Toate Grilele Bazele Statisticii

C4.
Probabilităţi şi
distribuţii teoretice
Conf. univ. dr. Christiana Sandu
Bibliografie: Elisabeta Jaba, Statistica, Ediţia a

treia, Editura Economică, Bucureşti, 2002, pp.
1 84-93, 166-176
Experienţă aleatoare. Eveniment aleator
 Experienţa aleatoare1 este experienţa al cărei rezultat variază la

întâmplare.
 aruncarea unei monede;
 aruncarea unui zar;
 extragerea unei bile din urnă.
 Se cunosc rezultatele posibile ale unei experienţe, dar nu ştim, pentru o

anumită experienţă care va fi rezultatul obţinut.
 Evenimentul aleatoriu este rezultatul unei experienţe aleatoare.
 Spaţiul de selecţie este mulţimea tuturor rezultatelor posibile ale

unui experiment.
1. Cuvântul aleator provine de la cuvântul alea din limba latină, care înseamnă zar.
2
Definiţii ale probabilităţii
 Definiţia clasică a probabilităţii (Bernoulli şi Laplace)

 Probabilitatea ca un eveniment să se realizeze
reprezintă raportul dintre numărul de evenimente
elementare favorabile realizării evenimentului şi numărul
evenimentelor egal posibile.
m
p
n
 m este numărul cazurilor favorabile şi
 n este numărul cazurilor posibile
 unde 0 ≤ m ≤ n, ceea ce implică 0 ≤ p ≤ 1.
 Valoarea p=0 corespunde evenimentului imposibil, iar
valoarea p=1 corespunde evenimentului cert sau sigur.
3
 Definiţia probabilităţii bazată pe frecvenţă
 Probabilitatea este definită ca un caz limită al frecvenţei,
atunci când numărul de experienţe tinde la infinit.
m
p  lim
n  n
 m este numărul efectiv de realizări ale unui eveniment dintr-

un număr n de experienţe realizate
 Probabilitatea este frecvenţa relativă de apariţie a unui
eveniment.
4
Exemplu
 Se presupune urmatoarea experienta: Aruncarea unei monede.

 Evenimentul favorabil este considerat obtinerea fetei “Cap”.
 Rezultatele obtinute in urma aruncarii monedei de n=10, n=100,
n=1.000 si n=10.000 ori sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Frecventa relativa corespunzatoare

Numarul de Frecventa obtinerii obtinerii rezultatului “Cap”
experiente (n) rezultatului “Cap” (m)e (p=m/n)
n = 10 m=4 p=0.4
n = 100 m=55 p=0.55
n = 1000 m=495 p=0.495
n = 10000 m=5995 p=0.5995
… … …
n∞ m n/2 p 0.5
Exemplu – distribuţie de
probabilitate
 Să presupunem că am aruncat un zar de 10 ori, iar faţa cu numărul 6 a
apărut de 3 ori. Deci frecvenţa relativă este 0,3. Dacă mărim numărul de
aruncări foarte mult (teoretic la infinit), atunci frecvenţa de apariţie tinde către
valoarea 1/6, care este tocmai probabilitatea de apariţie a feţei cu numărul 6 la
aruncarea unui zar.
xi pi
1 1/6
2 1/6
3 1/6
4 1/6
5 1/6
6 1/6
Total 1
7
Variabila aleatoare
 O variabilă aleatoare (v.a.) este o funcţie prin care se
atribuie valori numerice unice rezultatelor posibile ale
unui experiment (experienţe), în condiţii date.
 v.a. se notează cu X
 valorile unei v.a. X se notează cu xi
 V.a. discretă are ca valori numere bine precizate, de

exemplu 0, 1, 2, 3, ...
8
Variabila aleatoare
Exemplu
 X: Numărul de capete obţinut la aruncarea unei monede

de 4 ori
 Valorile posibile ale variabilei X: {0, 1, 2, 3, 4}
 Nr. total de evenimente posibile: 24 = 16
9
Distribuţia unei variabile aleatoare
 Distribuţia unei v.a. = distribuţie teoretică = distribuţie

probabilistică
 Distribuţia unei v.a. reprezintă enumerarea tuturor
valorilor posibile ale unei v.a. precum şi a probabilităţilor
corespunzătoare.
 Probabilităţile se pot calcula cu ajutorul:
 Funcţiei de probabilitate f(x)

 Funcţia de repartiţie F(x)
10
Distribuția unei variabile aleatoare
discretă
 Funcţia de probabilitate
 f(x) - funcţia de probabilitate (funcţia masă de probabilitate)
 Funcţia de probabilitate trebuie să îndeplinească următoarele două
condiţii:
f (x)  0
m
 f (x i )  1
i 1
 Pentru fiecare xi, probabilitatea pi= P(X=xi) = f(xi) este cuprinsă între
0 şi 1.
 Suma probabilităţilor tuturor valorilor posibile este egală cu 1.
11
Variabila aleatoare discretă
 Distribuţia v.a. discrete X:

X: ( xi , pi ) cu i =1,...,m
unde:
 pi= P( Ei )=P( X = xi ) =f ( xi )
 Ei este evenimentul ca v.a. X = xi , i=1, … ,m
12
Variabila aleatoare discretă
 Exemplu
xi P( X = xi ) f ( xi )
0 1/16 0,0625
1 4/16 0,25
2 6/16 0,375
3 4/16 0,25
4 1/16 0,0625
Total 1,00 1,00
13
discretă
 Funcţia de repartiţie
 F(x) - funcţia de repartiţie
 Pentru o v.a. discretă X : F(x) = P(X<x) =  f (x i )
i; x i x
 Exemplu
xi P( X = xi ) f ( xi ) F( xi )
0 1/16 0,0625 0,0625
1 4/16 0,25 0,3125
2 6/16 0,375 0,6872
3 4/16 0,25 0,9375
4 1/16 0,0625 1,00
Total 1,00 1,00
14
Variabila aleatoare continuă
 V.a. continuă poate lua un număr infinit de valori posibile

pe un interval.
 Probabilitatea de a observa o anumită valoare este egală
cu 0, deoarece numărul valorilor posibile ale v.a. continue
este infinit.
 P( X=xi ) = 0
15
continuă
 Funcţia de densitate de probabilitate

 f(x) – funcţia de densitate de probabilitate
 Funcţia de densitate de probabilitate are următoarele proprietăţi:
f (x)  0 x  [a , b ]
b
 f ( x )dx  1
a
 Funcţia de repartiţie
 F(x) - funcţia de repartiţie F(x)
x
 F(x) = P(X<x) =
 f (t )dt
16 
17
Caracteristicile numerice ale unei v.a.
 Media unei v.a.

 Media unei v.a. X se notează cu μ sau M(X).
 Media unei v.a. X se numeşte şi speranţa matematică a
variabilei X şi se notează şi cu E(X).
 Media unei v.a. discrete X este:

   xi f ( xi )
i
 Media unei v.a. continue X este:


  xf ( x )dx

18
Caracteristicile numerice ale unei v.a.
 Varianţa unei v.a.

 Varianţa unei v.a. se notează cu σ2 sau D2(X).
 Varianţa unei v.a. discrete X:

 2   ( xi   )2 f ( xi )
i
 Varianţa unei v.a. continue X:


 2   ( x   )2 f ( x )dx

19
Distribuţia normală
 Distribuţia normală este modelul de distribuţie cel mai

des întâlnit în cazul v.a. continue.
 Distribuţia normală are rol fundamental în teoria selecţiei,
analiza de regresie, analiza variaţiei şi covariaţiei.
 Fie o v.a. continuă X care urmează este o lege normală

(lege Gauss-Laplace) de parametrii μ şi σ2.
 Notăm: X ~ N(μ, σ2)
20
 Funcţia de densitate de probabilitate a unei variabile X

distribuită după o lege normală este:
2
1  x μ 
1   
f(x)  e 2 σ 
σ 2π x  R , e = 2,71828, π = 3,14159
 Funcţia de densitate de probabilitate este reprezentată

grafic prin curba densităţii de probabilitate, curbă cu alură
de clopot (clopotul Gauss-Laplace).
21
 Funcţia de repartiţie a legii normale este definită prin

relaţia:
2
1  t μ 
1 x   
F(x)  e
2 σ 
dt
σ 2π 
22
 Proprietăţile legii normale:

 este simetrică în raport cu ordonata valorii x = μ
 amplitudinea variabilei este infinită    X  
 funcţia f(x) este maximă pentru x = μ
 curba de densitate de probabilitate are puncte de inflexiune
când x    
 Probabilitatea este egală cu 0,68 pentru intervalul media
minus o abatere standard (μ-σ) şi media plus o abatere
standard (μ+σ).
23

 o distribuţie normală este unic determinată de medie şi
varianţă.
24
 Probabilitatea este egală cu 0,68 pentru intervalul media
minus o abatere standard (μ-σ) şi media plus o abatere
standard (μ+σ).
25
Regula Chebyshev şi Regula empirică
% valorilor care se găsesc în intervalele

din jurul mediei
Interval Regula Chebyshev Regula empirică
(orice distribuţie) (distribuţia normală)
(   ,    ) Cel puţin 0% Aproximativ 68%
(  2 ,   2 ) Cel puţin 75% Aproximativ 95%
(  3 ,   3 ) Cel puţin 88,89% Aproximativ 99,7%
26
Distribuţia normală standard
 Distribuţia normală standard este distribuţia variabilei

normale centrate şi reduse Z.
 V.a. Z urmează o lege de repartiţie normală standard.

 Notăm: Z ~ N(0,1).
 media variabilei Z este egală cu 0.
 varianţa variabilei Z este egală cu 1.
 Scorul z pentru o observaţie x reprezintă numărul de
abateri standard de la medie.
x
z  x    z 
27 
Fie X –Timpul de descărcare a unui fişier video (secunde) pe
site-ul OurCampus!. Se ştie că timpul mediu este egal cu μ = 7
secunde, iar abaterea standard este σ = 2 secunde.
28
Pe un alt site, Timpul de descărcare a unui fişier video (secunde)
este normal distribuit cu media egală cu μ = 4 secunde şi
abaterea standard egală cu σ = 1 secundă.
29
Standardizarea valorilor unei variabile normale X
30
 Funcţia de densitate de probabilitate este dată de

relaţia:
z2
1 
f(z)  e 2 zR
2π
 Funcţia de repartiţie a unei variabile normale standard Z

este:
z t2
1 
F(z) 
2π
 e 2 dt

31
 Pentru interese practice, de calcul al unor probabilităţi, se utilizează

funcţia de repartiţie Laplace:
z t2
1 
(z)  
2π 0
e 2 dt
unde z>0
 Deci  ( z )  P (0  Z  z )
 Valorile funcţiei  (z ) se găsesc tabelate (vezi tabelul următor).

32
33
34
Proprietăţile funcţiei lui Laplace, Φ(z)
 Φ(zi)=P(0<Z<zi)
 Φ(0) = 0
 Φ(-zi) = - Φ(zi)
 Dacă z1< z2, atunci P ( z1  Z  z 2 )   ( z 2 )   ( z1 )
1
 F ( zi )  P(Z  z i )    ( zi )
2
1
 P(Z>zi)=1-P(Z<zi)=   ( zi )
2
36
 Exemplul 1
 Φ(1,96) = P(0<Z<1,96) = 0,4750
37
 Pe baza funcţiei lui Laplace, se poate determina funcţia de

repartiţie F(z), adică probabilitatea ca variabila aleatoare
normală standard Z să ia valori până la o valoare z.
F ( z )  P( Z  z )  0 ,5  ( z )
 unde 0,5 este jumătate din aria de sub curbă.
38
 Exemplul 2
 P(Z < 1,26) = F(1,26) = 0,5 + (1,26) = 0,5 + 0,396 = 0,896
(1,26)
39
 Se poate determina şi probabilitatea ca v. a. normală

standard Z să ia valori într-un interval simetric de tipul
(-a; a).
 Această probabilitate este:
a
P( a  Z  a )  F ( a )  F ( a )  ( a )  ( a )  2( a )   f ( t )dt
a
 Deoarece
  (  a )   ( a )
 F (a )  0,5   (a )
 F ( a )  0,5   ( a )  0,5   (a )
40
 Exemplul 3
 P(-1,26 < Z < 1,26) = 2 (1,26) = 0,7924
 Deoarece știm că: P (  a  Z  a )  2 ( a )
41
 Exemplul 4
P(Z >1,26) = 1 - P(Z<1,26) = 1 – F(1,26)= 1 - [0,5 + (1,26)] = 0,5 – (1,26) =

= 0,5 – 0,3962 = 0,1038
42
 Exemplul 5
P(Z > -2,13) = 1 - P(Z<-2,13) = 1 – F(-2,13) = 1 – [0,5 - (2,13)] =
= 0,5 + (2,13) = 0,5 + 0,4834 = 0,9834
43
 Pentru o variabilă X ~ N(10,4), să se calculeze probabilitatea

P(8 < X < 12) .
8  10 12  10
 P(8 < X < 12) = P ( Z )  P(1  Z  1)  2 (1) 
2 2
 2  0,341  0,682
44
Exemplu
Fie X ~ N (22.08, 11.36)

x  22.08, s  11.36  3.37
 P(X<30)
1
F ( zi )  P(Z  z i )    ( zi )
2
 P(X<30)=P(Z<2.35)=0.5+Φ(2.35)=0.5+0.4906 =0.9906
zi=(30-22.08)/3.37=2.35
 Exista 99.06% sanse ca variabila X sa ia valori mai
mici decat 30.
 P(X>30)
1
P(Z>zi)=1-P(Z<zi)=   ( zi )
2
P(X>30)=1-P(X<30)=1-P(Z<2.35)=0.5- Φ(2.35)= 0.5-

0.4906=0.0094
zi=(30-22.08)/3.37=2.35
 Exista 0.94% sanse ca variabila X sa ia valori mai mari
decat 30.
 P(20<X<25)
P( z1  Z  z 2 )   ( z 2 )   ( z1 )
z1=(20-22.08)/3.37= - 0.61
z2=(25-22.08)/3.37=0.86
P(20<X<25)=P(-0.61<Z<0.86)=
= F(0.86) - F(-0.61)=
=[1/2+ Φ(0.86)] - [1/2-Φ(0.61)]
= Φ(0.86)+Φ(0.61)
=0.3051+0.2291=0.5342
Exista 53.42% sanse ca variabila X sa ia valori intre 20 si 25.
Folosirea scorurilor Z pentru
compararea distribuţiilor
• Scorurile Z pot fi folosite pentru a compara observaţii care aparţin la

distribuţii normale diferite.
• Exemplul 6
• Pentru admiterea la colegiu se pot susţine două teste: SAT şi ACT.
• Un elev a obţinut scorul 650 pentru testul SAT care are   500 şi
  100 şi scorul 30 la testul ACT care are   21.0 şi   4.7 .
• Cum putem compara cele două scoruri pentru a spune care este
relativ mai mare?
Exemplu: Compararea notelor la teste care
folosesc scale diferite
Comparăm scorurile z:
SAT: z  650  500  1.5

100
ACT: 30  21
z  1.91
 4.7
Deoarece scorul z este mai mare pentru ACT, atunci elevul a

avut un rezultat relativ mai bun la acest test.

Distribuţia χ2 (Hi pătrat)
 Fie ν variabile aleatoare, independente şi identic

repartizate (v.a.i.i.d) după o lege normală standard, Xi ~
N(0, 1), atunci variabila X obţinută ca o sumă a pătratelor
variabilelor Xi urmează o distribuţie χ2 cu ν grade de
libertate.
 Notăm: X ~ χ2(ν)
ν
 unde X =  X 2 pentru Xi ~ N(0, 1),
i
i 1
50
Caracteristicile numerice ale repartiţiei χ2
 Media v.a. X
 M(X)= ν σ 2
 unde
 ν – numărul gradelor de libertate (nr. variabilelor aleatoare
la pătrat însumate)
 σ – abaterea standard a variabilelor aleatoare normale
standard (σ = 1)
 Varianţa v.a. X
 V(X)=2 ν σ 4
 Exemplu
 Pentru o variabilă X ~ χ2(4) , se poate determina constanta
a, astfel încât P (X > a) = 0,05. Din tabela Hi-pătrat se
citeşte valoarea a = 9,48.
51
52
Distribuţia t (Student)
 Fie o v.a. X ~ N(0, 1) şi o v.a. Y ~ χ2(ν ), atunci v.a.

Student este definită de relaţia:
X
t
Y
ν
 Notăm: t ~ t(ν)
 unde
 ν – numărul gradelor de libertate (parametrul repartiţiei
Student)
53
Caracteristicile numerice ale
repartiţiei Student
 Media v.a. t
 M(t)=0
 Varianţa v.a. t
 V(t)= v/(v-2) unde ν – numărul gradelor de libertate
 Exemplu
 Pentru o variabilă aleatoare care urmează o lege de
repartiţie Student cu ν = 25 grade de libertate (X ~ t (25)),
se cere să se determine valoarea a, astfel încât: P(X > a)
= 0,05.
 Din tabela Student, pentru o probabilitate de 0,05 şi 25
grade de libertate se citeşte valoarea a = 1,708.
 Deci, P(X > 1,708) = 0,05.
54
55
Distribuţia Fisher
 Fie două v.a. X şi Y cu distribuţii de probabilitate Hi

pătrat, X ~  2 ( 1 ) şi Y ~  ( 2 ) , atunci, o variabilă F
2
care urmează o lege de repartiţie Fisher de parametrii ν1

şi ν2 se obţine prin relaţia:
X
1
F
Y
2
 Notăm: F ~ F ( 1 , 2 )
56
Caracteristicile numerice ale repartiţiei
Fisher – Snedecor
 Media v.a. F
2
 M (X )  , 2  2
2 2
 Varianţa v.a. F
2 22 ( 1   2  2)
 V (X )  , 2  4
 1 ( 2  2) ( 2  4)
2
 Exemplu
 Pentru o variabilă X ~ F(5, 3), se poate determina
constanta a, astfel încât P (X > a) = 0,01. Din tabela
Fisher se citeşte valoarea a = 28,23.
57
58
59
Anexa 1 – Evenimente aleatoare
 Numărul total de evenimente posibile ale unei experienţe
este egal cu nk , unde:
 n – numărul de evenimente posibile ale unei experienţe
 k – numărul de probe ale unei experienţe
 Exemple de evenimente aleatoare:
Nr. total de Spaţiul de selecţie

Experienţa evenimente (mulţimea evenimentelor
posibile posibile)
Aruncarea unei
21 {C, P}
monede
Aruncarea unei
22 {CC, CP, PC, PP}
monede de 2 ori
Aruncarea unei {CCC, CPC, CCP, PCC, PCP,
23
monede de 3 ori PPC, CPP, PPP}
Aruncarea unui zar 61 {1, 2, 3, 4, 5, 6}
60
Anexa 2 – Experiențe independente
 Experienţele sunt independente dacă rezultatul oricărei

probe nu este influenţat de rezultatul unei alte probe.
 De exemplu, dacă am aruncat o monedă de 20 de ori şi
am obţinut de fiecare dată „cap”, nu este obligatoriu să
obţinem „pajură” la următoarea aruncare. Probabilitatea
de a obţine „pajură” este tot ½. O aruncare este
independentă de aruncările anterioare.
61
Anexa 3 - Exemple de variabile
aleatoare
Valorile posibile ale Nr.

Mulţimea evenimentelor Variabila
Experienţa variabilei X evenimente
posibile (X)
(xi) posibile
Aruncarea unei {CCC, CPC, CCP, PCC, Numărul de

0, 1, 2, 3 23
monede de 3 ori PCP, PPC, CPP, PPP} capete
{1,1; 1,2; 1,3; 1,4; 1,5; 1,6; Suma

Aruncarea unui 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9,
......................................... numerelor 62
zar de 2 ori 10, 11, 12
6,1; 6,2; 6,3; 6,4; 6,5; 6,6} celor 2 feţe
{CCCC, PCCC, CPCC,
CCPC,CCCP, PPCC,
Aruncarea unei Numărul de
PCPC, PCCP, CPCP, CPPC, 0, 1, 2, 3, 4 24
monede de 4 ori capete
CCPP, PPPC, PPCP, PCPP,
CPPP, PPPP }
62
5. Estimarea parametrilor
unei populaţii (1)
1. Concepte fundamentale
 Populaţie
 Eşantion
 Sondaj aleator simplu
2. Estimatori. Proprietăţile estimatorilor
 Parametru. Estimator. Estimaţie
 Media de selecţia
Bibliografie: Elisabeta JABA, Statistica, ediţia a 3-a, Ed.

Economică, Bucureşti, 2002, cap. 10 şi cap. 11
1
5.1. Populaţie. Eşantion
 Populaţia
 ansamblul tuturor elementelor
 Volumul populaţiei se notează cu N
 Variabila de distribuţie a populaţiei este variabila X
 Eşantionul
 subansamblu de elemente extrase, după principiile
selecţiei, din populaţia pe care vrem să o cunoaştem
 Volumul eşantionului se notează cu n
 Variabila X este observată la nivelul eşantionului extras
din populaţie.
2
 Selecţia
 selecţia (extragerea) unităţilor eşantionului din
populaţie se poate realiza:
• în mod aleator, după jocul hazardului (principiul
selecţiei aleatoare);
• după un criteriu prestabilit (principiul selecţiei
raţionate).
3
 Sondajul aleator simplu
 Sondajul aleator simplu este un sondaj probabilistic.

