) în ani
 p - procentul anual de dobândă

 V (0) valoarea iniţială (sau actualizată în momentul fixat pentru începerea plăţilor) a
operaţiunii financiare de plăţi eşalonate desfăşurate în regim de dobândă compusă;
 V (n)– valoarea finală (acumulată) a operaţiunii financiare de plăţi eşalonate (evaluată la
sfârşitul ultimului an de plată) desfăşurată în regim de dobândă compusă.

n
V(n)   a k  1  p 
n k n
V(0)   a k  1  p 
k

k 1
k 1
 Exemplu: La finele fiecăruia din trei ani consecutivi se vor plasa sumele de
1000, 2500 și 4000 u.m. cu procentul anual unic de 6%. Să se afle valoarea
finală și valoarea actuală a acestor plasamente.

Valoarea finală, la sfârșitul perioadei

n
V(n)   a k  1  p 
nk
V(3)  a 1  (1  p)31  a 2 (1  p)3 2  a 3  (1  p)33
k 1

V(3)  1000  (1  0,06)2  2500  (1  0,06)1  4000  (1  0,06)0

V(3)  7773,6 u.m.

Valoarea actuală a plasamentului

V(0)   a k  1  p j 
n
k a1 a2 a3
V(0)   
k 1 1  p (1  p) 2
(1  p)3

1000 2500 4000

V(0)     6526,86 u.m.
1  0,06 (1  0,06)2 (1  0,06)3
Dacă anuitățile sunt egale între ele

 n - numărul de plăţi (sau de plasamente) anuale

 a - valoarea sumei plătite (sau plasate)
 p k–
- procentul anual de dobândă din anul k

 n 1 n 
V(n)  a  1     1  p j   a  1  1  p 2 1  p 3   1  p 3 
 k 1 jk 1 

 n k 1
  1 
V(0)  a    1  p j    a  
1 1
  
 k 1 j1


  1  p1 1  p1 1  p 2  1  p1 1  p 2 1  p 
3 
 Exemplu: Să presupunem că la finele anului, timp de 4 ani, se plasează câte o
sumă a = 3000 u.m., cu procentele anual de 6%, 7% , 8% și 9%. Să se afle
valoarea finală şi valoarea actuală a acestei operaţiuni financiare.

 Valoarea finală

V(4)  a  1  1  p 2   1  p3   (1  p 4 )  1  p3   (1  p 4 )  (1  p 4 )
V(4)  3000  1  (1  0,07)  (1  0,08)  (1  0,09)  (1  0,08)  (1  0,09)  (1  0,09)
V(4)  13545,74 u.m.

Valoarea actuală
 1 1 1 1 
V(0)  a      
 1  p1 1  p1   1  p 2  1  p1   1  p 2   1  p 3  1  p1   1  p 2   1  p 3   1  p 
4 

 1 1 1 1 
V(0)  3000      
 1  0,06 1  0,06  1  0,07  1  0,06  1  0,07   1  0,08 1  0,06  1  0,07   1  0,08  1  0,09 

V(0)  10171,22 u.m.

Dacă anuitățile sunt egale între ele și procentul de dobândă e identic

 n - numărul de plăţi (sau de plasamente) anuale

 a - valoarea sumei plătite (sau plasate)
 p - procentul anual de dobândă

Valoarea finală a operațiunii de plasament financiar:

V(n)  a 
1  p  1
n

Valoarea actuală a operațiunii de plasament financiar:

1
1
1  1  p  1  p n
-n
V(0)  a   a
p p
 Exemplu:
 Să presupunem că la finele anului, timp de 5 ani, se plasează câte o sumă a = 3000 u.m., în regim de
dobândă compusă, cu procentul anual p = 6%. Să se afle valoarea finală şi valoarea actuală a acestei
operaţiuni financiare.