 Fiecare individ din populaţie are o probabilitate egală
de a intra în eşantion.
 Se aplică, de regulă, când nu se cunoaşte structura
populaţiei în grupe tipice.
 Eşantionul este extras aleator, plecând de la o bază de
sondaj, adică de la o listă completă a indivizilor ce
compun populaţia studiată.
 Pentru extragerea aleatoare simplă a unui eşantion se
folosesc tabelele cu numere aleatoare sau programe
de generare a numerelor aleatoare.
4
Tabel cu numere aleatoare
 N=800
 n=40
 Selectăm:
003,364,720,
433,463,363,
109,592,470,
705, etc.
 Nu selectăm:
884, 919, 941,
etc. deoarece
N=800.
5
 Alte sondaje probabilistice

 Alte sondaje probabilistice sunt: sondajul aleator
sistematic sau mecanic, sondajul aleator stratificat,
sondajul aleator de cluster.
 Sondaje neprobabilistice
 În sondajele neprobabilistice nu se cunoaşte
probabilitatea tuturor eşantioanelor posibil de extras.
6
• În procesul de esantionare, din populaţia de volum N, se

pot extrage k eşantioane de volum n.
• Numărul de eşantioane care se pot extrage, diferă în

funcţie de metoda de eşantionare:
• în cazul eşantionării aleatoare nerepetate (schema
urnei fără revenire):
N!
k  C Nn 
n!( N  n)!
• în cazul eşantionării aleatoare repetate (schema urnei
cu revenire):
n
kN
7
Exemplu
 Dintr-o populație de volum  Eșantionare repetată

N=10, se pot extrage k  k=Nn =102=100 eșantioane
eșantioane de volum n=2.
 Câte eșantioane se pot
extrage?
 Eșantionare nerepetată
OBS: Într-un sondaj aleator simplu,
fiecare eşantion de volum n are N! 10!
 k  C Nn    45
aceeaşi probabilitate de a fi (N  n)!n ! 8!2!
extras.
eșantioane
8
5.2. Parametru. Estimator.
Estimaţie
 Parametrul (  )
 este o caracteristică fixă şi necunoscută a variabilei

X la nivelul populaţiei totale
 ex:
•  - media variabilei X la nivelul populaţiei
2
•  - dispersia variabilei X la nivelul populaţiei
• π - proporția unei categorii la nivelul populației
 Parametrul face obiectul procesului de estimare
9
Estimaţie
 Estimatorul ( ˆ )
 este o variabilă aleatoare (statistică) determinată

de totalitatea eşantioanelor posibile de volum n
care se pot extrage din populaţia de referinţă
 este definit ca o funcţie a variabilelor de selecţie

Xi , i=1, ..., n.
10
Estimaţie
 Pentru cele k eşantioane aleatoare posibil de extras,

rezultă structura de tip matrice de mai jos, în care fiecare
linie este un eşantion posibil de extras:
X1 X2 Xn
Eşantionul 1:  x11 x12 .... x1n 

 
Eşantionul 2:
 x21 x22 .... x2 n 
 ..............................
.....................  
x 
Eşantionul k:  k 1 xk 2 .... xkn 
11
Estimaţie
 Pentru fiecare coloană din matrice se defineşte o

variabilă aleatoare (care are ca valori posibile valorile
lui X pentru prima unitate din toate eşantioanele posibil
de extras)
 Variabilele Xi se numesc variabile aleatoare de

selecţie
 Variabilele aleatoare Xi sunt identic repartizate cu

variabila X (au aceeaşi lege de probabilitate) şi sunt
independente stochastic.
12
Estimaţie
 Estimatorul ( ˆ )
 este instrumentul principal care permite

estimarea unui parametru (aproximarea valorii
necunoscute).
 Un parametru este estimat prin intermediul unui

estimator, cu ajutorul unei estimaţii.
13
Estimaţie
 Estimatorul media de selecţie ( ̂ )
 Valorile acestei variabile aleatoare sunt mediile

tuturor eşantioanelor posibil de extras
ˆ : ( x1 , x2 , , xk )
14
Estimaţie
 Estimatorul varianţa de selecţie ( ˆ '2 )
 Valorile acestei variabile aleatoare sunt varianţele

tuturor eşantioanelor posibil de extras
ˆ ' : ( s ' , s ' , , s ' )

2 2
1
2
2
2
k
15
Estimaţie
 Estimatorul proporţia de selecţie ( ˆ )
 Valorile acestei variabile aleatoare sunt proporţiile

eşantioanelor posibil de extras
ˆ : ( p1 , p2 , , pk )
16
Estimaţie
 Estimaţia
 OBS: în practică, din cele k eşantioane de volum n posibil

de extras din populaţia de volum N, se observă un singur
eşantion.
 Pentru eşantionul observat vom cunoaşte:
• x - media variabilei X la nivelul eşantionului observat
• s 2 - dispersia variabilei X la nivelul eşantionului observat

• p – proporția unei categorii la nivelul eşantionului
17 observat
Estimaţie
 Estimaţia
 Media x este o valoare a v.a. ̂

 Media x este o estimaţie a parametrului μ
 Dispersia s '2 este o valoare a v.a. ˆ '2

 Dispersia s '2 este o estimaţie a parametrului σ2
 Proporția p este o valoare a v.a. ˆ

 Proporția p este o estimație a parametrului π.
18
Exemplu: Distribuţia de selecţie
a mediei
 Se dă o populaţie de 4 asistenţi din departamentul RU

care trebuie să actualizeze baza de date cu angajaţi. S-
a înregistrat numărul de erori făcute de fiecare asistent.
 Media populaţiei:
N 4
x3  2  1  4 10
i
 
i 1
  2,5
N 4 4
19
a mediei
 Abaterea standard a populaţiei:

N 4

 ix   2
 i 1
N
 Deci,
(3  2,5) 2  (2  2,5) 2  (1  2,5) 2  (4  2,5) 2

  1,12
4
20
a mediei
 Din populaţia de volum N=4 asistenţi, dorim să

extragem, cu revenire, eşantioane de câte 2 asistenţi.
 Câte eşantioane se pot extrage aleator cu revenire?
 Numărul de eşantioane posibil de extras cu revenire

este egal cu:
k  N n  42  16 esantioane
21
a mediei
 Medile pemtru toate cele k=16 eşantioane de volum n=2
extrase din populaţia de volum N=4:
22
a mediei
Media Nr. eşantioane
eşantionului
1 1
1,5 2
2 3
2,5 4
3 3
3,5 2
4 1
Total 16
 Media mediilor eşantioanelor:
1 1  1,5  2  2  3  2,5  4  3  3  3,5  2  4 1 40

M ( ˆ )    2,5
16 16
23
5.3. Proprietăţile estimatorilor
1. Nedeplasare
- un estimator este nedeplasat (fără biais) dacă media
sa este egală cu valoarea parametrului M (ˆ)  
- un estimator este deplasat dacă M (ˆ)  
24
2. Convergenţă în probabilitate
 Un estimator este convergent dacă varianţa
estimatorului tinde spre 0, atunci când volumul
eşantionului tinde spre 
lim V (ˆ)  0
n 
25
3. Eficienţa
- Estimatorul cu varianţa minimă este un estimator
eficient.
- Dintre doi estimatori nedeplasaţi posibili pentru un

parametru, estimatorul cu varianţa cea mai mică este
estimatorul mai eficient decât celălalt.
26
4. Convergenţa în repartiţie (teorema limită centrală)

 Această proprietate impune o condiţie de volum pentru
estimatorul transformat prin operaţia de standardizare:
~ ˆ  M ( ˆ )
ˆ 
V ( ˆ )
 Dacă volumul eşantionului creşte peste o anumită limită,
atunci v.a. obţinută prin standardizarea estimatorului
urmează o lege de repartiţie normală standard:
 ˆ  M (ˆ ) 
 n n 
rep
 Z ~ N (0,1)
 
 V (ˆ)
n  nN
27
5.3. Proprietăţile estimatorului media
de selecţie
 Proprietăţile estimatorului ̂
 Estimator nedeplasat: M (ˆ )  

 Estimator convergent în probabilitate şi în repartiţie
 2
V ( ˆ )   2ˆ   0, cand n  
n
 Pentru n suficient de mare, se poate aprecia că
ˆ  M ( ˆ ) ˆ  
Z  ~ N (0,1)
V ( ˆ ) 
n
 Estimator eficient (nedeplasat si convergent, are
28 varianta minima comparativ cu alti estimatori)
 Daca
X ~ N (  , X2 )  Z ~ N (0 ,1)
X 
Z

 Daca
ˆ ~ N (  , 2ˆ )  Z ~ N ( 0 ,1)
 X2
ˆ ~ N (  , )
n
ˆ   ˆ  
29 Z 
 ˆ X n
de selecţie
 Proprietăţile estimatorului ̂
 Abaterea medie pătratică a estimatorului ̂

2 
 ˆ  
n n
- Reprezintă eroarea medie de reprezentativitate

(Standard Error of Mean)
30
de selecţie
 Distribuţia estimatorului ̂
 Estimatorul media de selecţie are o distribuţie

2
normală ˆ ~ N (  , ) când:
n
• X~N (μ,σ2)
sau
• X≠N (μ,σ2), dar eşantioanele sunt de volum
suficient de mare
31
32
de selecţie
 Distribuţia estimatorului ̂
33
Exemplu - Distribuţia estimatorului ̂
 Exemplul 11.1
Elisabeta JABA, Statistica, ediţia a 3-a, Ed.
Economică, Bucureşti, 2002, pp. 293-296.
34
5.3. Proprietăţile estimatorului
varianţa de selecţie
 Proprietăţile estimatorului ̂ 2
 Estimator deplasat:  
M ˆ 2   2
(media estimatorului nu este egală cu parametrul)
 2
n 1 2
M ( ˆ )   
2 2
 
n n
35
varianţa de selecţie
Dispersia de selecţie modificată ̂ '

2

 Estimator nedeplasat M ( ˆ ' 2 )   2
 O valoare a acestui estimator este:

n
2
 ( xi  x )
s '  i 1
2
n 1
36
proporţia de selecţie
 Proprietăţile estimatorului ˆ
 Estimator nedeplasat: M (ˆ )  
 (1   )
 Estimator convergent: V (ˆ ) 
n
 Pentru n suficient de mare, se poate aprecia că
ˆ  
Z ~ N ( 0 ,1 )
(1 )
n
37
de selecţie
 Proprietăţile estimatorului ˆ
 Estimatorul proporţia de selecţie are o

distribuţie normală
 (1   )
ˆ ~ N ( , )
n
38
5. Estimarea parametrilor
unei populaţii (2)
1. Estimarea punctuală
 Definiţie
2. Estimarea prin interval de încredere
 Definire IC
 IC pentru media unei populaţii
 IC pentru proporţie
 Calculul volumului eşantionului

39
5.4. Estimarea parametrilor unei
populaţii
 Estimarea unui parametru θ
 Estimarea este un procedeu statistic prin care se află

valoarea unui parametru al unei populaţii pe baza
datelor înregistrate la nivelul unui eşantion extras din
populaţie.
 Estimarea se poate efectua sub formă de

 estimare punctuală
 estimare prin interval de încredere
40
5.4. Estimarea punctuală a unui
parametru
 Estimarea punctuală a unui parametru θ
 Estimarea punctuală presupune aflarea unei valori

posibile a estimatorului ˆ (un estimator nedeplasat şi
convergent).
• Media μ a populaţiei se poate estima punctual

prin media x obţinută la nivelul unui eşantion
41
5.4. Estimarea parametrilor unei
populaţii
42
5.4. Estimarea prin interval de
încredere a unui parametru
o Estimarea prin interval de încredere
o presupune aflarea limitelor de încredere ale unui

interval care, pentru o anumită probabilitate (1-α),
numită nivel de încredere, acoperă valoarea
adevărată a unui parametru.
P( Li    Ls )  ( 1   ) , unde   ( 0 ,1 )
 Estimarea prin interval de încredere se bazează pe

estimatorii nedeplasaţi şi convergenţi cărora li se
aplică teorema limită centrală.
43
5.4. Estimarea mediei prin interval de
încredere
 Estimarea prin IC a mediei μ
 Construirea IC se bazează pe proprietăţile

estimatorului parametrului μ.
2
ˆ ~ N (  , )  Z ~ N ( 0,1 )
n
ˆ  
unde Z 
/ n
44
încredere
 x
Pe baza mediei determinate la nivelul eşantionului
trebuie să determinăm limitele intervalului de
încredere care, cu o probabilitate 1   , acoperă
valoarea adevărată a parametrului  .
x
P( z / 2    z / 2 )  1  
/ n
45
încredere
46
încredere
x
P( z / 2    z / 2 )  1  
/ n
 
P( x  z / 2    x  z / 2 ) 1
n n
 
( Li  x  z / 2  )    ( Ls  x  z / 2  )
n n
 Cu o probabilitate (1   ) , parametrul μ este “acoperit” de
intervalul [Li ; Ls]
47
încredere
• Se cunoaşte parametrul 
 
( x  z / 2  )    ( x  z / 2  )
n n
48
încredere
Estimarea prin IC a mediei μ (α = 0,05)
(1   ) (1  0,05) 0,95
( z )     0,475 Tabelul
   z / 2  1,96
Laplace
2 2 2
z 0,06
1,9 0,475
49
50
încredere
• Νu se cunoaşte parametrul 
• Se utilizează estimatorul nedeplasat ˆ '2 şi
variabila Student:
ˆ  
t ~ t( n  1 )
ˆ
'
n
51
încredere
s' s'
( x  t / 2;n 1  )    ( x  t / 2;n 1  )
n n
2
 ( xi  x )
unde s'  abaterea standard la
n 1
nivelul esantionului
52
încredere
Estimarea prin IC a mediei μ (α = 0,05)
Prob. 0,025
(n-1)
1
...
 1,96
53
încredere
54
încredere
• Precizia estimării creşte atunci când:
• volumul eşantionului (n) creşte.
• probabilitatea cu care se garantează rezultatele este

mai mică;
• varianţa eşantionului este mică (valorile aberante

afectează mărimea intervalului de încredere).
55
Exemplul 1a
 La nivelul unui eşantion format din 20 de persoane,
extras aleator simplu repetat, s-au obţinut următoarele
rezultate privind vârsta (ani):
x  32 ani
Se stie ca la nivelul populatiei,
  2 ani.
 Să se estimeze, prin interval de încredere, vârsta medie

a întregii populaţii din care a fost extras eşantionul,
considerând un risc de 0,05.
56
 
( x  z / 2  )    ( x  z / 2  )
n n
57
încredere
 Estimarea prin IC 95% a mediei μ
Cu o probabilitate de
 
( x  1,96  )    ( x  1,96  ) 95%, putem afirma ca
n n varsta medie la
2 2 nivelul populatiei
(32  1,96  )    (32  1,96  )
20 20 este acoperita de
2 intervalul [31,14;
(32  1,96  ) 32,86] ani.
20
(32  1,96  0 ,44)
(32  0 ,8624)
(32  0 ,8624)    (32  0 ,8624)
58 31,1376    32 ,8624
Exemplul 1b
x  32 ani
  2 ani.

59
încredere
  90%, putem afirma ca
( x  1,64  )    ( x  1,64  )
n n varsta medie la
(32  1,64  )    (32  1,64  ) este acoperita de
20 20 intervalul [31,28;
(32  1,64 
2
) 32,72] ani.
20
(32  1,64  0 ,44)
(32  0 ,7216)
(32  0 ,7216)    (32  0 ,7216)
60
31,2784    32 ,7216
Exemplul 1c
x  32 ani
  2 ani.

61
încredere
( x  1,96  )    ( x  1,96  )
n n varsta medie la
100 100
intervalul [31,61;
2 32,39] ani.
(32  1,96  )
100
(32  1,96  0 ,2)
(32  0 ,392)
(32  0 ,392)    (32  0 ,392)
62 31,61    32 ,39
Exemplul 1d
x  32 ani
 1 an.

63
încredere
( x  1,96  )    ( x  1,96  )
n n varsta medie la
20 20
intervalul [31,57;
1 32,43] ani.
(32  1,96  )
20
(32  1,96  0 ,22)
(32  0 ,4312)
(32  0 ,4312)    (32  0 ,4312)
64 31,57    32 ,43
Exemplul 2
x  32 ani; s'  2 ani.

65
s' s'
( x  t / 2;n1  )    ( x  t / 2;n1  )
n n
2
 ( xi  x )
• unde s' 
n 1
66
Exemplu
 Nu se cunoaşte σ, deci, în estimarea prin IC a mediei

populaţiei se foloseşte statistica t Student.
s'
 IC este ( x  t0.025;19  )
n
 Din Tabelul repartiţiei Student (Anexă) se citeşte

valoarea
 t0,025;20-1=2,093.
67
Valorile distribuţiei Student
v t0.1 t0.05 t0.025
1 3,078 6,314 12,706
2 1,886 2,920 4,303
3 1,638 2,353 3,82
... ... ... ...
19 2,093
68
Exemplu
 IC devine:
s' 2
( x  t0.025;19  )  (32  2,093  )
n 20
 (32  2,093  0,4472)  (32  0,936)  (31,064; 32,936)
Deci, 31,064    32,936

 Se poate garanta cu o probabilitate de 95% că vârsta
medie a populaţiei din care a fost extras eşantionul
este acoperită de intervalul (31; 33) ani.
 Există un risc de 5% ca valoarea mediei să se
găsească în afara limitelor IC.
69
95% din IC posibile acoperă valoarea mediei populaţiei.
70
Estimarea mediei prin IC
- Exemplu Excel
educatie
 X – Educatie (ani)
Mean 13.4916
Standard Error 0.1325
Median 12
x  13,49 ani Mode 12
Standard Deviation (s’) 2.8848
s'  2,88ani Sample Variance (s’2) 8.3223
Kurtosis -0.2650
n  474 angajati Skewness -0.1141
Range 13
2
 ( xi  x ) Minimum 8
s'  Maximum 21
n 1 Sum 6395
Count 474
Confidence Level (95.0%) 0.260372
71
- Exemplu Excel
educatie
Eroarea de reprezentativitate (Std. Error)
s' 2,8848 Mean 13.4916
  0,1325 Standard Error 0.1325
n 474 Median 12
Mode 12
Eroarea maxima admisibila Standard Deviation 2.8848
s' Sample Variance 8.3223
 ˆ  t / 2;n1  Kurtosis -0.2650
n Skewness -0.1141
s' Range 13
 ˆ  t0.025; 473  Minimum 8
n Maximum 21
Sum 6395
 ˆ  1,96  0.1325 Count 474
Confidence Level
 ˆ  0,26 (95.0%) 0.260372
72
- Exemplu Excel
educatie
 IC 95% al mediei
Mean 13.4916
s' s' Median 12
( x  t / 2;n1  )    ( x  t / 2;n1  ) Mode 12
n n Standard Deviation 2.8848
Sample Variance 8.3223
(13,49  0,26)    (13,49  0,26) Kurtosis -0.2650
13,23    13,75 Skewness -0.1141
Range 13
Se poate garanta cu o probabilitate de Minimum 8
95% că nivelul mediu de studii al populaţiei Maximum 21
din care a fost extras eşantionul este Sum 6395
acoperit de intervalul (13,23; 13,75) ani. Count 474
Confidence Level
(95.0%) 0.260372
73
- Exemplu Excel
educ
Eroarea maxima admisibila Mean 13.492
s'
 ˆ  t / 2;n1  Median 12
n Mode 12
Standard Deviation 2.885
s'
 ˆ  t0.05; 473  Sample Variance
Kurtosis
8.322
-0.265
n
Skewness -0.114
2.885
 ˆ  1,645 
Range 13
Minimum 8
474 Maximum 21
 ˆ  1,645  0.133 Sum 6395.000
Count 474.000
 ˆ  0,22 Confidence
Level(90.0%) 0.22
74
- Exemplu Excel
educ
Mean 13.492
( x   ) Median 12
Mode 12
( x   )    ( x   ) Standard Deviation 2.885
(13,49  0,22)    (13,49  0,22) Kurtosis -0.265
13,27    13,71
Skewness -0.114
Range 13
Se poate garanta cu o probabilitate de Minimum 8
90% că nivelul mediu de studii al populaţiei Maximum 21
din care a fost extras eşantionul este Sum 6395.000
acoperit de intervalul (13,27; 13,71) ani. Count 474.000
Confidence
Level(90.0%) 0.22
75
- Exemplu SPSS
Descriptives
 X – Educatie (ani) Educational Level (years) Statistic
Std.
Error
Mean 13.49 0.133
Lower
13.23
95% Confidence Interval for Bound
Mean Upper
x  13 ,49 ani Bound
13.75
5% Trimmed Mean 13.48
s '  2 ,885 ani Median 12.00
Variance 8.322
n  474 angajati Std. Deviation 2.885
Minimum 8
Maximum 21
Range 13
Interquartile Range 3
Skewness -.114 .112
Kurtosis -.265 .224
76
- Exemplu SPSS
Descriptives
Std.
Educational Level (years) Statistic
Error
Mean 13.49 0.133
Eroarea de reprezentativitate Lower
13.23
95% Confidence Interval for Bound
(Std. Error) Mean Upper
13.75
Bound
s' 2,885
  0,133
5% Trimmed Mean 13.48
Median 12.00
n 474 Variance 8.322
Std. Deviation 2.885
Minimum 8
Maximum 21
Range 13
Interquartile Range 3
Skewness -.114 .112
Kurtosis -.265 .224
77
- Exemplu SPSS
Descriptives
 IC 95% al mediei Educational Level (years) Statistic
Std.
Error
s' Mean 13.49 0.133
( x  t / 2 ; n 1  ) Lower
13.23
n 95% Confidence Interval for Bound
Mean Upper
13.75
2 ,885 Bound
(13 ,49  t 0 ,025 ; 473  ) 5% Trimmed Mean 13.48
474 Median 12.00
(13 ,49  t 0 ,025 ; 473  0 ,133 ) Variance 8.322

Std. Deviation 2.885
(13 ,49  1,96  0 ,133 )
(13 ,49  0 ,26 ) Se poate garanta cu o probabilitate de 95% că
nivelul mediu de studii al populaţiei din care a fost
13 ,23    13 ,75 extras eşantionul este acoperit de intervalul
(13,23; 13,75) ani.
78
Estimarea prin IC a proporţiei
 Variabila proporţia de selecţie (estimatorul ˆ )

urmează o lege normală de distribuţie:
 (1   )
ˆ ~ N ( , )
n
 I.C. pentru proporţia unei populaţii (parametrul  )
este:
p  (1  p ) p  (1  p )
( p  t / 2  )    ( p  t / 2  )
n n
79
Estimarea prin IC a proporţiei
 .
80
Exemplu:
 În urma realizării unui sondaj electoral la nivelul unui
eşantion format din 1500 persoane, s-a constatat că
840 persoane au votat pentru candidatul A. Să se
estimeze prin interval de încredere proporţia
persoanelor care votează pentru candidatul A la nivelul
întregii populaţii, considerând un risc de 0,05.
81
Exemplu:
- proporţia persoanelor care au votat pentru candidatul A,

la nivelul eşantionului, este:
- p=840/1500=0,56.
- I.C 95%. se calculează astfel: p  
p  (1  p ) 0 ,56  (1  0 ,56)
( p  t / 2  )  0 ,56  1,96   (0 ,53; 0 ,59)
n 1500
t / 2;( n1)  t0 ,025;1499  1,96
Cu o probabilitate de 95%, putem
afirma că proporţia persoanelor care
Deci , 0 ,53    0 ,59 au votat candidatul A este acoperită de
sau 53%    59% intervalul (53%; 59%).
82
Estimarea volumului eşantionului
 .
83
 .
84
 Exemplu
 n=?
 Riscul α = 0,05 şi încrederea (1 – α) = 0,95
• Zα/2 = 1,96
 Varianţa σ2 = 0,244
 Eroarea maximă Δπ = 0,03
85
 Volumul eşantionului (n)
z 2  2 1,96 2  0,244
n   1042
2 0,03 2
z 2  2 1,96 2  0,244
n   375
2 0,05 2
86
Recapitulare
z 2   2 1,96 2  0 ,18
n   768,3
2
0 ,03 2
87
(1   ) 0 ,97
( z )    0 ,485     z / 2 ,  2 ,17
Tabelul Laplace
2 2
 
( x  2.17  )    ( x  2.17  )
x   : n n
2
(8.5  2.17  )
900
2
(8.5  2.17  )  (8.5  0.145)
30
(8.5  0.145;8.5  0.145)
(8,355;8,645)
8,355    8,645
88
IC 97% : [8,355; 8,645]
  10%   / 2  5%
p=proportia la nivelul esantionului

p=250/400=0.625
p  (1  p ) 0 ,625  (1  0 ,625)
( p  t / 2  )  0 ,625  1,645 
p   : n 400
 0.625  0.04  (0 ,58; 0 ,66)
t / 2;( n1)  t0 ,05;399  1,645
Deci , 0 ,58    0 ,66

sau 58%    66%
89 IC 90% : [58%; 66%]
Tema 6: Testarea statistică
• 6.1. Aspecte generale ale testării statistice
6.1.1. Obiectivele testării statistice
6.1.2. Demersul testării statistice
• 6.2. Testarea ipotezelor asupra unui parametru
6.2.1 Testarea ipotezelor asupra mediei
6.2.2 Testarea ipotezelor asupra proporţiei
6.2.3 Testarea diferenţei dintre două medii
6.2.4. ANOVA

1
6.1. Aspecte generale ale testării
statistice
6.1.1. Obiectivele testării statistice
Testarea statistică are ca scop verificarea ipotezelor

privind:
- un parametru al unei populaţii;
- legea de distribuţie a unei populaţii;
- două sau mai multe populaţii;
- existenţa legăturii dintre două variabile.
2
6.1. Aspecte generale ale testării
statistice
6.1.2. Demersul testării statistice
a) Formularea ipotezelor statistice

b) Alegerea testului statistic
c) Alegerea pragului de semnificaţie a testului şi citirea
valorii critice a testului
d) Calculul valorii statisticii test
e) Definirea regiunilor de acceptare și de respingere
f) Decizia de a respinge sau nu ipoteza nulă prin
compararea valorii calculate şi valorii teoretice
3
Demersul testării statistice
• Testarea statistică constă în verificarea unor presupuneri pe care le

facem cu privire la comportamentul populatiilor.
1. Mai intai, se presupune, prin reducere la absurd, ca ipoteza H0 este
adevarata.
2. Folosind un instrument de analiză (testul statistic potrivit pentru ipoteza
H0), vedem ce dovezi in sprijinul ipotezei H0 aduc datele pe care le
avem la nivel de esantion (valoarea calculata a testului).
3. Verificam daca aceste dovezi inclina spre a confirma sau a infirma, cu o
anumita probabilitate, ipoteza H0 (prin compararea valorii calculate a
testului cu valoarea teoretica a testului)
4. Daca datele de la nivelul esantionului produc suficiente dovezi pentru a
sustine afirmatia de la H0 (valoarea calculata a testului este mai mica
decat valoarea teoretica a testului), garantam, cu probabilitatea 1- α, ca
ipoteza H0 nu poate fi respinsa ca fiind falsa.
5. In caz contrar (valoarea calculata a testului este mai mare decat
valoarea teoretica a testului), afirmam, cu un risc asumat α, ca ipoteza
H0 este respinsa.
6.2. Testarea ipotezelor asupra unui
parametru
6.2.1. Testarea ipotezelor asupra mediei unei populaţii
O ipoteză este o presupunere cu privire la valoarea unui parametru, legea de

distribuţie a variabilei studiate etc.
Ipoteza nulă H0: se presupune egalitatea unui parametru (media,
proporţia, etc.) cu o valoare fixă.
Presupunem că nu există diferenţă între valoarea adevărată a parametrului şi
valoarea fixă.
Ipoteza alternativă H1: este opusul ipotezei nule
a) Formularea ipotezelor asupra mediei populaţiei