 Valoarea finală

V(n)  a 
1  p  1
n
V(5)  3000 
1  0,06  1
5
 16 911,27 u.m.
p 0,06

 Valoarea actuală

1  1  p  1  1  0,06
-n
-5
V(0)  a  V(0)  3000   12637,09 u.m.
p 0,06
 2. Anuitățile posticipate temporare
amânate
 Are loc o întârziere, în raport cu momentul fixat pentru începerea plăţilor. Notăm
prin r –
numărul de ani după care începe plata sau plasamentul (r < n).
 Dacă operaţiunea financiară de plăţi eşalonate se desfăşoară în condiţiile unor
anuităţi posticipate temporare amânate şi în regim de dobândă compusă, atunci
valoarea finală şi valoarea actuală a tuturor plăţilor se determină conform
formulelor

n 1 V (n;r)–valoarea finală (acumulativă) a

 a   1  p   a
n
V(n; r)  k j n operaţiunii financiare de plăţi eşalonate
k  r 1 j k 1 (evaluată la sfârşitul ultimului an de plată)
desfăşurată în regim de dobândă compusă.
1

 a   1  p 
n k
V(0; r)  k j V (0;r) valoarea iniţială (sau actualizată în
k  r 1 j1
momentul fixat pentru începerea plăţilor)
 La data de 31.12.2019 s-a hotărât constituirea unui fond prin anumite plasamente timp de 5 ani de zile,
cu procentele anuale respective 8, 10, 12, 14 şi 15%, efectuate la finele fiecărui an, începând cu
31.12.2020. Din anumite motive plasamentele încep cu o întârziere de doi ani, adică la 31.12.2022 şi
durează trei ani, plasând sumele 6000, 14000 şi 18000 u.m.

În aceste condiţii, care va fi valoarea fondului la 31.12.2024 şi cât reprezintă aceasta la data luării
deciziei de constituire a fondului?

Valoarea finală a plasamentului

n 1

 a   1  p   a
n
V(5;2)  k j n  a 3 (1  p 4 )(1  p5 )  a 4 (1  p5 )  a 5
k  r 1 j k 1

V(5;2)  6000  (1  0,14)  (1  0,15)  14000  (1  0,15)  18000  41 966 u.m.

Valoarea la data constituirii fondului:

1

 a   1  p 
n k
V(0;2)  k j
k  r 1 j1

a3 a4 a5
V(0;2)   
(1  p1 )(1  p 2 )(1  p 3 ) (1  p1 )(1  p 2 )(1  p 3 )(1  p 4 ) (1  p1 )(1  p 2 )(1  p 3 )(1  p 4 )(1  p 5 )

6000 14000 18000

V(0;2)     24058,05 u.m.
(1  0,08)(1 0,1)(1  0,12) (1  0,08)(1 0,1)(1  0,12)(1 0,14) (1  0,08)(1 0,1)(1  0,12)(1 0,14)(1 15)
 Dacă procentul anual pk este
constant
Notații:
 n - numărul de plăţi (sau de plasamente) anuale
 ak– - valoarea sumei plătite (sau plasate) în anul k
 p - procentul anual de dobândă

 V (n;r)– valoarea finală (acumulată) a operaţiunii financiare de plăţi eşalonate

(evaluată la sfârşitul ultimului an de plată) desfăşurată în regim de dobândă
compusă.
 V (0;r) valoarea iniţială (sau actualizată în momentul fixat pentru începerea
plăţilor)

n k

 a 1  p
n

 a  1  p
n k
V(n; r)  k V(0; r)  k
k  r 1 k  r 1
Dacă anuitățile sunt egale între ele
și procentul de dobândă e identic
Notații:
 n - numărul de plăţi (sau de plasamente) anuale
 a - valoarea sumei plătite (sau plasate)
 p - procentul anual de dobândă,

 V (0;r) valoarea iniţială (sau actualizată în momentul fixat pentru începerea plăţilor)
 V (n;r)– valoarea finală (acumulată) a operaţiunii financiare de plăţi eşalonate (evaluată la
sfârşitul ultimului an de plată) desfăşurată în regim de dobândă compusă.

n
(1  p) n  r  1
V(n; r)  a  1  p 
n k
 a
k  r 1 p

k
1  (1  p) r -n
 1  p 
n
r
V(0; r)  a  j  a  (1  p) 
k  r 1 p
 Exemplu: Să presupunem că se plasează anual timp de 5 ani cu o începere de
peste 2 ani şi cu un procent anual de 4%, suma 6000 u.m. Să se afle valoarea
finală şi valoarea actuală a acestei operaţiuni financiare.

 Valoarea finală a operaţiunii financiare, sau suma unică ce ar putea înlocui şirul de
plăţi este egală cu

(1  p) n r  1 (1  0,04)5  1
V(7;2)  a   6000   32497,93
p 0,04

 Iar cea actuală:

5
r 1  (1  p) r -n  2 1  (1  0,04)
V(0;2)  a  (1  p)   6000  (1  0,04)   24695,72
p 0,04
 3. Anuități anticipate temporare
imediate
 Operaţiunile financiare de plăţi eşalonate anticipate diferă de cele cu plăţile posticipate doar prin faptul
că plăţile se fac anticipat (la începutul fiecărei perioade de plată sau plasament).
 Dacă operaţiunea financiară de plăţi eşalonate se desfăşoară prin anuităţile anticipate temporare
imediate, în regim de dobândă compusă, atunci valoarea finală a tuturor plăţilor, evaluată la sfârşitul
ultimului an de plată, este

W(n)   a k   1  p j 
n n 1

W(0)  a1   a k   1  p j 
n k -1

k 1 j k k 1 j1

 Dacă procentul anual e constant

n
W(0)   a k  1  p 
n 1 k
W(n)   a k  1  p 
n  k 1
k 1
k 1

 Dacă atât procentul cât și sumele de plată sunt egale:

n
 1 
1   
(1  p) n  1 
W(0)  a  (1  p)   
1 p
W(n)  a  (1  p) 
p p
 Exemplu: Achitarea unor datorii a fost stabilită pentru trei ani, cu plata anuală
anticipată, în varianta: anual câte 6000, 8000, 10000 u.m., cu procentele anuale,
respective, de 6, 8 și 10%. Să se afle valoarea actuală a datoriei și cea finală.

 Valoarea actuală a operaţiunii financiare, sau suma unică ce ar putea înlocui şirul
de plăţi este egală cu

1

W(0)  a1   a k   1  p j   6000 
n k -1
8000 10000
  22282,32 u.m.
k 1 j1 1  0,06 (1  0,06)(1 0,008)

 Iar cea finală:

W(n)   a k   1  p j   6000(1 0,06)(1 0,08)(1 0,1)  8000(1 0,08)(1 0,1)  10000(1 0,1)
n n

k 1 j k

W(3)  28059,68 u.m.

 4. Anuități anticipate temporare
amânate
Dacă operaţiunea financiară de plăţi eşalonate se desfăşoară prin anuităţile anticipate
temporare amânate, în regim de dobândă compusă, atunci valoarea finală a tuturor plăţilor,
evaluată la sfârşitul ultimului an de plată, și valoarea prezentă sunt:

 a   1  p 
n n 1

 a   1  p 
n k -1
W(n; r)  k j W(0; r)  k j
k  r 1 j k
k  r 1 j1

Dacă procentul anual e constant

n  r  (k 1)

 a  1  p
n
W(n; r)   a  1  p
k  r 1
k
n  (k 1)
W(0; r)  k
k  r 1

Dacă atât procentul cât și sumele de plată sunt egale:

n r
 1 
W(n; r)  a  (1  p) 
1  p  1
n r
1  


 1 
r

W(0; r)  a  (1  p)   
1 p
p   
p  1  p 
Exemplu: O anumită datorie a fost eşalonată, pe timp de 10 ani, cu începere peste cinci
ani, plătind anticipat suma de 12000 u.m., cu un procent anual de 8%. Să se afle
valoarea finală şi actuală a datoriei eşalonate.