H 0 :   0
H1 :    0
5
parametru
Test bilateral:
H 0 :   0 Rata şomajului României diferă semnificativ de
H1 :   0 cea la nivelul U.E?
Test unilateral la dreapta:

H 0 :   0
Timpul mediu de redactare al unei pagini A4
H1 :    0 este semnificativ mai mare de 6 minute?
Test unilateral la stânga:
H 0 :   0 Timpul de răspuns al organismului la
administrarea unui medicament este semnificativ
H1 :    0 mai mic decât 10 minute ?
6
parametru
6.2.1. Testarea ipotezelor asupra mediei unei populaţii
1. Dacă se cunoaşte  2 se foloseşte statistica Z, Z ~ N ( 0 , 1 )

ˆ   0
Z
/ n
2. Dacă nu se cunoaşte  2, se foloseşte statistica t,t ~ t( n  1 )
ˆ   0
t
ˆ ' / n
7
• Daca X ~ N (  , X )  Z ~ N (0 ,1)
2
X 
Z

• Daca ˆ ~ N (  , ˆ )  Z ~ N ( 0 ,1)
2
 X2
ˆ ~ N (  , )
n
ˆ   ˆ  
Z 
 ˆ X n
ˆ  
t
ˆ ' / n 8
6.2.1. Testarea ipotezelor asupra mediei
unei populaţii
c)Alegerea pragului de semnificaţie şi citirea din tabel a

valorii critice (valorii teoretice) a statisticii test pentru
riscul asumat (de exemplu, riscul  = 0,05 )
1) Testul z
(1   ) (1  0,05) 0,95
( z )     0,475 Tabelul
   z / 2  1,96
Laplace
2 2 2
z 0,06
1,9 0,475
9
unei populaţii
2) Testul t
 
  0,05   0,025
 2 Tabelul
  t / 2  1,96
Student
(n  1) grade de libertate
Prob. 0,025
(n-1)
1
…
…
 1,96 10
unei populaţii
d. Calculul valorii statisticii test pe baza datelor
eşantionului
1) Testul z
x  0
z calculat 
/ n
2) Testul t
x  0
t calculat 
s/ n
11
unei populaţii
e) Definirea regiunilor de acceptare și de respingere şi
regula de decizie
• Regiunea de respingere
– intervalul dintr-o distribuţie de probabilitate în care se respinge
ipoteza nulă
– acest interval este acoperit de probabilitatea α
• Regiunea de acceptare = interval de încredere
– intervalul în care nu se respinge ipoteza nulă şi
– este acoperit de probabilitatea 1-α
12
unei populaţii
• Test bilateral
H 0 :   0
H1 :   0
13
unei populaţii
• Test unilateral la dreapta Test unilateral la stânga

H 0 :   0
H 0 :   0
H1 :    0
H1 :   0
14
unei populaţii
Regula de decizie (test bilateral)
Dacă z calculat  z  / 2 sau Sig   se respinge
ipoteza nulă, pentru un risc 
Dacă z calculat  z  / 2 sau Sig   nu se respinge

ipoteza nulă
- Regula de decizie (test unilateral la dreapta)
Dacă zcalculat  z se respinge ipoteza H0

- Regula de decizie (test unilateral la stanga)
Dacă zcalculat   z se respinge ipoteza H0

15
unei populaţii
Idem pt. Testul Student
- Regula de decizie (test bilateral):
Dacă tcalc  tteor  se respinge ipoteza H0
Dacă tcalc  tteor  se acceptă ipoteza H0
- Regula de decizie (test unilateral la dreapta)
Dacă t calculat  t  se respinge ipoteza H0

- Regula de decizie (test unilateral la stanga)
Dacă tcalculat  t  se respinge ipoteza H0

16
unei populaţii
f. Compararea valorii calculate a statisticii testului cu

valoarea critică (teoretică)
– luarea deciziei de a respinge sau de a nu respinge ipoteza
nulă.
g. Interpretare
17
Erori de testare
• Decizia testului se ia cu o anumită probabilitate de eroare.
• Erori de testare:
– eroare de tip I (eroare de primă speţă)
• probabilitatea asociată este probabilitatea 
– eroare de tip II (eroare de a doua speţă)
• probabilitatea asociată este probabilitatea 
18
Erori de testare
Realitate
H0 adevărată H0 falsă
Decizie corectă Eroare de tip II

Se acceptă H0
(1- ) ( )
Decizia
Nu se acceptă Eroare de tip I Decizie corectă
H0 ( ) (1- )
1 – α măsoară nivelul de siguranţă al testului (siguranţa statistică)

1 – β măsoară puterea testului
19
unei populaţii
• Exemplu pentru testul z
• Exemplu pentru testul t
• În programele statistice se calculează probabilitatea asociată
valorii calculate a testului:
• În cazul testului z: P(Z>zcalculat) = Sig. (sau P value)
• În cazul testului t: P(t>tcalculat) = Sig. (sau P value)
• Pentru luarea deciziei se compară direct probabilitatea asociată
valorii zcalculat cu probabilitatea asociată valorii zteoretic, adică Sig. cu α
– Dacă Sig. ≥ α : nu se respinge H0 adică zcalculat  z / 2
– Dacă Sig. < α se respinge H0 adică z calculat  z / 2

20
Se compară valoarea
calculata cu valoarea
teoretica a testului
zcalculat  z / 2  H1
zcalculat  z / 2  H 0
Se compara p-value
(Sig.) si α
Sig.    H 1
Sig.    H 0
Testul z
• Dintr-un lot de autoturisme vândute într-un an, s-a extras un
eșantion de 1000 de autoturisme și s-a înregistrat prețul (mii euro).
Știind că abaterea medie pătratică a prețului la nivelul populației
este egală cu 4 mii euro, iar x  28 mii euro, să se verifice dacă
prețul mediu al întregului lot de autoturisme diferă de 30 mii euro,
pentru un risc asumat de 5%.
• Ipoteze statistice:
– H0: μ=30
– H1: μ≠30
x  0
• Testul statistic: z (se cunoaște σ )
/ n
• Calcul test:
28  30 2
zcalculat    15,81
4 / 1000 0,126
23
Testul z
• Valoarea teoretică (critică) a testului:
Pentru  =0,05, z /2  1,96
• Decizia:
z calculat  15,81   z / 2  1,96   se respinge ipoteza H 0
• Interpretarea:
Putem afirma că prețul mediu pentru întregul lot de autoturisme diferă

semnificativ de 30 mii euro, în condițiile unui risc α = 0,05.
24
Testul t
• Pentru un eșantion de 10 județe s-a înregistrat nr. de unități de primire turistică.
Rezultatele obținute în Excel prin prelucrarea datelor sunt prezentate în tabelul
următor.
nr unitati
s 32, 62
Mean 25.1 x  25,1
sˆ    10,32 Standard Error 10.31552
n 10 Median 15
Mode 10
Standard Deviation 32.62055 s  32, 62
Kurtosis 6.779939
   t /2;(n 1)  sˆ Skewness 2.546856
Range 109
s Minimum 3
   t /2;(n 1)  Maximum 112
n Sum 251
   2, 262 10,32  23,34 Count 10 n  10
Confidence Level(95.0%) 23.33533 25
Testul t
a) Se cere să se verifice dacă, la nivelul tuturor județelor, nr. mediu de
unități turistice diferă de 30 (H0: μ=30). Riscul asumat este 5%.
• Valoarea calculată a statisticii test este:
x  0 25,1  30 4,9
• tcalculat     0, 475
s / n 32, 62 / 10 10,32
• Valoarea teoretică a statisticii test este:
t / 2;(n 1)  t0,025;9  2, 262
• Decizia:
tcalc  tteor  Nu se respinge ipoteza H0 cu o probabilitate de 95%.
Nu există diferențe semnificative între nr. mediu de unități turistice și

valoarea specificată (30 de unități).
26
IC 95% pentru media populației
b) IC 95% pentru nr. mediu de unități turistice la nivelul tuturor
județelor.
IC 95%   x  t /2  s / n
  25,1  2, 262  32, 62 / 10
  25,1  2, 262 10,32
  25,1  23,34
1, 76    48, 44
Cu o probabilitate de 95% se poate afirma că nr. mediu de unități
turistice la nivelul tuturor județelor este acoperit de intervalul [2; 48]
unități. IC conține valoarea 30, deci μ=30.
27
unei populaţii
• Exemplul SPSS H 0 :   0
H1 :    0
n x s'
 0  12
x  0 Sig.<0,05
tcalc 
s' / n
  12
28
6.2.2 Testarea ipotezelor asupra
proporţiei unei populaţii
Spunem că o v.a. X urmează o lege de distribuţie Bernoulli

(sau binară) de parametru p, unde p (0; 1), dacă P(X = 1) = p
şi P(X =0) = q = 1 – p.
Notăm: X ~ B(p)
0 1 
Variabila X :  
q p
unde:
• p+q = 1.
• p este probabilitatea de a se realiza proprietatea cerută
(de a se realiza evenimentul dorit).
• q este egală cu 1-p.
29
• Într-o cercetare prin sondaj, vom nota proporţia categoriei de

interes (X=1) cu π, iar proporţia celeilalte categorii (X=0) cu
1 – π.
•Notăm variabila:
0 1
X :  
1   
• Variabila X urmează o lege de distribuţie Bernoulli.

30
Demersul testării:
a) Formularea ipotezelor statistice (test bilateral)
H0 :   0
H1 :    0
(  0 este o valoare specificată )
Frecvent, se verifică dacă cele două categorii ale variabilei au şanse egale
de apariţie,  0  0,5 .
31
b) Alegerea pragului de semnificaţie  (frecvent 0,01 sau 0,05)
c) Testul statistic
1) Se cunoaşte varianţa populaţiei (  2 )

p 0 p 0
z  ~ N ( 0 ,1 )
 ˆ  2
n
2) Nu se cunoaşte varianţa populaţiei
p 0 p 0 p 0

t   ~ t( n  1 )
sˆ s 2
p( 1  p )
n n
32
d) Valoarea teoretică a testului statistic pentru riscul asumat (de

exemplu, riscul  = 0,05 )
1) Testul z
(1   ) (1  0,05) 0,95
( z )     0,475 Tabelul
   z / 2  1,96
Laplace
2 2 2
z 0,06
1,9 0,475
33
d) Valoarea teoretică a testului statistic pentru riscul asumat (de

exemplu, riscul  = 0,05 )
2) Testul t
 
  0,05   0,025
 2 Tabelul
  t / 2  1,96
Student
(n  1) grade de libertate
Prob.
(n-1)
0,025
1
...
 1,96 34
6.2.2. Testarea ipotezelor asupra
e) Regula de decizie ( + grafic)
zcalculat  z / 2 se respinge ipoteza nulă, pentru un risc 
zcalculat  z / 2 ipoteza nulă nu se respinge
Idem pt. Testul Student
f) Compararea valorii calculate a statisticii testului cu

valoarea critică (teoretică)
g) Interpretare
35
Testarea proporției
• Pentru un eșantion de 100 de studenți s-a înregistrat preferința
studenților pentru Specializarea SPE (Statistică și Previziune
Economică) și a rezultat că proporția studenților care preferă
această specializare este de 30%. Știind că anul anterior proporția
studenților din anul I care au ales SPE a fost de 20%, să se verifice
dacă proporția studenților care preferă SPE diferă față de anul
precedent (α=0,05).
• Se cunosc:
– n = 100 studenți (volumul eșantionului)
– p = 30% (proporția studenților care aleg SPE calculată la nivelul eșantionului)
– π0 = 20% (valoarea fixă)
• Nu se cunoaște:
− π (proporția studenților care aleg SPE la nivelul popuației, anul I)
36
Testul t
• Ipoteze statistice
– H0: π = 20%
– H1: π ≠ 20%
• Valoarea calculată a statisticii test este:

p 0 0,30  0, 20 0,10
t    2.18
p (1  p ) 0,30(1  0,30) 0.0458
n 100
• Valoarea teoretică a statisticii test este:
t / 2;(n 1)  t0,025;99  1,96
• Decizia: tcalc  tteor  Se respinge ipoteza H0 cu un risc de 5%.
Proporția studenților care preferă SPE diferă semnificativ de proporția din

anul precedent. 37
6.2.3. Testarea egalităţii a două medii
a) Formularea ipotezelor
H 0 : 1   2 H 0 : 1   2  0
H1 : 1   2 sau H1 : 1   2  0
(varianţele populaţiilor sunt diferite: 1  2 )

2 2 2
1) Se cunoaşte 
x1  x2 x1  x2
z  ~ N ( 0 ,1 )
 ˆ 1  ˆ 2  12  22

n1 n2
38
2) Se cunoaşte  2 (varianţele populaţiilor sunt egale: 1

2
2 )
2
x1  x2 x1  x2
z  ~ N ( 0 ,1 )
 ˆ 1  ˆ 2 1 1
   
2
w
 n1 n2 
unde  2
( n  1)   2 ( n2  1)
2
w 
2 1 1
(n1  n2  2)
39
3) Nu se cunoaşte 
2 (varianţele populaţiilor sunt diferite 2
 1   22 )
x1  x2 x1  x2
t  ~t
sˆ1  ˆ 2 s12 s22

n1 n2
40
4) Nu se cunoaşte 2 (varianţele populaţiilor sunt egale:  12   22 )
x1  x2
t ~ t (n1  n2  2)
2 1 1
sw   
 n1 n2 
unde s 2
( n  1)  s 2 ( n2  1)
2
sw 
2 1 1
(n1  n2  2)
41
Exemplu SPSS
H 0 : M  F
H1 :  M   F
2
Nu se cunoaşte   testul t (Student)
Sig.<0,05 Sig.<0,05
42
 12   22 μΜ≠μF
6.2.4. Testarea egalităţii a trei şi mai
multe medii (ANOVA)
Obiectiv
- procedeu de analiză a variaţiei în funcţie de sursa
acesteia
- ANOVA unifactorială / Anova bi- şi multifactorială
43
6.2.4. Testarea egalităţii a trei şi mai multe
medii (ANOVA)
Condiţii de aplicare ANOVA

• Condiţia de independenţă : eşantioanele aleatoare de efective
n1, n2,… , nk sunt prelevate din populaţii într-o manieră
independentă ;
• Condiţia de normalitate : distribuţiile populaţiilor din care se
extrag eşantioanele sunt normale;
• Condiţia de homoscedasticitate: varianţele celor k populaţii
sunt egale între ele, adică populaţiile sunt homoscedastice .
44
medii (ANOVA)
Descompunerea variaţiei totale pe componente:
- variaţia explicată (variaţia intergrupe = variaţia sub influenţa
factorilor esenţiali)
- variaţia reziduală (variaţia intragrupe = variaţia sub influenţa
factorilor întâmplători )
VT  VE  VR
45
medii (ANOVA)
n
VT reprezintă variaţia totală: VT   ( xi  x ) 2
i
n
VE reprezintă variaţia explicată (intergrupe): VE   j
( x
i 1
 x ) 2
 nj
nj k
VR reprezintă variaţia reziduală (intragrupe): V    ( x  x ) 2
R ij j
i 1 j 1
VE – Between groups Sum of Squares

VR – Within groups Sum of Squares
46
6.2.4. Testarea egalităţii a trei şi mai
multe medii (ANOVA)
1. Ipotezele statistice:
H 0 : 1   2     k
H1 : mediile a cel putin doua populatii sunt diferite
47
medii (ANOVA)
2. Se alege statistica test Fisher
S E2 VE /( k  1) VE n  k
F 2   
S R VR /( n  k ) VR k  1
unde F ~ F ( k  1, n  k )
(k-1)=v1=df1 grade de libertate
(n-k)=v2=df2 grade de libertate
k – numărul grupelor
n – volumul eşantionului total
48
medii (ANOVA)
3. Se alege pragul de semnificaţie  şi se citeşte valoarea

critică a testul F din tabelul repartiţiei Fisher, pentru riscul 
admis, şi v1  k  1, v2  n  k grade de libertate.
v1 (k-1)
v2
(n-k) F , v1 ,v2
49
medii (ANOVA)
4. Regula de decizie (grafic):
 Dacă Fcalc  F , v1 , v2 sau Sig  

se respinge ipoteza nulă H 0 pentru riscul  admis
 Dacă F  F , v1 , v2 sau Sig  

nu se respinge ipoteza nulă H 0
50
medii (ANOVA)
5. Valoarea statisticii F se calculează astfel:

2
SE
Fcalculat  2
SR
6. Decizia
7. Interpretare
51
Tabelul ANOVA
52
Exemplu SPSS
H 0 : 1   2  3
H1 : mediile a cel putin 2 populatii sunt diferite
Mediile a cel puţin 2 populaţii Sig.<0,05

sunt diferite. 53
Exemplu ANOVA
• Pe un eșantion de 50 de persoane,
s-a înregistrat consumul lunar de
H 0 : 1   2  ...  5
băuturi răcoritoare pentru 5 mărci. H1 : i   j
• S-au obținut următoarele rezultate:
ESS = 5400 și RSS = 1200. Să se • Testul statistic:
verifice dacă marca băuturii S E2 VE / ( k  1)
influențează semnificativ consumul F 2 
(α=5%). S R VR / ( n  k )
• Valoarea calculată:
• k=5 grupe
VE / ( k  1) 5400 / 4
• n=50 persoane Fcalc    50, 625
• ESS = VE = 5400 VR / ( n  k ) 1200 / 45
• RSS = VR = 1200
54
Exemplu ANOVA
• Pe un eșantion de 50 de persoane, • Valoarea teoretică:
s-a înregistrat consumul lunar de
băuturi răcoritoare pentru 5 mărci. F ,( k 1),( n  k )  F0,05;4;45 
• S-au obținut următoarele rezultate:
ESS = 5400 și RSS = 1200. Să se • Decizia:
verifice dacă marca băuturii  Fcalc  50, 625    F   
influențează semnificativ consumul se respinge ipoteza H 0 .
(α=5%).
• Interpretare:
• k=5 grupe Consumul de băuturi răcoritoare
• n=50 persoane este semnificativ influențat de
• ESS = VE = 5400 marca băuturii.
• RSS = VR = 1200
55
C7. Indicatori ai
seriilor de timp
Bibliografie:
Jaba, Elisabeta, Statistica, Ediţia a treia,Editura
Economică, Bucureşti, 2002, pp. 207-243
1
Indicatori ai seriilor de timp
 Indicatori absoluţi
 Nivelul absolut
 Volumul absolut
 Sporul absolut
 Indicatori relativi
 Ritmul de variație (indicele de variație)
 Ritmul sporului (rata creșterii)
 Indicatori medii
 Indicatori medii în valoare absolută
• Nivelul mediu
• Sporul mediu
 Indicatori medii în valoare relativă
• Ritmul mediu de variaţie (indicele mediu de variaţie)
2
• Ritmul mediu al sporului (rata medie a sporului)
7.1. Seria de timp
 Seria de timp (seria cronologică) = şir ordonat de valori

ale unei variabile înregistrate la intervale egale de timp
(anual, trimestrial, lunar, săptămânal, zilnic).
 O serie de timp prezintă valorile unui fenomen observat Y

la diferite momente t.
3
7.2. Cronograma liniară
 Cronograma liniară evidențiază linia de evoluție a

fenomenului și componentele unei serii cronologice.
 În construirea cronogramei se repecte principiul
proporționalității (armonia dintre scara abscisei –
timpul și scara ordonatei – nivelul fenomenului Y).
 Cronograma se poate construi cu scară aritmetică,
scară logaritmică, sau scară semilogaritmică
(recomandată pentru fenomene cu variații foarte
accentuate).
4
7.2. Cronograma liniară
5
7.3. Indicatori ai seriilor de timp
 Indicatorii seriilor de timp = indicatori care măsoară

dinamica (variaţia în timp) a unui fenomen.
 Indicatorii seriilor de timp se obţin prin compararea nivelului

unui fenomen, specific unei perioade, cu nivelul aceluiaşi
fenomen, specific unei alte perioade de timp.
 Indicatorii seriilor de timp pot fi calculaţi:

-în mărime absolută (indicatori absoluţi);
-în mărime relativă (rate/indici);
-ca mărimi medii (indicatori medii).
6
7.4. Indicatori absoluţi
Indicatorii absoluţi sunt:

a) Nivelul absolut (yt)
Nivelul absolut reprezintă valoarea yi a fiecărui termen al seriei
cronologice.
b) Volumul absolut
Volumul absolut se obține fie prin numărarea unităților
existente la un moment dat (serii de momente), fie prin
însumarea nivelurilor absolute (serii de intervale).
y   yi  y1  y2  ... yn
i
7
c) Sporul absolut
 arată cu cât s-a modificat nivelul unei variabile la un
moment dat (momentul curent: t) faţă de un moment anterior
(momentul de referinţă: 1 sau t-1).
 Sporul absolut exprimă variaţia/ modificarea absolută a

nivelului unei variabile Y pe parcursul unei perioade de timp.
 Sporul absolut:
• cu bază fixă: Δyt/1= yt – y1
• cu bază mobila (în lanţ): Δyt/t-1 = yt – yt-1
8
 Sporul absolut
 Relaţii între sporuri:

n
a.

t 1
y
t / t 1  y
t /1
b.  
y
t /1
y
t 1 / 1  y
t / t 1
9
7.5. Indicatori relativi (rate sau indici)
Indicatorii relativi (Indici sau rate) exprimă de câte ori

sau cu cât la % s-a modificat nivelul unei variabile la un
moment dat (momentul curent: t) faţă de un moment anterior
(momentul de referinţă: 1 sau t-1).
a) Ritmul de variaţie (indicele de variație) exprimă

variaţia/ modificarea relativă a nivelului unei variabile Y pe
parcursul unei perioade de timp.
 Ritmul/ Indicele de variaţie:

yt
• cu baza fixă: ity/1(%)  (100)
y1
yt
t 1 
i ty/(%) (100)
10 • cu baza mobila (în lanţ): y t 1
yt
ity/1(%)  (100)
y1
11
yt
ity/1(%)  (100)
y1
12
yt
t 1 
i ty/(%) (100)
y t 1
13
14
 Ritmul sau indicele de variaţie
 Relaţii între indici:
n
a.
i
t 1
y
t / t 1 iy
t /1
b. y
i /i
t /1
y
t 1 / 1 i y
t / t 1
15
b) Ritmul sporului (rata creşterii)

Ritmul sporului exprimă cu cât s-a modificat, în
mărime relativă (în %), nivelul fenomenului în
momentul curent (t) faţă de momentul de referinţă.
 Ritmul sporului
• cu baza fixă:
rt y/1(%)  yt /1 / y1 (100 )  ity/1(%)  1 (100 )
• cu baza în lanţ:
rty/(%)
t 1  y
t / t 1 / y t 1 ( 100 )  i t / t 1  1 (100)
y (%)
16
rt /yt(%)
1  it / t 1  1 (100)
y (%)
17
7.6. Indicatori medii
Indicatori medii în valoare absolută

a) Nivelul mediu – arată nivelul mediu al unui fenomen
într-o perioadă de timp.
n
 yt
t 1
 media artimetică (serie de intervale) y
n
 media cronologică (serie de momente)
1 1
y1  y2  y3    yn2  yn1  yn
y 2 2
n 1
18
b) Sporul mediu – arată cu cât s-a modificat în

medie, pe unitate de timp, un fenomen într-o perioadă
de timp.
 t / t 1
 t /1
 
y t 1

n 1 n 1
19
Indicatori medii în valoare relativă
a) Ritmul mediu de variaţie (indicele mediu de

variaţie) arată de cîte ori s-a modificat , în medie, pe
unitate de timp, nivelul unui fenomen într-o perioadă
(fenomenul evoluează după o progresie geometrică).
n
i y  n1  ity/ t 1  n1 ity/1
t 1
20
b) Ritmul mediu al sporului (rata medie a

sporului) arată, în expresie relativă, cu câte % s-a
modificat, în medie, pe unitate de timp, nivelul unui
fenomen Y într-o perioadă de timp.
r y  i y  1 (100)
21
BAZELE STATISTICII
15 intrebari cu raspuns
1) Pentru distributia unui esantion de persoane dupa mediul de rezidenta si varsta (ani), s-au
obtinut rezultatele prezentate astfel:
Este corecta afirmatia:
Select one:
a. distributia persoanelor din mediul urban este o distributie eterogena, caracterizata printr-o
dispersie mare
b. jumatate dintre persoanele din mediul rural au o varsta de cel putin 55 ani
c. coeficientul influentei factorilor aleatori este egal cu 48,65% ceea ce arata ca mediul de
rezidenta are o influenta semnificativa asupra varstei persoanelor
d. coeficientul influentei factorului de grupare este egal cu 48,65% ceea ce arata ca mediul de
rezidenta nu are o influenta semnificativa asupra varstei persoanelor
2) Se considera distributia firmelor dintr-o localitate dupa numarul de salariati inregistrati in

luna ianuarie 2018. Variabila statistica, in acest caz, este:
Select one:
a. cantitativa continua
b. cantitativa discreta
c. calitativa ordinala
d. calitativa nominala
3) Distributia unui esantion de 200 de firme din judetul Iasi dupa valoarea vanzarilor (milioane
lei) obtinute in anul 2018 este caracterizata prin urmatoarele valori: = 180 milioane,
Mo=120 milioane, Me=100 milioane lei, s2= 361. Este corecta afirmatia :
Select one:
a. o firma realizeaza vanzari care variaza in medie de la nivelul mediu al vanzarilor cu 19
milioane lei
b. distributia firmelor se caracterizeaza printr-o dispersie mare
c. distributia firmelor este asimetrica la dreapta ceea ce arata ca exista o pondere ridicata a
firmelor care au realizat vanzari mari
d. distributia firmelor este asimetrica la dreapta ceea ce arata ca exista o pondere ridicata a
firmelor care au realizat vanzari mici
4) Distributia firmelor dintr-o localitate dupa numarul de angajati la 1 ianuarie 2019 se prezinta
astfel:
Select one:
a. in medie, o firma are 42,14 ~ 42 angajati
b. cel mai frecvent, firmele din esantion au intre 50 si 60 de angajati
c. in medie, o firma are 47,14 ~ 47 angajati
d. in medie, o firma are 52,14 ~ 52 angajati
5) Care dintre urmatoarele variabile sunt variabile calitative ordinale?