 Valoarea actuală a operaţiunii financiare, sau suma unică ce ar putea înlocui şirul de plăţi este
egală cu

W(n; r)  a  (1  p) 
1  p 1
n r

W(15;5)  1200 1,08 

1  0,08  1
10
 187 745,78u.m.
0,08

 Iar cea finală:

n r
 1 
1   
1  p 
r
  1 
W(0; r)  a  (1  p)    
p  1  p 
1
1
(1  0,08)10 1
W(0;5)  12000  (1  0,08)    59 185,32 u.m.
0,08 1  0,085
Curs 5. Volatilitatea și riscul
activelor financiare

 Oportunitățile de investire a banilor:

 depozite bancare
 acțiuni
 obligațiuni

 Fiecare investitor dorește să obțină

maxim de beneficiu în urma imobilizării
banilor în aceste instrumente
Ce sunt acțiunile?
 Ce sunt Societățile pe Acțiuni (abreviat și S.A)?
 O Societate pe Acțiuni definește o societate comercială ce are capitalul
social împărțit în acțiuni și ale cărei obligațiuni sunt garantate cu
patrimoniul societății respective.
 O acțiune reprezintă titlul ce atestă dreptul de proprietate asupra
unei părți a capitalului social al societății care a emis acțiunea
respectivă.
 Cu alte cuvinte, proprietarul acțiunilor este și proprietarul unei părți din
compania emitentă, partea respectivă fiind corespunzătoare cu numărul de
acțiuni deținute.
 Acțiunile se tranzacționează la bursă (se vând și ce cumpără la un curs
ce variază de la o zi la alta, în funcție de mai mulți factori)
 Cererea și oferta
 Profitabilitatea companiei
 Concurența
 Contextul economic general
Ce sunt acțiunile?

 Câștigul acționarilor provine din:

 Dividende
 Diferențele de curs la cumpărarea și
vânzarea acțiunilor
Pe ce criterii se bazează decizia
de cumpărare?

 Analiza rezultatelor financiare (profitul) ale firmei –

este obligatoriu ca aceste rezultate să fie facute
publice de către toate S.A. listate la bursă
 Perspectivele de profit în perioada viitoare, ținând
cont de evoluția economiei
 Randamentul și riscul investiției
Randamentul acțiunilor
 P0 – prețul de cumpărare al unei acțiuni
 P1 – prețul de vânzare al aceleiași acțiuni
 Rt – randamentul simplu net

Pt - Pt-1  P  P -P
Rt  100   t  1 100  1 0 100
Pt-1  Pt-1  P0

 Rt +1 - randamentul simplu brut

Exemplu:
Volatilitatea acțiunilor
 Volatilitatea – măsură a riscului unei acțiuni, care exprimă gradul
în care randamentul acțiunii înregistrează fluctuații
 Dacă r1, r2 ... rn – randamentele calculate pe baza evoluției
prețului unui activ, media acestor randamente este
n

r i
r i=1
n
 Abaterea medie pătratică a acestor randamente este s – măsura
volatilității prețului titlului

 
n 2
ri  r
s i=1
n-1
Volatilitatea anuală se determină
cu formula
s
σ=
Δt

 σ – volatilitatea
 Δt – perioada de timp pentru care se calculează volatilitatea, exprimată în ani
Randamentul anticipat al unui activ
financiar
15% 8% -5%  randamente anticipate (ri)
rx :  
 0,2 0,6 0,2  probabilitatea de apariție (pi)