Select one:
a. nivelul de studii absolvite
b. sexul persoanelor, starea civila, domiciliul
c. talia, greutatea, salariul
6) Pentru un esantion de angajati repartizati dupa salariul lunar (mii lei) s-au obtinut rezultatele
din tabelul de mai jos:
Select one:
a. in medie, un angajat castiga lunar 5,25 mii lei
b. un sfert dintre angajati castiga intre 5,25 mii lei si 8 mii lei
c. jumatate dintre angajati castiga intre 5,25 mii lei si 8 mii lei
d. jumatate din salariati castiga mai putin de 5,25 mii lei
7) Pentru un esantion de angajati repartizati dupa salariul lunar (mii lei) s-au obtinut rezultatele
din tabelul de mai jos:
Select one:
a. distributia este asimetrica si platicurtica
b. distributia este asimetrica si leptocurtica
c. distributia este simetrica si leptocurtica
d. distributia este simetrica si platicurtica
8) Se studiaza comparativ pretul (unitati monetare - u.m.) masinilor de marca A si B.

Reprezentarea grafica a diagramei boxplot pentru cele douÄ distributii este redata in figura
de mai jos.
Select one:
a. distributia pretului masinilor de marca A este mai omogena decat cea a masinilor de marca
B
b. distributia masinilor avand marca A este asimetrica la dreapta
c. valoarea mediana a pretului pentru masinile de marca B este de 54 u.m.
d. 25% dintre masinile de marca B au pretul mai mic de 42,5 u.m.
9) Distributia apartamentelor dintr-un bloc dupa numarul de camere/apartament se prezinta

astfel:
Ponderea apartamentelor care au cel putin 2 camere este:
Select one:
a. 55,55%
b. 85,18%
c. 44,44%
10) Distributia unui esantion de persoane dupa nivelul de studii absolvite se prezinta astfel:
Select one:
a. 50% dintre persoanele din esantion au cel mult studii de master absolvite
b. 75% dintre persoanele din esantion au cel mult studii de master absolvite
c. valoarea modului este reprezentata de categoria /studii liceale/
d. 25% dintre persoanele din esantion au cel mult studii de master absolvite
11) Pentru un esantion de angajati din doua firme (A si B) repartizati dupa salariul lunar (mii
lei) s-a obtinut urmatoarea diagrama:
Select one:
a. un sfert din angajatii din firma A au un salariu cuprins intre 5 si 6 mii lei
b. in firma A exista o pondere ridicata a angajatilor cu salarii mari
c. 75% din salariatii din firma B au un salariu de cel putin 9 mii lei
d. jumatate din salariatii din firma B au un salariu de cel putin 6 mii lei
12) Cheltuielile anuale (mii lei) pentru plata serviciilor realizate de un esantion format din 8
familii sunt: 3, 6, 12, 7, 8, 10, 12, 16.
Select one:
a. Este corecta afirmatia:
b. Me = 8 mii lei
c. = 12 mii lei
d. Mo = 9 mii lei
e. Me = 9 mii lei
13) Reprezentarea grafica a structurii unui esantion pe sexe (1 - masculin, 2 - feminin) este
realizata in figura de mai jos:
Alegeti afirmatia corecta:
Select one:
a. valoarea modului este reprezentata de categoria /masculin/
b. valoarea medianei este reprezentata de categoria /feminin/
c. valoarea modului este reprezentata de categoria /feminin/
d. variabila statistica poate fi reprezentata pe o scala ordinala
14) Alegeti variabilele calitative:

Select one:
a. salariul lunar, venitul gospodariilor, PIB/locuitor
b. numarul de membri ai unei gospodarii, numarul de angajati ai unei firme
c. sexul persoanelor, starea civila, domiciliul
15) Distributia salariatilor unei firme dupa salariul lunar obtinut (mii lei) pe sexe se prezinta
astfel:
Select one:
a. salariul mediu al persoanelor de sex masculin este de 5,7 mii lei
b. salariul mediu al persoanelor de sex feminin este de 5,7 mii lei
c. din numarul total de persoane de sex feminin, 43,3% au un salariu de 6 mii lei
d. din numarul total de persoane care au un salariu de 6 mii lei, 33,3% sunt persoane de sex
masculin
4. Probabilităţi şi distribuţii teoretice
-Plan empiric vs Plan teoretic
-Plan empiric
variabila statistica X: (xi) cu frecvente ni sau fi formeaza o distributie statistica.
-Plan teoretic:
X – Variabila aleatoare
Pi – probabilitate de apartie
∑i pi = 1(100%)
variabila aleatorie si probabilitatea de aparitie corespunzatoare formeaza o distributie

teoretica.
4.1. Probabilităţi
Definiţia clasică a probabilităţii (Bernoulli şi Laplace)
Probabilitatea ca un eveniment să se realizeze reprezintă raportul dintre numărul de evenimente

elementare favorabile şi numărul evenimentelor egal posibile.
unde m este numărul cazurilor favorabile şi n este numărul cazurilor posibile, unde ,
ceea ce implică 0≤p≤1
dacă p=0, evenimentul este imposibil,
dacă p=1, evenimentul este cert sau sigur.
Exemplu
În cazul aruncării zarului, să se calculeze probabilitatea de apariţie a unei feţe cu număr par.
p=3/6
Definiţia probabilităţii bazată pe frecvenţă
Probabilitatea este definită ca un caz limită al frecvenţei, atunci când numărul de experienţe tinde la
infinit, adică este frecvenţa relativă de apariţie a unui eveniment.
m
p  lim
n n
Exemplu.
În cazul aruncării zarului, să se afle probabilitatea de apariţie a fiecărei feţe și să se prezinte
distribuția de probabilitate corespunzătoare.
4.2. Variabile aleatoare
4.2.1. Definire
Variabila aleatoare X este o funcţie care asociază fiecărui eveniment elementar un număr real, xi, iar
probabilitatea ca variabila X să ia o anumită valoare este pi.
Variabila aleatoare discretă este definită prin:  xi 

X :  
 pi 
 Variabilele aleatoare continue sunt definite cu ajutorul unei funcţii f(x), funcţie densitate de
repartiţie, care are următoarele proprietăţi:

() x  R, f ( x )  0

 f ( x)  dx  1

 Media şi varianţa unei variabile aleatoare:
  M (X )  2  V (X
4.2.2. Distribuţia unei variabile aleatoare
 Distribuţia sau legea de probabilitate a unei variabile aleatoare este dată prin funcţia sa de
probabilitate P(X).
 Pe baza funcţiei de probabilitate, se

determină funcţia sa de repartiţie
definită prin relaţia:
F ( x)  P( X  x), () x  R
 Funcţia de repartiţie are următoarele proprietăţi:

() x  R, 0  F ( x)  1 lim F ( x)  1
x  
() a,b  R, a  b, F(a)  F(b) lim F ( x)  0
x  
4.3. Distributiii utilizate in statistica:
a)Distributia normal(generalizata)
Notatie:X~ N (  ,  )
2
( x )2
1 
f ( x)  e 2 2
Functia densitate de repartitie este:  2
b)Distributia normal standard Z
-o variabila X poate fi transformata intr-o variabila Z dupa relatia: zi=
-Notatie:X~N( , )→Z~N(0,1)
-Valorile Z si valorile Laplace sunt tabelate.
0 z
Proprietatile functiei lui Laplace, Φ(z)
 Φ(zi)=P(0<Z<zi)
 Φ(0) = 0
 Φ(-zi) = - Φ(zi)
Dacă z1< z2, atunci P ( z1  Z  z 2 )   ( z 2 )   ( z1 )

1
 P(Z>zi)=1-P(Z<zi)=   ( zi )
2
18.
Sursa variatiei suma .....

intergrupe 130 1
intragrupe 230 95
a) Numarul gradelor de libertate
b) Volumul este de 95 de unitati
c) Numarul de grupe ale factorului de grupare este 8
19. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 de studenti

a) [8, 1280 ; 9, 2020]
b) [8, 0735; 8,4254]
c) [7, 5280; 9, 3424]
20. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 de angajati
Venitul lunar
Mean 1020
Standard Deviation 158,11
Pentru o probabilitate de 0,96 intervalul de incredere
a) [881,89; 1178,11]
b) [1004,51; 1035,46]
c) [34520, ....]
21. Sporul mediu absolut arata:
a) Modificarea relativa pe unitate de timp inregistrata de un fenomen intr-o anumita perioada

de timp
b) Modificarea medie absoluta acordata de unitatea de timp,inregistrata de un fenomen intr-o
anumita perioada de timp
c) De cate ori a crescut, nivelul unui fenomen intr-o anumita perioada de timp
22. Nivelul cifrei de afaceri a unei firme
2010 2011
Trim1 1 2
Trim2 5 4
Trim3 2 5
Trim4 4 8
Stiind ca Ī=1,34, sunt corecte afirmatiile :
a) Cifra de afacere medie a firmei a fost in medie de 2,87% mld lei pe trimestru
b) Cifra de afaceri media a firmei a fost de 4,245 mld lei pe trimestru
c) Cifra de afaceri medie a firmei a crescut in medie cu 34%
23. Pentru o variabila X-N(12,4) P(9<X<11)
a) 0,383
b) 0,982
c) 0,454
24. Atunci cand se cunoaste dispersia α*2
a) Statistica Z
b) Statistica Fisher
c) Statistica t
25. Potrivit datelor Eurostur, in Romania, in anul 2009
a) Rata de variatie
b) Sporul absolut
c) ....sporului
27. Un producator de cereale realizeaza o ancheta privind comportamentul de consum al adultilor

din SUA. S-a realizat un esantion de 1600 de peroane si s-a identificat ca 30% dintre peroane sunt
preocupate de consumul de alimente sanatoase. Pentru 98% incredere s-a estimat intervalul pentru
porportia adultilor din SUA care acorda atentie .....
a) Interalul de incredere este [0,278; 0,322]

b) Proportia de 30% este o estimatie
c) Valoarea teoretica ultilizata este 1,96
28. La un examen profesorul a stabilit ca elevii care vor obtine un punctaj cuprins intre 80 si 85...
a) 13, 59%
b) 47,72%
c) 2,28%
29. Se verifica daca exista diferente semnificative intre productivitatea medie a muncii(lei/ora)
Column1
Mean 39.918
Standard error 0.2629
median 39.000
mode 33.000
Standard deviation 2.629
Sample variace 6.910
kurtosis 1.217
skewness 1.161
range 19.000
minimum 29.000
maximum 48.000
sum 3991.8
count 100.000
Confindece level(95,0%) 0.515
Pentru α=0,05, sunt adevarate afirmatiile:
a) Exista diferente semnificative intre productivitatea medie in regiunea de N-E a Romaniei,

nivel national in conditiile riscului asumat de 5%
b) Valoarea calculata a statisticii test este t=-19.33
c) Nu exista diferente semnificative intre productivitatea medie din regiune de N-E a Romaniei,
d) Productivitatea medie din regiunea de N-E este acoperita de intervalul [39.403, 40.]
probabilitatea de 95%
30. La aruncarea unui zar , probabilitatea de apartie a unei fete cu numar par este:
a) 0,33
b) 0,5
c) 0,66
3. Intr-o ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati, s-a observat cuantumul bonusurilor
oferite de Paste, rezultatele fiind prezentaete mai jos.
Cuantum bonus
Mean 173
Standard error 11,25956384
Median 180
Mode 180
Standard deviation 35,60586718
Sample Variance 1267,777778
Kurtosis 1, 175597901
Skewness -0,584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
Confidence level(99,0) 28,9799368
a) Intervalul de incredere care acopera valorea medie a bonusurilor la nivelul tuturor angajatilor
99% este [161,75; 184,25]
b) Volumul esantionului este 10
c) Eroarea maxim admisibila este 28,97
d) Riscul asumat in estimarea prin interval de incredere a mediei este de 5%
4. Estimatorul reprezinta θ = f(x1, x2,....,xN)

a) O valoare de forma
b) O variabila aleatoare
c) O valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
5. Rata (ritmul) sporului cu baza in lant exprima:
a) Cu cat s-a modificat, in marime relativa, nivelul unei variabile corespunzator momentului
aceleiasi variabile corespunzator momentului de timp anterior, t-1.
b) De cate ori s-a modificat, nivelul unei variabile corespunzator momentului curent, t,
corespunzator momentului de timp anterior, t-1
c) Cu cat s-a modificat, in marime absoluta, nivelul unei variabile corespunzator, aceleasi
variabile corespunzator momentului de referinta.
18. Pentru o variabila X-N(µ,θ*2) se cere sa se calculeze probabilitatea P(µ, θ*2) probabilitatea este:
a) 75%
b) 68,2%
c) 95,4
19. Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Sursa variatiei Suma patratelor variatiei Grade de libertate

Explicata (intergrupe) 1100 7
Reziduala (intragrupe) 2700 34
a) Numarul de grupe ale factorului de grupare este 8
b) Numarul gradelor de libertate asociate variatiei totale este 41
c) Volumul esantionului este de 34 unitati
20. Pentru aplicarea metodei Anova, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
a) Conditia normalitate
b) Conditia de independenta
c) Conditia de hornoscedasticitate
21. Estimatorul nedeplasat
a) Are media egala cu parametrul

b) Are dispersia egala cu zero
c) Are variatia minima
23. Intr-un sondaj aleator simplu de 900 de studenti, pentru variabila nota la un test....
a) [7,5260 ; 9,3424]
b) [7,3955 ; 7,604]
c) [8,1280 ; 9,2020]
24. Distributia mediei de selectie se caracterizeaza prin:

a) ύ ~N(μ , α/√n)
b) ύ~N( µ, α^2)
c) ύ~N( μ, α^2/n)
25. Pentru o variabila X-N(20,16), P(18<X<22)
a) 0,383
b) 0,962
c) 0,454
19. Eficienta estimatorului vizeaza
a) Abaterea standard a estimatorului este minima

b) Media estimatorului egala cu 0
c) Dispersia estimatorului egala cu media estimatorului
21. O banca doreste sa verifice corectitudinea informatiilor asupra clientilor sai. S-a extras un
esantion aleator de 200 de doasare si s-au identidicat 18 dosare cu informatii gresite. Proportia
dosarelor cu greseli ale bancii, pentru o incredere de 95%, este acoperita de intervalul
a) [0,051;0,129]
b) [0,09;0,91]
c) [0,07;0,11]
22. Se studiaza daca exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din
Europa de Est, egala cu 63 de ani, si speranta de medie de viata a femeilor la nivel mondial, egal cu
70 de ani. Se cunosc urmatoarele date n=16; α=1,75.
a) Exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din Europa de Est si
media la nivel mondial, in conditiile riscului asumat de 5%
b) Cu o probabilitate de 95% nivelul mediu al sperantei medii de viata a femeilor din Europa de
est este acoperita de intervalul de incredere(65,068;68,938)
c) Se garanteaza cu o probabilitate de 90% ca nu exista diferente semnificative intre speranta
medie de viata a femeilor din Europa de est si media la nivel mondial.
23. In urma prelucrarii datelor privind veniturile famiilor, inregistrata la nivelul unui esantion de
volum n=625.
a) Se accepta ipoteza H0
b) Se respinge ipoteza H0
c) Exista diferente semnificative intre cele doua medii
24. A estima punctual inseamna
a) A calcula probabilitatea cu care se obtine o estimatie

b) A calucla unitatile unui interval cu o anumita probabilitate
c) A calcula o valoare posibila a estimatorului pe baza datelor inregistrate la nivelul esantionului
observat
25. Intr-un test statistic bilateral in care se foloseste statistica t, considerand v numarul gradelor de
libertate, ipoteza nula nu se respinge daca:
a) |t calculat|≤tα
b) t>tn
c) tα<|t calculat|
10. Media calculata la nivelulunui esantion reprezinta:
a) o estimatie
b) un estimator
c) un parametru
11. Pentru o variabila X-N (10,4), P(X>11) este
a) 0,6915
b) 0,3085
c) 0,3830
12. Ipoteza statistica reprezinta
a) O presupunere cu privire la un parametru

b) O presupunere cu privire la legea de distributie a unei populatii
c) O teorie care se verifica statistic
13. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 studenti, pentru variabila nota la un test, s-a obtinut o
valoare medie de 8,25 si o abatere standard de esantion modificata egala cu 1.8 intervalul de
incredere pentru parametrul medie, cu o probabilitate de 0.95 este
a) [8,1280;9,2020]
b) [8,0736;8,4264]
c) [7,5260;9,3424]a
14. Esantionul reprezinta reprezinta o subpopulatie sau un subasamblu extras din populatia de
referinta care:
a) Respecta proprietatea de reprezentativitate

b) Poate fi extras aleator cu revenire sau fara revenire
c) Din motive de cost are un volum mai mic decat volumul populatiei
16. Demersul testarii statistice cuprinde etapele:
a) Calculul valorii statisticii test

b) Regula de decizie
c) Formularea ipotezelor statisticie
17. Precizia estimarii creste atunci cand:
a) Varianta esantionului este mica

b) Volumul esantionului creste
c) Varianta esantoniului este mare
18. La acelasi nivel de incredere si aceeasi varianta pentru a mari precizia rezultatelor este necesar:
a) Sa reducem eroare de reprezentivitate

b) Sa marim volum esantionului
c) Sa lucram cu esantioane nealeatoare
Nivelul vanzarilor unei firme a inregistrat in perioada 2010-2013 urmatoarea evolutie:
Anii 2010 2011 2012 2013

Volumul vanzarilor 2 8 10 12
Sunt corecte afirmatiile:
a.Vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 50%
b.vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 150%
c.vanzarile firmei au crescut in 2012 fata de 2011 de 1,25 ori
d. vanzarile firmei au crescut in medie cu 3,3mld. Lei pe ani
2. Esantionul reprezinta:
a. o variabila aleatoare
b. o valoare de forma ᶿ=f(X1,X2….Xn)

c. o valoare fixa si cunoscuta la nivelul populatiei
3.Considerand v numarul gradelor de libertate, intr-un test statistic bilateral, ipoteza nula se respinde
daca:
a.[Tcalc]>T6/2.v
b.T6/2.v>[Tcalc]
c. [Tcalc]≤T6/2
4. In vederea testarii ipotenuzei de egalitate a salariului cu o valoare fixa µ =46 s-a inregistrat un
esantion de volum n=10. In acest caz se pot formula urmatoarele ipoteze statistice:
a. Hₒ:µ=10;H1:µ∞10
b. . Hₒ:µ=46; H1:µ∞46
c. . Hₒ:µ=46; H1:µ<46
5. Intr-un sondaj simplu de 400 de strudenti privind opinia cu privier la decizia de a schimba sistemul de
evaluare, 250 au fost de accord cu aceasta optiune. Intrevalul de incredere pentru parametrul
populatiei, cu o probabilitate de 0,90, este:
a.[0,4245;0,7428]
b.[0,5851;0,6649]
c.[0.3560;06440]
6. Pentru o variabila X~N(µ,o²) se cere sa se calculeze probabilitatea P(µ-Ơ<x<µ+Ơ). A ceasta
probabilitate este:
A 68,2%
B 95%
C 75%
7. Pentru o variabila x~N(10,4), P(x>11) este:
a. 0.6915
b. 0.3085
c 0.3830
7.Ipoteza statistica reprezinta:
A. O presuounere cu privire la legea de sistributie a unei populatii
B. O presupunere cu privire la parametru
C. O teorie care se verifica statistic
8. Un estimator este nedeplasat daca:
A. MǾ=Ǿ
B. V Ǿ-> Ǿ cand n->N
c.are variatia cea mai mica probabil fata de variatia oricaruialt estimator calculat pentru acelasi
esantion.
9.Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Sursa variatiei suma patratelor grade de libertate

Explicate(intergrupe) 350
Rezidula (intragrupe) 21
Totala 500 24
Variabila numerica este Salariul , iar variabila de grupare este Regiunea. In aceasta situatie, se poate
afirma ca:
a. Valoarea calculata a statisticii F este 16,33
b. Ipotenuza h0 este
c. Se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa

asupra variatiei salariului
10. Variatia explicata masoara:

a. variatia sub influenta factorilor esentiali( de gruparre)
b. variatia sub influenta factorilor aleatorii(intamplatori)
c.variatia sub influenta factorilor esentiali si aleatori(intamplatori)
11. Eroarea maxima admisiliba este:
a. eroarea maxima de estimare pentru probabilitatea cea mai mica.
b.eroarea cu care estimam un parametru pentru o probabilitate fixate.
c.marimea intervalului de incredere
12. La alegerile municipal s-a droit identificarea alegatorilor care nu pot fi trecuti pe lista electorala, din
lista existenta s-a extras aleatory un esantion de 317 nume si s-a detrminat ca 38 de nume nu
indeplinesc conditiile de alegator. Municipalul doreste sa estimeze intervalul de incredere pentu
proportia alegatorilor exclusive de pe lista electorala pentu o probabilitate de 99%. Rezultatele corecte
sunt:
a. Valoarea teoretica utilizata este 1.96
b. intervalul de incredere pentru proportie este [0,05;1,96}
c. intervalul de incredere pentru proportie este [0,073;0,165]
13. La un examen profesorul a stability ca elevii care vor obtine un punctaj cuprins intre 80 si 90 de
puncte vor primi calificativul B. pentru anul current, distributia punctelor este normal. X~N(83:25). Care
este procentul elevilor care primesc calificativul B?
a.64,5%
b.80%
c. 90%
4) În urma prelucrării datelor privind venitul lunar (sute euro) realizat pentru un eşantion de persoane, s-
au obţinut următoarele rezultate:
Column1
Mean 10
Median 9
Mode 9

Kurtosis 1.36942
Skewness 1.082532
Minimum 7
Maximum 15
Sum 100
Count 10
Confidence Level(95.0%) 1.652046
Pentru un risc de 0.05, sunt corecte afirmațiile:
a) intervalul de încredere pentru venitul mediu al populației este (8.35; 11.65)
b) există diferențe semnificative între venitul mediu al populației și venitul mediu al țărilor din UE, de
15 sute euro;
c) eroarea maxim admisibilă este de 1.652
d) se respinge ipoteza H0: μ=15.
e) valoarea teoretică a statisticii test este 2,262.
7). Nivelul cifrei de afaceri (mld.lei) a unei firme pe trimestre a înregistrat în perioada 2010-2011
următoarea evoluţie:
2010 2011
Trim. I 1 3
Trim. II 3 5
Trim. III 2 4
Trim. IV 4 7
Știind că i  2 ,98 , sunt corecte afirmațiile:
a) cifra de afaceri medie a firmei a fost de 3,625 mld. lei pe an;

b) cifra de afaceri a firmei a crescut în medie cu 0,85 mld. lei pe trimestru;
c) cifra de afaceri a firmei a crescut în medie cu 198% pe trimestru.
Se testează diferențele dintre veniturile medii din 2 regiuni, A și B, și se obțin următoarele

rezultate: tcalc=8,23, numărul gradelor de libertate=25. Pentru un risc de 5%, sunt adevărate
afirmațiile:
b) suma volumelor celor două eșantioane este 27
c) există diferențe semnificative între veniturile medii din cele 2 regiuni
Grille BS
1) Dintr-o populatie de10 studenti se pot extrage aleator :
A) un număr infinit de eșantioane
b) 1000 de eșantioane de 2 studenți ,dupa schema cu revenire

c) 100 de esantioane de 2 studenți , dupa schema cu revenire
2) Intr-un test statistic bilateral in care se folosește statistica t , considerand v numărul
gradelor de libertate, ipoteza nulă nu se respinge dacă:
A) t calculate >t a,v
B) t a /2,v < |t calculat|
c) |t calculate |≤ t a / 2, v
3)Pentru a testa diferența dintre trei și mai multe medii ale unor populatii se folosesc :
a) Statistici Fisher
b) Metoda Anova
c) Statistica t
4)Nivelul cifrei de afaceri (mld.lei)a unei firme pe trimestru in perioada 2014-2015
2014 2015
Trim. 1 6 10
Trim.2 2 5
Trim.3 5 4
Trim.4 3 2
Stiind ca I = 0,85 sunt corecte afirmatiile :

a) cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4,625 mld. lei pe trimestru;
b) cifra de afaceri a înregistrat o scadere medie anuală de 15%
c) cifra de afaceri a firmel a crescut în medie cu 85% pe trimestru.

d) cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4 mld. lei pe an;
5) Se verilică daca media unei populati u , difera in mod semnificativ de o valoare fixă u0 .In
acest caz, ipotezele statistice sunt
a) H 0: µ = µ 0
H1:µ ≠µ0
b) H 0: µ ≠ µ 0
H1:µ =µ0
c) H 0: µ = µ 0
H1:µ >µ0
6) Pentru o variabilă X - N(10,4), P(9<X <11)

a) 0,962
b) 0,454
c)0,382
7) Intr-un sondaj de opinie, cunoscând σ la a2a π =0,15 volumul eşantionului care estimează
parametrul proportie cu o eroare maxim admisibilă de ±3% şi o probabilitate de 0,95 este
a) 640
b)1067
c) 2040
8) Distribuția de selecție (distribuția unui estimator) admite:
a) o medie
b) o lege de repartiție
c)un set de valori posibile
9) La alegerile municipale, s-a dorit identificarea alegătorilor care nu pot fi trecuți pe lista
electorală. Din lista existentā, s-a extras aleator un eşantion de 317 nume și s-a determinat că
38 de nume nu îndeplinesc condițiile de alegător. Municipalitatea doreşte să estimeze
intervalul de încredere pentru proporția alegătorilor excluşi de pe lista electorală, pentru o
probabilitate de 99%. Rezultatele corecte sunt:
a) valoarea teoretică utilizată este 1,96
b)[0.073; 0,165]
c)[0,05 :1,96]
10) Intr-un sondaj aleator simplu de 400 angajați. pentru variabila venitul lunar s-au obținut
rezultatele de mai jos:
Venitul lunar
Mean 1020

Pentru o probabilitate de 0,95, intervalul de incredere pentru parametrul medie este:
a)[1004,51; 1035,49]
b) [861,89 ; 1178,11]
c) [34520,1066;36,6244]
11) Pentru o variabila X – N(µ ,𝛿²), se cere să se calculeze probabilitatea P(µ- 𝛿<X< µ +𝛿). Această
probabilitate este:
a) 95%
b) 75%
c)68,2%
12) Demersul testarii statistice cuprinde etapele:
a)formularea ipotezelor statistice
b)regula de decizie
c) alegerea valorii calculate a statisticii test

13) Parametrul reprezinta
a)o statistică
b)o valoare fixă şi necunoscută la nivelul unei populați
c)o funcție a variabilelor de setectie
14) Considerând v numarui gradelor de libertate, intr-un test statistic bilateral, ipoteza nulă se
respinge dacă:
a)|t calculat |>t α/2,v

b) tα/2,v >|t calculat|
c) |t calculat|≤ tα/2,v
15) Probabilitatea este o valoare .
a)mai mică sau cel mult egală cu unu
b)pozitiva
c)care tinde spre zero

16) Dintr-o populație de 10 studenți se pot extrage aleator:
a)1000 de eşantioane de 3 studenți, după schema cu revenire
b)Dun număr infinit de eşantioane
c) 3000 de eşantioane de 3 studenți, dupa schema cu revenire
17) Din două populații cu varianțele Ꝺ²₁ =Ꝺ²₂ , se extrag eşantioanela de volum n₁=15 si n₂=17.
In vedere testarii ipotezei de egalitate a medilor celor două populații, valoarea teoretică a
statisticii test, pentru un prag de semnificație α = 0,05
a) v=32 grade de libertate

b) V=29 grade de libertate
c)v= 30 grade de libertate
18) In vederea studierii optiunii studenților din anul I de fa FEAA privind specializarea pe care o
vor urma, se extrage aleator simplu repetat un eşantion format din 25 studenți și se observá că
proportția celor care preferå specializarea Alpha este de 15%.
Ştiind că proportia inregistratà în anul universitar precedent este 𝜋₀ = 20 %, pentru un risc

α =0,05, se poate afirma ca :
a) există diferente semnificative între proporția studenților care preferă specializarea Alpha in
anul curent și proportia integistrată în anul universitar precedent, în condițile riscului asumat de
5%
b)testarea diferentei dintre proporția studenților care preferă specializarea Alpha în anul curent
şi proporția din anul precedent se face cu testul Z
c) nu există diferențe semnificative intre proporția studenților care prefera specializarea Alpha
în anul curent și proporția inregistrata in anul universitar precedent, In condițile riscului asumat
de 5%
19) A estima punctual inseamna

a) a calcula probabilitatea cu care se obține o estimație
b) a calcula limitele unui interval cu o anumita probabilitate
c) a calcula o valoare posibilă a estimatorului pe baza datelor inregistrate la nivelul eşantionulul
observat
20) Un politician, la începutul mandatului, afirma în mass-media că va crește salariul mediu net
pe economie la 300 EUR. La sfårsitul mandatului se face un sondaj pe n= 900 de respondenti
prin care se urmareste estimarea salariului mediu net pe economie (X). Se cunosc următoarele
rezultate: X = 294 EUR şi Ꝺ= 90 Selectati care dintre afirmațile de mai jos sunt valide:
a)putem afirma pentru un prag de semnificatie de 3% că politicianul s-a tinut de cuvânt.
b) putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% că politicianul s-a ținut de cuvânt;
c) putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% că politicianul nu s-a ținut de cuvânt;
21. Volumul esantionulul poate fi estimat daca se cunoaste:
a) Probabilitatea cu care estimam rezultatele

b) Eroarea maxim admisibila
c) Gradul de omogenitate al populatiei
d) Numanul maxim de unitati ce pot fi extrase
22. Functia de repartitie se defineste astfel:
a) F(x) = P(X≥x)
b) F(x) = P(X=x)
c) F(x) = P(X>x)
d) F(x) = P(X<x)
23. In legatura cu eroarea de tip II , sunt adevarate afirmatile:
a) Probabilitatea de producere a erori de tip II se noteasa β

b) Eroarea de testare de tip II reprezinta eroarea de a accepta ipoteza numa H₀, atunci cand in
realitate ….
c) Probabilitatea de producere a erori de tip Il se noteaza cu 1-β si se masoara puterea testului
24) Se veritfica daca meda unei populati µ, difera in mod semnificativ de o valoare fixa, µ₀ .In
acest caz ipotezele statistice sunt:
a)H₀ : µ =µ₀
H₁:µ>µ₀
b) H₀ : µ ≠µ₀
H₁ : µ =µ₀
c) H₀ : µ =µ₀
H₁ : µ ≠µ₀
25) Demersul testari statistice cuprinde etapele
a) calculul valori statistice test
b) regula de decizie
c) formularea ipotezelor statisticefeaa
26) Intr-un sondaj aleator simplu de 400 student, pentru variabila nota la un test, s-a obinut o
valoare medie de 8.25 si o abatere standard de esantion modificata egala cu 1.8. Intervalul de
incredere pentru parametrul medie, cu o probabilfate de 0,95, este
a) [6,1280 ; 9.2020 ]
b) [8.0736 ; 8,4264 ]
c) [7.5260 ; 9.3424 ]
27) Estimatorul reprezinta
a) o variabila aleatoare
b) o valoare de forma Ӫ = f(x₁ , x₂, …….x N)

c) o valoare fxa si cunoscuta la nivelul unei populați
28) Considerand v numărul gradelor de libertate, intr-un test statistic bilateral, ipotaza nula se
respinge daca
a) |t calculat| ≤ tα/2,v
b) tα/2,v > |t calculat|

c) |t calculat|> tα/2,v
29) In vederea testari ipotezei de egalitate a salariului mediu cu o valoare fixa, µ₀= 46 s-a
inregistrat un eşantion de volum n=10 persoane. In acest caz se pot formula umătoarele ipoteze
statistice:
a) H₀ : µ = 10; H₁ : µ≠ 10
b) H₀ : µ = 46; H₁ : µ ≠ 46
c) H₀ : µ₀ = 46; H₁ : µ₀ <46
30) Intr-un sondaj alealor simplu de 400 student privind opinia cu privire la decizia de a schimba
sistemul de evaluare, 250 au fost de acord cu aceasta optiune. Intervalul de incredere pentru
parametrul proporie, cu o probabilitate de 0,90. este
a) [0.4245 : 0.7428]
b) [0.5851 : 0.6649]
c)[0.3580, 0,8440]
31) Pentru o variabila X-N (µ,Ꝺ²)se cere sa se calculeze probabilitatea P(µ - Ꝺ < X < µ + Ꝺ)
Aceasta probabilitate este:
a) 68,2%
b) 95%
c) 75%
32) Pentru o variabila X-N (10,4) , P(X >11) este
a) 0,6915
b) 0.3085
33)Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Sursa variatiei Suma patratelelor variatiei Grade de libertate

Explicate (intergrupe) 300 4
Reziduala(intragrupe) 28
Totala 450 32
Variabila numerica este "Salariul”, iar variabila (factorul) de grupare este "Regiunea". In aceasta
situatje, se poate afirma ca:
a) se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa
b) ipoteza H₀ este µ₁= µ₂= µ₃= µ₄
c) Pentru un risc asumat de S%, salariile difera semnificativ pe regiuni
d) valoarea calculata a statisticii F este 14
34) Un producator de cereale realizeaza o ancheta privind comportamentul de consum al

adultilor din SUA. S-a extras un esantion de 1600 de persoane si s-a identificat ca 30% dintre
persoane sunt preocupate de consumul de alimente sanatoase. Pentru 98% incredere, s-a
estimat intervalul pentru proportia adultilor din SUA care acorda atentie alimentelor sanatoase.
Care afirmați sunt adevarate?
a) Intervalul de incredere este [0,278; 0,322]
b) proportia de 30% este o estimație
c) Valoarea teoretica utilizata este 1,96 .
35) La un examen, profesorul a stabilit ca elevii care vor obține un punctaj cuprins Intre 80 şi 85
vor primi calificativele din anul curent, distribuția punctajelor este normala,X=N(75,25) Care
este procentul elevilor care primesc calificative ….
a) 13,59%
b) 47,72%
c) 2,28%
36) Se verifică dacă există diferențe semnificative intre productivitatea medie a muncii (lel/ora)
din regiunea Romaniei și productivitatea medie a muncii la nivel national, de 45 lei/ora. In urma
prelucrarii datelor, s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Column 1
Mean 39.918
Median 39.000
Mode 33.000
Kurtosis 1.217
Skewness 1.161
Range 19.000
Minimum 29.000
Maximum 48.000
Sum 3991.8
Count 100.000
Pentru α = 0,05 sunt adevărate afirmațiile:

a) există diferențe semnificative între productivitatea medie din regiunea de Nord-Est a
Românie nivel național, în condiiile riscului asumat de 5%
b) valoarea calculată a statisticii test este t = -19.33

c) nu există diferențe semnificative între productivitatea medie din regiunea de Nord-Est a
Româr nivel național, în condițiile riscului asumat de 5%
d) productivitatea medie din Regiunea de Nord-Est este acoperita de intervalul [39.403, 40.433]
probabilitate de 95%
37) La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fețe cu număr par este:
a) 0,33
b) 0,5
c) 0,66
TIPURI DE ÎNTREBĂRI GRILĂ
pentru examenul disciplinei ”Bazele statisticii”
1) La un examen, punctajele obţinute de studenţi sunt distribuite normal cu media

500 şi abaterea standard 100. Un student a obţinut punctajul X = 650. Ce procent din
studenţi au obţinut un punctaj mai mare decât el?
a) 4,3%
b) 1,5%
c) 6,7%
2) Pentru o variabilă X ~ N(12,4), P(10< X <13) este:

a) 0,289
b) 0,532
c) 0,341
3) Într-un sondaj aleator simplu de 400 studenţi, pentru variabila nota la un test, s-a
obţinut o valoare medie de 8,25 şi o abatere standard de eşantion modificată egală cu 1,8.
Intervalul de încredere pentru parametrul medie, cu o probabilitate de 0,95, este
a) (7,5260 - 9,3424)
b) (8,1280 - 9,2020)
c) (8,0736 - 8,4264)
4) În urma prelucrării datelor privind venitul lunar (sute euro) realizat pentru un eşantion
de persoane, s-au obţinut următoarele rezultate:
Column1
Mean 10
Median 9
Mode 9
Kurtosis 1.36942
Skewness 1.082532
Minimum 7
Maximum 15
Sum 100
Count 10
Confidence 1.652046
Level(95.0%)
Pentru un risc de 0.05, sunt corecte afirmaţiile:

a) intervalul de încredere pentru venitul mediu al populaţiei este (8.35; 11.65)
b) există diferenţe semnificative între venitul mediu al populaţiei şi venitul mediu al ţărilor
din UE, de 15 sute euro;
5) Se testează diferenţele dintre veniturile medii din 2 regiuni, A şi B, şi se obţin

următoarele rezultate: t calc=8,23, numărul gradelor de libertate=25. Pentru un risc de 5%,
sunt adevărate afirmaţiile:
a) valoarea teoretică a statisticii test este egală cu 1,960
b) suma volumelor celor două eşantioane este 27

c) există diferenţe semnificative între veniturile medii din cele 2 regiuni
d) ipoteza H0 este µ1 =µ2 =µ3
6). Nivelul vânzărilor unei firme a înregistrat în perioada 2010 - 2013 următoarea
evoluţie:
Anii 2010 2011 2012 2013
Volumul vânzărilor ( mld. lei ) 2 8 10 12
Sunt corecte afirmaţiile:

a) vânzările firmei au crescut în 2013 faţă de 2011 cu 50%
b) vânzările firmei au crescut în 2013 faţă de 2011 cu 150%
c) vânzările firmei au crescut în 2012 faţă de 2011 de 1,25 ori
7). Nivelul cifrei de afaceri (mld.lei) a unei firme pe trimestre a înregistrat în perioada
2010-2011 următoarea evoluţie:
2010 2011
Trim. I 1 3
Trim. II 3 5
Trim. III 2 4
Trim. IV 4 7
Ştiind că i =2,98 , sunt corecte afirmaţiile:

b) cifra de afaceri medie a firmei a crescut în medie cu 0,85 mld. lei pe trimestru;
2,98-1=1,98
8). Aplicând metoda ANOVA(se foloseste pentru mai multe madii) s-au obţinut
următoarele rezultate:
Sursa variaţiei Suma pătratelor variaţiei Grade de libertate

Intergrupe 120 ESS 2 (k-1)=3-1
Intragrupe 320 RSS 200 (n-k)=(203-3)
Totală 440 TSS 202 (n-1)=(203-1)
Variabila numerică este "Salariul", iar variabila (factorul) de grupare este "Regiunea". În
această situaţie, considerând un risc de 0,05, se poate afirma că:
a) se garantează cu o probabilitate de 0,95 că factorul de grupare are o influenţă semnificativă

asupra variaţiei salariului
b) ipoteza H0 este miu1 =miu2 =miu3
c) se respinge ipoteza H0
9). Un estimator este nedeplasat dacă:

a). M(θ ˆ)= θ
b). V(θˆ)=θ când n~N
c). are varianţa cea mai mică posibil faţă de varianţa oricărui alt estimator calculat pentru
acelaşi eşantion
10). Pentru un eşantion de persoane se cunosc următoarele rezultate:

sexul_pers
Freq Cumulative
uenc Percent
y Percent Valid Percent
Valid Masculin 4 40.0 40.0 40.0
Feminin 6 60.0 60.0 100.0
Total 1100.0 100.0
0
Considerând un risc de 0,10, să se calculeze limitele intervalului de încredere pentru

proporţia persoanelor de sex feminin la nivelul populaţiei.
To,o5;9=1,833
I.Cπ=[0,84;0,33]
11). Pentru aplicarea metodei ANOVA, trebuie îndeplinite următoarele
condiţii:
a) condiţia de normalitate
b) condiţia de homoscedasticitate
c) condiţia de independenţă
12). Variaţia explicată măsoară

a) variaţia sub influenţa factorilor esenţiali (de grupare) (ESS)
b) variaţia sub influenţa factorilor aleatori (întâmplători) (RSS)
c) variaţia sub influenţa factorilor esenţiali şi aleatori (întâmplători) (TSS)
13). Aplicând metoda ANOVA, s-au obţinut următoarele rezultate:
Sursa variaţiei Suma pătratelor Grade de libertate

variaţiei
Explicată (intergrupe) 130 4 (k-1)=5-1
Reziduală (intragrupe) 250 95 (n-k)=95+5
(n-1)=100-1=99
a) volumul eşantionului este de 95 unităţi
b) numărul de grupe ale factorului de grupare este 5
c) numărul gradelor de libertate asociate variaţiei totale este 99
14). Aplicând metoda ANOVA s-au obţinut următoarele rezultate:

Explicată (intergrupe) 350 3
Reziduală (intragrupe) 150 21
Totală 500 24
această situaţie, se poate afirma că:
a) valoarea calculată a statisticii F este 16,33
b) ipoteza H0 este µ1 =µ2 =µ3 =µ4
c) se garantează cu o probabilitate de 0,95 că factorul de grupare are o influenţă
semnificativă asupra variaţiei salariului.
15. Aplicând metoda ANOVA s-au obţinut următoarele rezultate:
Sursa variaţiei Suma pătratelor Grade de Estimatori ai

variaţiei libertate varianţei
Explicată (intergrupe) 150 2 75 (150/2)
Reziduală (intragrupe) 65 17 3,823 (65/17)
Variabila numerică este "Venitul", iar variabila (factorul) de grupare este "Regiunea". În
a) există diferenţe semnificative între veniturile medii pe regiuni la nivelul populaţiilor,

pentru un risc de 5%
b) valoarea teoretică a a statisticii F, considerând un risc de 0,05, este 3,592
c) se respinge ipoteza H0 :µ1 =µ2 =µ3
CURS RECAPITULATIV
1. Pentru figura de mai jos, care sunt afirmatiile adevarate:
a. Figura a) prezinta regiunile critice pentru un test bilateral

b. Figura b) prezinta regiunea critică pentru un test unilateral stânga
c. Figura c) prezinta regiunea critică pentru un test unilateral stânga
2. Pentru a verifica dacă femeile sunt supuse riscului de cancer mamar, doctorii au
dezvoltat o metodă nouă de detectare a cancerului. Pentru a proba această metodă, au
alcătuit un eşantion de 140 de femei cu cancer mamar, şi au observat că, in urma aplicării
noii metode, pentru 12 femei nu s-a reuşit detectarea cancerului. Ştiind că metoda veche
de detectare are o rată de eşec de 20%, pentru un risc asumat de 5%, care sunt afirmatiile
adevarate:
a. Rata de eşec a noii metode diferă semnificativ de rata de eşec a vechii metode
b. Metoda veche nu diferă semnificativ de metoda noua
c. Ipoteza alternativă este
3.Pentru un esantion de companii se cunosc datele din tabelul de mai jos. Care
afirmatii sunt adevarate?
Profit
Mean 17.5
Median 19
Mode 20
Kurtosis -1.180377683
Skewness -0.487108841
Range 13
Minimum 10
Maximum 23
Sum 175
Count 10
a. Eroarea maxim admisibila este 1.416

b. s’=4.478
c. σ = 20.05
d. Eroarea maxim admisibila este 3.203
e. Intervalul de incredere pentru media populatiei este
[14.297, 20.703]
4. O firmă de vânzări doreşte să evalueze eficienţa urmării de către angajaţi a unui
curs de vânzări. Pentru aceasta, alcătuieşte două eşantioane de angajaţi – angajaţii din
primul eşantion nu urmează cursul, iar cei din al doilea eşantion urmează cursul de
vânzări. S-a observat valoarea vânzărilor pentru cele două eşantioane. Ştiind că cele
două grupuri de angajaţi au varianţe diferite, iar la nivelul eşantioanelor s-a obţinut:
Pentru un risc asumat de 5%, care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate:
a. Ipoteza nulă este
b. Există diferenţe semnificative de performanţă între angajaţii care au urmat cursul si
cei care nu au urmat cursul
c. Cursul urmat nu are influenţă asupra vânzărilor
d. Cursul urmat are influenţă asupra vânzărilor
5. Profitul unei firme a crescut in 2012 faţă de nivelul din 2000 cu 25%. Acest
rezultat s-a obtinut folosind:
a. Indicele de variatie cu baza in lant
b. Rata medie a sporului
c. Rata sporului cu baza fixa
d. Rata sporului cu baza in lant
e. Sporul absolut cu baza fixa
6. La nivelul unui eşantion de 306 persoane, 5% dintre acestea nu folosesc niciodată

mijloace de transport in comun. Ştiind ca anul trecut ponderea era de 8%, care dintre
următoarele afirmaţii sunt adevărate:
a.
b. Pentru un risc asumat de 5%, se respinge ipoteza de egalitate a proporţiilor
c. Pentru un risc asumat de 1%, se acceptă ipoteza de egalitate a proporţiilor
d. Varianţa variabilei la nivelul eşantionului este 0,0475
7. Nivelul vânzărilor unei firme (mld.lei) a înregistrat, în perioada 2007 – 2010,

Anul Vânzări (mld.lei)