Randamentul anticipat:

n
E (rX )   ri  pi =15%  0, 2  8%  0, 6  5%  0, 2  6,8%
i=1

Abaterea medie pătratică (radical din varianța)

n
V (rx )   (ri  r ) 2  pi
i 1

 X  V (rx )
 X  (15%  6,8%) 2  0, 2  (8%  6,8%) 2  0, 6  ( 5%  6,8%) 2  0, 2  6, 49%
 Randamentul anticipat al unui
portofoliu de active financiare
 Coș de acțiuni (acțiunile a două companii, A și B).
 rA, rB – randamentele asociate acțiunilor companiei A și B

 E(rA), E(rB) – valoarea anticipată a randamentului acțiunilor companiilor A

și B
 σA , σB - abaterea medie pătratică a randamentului acțiunilor companiei A
respectiv B (volatilitatea)
 ρAB – coeficientul de corelației dintre randamentele acțiunilor A și B

 α – proporția din fonduri investită în acțiunile A

 1- α – proporția din fonduri investită în acțiunile B

 Randamentul anticipat al coșului de acțiuni E(rP )    E(rA )  (1   )  E(rB )

Volatilitatea coșului de acțiuni  P   2   A2  1      B2  2 1     A B

2

Curs 6. Elemente de matematici
actuariale
Operațiile financiare sunt de două tipuri:
- Certe

- Incerte, aleatoare – noțiunea de ris –

eventualitatea apariției unui evenimen
nefast, ce poate duce la pierderi
(financiare si nu numai).
- Soluția: “cumpărarea” unei polițe de
asigurări
 Operații financiare incerte - evenimentele
aleatoare legate de viața sau decesul unor persoane,
respectiv producerea unor daune
 Principii generale :
 – asiguratorul va plăti asiguratului o despăgubire / sumă
asigurată, la date stabilite clar, în cazul în care evenimentul
asigurat se produce (plata este incertă).
 - asiguratul va plăti către asigurator o primă (plata este
certă)
 - între asigurat și asigurator se încheie un contract, o poliță
de asigurare
 - vorbim despre o transformare a incertitudinii în certitudine
 - riscul se transferă dinspre asigurat către asigurator
 - compania de asigurări colectează și își asumă riscurile
asiguraților
Actuariatul - știința asigurărilor
 Actuarul analizează impactul financiar al riscului și al
incertitudinii
 Vom discuta despre probabilitatea de apariție a anumitor
evenimente, și vom analiza modul în care se poate
minimiza efectul negativ al acestora
 Ne vom concentra pe situații ce țin de viața asiguratului
 Vom analiza în mod sincron aspecte ce țin de valoarea
banilor și noțiunile de teoria probabilităților
 Scopul calculelor prezentate este acela de a asigura
solvabilitatea și profitabilitatea companiilor de asigurări
Asigurări de viață
 Asigurarea de viață este un contract, numit poliță
de asigurare de viață, încheiat între un contractant
și un asigurator prin care, în schimbul unei prime de
asigurare plătite de primul, la decesul asiguratului,
sau în cazul realizării evenimentului stipulat în
poliță, asiguratorul se obligă să plătească
beneficiarului desemnat o indemnizație de asigurare,
numită sumă asigurată
 Exemplu – asigurările de deces, anuitățile viagere,
planuri de pensii, asigurări în caz de accident
Asigurări de viață
 Scopul asigurării de viață este să ofere protecție financiară
familiei, dar poate fi utilizată și pentru protecția
proprietăților, a garantării contractelor de împrumut,
pentru realizarea unor investiții, în vederea pensionării
sau pentru acoperirea creditelor bancare.
 Există câteva sute de tipuri de asigurări.
Factori care influențează valoarea
primelor
 Mortalitatea – cel mai important factor, depinde la rândul
său de alți factori: vârsta, genul, profesia, regiunea,
gradul de civilizație, etc.
 Pentru realizarea unor studii referitoare la tipurile de plăți
se introduce un șir de caracteristici, ce poartă denumirea
de funcții biometrice.
 Funcțiile biometrice au ca și variabilă independentă vârsta.
 În calculele actuariale se ține cont și de alți factori, în
afară de vârstă – spre exemplu, dacă ținem cont de gen,
există tabele separate de supraviețuire pentru femei
respectiv pentru bărbați.
Caracteristici privitoare la
fenomenele de viață și deces

 Probabilitatea de viață și deces

 Funcția de supraviețuire
 Viața medie
 Viața probabilă
Probabilitatea de viață
Probabilitatea de viață
 Data decesului nu este cunoscută de asigurator la momentul
încheierii poliței.
 Se consideră o populație formată din persoane de acceași vârstă,
exprimată în ani. Probabilitatea de viață, notată cu p(x,y) este
probabilitatea ca persoana în vârstă de x ani să fie în viață și la y
ani. Probabilitatea contrară, notată cu q(x,y) se numește
probabilitate de deces

 p(x,y) + q(x,y) = 1

 Alte notații:
npx =p(x, x+n) probabilitatea ca o persoană de vârsta x să
fie în viață peste n ani
nqx =q(x, x+n) probabilitatea ca o persoană de vârsta x să
nu fie în viață peste n ani
Funcția de supraviețuire

 Funcția de supraviețuire, notată cu Lx este valoarea medie a numărului

de persoane care vor fi în viață la vârsta de x ani. Deci probabilitatea
de viată se poate scrie

Lx
p ( a, x ) 
La

 Valorile funcției de supraviețuire sunt tabelate.

 Exemplu:
 Să se afle probabilitatea ca un bărbat în vârstă de 18 de
ani să fie în viață la 75 de ani.

L75 91065
p(18, 75)    0,5  50%
L18 181984

 Să se afle probabilitatea ca un bărbat în vârstă de 29 de

ani să moară în următorii 3 ani.

L32 177460
q(29,32)  1  p(29,32)  1   1  1  0,9947  0, 0053  0,53%
L29 178389
Viața medie
 Este valoarea medie a numărului de ani pe care ii mai are de trait o
persoană în vârstă de x ani

1 1 1 1
ex  
2 Lx
 Lxn    Lx 1  Lx  2  ...
2 Lx

 Tabelele cu numere de comutație conțin valori până la vârsta de 100 de

ani.
1 1 1 1
ex  
2 Lx
 Lxn    Lx 1  Lx  2  ...  L100 
2 Lx
Exemplu: să se calculeze viața medie a unei
persoane de 98 de ani

1 1 1 1
e98    L99  L100     33  15  1, 227ani
2 L98 2 66
Viața probabilă

 Viața probabilă a unei persoane de

vârsta x este acel număr m de ani,
pe care il vom nota cu mx, pentru
care
1
p  x, x  m  
2
Rente sau plățile viagere
Plățile viagere sunt plăți certe ale unor sume de bani pe care le face o
persoană, respectiv sume pe care le încasează o persoană, însă doar dacă
este în viață, de la o societate de asigurări.
În funcție de numărul de plăți, acestea pot fi plăți unice viagere sau anuități
viagere

Plățile viagere unice

n
L  1  Lx  n
D  S  vn  xn  S    
Lx  1  i  Lx

 D – valoarea primei unice

 S – suma asigurată
 i – procent anual de actualizare
 n – numărul de ani peste care se va încasa suma asigurată
Exemplu:
 Un bărbat în vârstă de 45 de ani semnează o poliță cu o firmă de
asigurare, astfel încât urmează să încaseze, la împlinirea vârstei de 70 de
ani, suma de 30.000 lei. Să se calculeze valoarea primei unice pe care o va
avea de achitat, știind că procentul anual de actualizare este de 5%.

n 25
 1  Lx  n  1  91065
D  S     30000   1  0, 05   171212  4712 lei
 1  i  Lx  
Anuitățile viagere

 Pot fi și ele posticipate sau

anticipate, imediate sau amanate,
limitate sau nelimitate.