2007 2
2008 3
2009
Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate: 5
2010 4
2011 7
a. valoarea vânzărilor firmei în anul 2011 faţă de anul 2008 a crescut cu 4 mld.lei
b. valoarea vânzărilor firmei în anul 2011 faţă de anul 2008 a crescut de 2,33 ori
c. Valoarea vânzărilor a crescut, in medie, in 2011 comparativ cu 2007 cu 4 mld lei
d. creşterea medie anuală a vânzărilor în perioada 2011-2007 este de 4,2 mld. lei
e. creşterea medie anuală a vânzărilor în perioada 2011-2007 este 1,25 mld.lei
f. Media vânzărilor este de 4,2 mld lei
g. valoarea vânzărilor firmei în anul 2011 faţă de anul 2008 a crescut cu 233 %
8.Într-un sondaj de opinie, cunoscând , volumul eşantionului

care estimează parametrul proporţie cu o eroare maxim admisibilă de şi o
probabilitate de 0,95 este
a. 768 persoane
b. 1200 persoane
c. 1000 persoane
9. La aruncarea unui zar, probabilitatea de apariţie a unei feţe cu număr mai mic
decât patru este:
a. 50%
b. 0,5
c. 0,25
10.Într-un sondaj aleator simplu de 400 produse, 250 au fost gasite expirate.
Intervalul de încredere pentru proporţia produselor expirate, cu o probabilitate de 0,90,
este:
a. [0,58 ;0,66 ]
b. [0,65 ;0,68 ]
c. [0,51 ;0,75 ]
11. La un examen, profesorul a stabilit că elevii care vor obţine un punctaj cuprins
între 60 şi 80 puncte vor primi calificativul C. Pentru anul curent, distribuţia punctajelor
este normală, . Procentul elevilor care primesc calificativul C este:
a. 12,5%
b. 55%
c. 63%
d. 84%
12. Dintr-o populaţie de 5 firme se pot extrage aleator:

a. 25 de eşantioane de 2 firme, după schema cu revenire
b. 10 esantioane de 2 firme, dupa schema fara revenire
c. 50 de esantioane, indiferent de scema de extragere
13. Pretul unui produs (lei) pe trimestre a înregistrat, în perioada 2012-2013,
următoarea evoluţie
2012 2013
Trim. I 1 3
Trim. II 3 5
Trim. III 2 6
Trim. IV 5 8
Ştiind că , sunt corecte afirmaţiile:

a. pretul mediu al produsului a fost de 4,12 lei pe an;
b. pretul a crescut în medie cu 1 leu pe trimestru;
c. pretul a crescut în medie cu 28% pe trimestru.
14. Pentru un esantion de intreprinderi s-a inregistrat marimea firmei (mica, medie,
mare) si nivelul profitului (mld. Lei). Datele obtinute, considerand un risc de 0,05, sunt
prezentate in tabelul de mai jos:
Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate:

a. Valoarea teoretica a statisticii test se citeste pentru 2 si 126 grade de libertate
b. Valoarea calculata a statisticii test este 45
c. Se accepta ipoteza H0
d. Marimea firmei nu influentează nivelul profitului
e. Volumul esantionului este de 128 de firme
15.Estimaţia este:
a. o valoare fixă şi cunoscută la nivelul unei populaţii
b. o statistică
c. o valoare calculată pe baza datelor de sondaj
d. o valoare a estimatorului calculată la nivelul eşantionului observat
16.Într-un sondaj aleator simplu de 900 studenţi, pentru nota la un test,

s-a obţinut o valoare medie de 8,5. Cunoscând că abaterea standard la nivelul
populaţiei totale are valoarea egală cu 2, intervalul de încredere pentru
parametrul medie, cu o probabilitate de 0,97, este:
a. [3,612 ; 6,025]
b. [7,251 ; 9,444]
c. [8,356 ; 8,644]
1. Estimatorul reprezintă:
A. O valoare de forma 0=f(x1,x2,x3,...,Xn)
B. O variabila aleatoare
C. O valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
2. In metoda ANOVA, variatia explicata ( VE ) masoara:
A. Variatia sub influenta factorilor esentiali si aleatori ( intamplatori)
B. Variatia sub influenta factorilor esentiali ( de grupare )
3. La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar par este:
A. 0.33
B. 0.5
C. 0.66
4. Atunci cand se cunoaste dispersia (sigma la a doua), testarea ipotezelor asupra
mediei unei populatii se face cu:
A. Statistica Z
B.Statistica t
C. Statistica Fisher
5. Eficienta estimatorului vizeaza:
A. Abaterea standard a estimatorului este minica
B. Media estimatorului egala cu 0
C.Dispersia estimatorului egala cu media estimatorului
D. Option4
6. Nivelul vânzărilor unei firme a înregistrat în perioada 2010 - 2013 următoarea
evoluţie: Anii 2010 2011 2012 2013 Volumul vânzărilor ( mld. lei ) 2 8 10 12
A. Vânzările firmei au crescut în 2013 faţă de 2011 cu 50%
B. Vânzările firmei au crescut în 2013 faţă de 2011 cu 150%
C. Vânzările firmei au crescut în 2012 faţă de 2011 de 1,25 ori
D. Vânzările firmei au crescut în medie cu 3,33 mld. lei pe an
7. Estimatorul este nedeplasat daca: ( acel 0 este teta din alfabetul grecesc)
A. M(0)=0
B. V(0)-->0 cand n-> N
C. Are varianţa cea mai mică posibil faţă de varianţa oricărui alt estimator calculat pentru
acelaşi eşantion
D. Option4
8. Ipoteza statistica reprezinta:

A. O presupunere cu privire la un parametru;
B. O presupunere cu privire la legea de distributie a unei populatii;
C. O teorie care se verifica statistic.
9. Media calculata la nivelul esantionului reprezinta:
A. Un parametru;
B. O estimatie;
C. Un estimator;
10. La acelasi nivel de incredere si aceeasi varianta, pentru a mari precizia
rezultatelor este necesar:
A. Sa reducem eroarea de reprezentativitate;
B. Sa marim volumul esantionului
C. Sa lucram cu esantioane nealeatoare.
11. Precizia estimarii creste atunci cand
A. Varianta esantionului este mica;
B. Volumul esantionului creste;
C. Varianta esantionului este mare.
A. Modificarea relativa, pe unitatea de timp, inregistrata de un fenomen, intr-o anumita
perioada de timp.
B. De cate ori a crescut, nivelul unui fenomen, intr-o anumita perioada de timp;
C.Modificarea medie absoluta, pe unitatea de timp, inregistrata de un fenomen, intr-o
anumita perioada de timp.
13. In legatura cu eroarea de testare de tip I, sunt adevarate afirmatiile:
A. Eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula Ho, atunci cand
in realitate aceasta este falsa.
B. Eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula Ho, atunci cand
in realitate aceasta este adevarata.
C. Probabilitatea asociata erorii de testare de tip I este numita prag de semnificatie si se
noteaza cu α.
14. Pentru o variabilă X~N(10,4), P(9<X<11) este:
A. 0.383
B. 0.962
C. 0.454
D. Option4
15. Demersul testării statistice cuprinde etapele:

A. Formularea ipotezelor statistice;
B. Regula de decizie;
C. Alegerea valorii calculate a statisticii test
16. La același nivel de încredere si aceeași varianță, pentru a mări precizia
A. Să mărim volumul eșantionului;
B. Să lucrăm cu eșantioane nealeatoare;
C. Să reducem eroarea de reprezentativitate.
17. Estimația este:
A. O valoare a estimatorului calculată la nivelul eșantionului observat;
B. O valoare calculata pe baza datelor de sondaj;
C. O statistică:
D. O valoare fixă și cunoscută la nivelul unei populații.
18. Intr-un test statistic bilateral în care se folosește statistica t, considerând v
numărul gradelor de libertate, ipoteza nulă se respinge dacă:
A. Tcalculat>tα,v
B. Tα/2 < |tcalculat|
C. |tcalculat|>tα/2,v
numărul gradelor de libertate, ipoteza nulă nu se respinge dacă:
A. Tcalculat>tα,v
C.|t calculat|<tα/2,v
20. Pentru testarea diferenței dintre trei și mai multe medii ale unor populații se
folosesc:
A. Statistica Fisher;
B. Metoda ANOVA;
C. Statistica t.
21. În legătură cu eroarea de testare de tip II, sunt adevărate afirmațiile:
A. Probabilitatea de producere a erorii de tip II se noteaza cu β;
B. Eroarea de testare de tip II reprezintă eroarea de a accepta ipoteza nulă Ho atunci când
......
C. Probabilitatea de producere a erorii de tip II se notează cu 1- β și măsoară puterea testului
…..
D. Option4
22. Aplicand metoda ANOVA, s-au obținut următoarele rezultate: Sursa variației
Suma pătratelor variației Grade de libertate Explicată(intergrupe) 300 4
Reziduală(intragrupe) 26 Totală 450 32 Variabila numerică este “Salariul”, iar
variabila(factorul) de grupare este “Regiunea”.În această situație, se poate afirma că:
A. Se garantează cu o probabilitate de 0.95 că factorul de grupare are o influență
semnificativă asupra variației salariatului;
B. Ipoteza Ho este u1=u2=u3=u4;
C. Pentru un risc asumat de 5%, salariile diferă semnificativ pe regiuni;
D. Valoarea calculată a statisticii F este 14.
23. Eroarea maxima admisibila arata:

A. Marimea intervalului de incredere;
B. Eroarea maxima de estimare pentru probabilitatea cea mai mica;
C. Eroarea cu care estimam un parametru pentru o probabilitate fixata.
24. Dintr-o populatie de 10 studenti, se pot extrage aleator:
A. Un numar infinit de esantioane;
B. 1000 de esantioane de 2 studenti, dupa schema cu revenire;
C. 100 de esantioane de 2 studenti, dupa schema cu revenire;
25. Functia de repartitie se defineste astfel: ( >= este semnul mai mare sau egal )
A. F(x)=P(X>=x)
B. F(x)=P(X=x)
C. F(x)=P(X>x)
D. F(x)=P(X
26. In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie u(miu) si o valoare
fixa u0(miu 0), pentru un esantion de volum n=50 se obtine o valoare calculata a statisticii
test z=1,52. In cazul unui test bilateral, daca valoarea teoretica este z=1.645, ... asumat de
a respinge pe nedrept ipoteza H0 este:
A. Afla = 0,10
B. Alfa = 0,01
C. Afla = 0,95
D. Raspuns gresit.
27Sporul absolut cu baza fixa exprima:
A.Cu cat s-a modificat, in marime absoluta, nivelul unei variabile corespunzator
momentului curent t, comparativ cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator momentului
de referinta;
B. De cate ori s-a modificat nivelul unei variabile corespunzator momentului curent, t, fata
de nivelul aceleiasi variabile corespunzator momentului de referinta;
C. Cu cat s-a modificat, in marime relativa, nivelul unei variabile, corespunzator
momentului curent, t comparativ cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator momentului
anterior t-1;
28. Potrivit datelor Eurostat, in Romania, exporturile de bunuri si servicii(exprimate
in euro/locuitor), in perioada 2000-2010, s-au inregistrat urmatoarele valori: 600, 700, 800,
800, 1000, 1200, 1500, 1700, 2000, 1700, 2100. Sunt corecte afirmatiile:
A. Volumul exporturilor Romaniei a crescut in anul 2010 comparativ cu anul 2000 cu
1500euro/locuitor;
B. Volumul exporturilor Romaniei a crescut in anul 2010 comparativ cu anul 2000 de 3,5
ori;
C. Volumul mediu anual al exporturilor Romaniei, in perioada 2000-2010, a fost de
1281,81 euro/loc.
29. Pentru o variabila X~N(0,1), P(X>=-1,22) este:
A. 0,341
B.0,889
C. 0,977
30. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 angajati, pentru variabila venitul lunar s-
au obtinut rezultatele de mai jos: ---------------------------------------- Mean - 1200 Standard
Deviation - 165 ---------------------------------------- Pentru o probabilitate de 0.95, intervalul
de incredere pentru parametrul medie este:
A. [1183,83 ; 1216,17]
B. [861,89 ; 1178,11]
C. [34520,1066 ; 36,6244]
31. Pentru aplicarea metodei ANOVA, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
A. Conditia de normalitate;
B. Conditia de independenta;
C. Conditia de homoscedasticitate
32. Pentru o variabila X~N(20,16),P(18<X<22) este:
A. 0.383
B. 0.962
C. 0.454
33. Pentru testarea semnificatiei mediei unei populatii se foloseste:
A. Testul Z
B. Testul F
C. Testul t
D. Option4
34. Probabilitatea este o valoare:
A. Care tinde spre zero
B. Pozitiva
C. Mai mica sau cel mult egala cu unu
D. Option4
35. La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar mai mare
decat patru este:
A. 0.66
B. 0.5
C. 0.33
D. 0.25
36. Estimatorul nedeplasat:
A. Are media egala cu parametrul
B. Are varianta minima
C. Are dispersia egala cu zero
D. Option4
37. Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu extras din populatia
de referinta care:
A. Din motive de cost, are un volum mai mic decat volumul populatiei
B. Respecta proprietatea de reprezentativitate
C. Poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire
D. Afirmatiile de mai sus sunt complet false !
38. Pentru testarea diferentei dintre doua medii ale unor populatii se foloseste:
A. Statistica Fisher
B. Statistica t, cand nu se cunoaste varianta populatiei
C. Statistica z, cand se cunoaste varianta populatiei
39. A estima punctual inseamna:
A. A calcula portabilitatea cu care se obtine o estimatie;
B. A calcula un interval cu o anumita probabilitate;
C. A calcula o valoare posibila a estimatorului pe baza datelor inregistrate la nivelul
esantionului observat.
D. A calcula o probabilitate
40. Parametrul reprezinta:
A. O functie a variabilei de selectie
B. O statistica
C. O valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii
1.Distributia de selectie (distributia unui estimator) admite:
a)o lege de repartitie
b)o medie
c) un set de valori posibile
2. In vederea testarii semnificației diferenței dintre o medie µ și o valoare fixa µ0, pentru un
eşantion de volum n=50, se obține o valoare calculata a statisticii test z=1,45. In cazul unui test
bilateral, dacă valoarea teoretica este z=1,96, riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza H0
este:
a)α=0,01
b) α =0,95
c) α = 0,05
3. Se studiază dacă există diferente semnificative între nivelul mediu al PIB-ul/locuitor al țărilor din
OECD și cel al țărilor din Europa de Est, în condițiile unui risc de 5%. Se știe că varianțele celor doua
populații sunt egale și se cunosc urmâtoarele rezultate:
tcalculat = 10.732;
numărul gradelor de libertate este 33.
Sunt adevărate afirmațiile:
a)suma volumelor celor doua eşantioane analizate este egală cu 35;
b)exista diferente semnificative intre nivelul mediu al PIB-ul/locuitor al țărilor din OECD și cel al
tarilor din Europa de Est, in condițiile riscului asumat de 5%.
c)valoarea teoretica a statisticii Student este egală cu 1,960
4. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 angajați, pentru variabila venitul lunar s-au obținut
Mean 1020
Pentru o probabilitate de 0,95 intervalul de încredere pentru parametrul medie este:

a)[861,89;1178,11]
b)[1004,51;1035,49]
c)[34520,1066;36,6244]
5.Pentru o variabila X~N(µ, Ỽ^2), se cere sa se calculeze probabilitatea P(µ-Ỽ<X<µ+Ỽ). Aceasta
probabilitate este:
a)68,2%
b)75%
c)95%
6.La alegerile municipale, s-a dorit identificarea alegatorilor care nu pot fi trecuți pe lista electorală.
Din lista existenta, s-a extras aleator un eşantion de 317 nume și s-a determinat ca 38 de nume nu
îndeplinesc condițiile de alegător. Municipalitalea doreşte sa estimeze intervalul de incredere pentru
proporția alegătorilor excluşi de pe lista electorală, pentru o probabilitate de 99%. Rezultatele
corecte sunt:
a) valoarea teoretica utilizata este 1,96
b)[0.073;0,165]
c)[0,05;1.96]
7. La aruncarea unui zar, probabilitatea de apariție a unei fețe cu numar par este:
a)0,33
b)0,5
c)0,66
a) are dispersia egala cu zero
b) media estimatorului este egala cu valoarea parametrului
25. In vederea studierii opțiunii studențiior din anul I de la FEAA privind specializarea pe care o vor
urma, se extrage aleator simplu repetat un eşantion format din 16 studenti și se observa ca
proportia celor care preferă specializarea Alpha este de 35%.
Ştind ca proporția inregistrată în anul universitar precedent este π0 =33%, pentru un risc de α=0,05,
se poate afirma ca:
a) nu există diferențe semnificative între proporția studenților care preferă specializarea Alpha in
anul curent şi proportia Inregistrata in anul universitar precedent, in condițiile riscului asumat de 5%
b) valoarea teoretică a statisticii test este t=2.131
c) există diferente semnificative intre proporția studenților care preferă specializarea Alpha in anul
curent şi proportia inregistrată In anul universitar precedent, in conditiile riscului asumat de 5%
2. Pentru testarea diferenței dintre trei și mai multe medii ale unor populații se folosesc:
a)metoda ANOVA
b)statistica t
c)statistica Fisher
3.Estimatorul reprezintă
a)o valoarea de forma 0=f(x1,x2,...,xn)
b)o variabila aleatoare
c)o valoare fixa și cunoscuta la nivelul unei populații
4.Aplicand metoda ANOVA s-au obținut următoarele rezultate:
Sursa variație Suma patratelor Grade de libertate Estimatori ai variantei
variației
Explicata(Intergrupe) 81 3 27
Reziduala(intragrupe) 250 21 11.9
Variabila numerica este “Venitul”, iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. Pentru
exemplu, sunt adevărate afirmațiile:
a)se poate garanta cu o probabilitate de 0,95 ca exista diferențe semnificative
b)volumul esantionului este 22
c)valoarea teoretica a statisticii F, considerând un risc de 0,05, este 3,073.
5.Intr-o ancheta prin sondaj asupra unui eșantion de angajați, s-a observat cuantumul bonusurilor
oferite se paste, rezultatele fiind prezentate mai jos:
Mean 173
Standar error 11,25956384
Median 180
Mode 180
Sample variance 1267,777778
Kurdistan 1,175597901
Skewness -0,584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
Confidente level(99,0%) 28,9799368
Sunt corecte afirmațiile:
a)intervalul de încredere care acoperă valoarea medie a bonusurile la nivelul tuturor angajaților ..
99% este [161,75; 184,25]
c)eroarea maxima admisibilă este 28,97
d)riscul asumat in estimarea prin interval de încredere este 5%
16. Estimatia este
a) o valoare a estimatorului calculata la nivelul eșantionului observat
b) o valoare calculata pe baza datelor de sondaj
c) o statistica
d) o valoare fixa și cunoscuta la nivelul unei populații
17. La același nivel de încredere și aceeași varianta, pentru a mari precizia rezultatelor este necesar:
a)sa mărim volumul esantionului
b)sa lucram cu eșantioane nealeatoare
c)sa reducem eroarea de reprezentativitate
18. Se verifica dacă proporția π a clienților care prefera produsul A, in anul curent, diferă in mod
semnificativ de proporția clienților din anul precendent. In acest caz, ipotezele statistice sunt:
a) H0: π= π0
H1: π≠π0
b) H0: π≠π0
H1: π < π0
c)H0: π <= π0
H1: π > π0
19. Atunci când se cunoaște dispersia(Ỽ patrat), testarea ipotezelor asupra mediei unei populații se
face cu:
a) statistica Z
b) statistica t
c) statistica Fisher
20. Eficienta estimatorului vizează:
a) abaterea standard a estimatorului este minima
b)media estimatorului este egala cu 0
c) dispersia estimatorului egala cu media estimatorului
21. Dintr-o populație de 10 studenti se pot extrage aleator:
a) un număr infinit de eșantioane
b) 1000 de eșantione de 2 studenti, după schema de revenire
b) 100 de eșantioane de 2 studenti, după schema de revenire
27. Un producător de cereale realizează o ancheta privind comportametul de consum al adulților din
SUA . Eșantion de 1600 de persoane, 30% din persoane sunt preocupate de consumul de alimente
sănătoase. Pentru 98% încredere, s-a estimat ca intervalul pentru proporția adulților din SUA care
acorda atenție alimentelor sănătoase. Care afirmații sunt adevărate?
a)Intervalul de încredere este [0,278;0,322]
b)proporția de 30% este o estimatie??
c)valoarea teoretica utilizată este 1,96
28. La un examen, profesorul a stabilit ca elevii care vor obține un punctaj între 80 și 85 vor primi ca..
anul curent, distribuția punctajelor este normala, X~N(75,25). Care este procentul elevilor care
primesc ca..?
a)13,59%
b)47,72%
c)2,28%
29. Se verifica dacă exista diferențe semnificative intre productivitatea medie a muncii(lei/ora) din
regiunea de Nord-Est a României și productivitatea medie a muncii la nivel național, de 45 lei/ora.
Rezultatele:
Mean 39,918
Median 39,000
Mode 33,000
Kurtosis 1,217
Skewness 1,161
Range 19,000
Minimum 29,000
Maximum 48,000
Sum 3991,8
Count 100,000
Confidence level(95%) 0,515
Pentru α=0,05 sunt adevarate afirmatiile:
a)exista diferente semnificative intre productivitatea medie din regiunea de nord-est a Romaniei si
cea la nivel national, in conditiile de risc asumat de 5%
b)valoarea calculata a statisticii test este t=-19,33
c)nu exista diferente semificative intre productivitatea medie din regiunea de nord-est a Romaniei si
d)productivitatea medie din Regiunea de Nord-Est este acoperita de intervalul [39,403;40,41], cu o
6.In metoda ANOVA, varianta explicata(VE) masoara:
a)varianta sub influenta factorilor esentiali si aleatori(intamplatori)
b)varianta sub influenta factorilor esentiali(de grupare)
c) variaţia sub influenţa factorilor aleatori (întâmplători)
7.Pentru o variabila X~N(µ,Ỽpatrat), se cere sa se calculeze P(µ-2Ỽ<X<µ+2Ỽ):

a)75%
b)68,2%
c)95,4%
1)Aplicând metoda ANOVA s-au obținut următoarele:
Sursa variației Suma pătratelor variației Grade de libertate Estimatori ai varianței
Explicată (intergrupe) 81 3 27
Reziduală (intragrupe) 250 21 11,9
Variabila numerică este ‘’Venitul”, iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. Pentru exemplul dat sunt corecte
afirmațiile:
a) se poate garanta cu o probabilitate de 0,95 că există diferențe semnificative între veniturile medii în funcție de
regiunea populațiilor
b) volumul eșantionului este 22
c) valoarea teoretică a statisticii F, considerând un risc de 0,05, este 3,073
2) Pentru testarea diferenței dintre trei și mai multe medii ale unor populații se folosesc:
a) metoda ANOVA
b) statistica t
c) statistica Fisher ???
3) Într-o anchetă prin sondaj asupra unui eșantion de angajați, s-a observat cuantumul bonusurilor oferite de
sărbătorile de Paște, rezultatele fiind prezentate mai jos.
Cuantum bonus
Mean 173
Standard Error 11,25956384
Median 180
Mode 180
Kurtosis 1,175597901
Skewness -0,584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
Confidence Level (99,0%) 28,9799368

a) intervalul de încredere care acoperă valoarea medie a bonusurilor la nivelul tuturor angajaților pentru o încredere
de 99%, este [161,75 ; 184,25]
c) eroarea maxim admisibilă este 28,97
d) riscul asumat în etimarea prin interval de încredere a mediei este 5%
4) Estimatorul reprezintă
a) o valoare de forma θ = f( x1, x2,...,xN )
b) o variabilă aleatoare
c) o valoare fixă și cunoscută la nivelul unei populații
5) În legătură cu eroarea de testare de tip II, sunt adevărate afirmațiile:

a) probabilitatea de producere a erorii de tip II se notează cu β
b) eroarea de testare de tip II reprezintă eroarea de a accepta ipoteza nulă H0, atunci când aceasta e falsă
c) probabilitatea de producere a erorii de tip II se notează cu 1-β și măsoară puterea testului......
6) Pentru testarea diferenței dintre două medii ale unor populații se folosește:
a) statistica Fisher
b) statistica t, când nu se cunoaște varianța populației
c) statistica Z, când se cunoaște varianța populației
7) Pentru o variabilă X ~ N(0,1), P(X ≥ -1,22) este:

a) 0,977
b) 0,889
c) 0,341
8) Demersul testării statistice cuprinde etapele:

a) regula de decizie
b) formularea ipotezelor statistice
9) Precizia estimării crește atunci când:

a) varianța eșantionului este mică
b) volumul eșantionului crește
c) varianța eșantionului este mare
10) La același nivel de încredere și aceeași varianță, pentru a mări precizia rezultatelor este necesar:
a) să reducem eroarea de reprezentativitate
b) să mărim volumul eșantionului
c) să lucrăm cu eșantioane nealeatoare
11) Aplicând metoda ANOVA s-au obținut următoarele rezultate:

Sursa variației Suma pătratelor variației Grade de libertate
Totală 450 32
Variabila numerică este “Salariul”, iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. În această situație, se poate
afirma că:
a) se garantează cu o probabilitate de 0,95 că factorul de grupare are o influență semnificativă asupra variației
salariului
b) ipoteza H0 este µ1 = µ2 = µ3 = µ4
c) pentru un risc asumat de 5%, salariile diferă semnificativ pe regiuni
d) valoarea calculată a statisticii F este 14
12) Un producător de cereale realizează o anchetă privind comportamentul de consum al adulților din SUA. S-a extras
un eșantion de 1600 de persoane și s-a identificat că 30% dintre persoane sunt preocupate de consumul de alimente
sănătoase. Pentru 98% încredere, s-a estimat intervalul pentru proporția adulților din SUA care acordă atenție
alimentelor sănătoase. Care afirmații sunt adevărate?
a) intervalul de încredere este [0,278; 0,322]
b) proporția de 30% este o estimație
c) valoarea teoretică utilizată este 1,96
13) La un examen, profesorul a stabilit că elevii care vor obține un punctaj cuprins între 80 și 85 vor primi calificativ. În
anul curent, distribuția punctajelor este normală, X ~ N(75,25). Care este procentul elevilor care primesc calificativ?
a) 13,59%
b) 47,72%
c) 2,28%
14) La aruncarea unui zar, probabilitatea de apariție a unei fețe cu număr par este:
a) 0,33
b) 0,5
c) 0,66
15) Se verifică dacă există diferențe semnificative între productivitatea medie a muncii (lei/ora) din regiunile României
și productivitatea medie a muncii la nivel național, de 45 lei/ora. În urma prelucrării datelor, s-au obținut următoarele
rezultate:
Mean 39,918
Median 39,000
Mode 33,000
Kurtosis 1,217
Skewness 1,161
Range 19,000
Minimum 29,000
Maximum 48,000
Sum 3991,8
Count 100,000
Confidence Level (95.0%) 0,515
Pentru α = 0,05, sunt adevărate afirmațiile:

a) există diferențe semnificative între productivitatea medie din regiunea de Nord-Est a României și productivitatea
la nivel național, în condițiile riscului asumat de 5%
b) valoarea calculată a statisticii test este t = -19,33
c) nu există diferențe semnificative între productivitatea medie din regiunea de Nord-Est a României și productivitatea
d) productivitatea medie din Regiunea de Nord-Est este acoperită de intervalul [39.403, 40.333] la o probabilitate de
95%
16) Eroarea maxim admisibilă arată

a) mărimea intervalului de încredere
b) eroarea maximă de estimare pentru probabilitatea cea mai mică
c) eroarea cu care estimăm un parametru pentru o probabilitate fixată
17) Se verifică dacă proporția π a clienților care preferă produsul A în anul curent, diferă în mod semnificativ de
proporția π 0 a clienților din anul precedent. În acest caz, ipotezele statistice sunt:
a) H0 : π = π 0
H1 : π ≠ π 0
b) H0 : π ≤ π 0
H1 : π > π 0
c) H0 : π = π 0
H1 : π < π 0
18) Într-un sondaj aleator simplu de 400 angajați, pentru variabila venitul lunar s-au obținut rezultatele de mai jos:
Mean 1200
Standard Deviation 165
Pentru o probabilitate de 0,95, intervalul de încredere pentru parametrul medie este:
a) [1183,83; 1216,17]
b) [861,89; 1178,11]
c) [34520,1066; 36,6244]
19) Pentru o variabilă X ~ N(0,1) , P(X ≥ -1,22) este:

a) 0,341 ???
b) 0,889
c) 0,977
20) Un politician, la începutul mandatului, afirmă în mass-media că va crește salariul mediu net pe economie la 300
EUR. La sfârșitul mandatului se face un sondaj pe n = 900 de respondenți prin care se urmărește estimarea salariului
mediu net pe economie (X). Se cunosc următoarele rezultate: X (barat) = 294 EUR și σ = 90. Selectați care dintre
afirmațiile de mai jos sunt valide:
a) putem afirma că pentru un prag de semnificație de 3% că politicianul s-a ținut de cuvânt
b) putem afirma că pentru un prag de semnificație de 5% că politicianul nu s-a ținut de cuvânt
c) putem afirma că pentru un prag de semnificație de 5% că politicianul s-a ținut de cuvânt
21) În legătură cu eroarea de testare de tip I, sunt adevărate afirmațiile:

a) eroarea de testare de tip I reprezintă eroarea de a accepta ipoteza nulă H0, atunci când în realitate aceasta este falsă
b) eroarea de testare de tip I reprezintă eroarea de a respinge ipoteza nulă H 0, atunci când în realitate aceasta este
adevărată
c) probabilitatea asociată erorii de testare de tip I este numită prag de semnificație și se notează cu α
22) Sporul mediu absolut arată

a) modificarea relativă, pe unitatea de timp, înregistrată de un fenomen, într-o anumită perioadă de timp
b) de câte ori a crescut, nivelul unui fenomen, într-o anumită perioadă de timp
c) modificarea medie absolută, pe unitatea de timp, înregistrată de un fenomen, într-o anumită perioadă de timp
23) La aruncarea unui zar, probabilitatea de apariție a unei fețe cu număr mai mare decât patru este
a) 0,33
.......
24) Considerând v numărul gradelor de libertate, într-un test statistic bilateral, ipoteza nulă se respinge dacă
a) tα/2,v > I tcalculat I
b) I tcalculat I > tα/2,v
c) I tcalculat I ≤ tα/2,v
25) Atunci când se cunoaște dispersia σ2, testarea ipotezelor asupra mediei unei populații se...
a) statistica Z
b) statistica t
26) Într-un sondaj aleator simplu de 400 studenți, pentru variabila nota la un test, s-a obținut .... că abaterea standard
la nivelul populației totale are valoarea egală cu 2. Intervalul de încredere pentru o probabilitate de 0,95, este
a) [7,50 ; 9,00]
b) [7,804 ; 8,196]
c) [8,128 ; 9,202]
27) Sporul absolut cu bază în lanț (mobilă) se calculează ca

a) raport între două niveluri ale aceleiași variabile corespunzătoare pentru două momente...
b) diferență între două niveluri ale aceleiași variabile corespunzătoare a două momente
c) diferență între nivelul unei variabile, corespunzător unui moment de timp oarecare, .... corespunzător unui
moment de referință
28) Pentru o variabilă X ~ N(µ, σ2), se cere să se calculeze probabilitatea ..... este
a) 75%
b) 68,26%
c) 95,4%
29) Dintr-o populație de 10 studenți se pot extrage aleator

b) 1000 de eșantioane de 2 studenți, după schema cu revenire
c) 100 de eșantioane de 2 studenți, după schema cu revenire
30) Într-un test statistic bilateral în care se folosește statistica t, considerând v numărul gradelor de libertate, ipoteza
nulă nu se respinge dacă
a) tcalculat > tα, v
b) I tcalculat I ≤ tα/2,v
c) tα/2,v < I tcalculat I
PfW'ltrv o Pl'Obob dnl•Ou
l1 o�
• , lro'ht'W111ul de lnc�•...-irtu "8,.,.,...,.;,n--=»-- •
al (Bo1.89 . 117& 11
b)I 1183.83 1210,17j
c) (34520,I 000;:16 .0 244J
2J AfJA�nd mcieod;s ANOVA ►:-tJI ohţ!ll;-u;;:;41-:M;ar.!q r!IIZallt.Dt•
JJ /n vedtttea stud lorU op•unH studttn\l� chrl on� 1 oe la Fr .J..>. . p, 1·11rwS �,.... C.-. "''" '
9irnphJ r�tal un e$cl,nllon formai din 36 �ti.dfJl\\i t' Mt obMf'i3 c6 p,rc,o,-..,r9a � r.a,o ,pri!!�• I.C
Şttlntf ca proporţm fnrf!-Q!I�IG Jn wu., un,·,uQâ.'lt prac,,dM.t �I.J ,r• 'S¾
• 1..:1 W„ o,w,.,,.., ,.,
o) nu e.osta d 1ferenl9 semnlfi�hvo fmro pr�u 1,1u,cto,1�loc-c;a,e r,r,ri,,,:,. � ✓.1!1 oa Nc,tut 11
lnmgfSfralll rr, Mut u11ivorllta1 proc:edflnl. ln cond 1�1hs ,,�u1 u.umtA rM t•/•
b) 1es1area drrerentet dinuo proportJa 1-tudOn�br ca,, putfo,o 1pedaf ta.t� ţ.Jpn.a'" wrftff' flQ'
�'"'"'"
so toce cu tos1ul 1
G) ""'sta d,lecCf1!e•omnJVCiJlive lnlro pcopc,\W ,11><1n<1�1of cu� "'"'"'t /.l(>haln
-
rnreglsttaffl rn anul un 1!iomit01 p,ecedent. în condiţi1hs rdCUul 41•;4.JMM d.tş 1•1•
4) Un proaucator de cereale real,i.oa� o anchetâ prMnd Cl.)fflp<Jrt.lm.,..,.,J..,,, oonwm al acJ�

eşani,on de 900 de pefŞ()ano � .,.. ,denuficat ca 26¼ <1�11111 perso;.,,u ltffll ll""'JQlllll\ll d9 CJ.
Penlru 9()'11, lncredero. s-a eslJfflal 1111e,valul penlru p<opo,ţ,., a•l ;l\lkJI d<n SIJ1' '-"'" ;w,il'.I• t
nllnnap1 suni adevamte?
a) 1n1srvalul de ,ncredem este (0.22263: 0.27a7)
b) nscul as\Jfflal es1e de O.OS
c) Valoarea teoretica ut ilizată este 1,6'5
5) Se srudrazA dac.'! exista d1leren1e semnmca1s,e lmre ·.�.;<an',a moooe '1e 11.W. 11 lcm6"o
ş, 5peranfa medie de vla\3 a feme,lor la rwvel mood<�I. P.9at:; o., 75 ,-ro S,,; QJ!\t,'.e u1rn:.'
Suni adevârnle afirma�ile
a) cu o probabdrtale de 95%, mvell.li medru al spetan� mr,dl dl.! •,i'M a !'l!T',:;\,c,î ,jn f:I.,
de rncredere (66.135 ; 69,865)
b) se garantează cu o probabilil.J1e d<.: 90% ca ou e, si:, d:'ert:nV, :,emnt'e:ru-"'lrt:<> !.
Europa de Esr ş, mec1,a la nivel mondial
c) exista diferenţe semn,ficatrve rntr� spe1anta med11; rJi; 11:s\ă a 'r,me:lrJ! rt-n Eur°"" CI
cond,oile nsailu1 astfflat de 5%
6} Nive/1' c:rfrei de aracen (mld.lei) a unei fume p,;, tr mezts<:

, a i�egl!:l.ra\in ;,'>(ioalla
I 2010 I 20i 1 I
12
Tnm. I I1
Trim. li I5 I4
Trim. III 12 15
Tnm. IV I4 I 8
.
rversltat•• •AJexandru Ioa n Cuza" Inşi
Fu„ · de Economi• şi Administrarea Afacerilor
acultataa
TEST GRILĂ
Olsclpllna. Bazele statisticii -ecZ- 16.06.2017
Sesiunea: sem. li 2016/2017
Cod brosura: 16
1) Spc,,u mediu abtOIUI arata
•1 rnod,(icarea medie �utA. pe .,,.tal• de 11mp, lnn,giSlralA de un fenomen. tntr-o enumd por,oaa
b) de dlle on a c:rescu. ,.velul unuo renomen. intr-o anun-ull pe,IOada de Ump
a do llmP
onuml\6 penoadll de ump

�f1C31911 r8ia11Va. pe uni1a1• de timp, trveg,.ira1a de un fenomen. lnu--o
ute·
2) La aruncarea unul zar, probabil,tatoa de apanţ,a a unoo re10 cu număr mai m.iro docat p.11ru
a) 0,66
5
�0 .
60.33
3) Probabolilalea esla o valoare
a) care �nde sPr e zaro
(!lpoz,11Vi
c) mM md sau cel mult egali cu tn.t
4) ero.ea maxim admlSll)jfâ arata

(â)eroarea a, care estmam un parametru pentru o probabilitate fixa1a
b) manmea rnt8!V81ulul de lnaedere
cJ eroarea maxima de estimare peotru probabUnatea cea mai mica
5) Aplidnd mecoda ANOVA s-au obpnut urml'lloatele rezultate
Sursa� Suma patratelor Grade de llbertate Estlmaton al

varia ei varian
200 2 100
120 18 7.5
Yanabila n001enca este -Venitul", Iar variabila (factorul) de grupare este "Regiunea•. ln aceastA situa�e. se poate
a) valoatea teoreticA a a Slatisticii F, considertnd un risc de 0,05, este 3,834
) volum&A eşantion&Aw este 19
) se garan1eaza cu o probabilitate de 0,95 ca exista diferenţe semnificative Intre venitunle medii pe regiuni la nlv
l) Un politlclan. la lnceputul mandat1'ui, afirmA ln mass-media că va aeşte salariij mediu net pe economie I
Arsdul mandatului se tace un sondaj pe n = 900 de respondenti prin care se urmAreste asumarea salariijli
to,ic)lll le (X). Se cunosc urrnatoarele rezultate: X = 294 EUR şi CT = 90 . Selectati care dintre afirmaţiile
de:
em afirma penlr\l un prag de semnificatie de 5% că polilicianw nu s-a �nut de cuvânt;
em afinna pentru un prag de sernnificatie de 3% că politicianul w ,nut de cuvânt
afirma pentru un prag de sernnificatie de 5% că politicianul s-a ,nul de cuvărt;
-un sondaj aleator simplu de 400 angajaJ, pentru vaiabila venitul tmar s-au obfru rezultatele de mal jos:
ul/unw
1200
Oeviation 165
79. llifflN) ?<ll)U1J1io dt 10 """""'" .. pol O,lf>I< ,1t,1u.'
,. "" ......, """'" li< .... ,.,...
b. 1000 <kl ..."""'"" d• >tcdtn\i. dupa W,Orn> ntb0n• do ,tudofll� oupa .-.,.,u ,,,...,,1,,
80 ET�l,ntt.,,on1torulul ,;'""
I. Al»Wt> <!llr>d,,o• Ql.,..Lonalut,.,, ""nlN
b. M«III Ql,lllll!Ol"ulu, "� q,,_ <• O
,. o,,p,-,.i, eitltnotor,,lu, "'" q,11 <• fflltdi, ""'""'"''"'"I
81 Sr,otlll Ob„t.,! <11 I»,. ln ""' ,. ..�uit•"

<I
"'"''""'" ,,. """....... ""'"i."

• �"""'"""' ,.,, ..........,., ...., �..,..\,<li, .... ?Uni.,.,.,.. """"" """'
.....
,,.,.
,,,,,.,......,...
o Dlfor,nt1 lnt,,<1D1J1 ""'""' ,1 , ,.,i,\,<11<O-?U""'o"• • dou, 01om•••• dr
,. o;f«nn„ in,re n"'<lul "°"v.,,.l>llt. "'"'"""'''°' uou momonl do 1knp o,r<<a<O, � , I• 1<>1. ,., obt<nut o ,,,....i„
do I Oi O •l>I••� .........
mod,�<i!,. do 2 I C, p<nlru OrlamMtUI de <eMum ol

l
•duJtilo, din SUA s-, o.<lra> ale„o, un .,.n,lon d<, 900 pOR>>ino ,1 •·• ldonţo!lcat ,a
<lln/,e P<I''"°''" '""' l5%
P"''""'"''" d• con,urnul al•montoloo, """'""'-• Ponl, u 90,!, ,.-.crodere
•-• e,ilma, fntervalul pent,t, p,opont, •dultllar din SUA'""' ICC>rd
o atentle ollm•nial)el
••natoa ... Coro afirm,t/1 ,unt ,devaratel
•· Intervalul do 11'credere esle /0.2:126}; Oi1J71
b. Rl,rol aouma, estede 0.05
'- Valoare• "'<>«rka utllluta """ de I.GdS
�
I
- Pn,tul unul produs fl�/J pe trimestru a
Jn�glsuat. ln P•rioada 1012·20
I
13;
{rr/m l :012 3
1
!0
•
-
13) Pw1tn,
•I -islicatest-
Fill>o,
d,t"""1tof arnrn, -
dou,1mOdl, ale�
b/ otiK/al,ca
r.
•I Slatis{;caz. � nu se cunoa,1. POpulall/ se
""-srtt
Galld „ CUnoafto vana,,ia l>OpulalfOI
•anan,a llCl)Ufa�•
f4) P..,tn, o
aJo.en Vlllf,Ulir, X�/\\'li, t),
-
P(X� -J, 22) estn:
b) 0,889
-c) 0,341
-Eslima
fS) !OtlA IIGdepjasat
a) are mec1oa egaJ/1cul)a-ame11
bJarevan"llfa a
c) are d/spe,gJ,.rninimt
8gaUj cu zaro
"'-•
--
"'--·--....... .._,_
-----
-- ______
-M-
• - ·-
•H-
•-
-,
21
0,793
20
20
7
◄9
2.233
1,11◄
30
◄1507
10
O
78
1,553
-
.. • • .
II I >
llftJ I
1), -.\IVII I •:,
,,,,,v11
•• . lA f
P,J ţJJHIW
., ' _ ,.,j .,.....,..._ ---·-

., �4�· 1,111
.f:6tll':I"" ...
,,1 Mlff�...it f ,,,,..
f j ...,.4',(H...:I / eAtf'J M , lfi$Ui'.,.,._-"\li �
,!S 17 li TII ,'I-· I ., •
III (ff11 ,n .,� ,H t� ,,r)f',v:&,
,,111i1,m tt1tttliiit,&l'li a. -'4¼o iţ ,; J>f'A-,•="' 4v,1.,., ...u,
., .-,..,,J
,,, 1(.-i/
f'.J ,;,Q.4(J
r,.,,ţ.-rluf '""'cr rllCta o�""'�.,.., t,,;,A�C;lil.;,i.:I / iw,o; v,-,s
r-
1QJ
•J JX->•fe f, oi,'LMI.., � ,r,.-atd uu ,,.,.. 'W' 4J
f,,110� ,er.
hJ :•r>«.11 fA'(IJ)fie'I.� de lfltf�IU�,C,atA.:
C) 1111 tt�·ltt �, f'".h'M ,.,. IPI 1,Ju,n I� nw,:. {W� ;,., I V'r iM'
'11) eo,,,;1,t.,,tlrvj \I nur1tllrUI f/fllll>W;< "" •-b fh�=:,!:,-,
e) 1uI J., v ? l, ,,/, 11/al\

b) l1.i:oL••U#I-:; lu,,•
·- «-) I, ..,,,...,,,.,,I , ,,,,.,_ Iii
�fh�; :,rur,ca,..., unu llH , ;;.,,A,,.;x:al;i',;,;,;,.-�,;,; 21 ur;e

�,;,, ,,. �.
b) 0,66
cJ 0,33
------ --�-
13) SP. venfica daca prol,Q(\la ,r a ,.f..,.�•A ,;:,rt: ?(f.!.t<;:""'/2-r.J 1,.
a cllan�tor don anul pr� fn a•-"nl ,,;;7 iVJ.�,J&� u:ir:...:,r,, 1';
/lu: 1t-1Tr,
a,,r ,C�!To
fi'> : 1t == ;co
b) fi, · ,r < lto
lfo: 1r:;;1ro
c) f/1 : r. > lto
l)rimă
14) Sporul absolut cu bază fixă e.r. ,:r..., .-,..
u- ,.
t lr m ăr im e r':\a\Jvâ nr 1� : -;;
a) cu cât s-a modifica � am.'":ri,?r. t·'•••
r mOO",effilt
aceleiaşi variabile coresrNnzâto
câ te on s- a m od rca t r, ,el u\ un s- vanaflt.: '".ff.�,_-.. ,rrz.:
b) de
res pu nz ăt o r m o m el'11u lu1 de re'er·"'·.a
co 1.,-\ ă m � .. ,r<;:ii 'li.:
m ăr i.rn e ari s.o\
- c) cu cât s-a modifi
le
ca
COl'
t.
es
in
pu nz at o• T orr en tu\ u: 61: te•� w�
aceleiaşi variabi
testa�e de tip\, sunt a.1�1:
15) in legătură cu eroarea de 2.1n tă et o � ea a � a ?I
p I repre
a) eroarea de testare de ti nta c:;roarea de ar
tip\ reprezi
cb) eroarea de testare de
¼ 4.. I �+c:, .J - ...
,,1 penl/\J o variabilă X- N/20, l6J, P(18 <. X <. 12)
•J o.383 este
bJ 0.-454
•> 0,962
20) A estima punctual tn
a) a calcula limttele unul seamn:i
b) a calcula P1'0babillta1 lllterval cu o anumilă P<Obabnil81 e
c) a calcula o valoare e a cu care se ob\Jlle o esllma�e
l>OSibilă a e stimatorului
pe baza dalelor lnr egislrate a nlvelu eşan tlonu
21) Distribu�a med ei l l lui observat
i de Selecţie se carac:tenzeazA prin·
/Jl
µ~N(µ.-)
a) "
b) µ-N(µ,u )
l
µ- N(µ,7,;) (J
c)
22) Cooslde,and v numărul gtadelor de libertale
, tntr-un test statistic bllaleral, Ipoteza nula se respinge dacii:
_ a)' .,. 1
jr ,,,,,.,J
> oll.•
b) tco1o,Jo,J � 1 12.,
J a
c) 1aI 2, v > ltcatculatl
23) Potrivtt datelor Eurostat. ln Romania. exporturile de bunuri şi servial (exp<imale in euro/ locuilor), ln perioada 2090-201
au lnreglstrat urmatoarele valori: 600,700,800,800, 1000, 1200,
- 1500, 1700, 2000, 1700, 2100.
Suni corecte următoarele afirma,i:
a) volumul exporturilor Romaniel a aescut ln anul 2010 comparallv cu anul 2000 cu 1500 ewo/locuitor
b) volumul exporturilor RcmAnlel a crescut, ln anul 2010 comparativ cu anul 2000 de 3,5 ori
_ c) volumul mediu anual al exporturilor RornAnlel,Tn perioada 2000-2010, a fost de 1281,81 euro/loc.
24) ln vederea testării semnifica�el diferenţei dintre o medie µ şi o valOafe lixl µo . pentru un *ntion de volum n=SO, �
ob,ne o valoare calculalli a stalistlcfl tesl z = 1,51 . ln cazul unui test bilateral. dacă valoarea teoretică este :=l,645, ri
asunal d e a respinge pe neclrepl lpo!eza HO este:
81 a=0,IO
b) a= 0,01
c) a=0,95
25) Spotu absolut cu bazi lixi exprima:
a) cu cAt H modificai. ln mArime absoluti, lllvelul unei variabile corespunzAtor momenWul curent, t. comparativ cu 111vel 1
ac:elelafl variabile corespunzitor momentului de referlnjl;
b) de cb ori s-a moclfk:al nivelul unei varllbile corespunzAtor momentului annt, t, la11
de nlvelul aceleiaşi variabile
corespunzitllr momentului de raferinţl.
c) cu dit „modillcal. 1n mlllm• relallvt. nivelul unei variabile, corespunziior momentului curent. t comparativ cu nivelu
ac■lllafl variabile corBll)IIIIZilomomantuul anlalar, t-1;
21) Tn leglturl1 cu•-- de llllant de tip I, sunt ldevnte aftrmalfile:
e).,... dl, lllln de Gp I raprezlrill 8t01181 de a l9ll)illgR lpoten 'I.dl Ho. alunel dind 1n realitate ac.easta este adeo.
b) ■one ci......,. de tip I raprezlnll erona de a ICCIICJ(a lpolen "'"Ho. allllci dind 1n nialilate aceasta este lalsl
a)� aodall tl'Oltl de llltale de tip I ate 111111111 prag de sernnmc:a,e li se no!•zA eu a
l7J � melodl ANOVA. HU abfrU llllllloarlle f8Zlllllle·
f.ll Un n1lmAJor csu ocdcrlaUI .i.,ca·
1
M(fl)=/1
'b 1'(0) •O dnd n • /, pent tu

de v"lr .!ln\l atkl n.11 a l t �stima tor c,1<ul>t
pa$4bll f1tJ
d ,,. flft,n\1 cu IM• rnid i
Kt'°'l' �1,1 nti0n
-
I
- ·- ....-- Grad• d• libNUtl!
- �- -
-
--
SurW \'lfl.ll-.t Suma p11r•1•tor Vat"1.-t�
1n1rrg,u�
lnvf&(Upe
- - -_._J
: )20
2
-
�- �
«o 20l
TOlaQ
-� _l
Vo1rYb1f, numt1r1d Mt, "$11,rlur', 1.u v1r1-11b1I„ 1f,c10fulJ de a,up,,, •1otP 1'Re11une1•.
INtuuJ iJlu,ţ,.. c-1dtr1nd un rac d4' O,�. se pa•te •f""" t1
,) J("pr1111r,11J cu o prob,1blh11tti dti O.� ci f,dorul dt 1rup,re are o 1nnuentl
SrNMllc,ild awpr, van•\"'i uLtriuhli
bi ipotrtik:,Ht.f µ, •}11 Jl1
q se reisp1n„ 1e,o1rr1 H1
dl numJrul gndrl0t"" lil>tfUi, ,,oc1a1, varu11e11oui. HI•203
Suri,J wrl•liel Suma p.l1ra1•lor varl •1iel Grode do liben•t•

f,q,t,c,rJ (,niiri,,-::pe, =
) -- -+- 3 -
-,--
50 -
:-;:-- -
llnidu•IS (1n1ragn,pt>
e1/ ţ--------- -f,-;------ -
----_J
l 21
Tola/J 500
24
•
Dintr-o populatie de 10 studenti se pot extrage aleator:
a)un numar infinit de esntioane
b)1000 de esantioane de studenti, dupa schema cu revenire
c)100 de esantioane de studenti, dupa schema cu revenire
Eficienta estimatorului vizeaza:
a)abaterea standard a estimatorului este minima
c)dispersia estimatorului este egala cu media estimatorului
Sporul absolut cu baza in lant se calculeaza ca:
a)raporturile intre doua niveluri ale aceleiasi variabile corespunzatoare unor momente de timp
consecutive
b)diferente intre doua niveluri ale aceleiasi variabile corespunzatoare de timp consecutive
c)diferente intre nivelul unei variabile, corespunzator unui moment la nivelul aceleiasi variabile
corespunzator unui moment de re.....
O banca doreste sa verifice corectitudinea informatiilor asupra clientilor sai. S-a extras un esantion
aleator de 200 de dosare si s-au identificat 18 dosare cu informatii gresite. Proportia dosarelor gresite
ale bancii pentru o incredere de 95% este acoperita de intervalul:
a) [0.07;0.11]
b) [0.051;0.129]
c) [0.09;0.91]
Se studiaza daca exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din Europa de
Est, egala cu 68 ani, si speranta medie de viata la nivelul mondial, egala cu ani. Se cunosc urmatoarele
date: n=16, s’=3.5 . Sunt adevarate afirmatiile:
a)cu o probabilitate de 95% nivelul mediu al sperantei medii de viata a femeilor din Europa de Est este
acoperit de intervalul de incredere(66.135, 69.865)
b)exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din Europa si media la nivelul
mondial, in conditiile riscului asumat de 5%
c)se garanteaza cu o probabilitate de 90% ca nu exista diferente semnificative intre speranta medie de
viata a femeilor din Europa si media la nivelul mondial
Estimatia este:
a)o valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii
b)o statistica
c)o valoare calculate pe baza datelor de sondaj
d)o valoare a estimatorului calculate la nivelul esntionului observat

Intr-un sondaj aleator simplu de 900 de studenti, pentru nota la un test s-a obtinut o valoare medie de
8.5. Cunoscand ca abaterea standard la nivelul populatiei totale are valoarea egala cu 2. Intervalul de
incredere pentru parametrul medie, cu o probabilitate de 0.97, este:
a)[3.612, 6.025]
b)[7.251, 9.444]
c)[8.356,8.644]
Pentru un esntion de intreprinderi s-a inregistrat marimea firmei(mica, medie, mare) si nivelul
profitului(mld. Lei). Datele obtinute , considerand un risc de 0.05, sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Variatia Gradul de libertate
Intergrupe 6 2
Intragrupe 457
Total 436 128
a)valoarea teoretica a statisticii test se citeste pentru 2 si 126 grade de libertate
b)se accepta ipoteza H0
c)valoarea calculata a statisticii test este de 45
Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Sursa variatiei Suma patratelor variantei Grade de libertate
Intergrupe 120 2
Intragrupe 320 200
Totala 440 202
Variabila numerica este ”Salariul”, iar variabila(factorul) de grupare este ”Regiunea”. In aceasta situatie
considerand un risc de 0,05, se poate afirma ca:
a)se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa asupra
variatiei salariului
b)ipoteza H0 este µ1=µ2=µ3
c)se respinge ipoteza H0
d)numarul geadelor de libertate asociate varietiei totale este 203
Factorul de repartitie se defineste astfel:
a)F(x)=P(X≥x)
b)F(x)=P(X=x)
c)F(x)=P(X>x)
d)F(x)=P(X<x)
Volumul esantionului poate fi estimat daca se cunoaste:
a)probabilitatea cu care estimam rezultatele
b)eroarea maxima admisibila
c)gradul de omogeniate al populatiei
d)numarul maxim de unitati ce pot fi extrase
In legatura cu eroarea de tip II, sunt adevarate afirmatiile:
a)probabilitatea de producere a erorii de tip II se noteaza β
b)eroarea de testare de tip II reprezinta eroarea de a accepta ipoteza numa H1-β atunci cand in
realitate...
c)probabilitatea de producere a erorii de tip II se noteaza cu 1-β si se masoara puterea testului
Nivelul cifrei de afaceri(mld.lei) a unei firme pe trimestre a inregistrat in perioada 2014-2015

urmatoarele:
2014 2015
Trim 1 6 10
Trim 2 2 5
Trim 3 5 4
Trim 4 3 2
Stiind ca i=0.85 sunt corecte afirmatiile:
a)cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4.625 mld lei pe trimestru
b)cifra de afaceri a inregistrat o scadere medie anuala de 15%
c)cifra de afaceri a firmei a crescut in medie cu 85% pe trimestru
d)cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4 mld lei pe an
In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie µ si o valoare fixa µ0 , pentru un esantion de
volum n=50 obtine o valoare calculata a statisticii test z=1.45. In cazul unui test bilateral, daca valoarea
teoretica z=1.96 riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza H0 este:
a)α=0.95
b)α=0.50
c)α=0.01
La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar par este:
a)0.33
b)0.5
c)0.66
Distributia de selectie(distributia unui esantion) admite:
b)o medie (NU SUNT SIGURĂ )
Pentru o variabila X~N(10, 4), P(9<X<11) este:
a)0.962
b)0.454
c)0.382
Pentru testarea diferentei dintre trei si mai multe medii ale unor populatii se foloseste:
a)statistica Fisher
b)statistica ANOVA
c)statistica t
In vederea studierii optiunii studentilor din anul I privind specializarea pe care o vor urma, se extrage
aleator simplu repetat un esantion format din 16 studenti si se observa ca proportia celor care prefera
specializarea ALPHA este de 35%.
Stiind ca proportia inregistrata in anul universitar precedent este π=33%, pentru un risc α=0.05, se poate
afirma ca:
a)nu exista diferente semnificative intre proportia studentilor care prefea specializarea ALPHA in anul
curent si proportia inregistrata in anul universitar precedent, in conditiile riscului asumat de 5%
b)valoarea teoretica a statisticii test este t=2.131
c)exista diferente semnificative intre proportia studentilor care prefea specializarea ALPHA in anul
1) Nivelul de afaceri (mld.lei) a unei firme pe trimester a inregistrat in perioada 2014-2015 urmatoarele:
2014 2015
Trim. I 6 10
Trim. II 2 5
Trim. III 5 4
Trim. IV 3 2
Stiind ca i=0,85, sunt corecte afirmatiile

a) cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4,625 mld. Lei pe trimestru;
b) cifra de afaceri a inregistrat o scadere medie anuala de 15%
c) cifra de afaceri a firmei a crescut in medie cu 85% pe semestru

d) cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4 mdl. Lei pe an.
2)Se verifica daca proportia pi a clientilor care prefera produsul A, in anul curent, difera in mod
semnificativ de proportia pi 0 a clientilor din anul precedent. In acest caz, ipotezele statistice sunt:
a) H0: pi=pi0
H1: pi ≠pi0
b) H0: pi=pi0
H1: pi < pi0
c) H0: pi ≤ pi0
H1: pi > pi0
3) Un producator de cereal realizaeaza o Ancheta privind comportamentul de consum al adultilor din

SUA. S-a extras un esantion de 1225 de personae si s-a identificat ca 28% dintre personae sunt
preocupate de consumul de alimente sanatoase. Pentru 99% incredere, s-a estimate intervalul pentru
proportia adultilor din SUA care acorda atentie alimentelor sanatoase. Care afirmatii sunt adevarate?
a) intervalul de incredere este [0,247;0,313]
b) riscul asumat este de 0,05

c) valoarea teoretica utilizata este 2,576
4) In legatura cu eroarea de testare de tip I, sunt adevarate afirmatiile
a) probabilitatea asociata erorii de testare de tip I este numita prag de semnificatie si se noteaza cu …
b) eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula H0, atunci cand in realitate
aceasta este adevarata
c) eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula H0, atunci cand in realitate
aceasta este falsa
5) A estima punctual inseamna:

a) a calcula limitele unui interval cu o anumita probabilitate
b) a calcula o valoare posibila a estimatorului pe baza datelor inregistrate la nivelul esantionului

observat
c) a calcula probabilitatea cu care se obtine o estimatie

6) Intr-un sondaj de opinie, cunoscand σ2x =0,15, volumul esantionului care estimeaza paramentrul
proportie cu o eroare maxima admisibila de ± 3% si o probabilitate de 0,95 este
a) 640
b) 1067
c) 2040
7) Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu extras din populatia de referinta care:
a) din motive de cost are un volum mai mic decat volumul populatiei
b) respecta proprietatea de reprezentativitate

c) poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire
8) Distributia mediei de selectie se caracterizeaza prin:
a) µ ̴ N ( µ, σ/√𝑛)
b) µ ̴ N ( µ, σ2)
c) µ ̴ N ( µ, σ2/n)
9) Un politician, la inceputul mandatului afirma in mass-media ca va creste salariul mediu net pe
economie la 3…. Sfarsitul mandatului se face un sondaj pe n=900 de respondent prin care se urmareste
estimarea salariului minim pe economie (X). Se cunosc urmatoarele rezultate x=294 EUR si σ=90.
Selectati care din urmatoarele afirmatii sunt valide:
a) putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% ca politicianul s-a tinut de cuvant
b) putem afirma pentru un prag de semnificatie de 3% ca politicianul s-a tinut de cuvant
c) putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% ca politicianul nu s-a tinut de cuvant

10) Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Reziduala (intergrupe) 28
Totala 450 32
Variabila numerica este “Salariul” iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. In aceasta situatie
se poate afirma ca:
a) se garanteaza cu o probabilitate de 0.95 ca factorul de grupare este o influenta semnificativa asupra
b) ipoteza H0 este µ 1= µ 2= µ 3= µ 4
c) pentru un risc asumat de 5% salariile difera semnificativ pe regiuni

d) valoarea calculate a statisticii F este 14
11) Un producator de cereal realizeaza o ancheta privind comportamentul de consum al adultilor din
SUA. S-a extras un esantion de 1600 persoane si s-a identificat ca 30% dintre personae sunt preocupate
de consumul de alimente sanatoase. Pnetru 98% incredere. S-a estimate intervalul pentru proportia
adultilor din SUA care acorda atentie alimentelor sanatoase. Care afirmatii sunt adevarate?

b) proportia de 30% este o estimatie
12) La un examen, profesorul a stabilit ca elevii care vor obtine un punctaj cuprins intre 80 si 85 vor
primi calificativ…. anul current, distributia punctajelor este normala X ̴ N (75,25). Care este procentul
elevilor care primesc calificativ…..
a) 13,59%
b) 47,72%
c) 2,28%
13) Se verifica daca exista diferente semnificative intre productivitatea medie a muncii (lei/ora) din
regiunea … Romaniei si productivitatea media a muncii la nivel national, de 45 lei/ora. In urma
prelucrarii datelor, s-au obtinut:
Mean 39.918
Median 39.000
Mode 33.000
Kurtosis 1.217
Skewness 1.161
Range 19.000
Minimum 29.000
Maximum 48.000
Sum 3991.8
Count 100.000
Pentru α= 0,05 sunt adevarate afirmatiile
a)exista diferente semnificative intre productivitatea medie din regiunea de Nord-Est a Romaniei la nivel
national, in conditiile riscului asumat de 5%
b) valoarea calculate a statisticii teste este t=-19.33
c) nu exista diferente semnificative intre productivitatea medie din regiunea de Nord-Est a Romaniei la
nivel national, in conditiile riscului asumat de 5%
d) productivitatea medie din Regiunea de Nord-Est este acoperita de intervalul [39.403;40.433],

14) La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar par este:
a) 0,33
b) 0,5
c) 0,66
15) Atunci cand se cunoaste dispersia σ2, testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se…
a) statistica Z
b) statistica t
16) Intr-un sondaj aleator de 400 studenti pentru variabila nota la un test, s-a obtinut ca abaterea
standard la nivelul populatiei totale are valoarea egala cu 2, intervalul de incredere… probabilitate de
0,95 este:
a) [7,50; 9,00]
b) [7,804; 8,196]
c) [8,128; 9,202]
17) Sporul absolut de baza in lant (mobila) se calculeaza ca

a) raport intre doua niveluri ale aceleiasi variabile corespunatoare pentru doua momente
b) diferenta intre doua niveluri ale aceleasi variabile corespunzatoare a doua momente
c) diferenta intre nivelul unei variabile, corespunzator unui moment de timp oarecare…. Corespunzator
unui moment de referinta
18) Eficienta esantionului vizeaza

b) media esantionului egala cu 0
19) Pentru o variabila X ̴ N (µ, σ2), se cere sa se calculeze probabilitatea ……. Este:
a) 75%
b) 68,26%
c) 95,4%
20) Dintr-o populatie de 10 studenti se pot extrage aleator:
a) un numar infinit de esantioane
b) 1000 de esantioane de 2 studenti, dupa schema cu revenire

c) 100 de esantioane de 2 studenti, dupa schema cu revenire
21) Intr-un test statistic bilateral in care se foloseste statistica t, considerand……respinge daca:
a) t calculat > t α,ν

b) |t calculat| ≤ t α/2,ν
c) t α/2,ν < |t calculat|
22) Intr-o Ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati, s-a observant cuantumul bonusurilor
oferite de Paste, rezultatele fiind prezentate mai jos.
Mean 173
Median 180
Mode 180
Skewness -0,584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
a) intervalul de incredere care acopera valoarea medie a bonusurilor la nivelul tuturor angajatilor de
99%, este [161,75; 184,25]
b) volumul esantionului este 10
c) eroarea maxim admisibila este 28,97
d) riscul asumat in estimara prin interval de incredere a mediei de 5%
23) Estimatorul reprezinta:

a) o valoare de forma ϴ= f (x1,x2,…,xN)
b) o variabila aleatoare
c) o valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
24) Rata (ritmul) sporului de baza in lant exprima:
a) cu cat s-a modificat, in marime relativa, nivelul unei variabile corespunzator momentului…aceleiasi
variabile corespunzator momentului anterios, t-1
b) de cate ori s-a modificat, nivelul unei variabile corespunzator momentului curent, t,… corespunzator
momentului de timp anterior, t-1
c) cu cat s-a modificat, in marime absoluta, nivelul unei variabile corespunzator momentului…..aceleiasi
variabile corespunzator momentului de referinta
25) In metoda ANOVA, variatia explicate (VE) masoara:
a) variatia sub influenta factorilor esentiali si aleatori (intamplatori)

b) variatia sub influenta factorilor esentiali (de grupare)
c) ?
Sursa variatiei Suma patratelor Grade de libertate Estimatori ai variatiei

variatiei
Explicata (intergrupe) 81 3 27
Reziduala (intragrupe) 250 21 11.9
Variabila numerica este “Venitul”, iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. Pentru exemplu
afirmatiile:
a) se poate garanta cu o probabilitate de 0,95 ca exista diferente semnificative intre veniturile medii ale
populatiilor
c) valoarea teoretica a statisticii F, cinsiderand un risc de 0,05 este 3,073
27) Pentru testarea diferentei dintre trei si mai multe medii ale unor populatii se folosesc:
a) metoda ANOVA
b) statistica t
a)o valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
b)0 variabila aleatoare
c)o valoare de forma θ=f(x1,x2....xN)
a) o functie a variabilelor de selectie
b)o statistica
c)o valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii
21) La alegerile municipale, s-a dorit identificarea alegatorilor care nu pot fi trecuti pe lista electorala.
Din lista existenta, s-a extras aleator un eşantion de 317 nume si s-a determinat ca 38 de nume nu
Indeplinesc conditile de alegator. Municipalitatea dorește så estimeze intervalul de Incredere pentru
proportia alegatorilor excluși de pe lista eloctorala, pontru a probabilitate de99% Rezultatele corecte
sunt:
b) intervalul de Incredere pentru proportie este [0.073:0.165)
c) intervalul de încredere pentru proportie este [0,05:1,96)
22) in vederea testärii ipotezei de egalitate a salariului mediu cu o valoare fixa, μ0=46 s-a Inregistrat
un esantion de volum n=10 persoane. In acest caz se pot formula urmatoarele ipoteze statistice
a)H0: μ=10; H1: μ diferit de 10
b)H0: μ =46; H1: μ diferit de 46
c) H0: μ0 =46;H1: μ0<46
23) Dintr-o populație s-a extras un eşantion de volum n= 900 persoane. Pentru o variabila X-
consumul saptămânal de paine(kg), s-au obținut rezultatele x(barat)=3kg, s'=1kg. Considerand un risc
de 5%, se poate considera că nivelul consumului mediu saptamanal de paine
a) este egal cu μ0=3,5 kg
b) nu difera semnificativ de μ0=3,5 kg
c) difera semnificativ de μ0= 3,5kg
24) Se verifica daca exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial (sute lei) din regiunea
de Nord-Est a Româniel și câștigul mediu salarial la nivel national, de 14 sute lei. In urma prelucrarii
datelor, s-au obținut urmatoarele rezultate:
Pentru alfa=0,05 sunt adevarate afirmatiile:

a) nu existà diferențe semnificative între câştigul mediu salarial din regiunea de Nord-Est a Romániei
și căștigul mediu salarial la nivel national, In condițile riscului asumat de 5%
b) valoarea calculată a statisticil test este t = -10,86.
c) existà diferențe semnificative intre câştigui mediu salarial din regiunea de Nord-Est a României și
câştigul mediu salarial la nivel national, în condițile riscului asumat de 5%
23) Pentru o variabila X-N(10,4) P(9< X <11) este:
a) 0,382
b) 0,962
c)0.454
24) Atunci cand se cunoaste dispersia ò² testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se face cu
a) statistica Z
b)statistica Fisher
c) statistica t
26) Demersul testarii statistice cuprinde etapele
a) formularea ipotezelor statistica

Se verifica daca media unei populatii μ difera In mod semnificativ de o valoare fixa μ0. In acest caz
ipotezele statistice sunt
a)H0: μ= μ 0
H1: μ > μ0
b)H0: μ diferit de μ0
H1: μ = μ0
c)H0: μ = μ0
H1: μ Diferit de μ0
2) Demersul testării statistice cuprinde etapele
a) calcul valorii statisticii test
c) formularea ipotezelor statistice
3) intr un sondaj aleator simplu de 400 student, pentru variabila nota la un test, s-a otinut o valoare
medie de 8,25 o abatere standard de esantion modificata egala cu 1,8. Intervalul de incredere pentru
parametrul medie cu o probabilitate de 0,95 este:
a)[6,1280;9,2020]
b)[8,0736;8,4264]
c)[7,5260;9,3424]
6) In vederea testarii ipotezei de egalitate a salarului mediu cu o valoare fixa, μ=46 sa inregistrat un
esantion de volum n=10 persoane in acest caz se pot formula urmatoarele ipoteze statistice
a)H0: μ=10 H1: μ diferit de 10
b)H0: μ= 46 H1: μ diferit de 46
c)H0: μ0 = 46 H1: μ0<46
7) Intr-un sondaj aleator simplu de 400 student privind opinia cu privire la decizia de a schimba
sistemul de evaluare, 250 au fost de acord cu aceasta cine Intervalul de incredere pentru parametrul
proporse, cu o probabilitate de 0.90 este
a)[0,4245;0,7428]
b)[0,5851;0,6649]
c)[0,,3580;0,6440]
8) Pentru o variabila X~N(μ ó²), se cere sa se calculeze probabilitatea P(μ -ó<X< μ +ó) aceasta
probabilitate este.
a) 68,2%
b) 95%
c)75%
47. Pentru testarea diferentei dintre doua medii ale unor populatii se foloseste
a) Statistica Fisher
b. Statistica t, cand nu se cunoaste variant populatiei
c) Statistica z, cand e variant populatiei
48. La un examen sustinut in anul universitar current, un student (Mihal) a obtinut un punctaj de 700
puncte. La acest examen, punctajul mediu a fost de 550 de puncte lar abaterea standard de 100 de
puncte. In anul universitar precedent, un alt student, George, a obtinut 40 puncte. Pentru acel an,
punctajul mediu a fost de 34 puncte abaterea standard de 5 puncte. Care dintre cei doi student au
ocupat un loc mai bun in clasament?
a George
b. Ambil au fost la fel de buni
C. Mihai
49. A estima inseamna
a. A calcula probabilitatea cu care se obtine o estimatie
b. A calcula limitele unui interval cu o anumita probabilitate

observant.
50. Pentru aplicarea metodelor ANOVA, trebuie indeplinite urmatoarele conditii
a) Conditia de independenta
b. Conditia de homocedasticitate
c. Conditia de normalitate
51. Pentru o variabila X-N (20,16) (18 <X<22) este:
a 0.383
b. 0.454
c. 0:962
52. Pentru o variabila X-N (0,1), P(X>=-1.22) este:
a. 0.977
b. 0.341
c. 0.889
53)La un examen, punctajele otiute de studenti sunt distribuite normal cu media 5050si abaterea
standard 100. Un student a obtinut punctajul de 650. Ce procent din sstudeni a obtinut un punctaj
mai mare decat el
a.4,3%
b.1,5%
c.67%
54. Pentru a variabia X~N(12,4) ,P(10<X<13) este
a. 0,289
b.0.532
c.0,341
55. Se testeaza diferentele dintre veniturile medii din 2 regiuni si se obtin urmatoarele rezultate.
Tcalculat-8,23, numarul gradelor de libertate -25. Pentru un risc de 5% sunt adevarate afirmatile
a. Valoarea teoretica a statisticii test este 1,96
b. Suma volumelor celor 2 esantioane este 27
c.Exista diferente semnificative intre veniturile medii din cele 2 regiuni
d. Ipoteza H0: μ1= μ2= μ3
67. Distributia medie de selectie se caracterizeaza prin

a. μ~N (μ, ó/radical din n)
b. μ~N(μ, ó²)
C. μ~N (μ, ó²/n)
68 un politician la inceputul mandatului, afirma in mass media ca va creste salariul mediu net
pe economie la 300 EURO. La sfarsitul mandatului se face un sondaj pe n =900 de
respondenti prin care se urmareste estimarea salariului mediu net pe economie (x). Se
cunosc urmatoarele: X(mediu)=294 euro, si ó= 90. Selectati care din afirmatile de mai jos
sunt valide:
a)putem afirma pentru un prag demnificatie de 3%ca pliticianul sa tinut de cuvant
b)putem afirma pentru un prag de demnificatie de 5%ca pliticianul s-a tinut de cuvant
c) putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% ca pliticianul nu s-a tinut de cuvant
69. Aplicand ANOVA s au obtinut rezultatele
a. Numarul de grupe ale factorului de grupare este 88

b.Numarul gradelor de libertate ale variantelor este 41
c. Volumul esantionului este 34 unitati
70. intr un sondaj ales aleator simplu de 625 studenti privind opinia cu privire la decizia de a
schimba sistemul de evaluare 400 au fost de acord cu aceasta optiune. Intervalul de
incredere pentru parametrul proportiel, cu o probabilitate de 0.90 este:
a.[0,6084;0,6716]
b. [0.4245;0.7428]
C. [0,3560;0,6440]
10) Dintr o ancheta de opine asupra unu esantion de 900 ppersoane extras aleator repetat a
rezultat ca In medie, la 100 de persoane 85 voteaza favorabil pentru candidat la functia de
primar. Intervalul de incredere al procentului de voturi a candidatului la nivelul intregii
populatii considerand o incredere de 95% este
a. [0,146;0,567]
b.[0,567;0,614]
c.[0,5267;0,673]
1.Pentru a verifica dacă femeile sunt supuse riscului de cancer mamar,doctorii au
dezvoltat o metodă nouă de detectare a cancerului. Pentru a aproba această metodă au alcătuit
un eșantion de 140 de femei cu cancer mamar și au observat că, în urma aplicării noii metode,
pentru 12 femei nu s-a reușit detectarea cancerului. Știind că metoda veche are o rată de eșec
de 20%, pentru un risc asumat de 5% care sunt afirmațiile adevărate?
a.Rata de eșec a noii metode diferă semnificativ de rata de eșec a vechii metode
b.Metoda veche nu diferă semnificativ de cea nouă
c.Ipoteza alternativă este μ≠0
2. La nivelul unui eșantion de 306 persoane, 5% dintre acestea nu folosesc niciodată

mijloace de transport în comun. Știind că anul trecut ponderea era de 8 %, care dintre
următoarele afirmații sunt adevăratea?
a.Ho: π=8%
b. Pentru un risc asumat de 5% se respinge ipoteza de egalitate a proportiilor
c. Pentru un risc asumat de 1% se acceptă ipoteza de egalitate a proporțiilor
d.Varianta variabilei la nivelul esantionului este de 0.0475
3. Dintr-o populație de 10 studenți se pot extrage aleator:

a.un număr infinit de eșantioane
b. 1000 de esantioane de 2 studenți, după schema cu revenire
c. 100 de eșantioane de 2 studenți, după schema de revenire
4. Într-un test statistic bilateral în care se folosește statistica t, considerând v numărul

a.t calculat>t α,v
b. tα/2,v < |t calculat|
c.|t calculat|<tα/2,v
a.statistica Fisher
b. Metoda ANOVA
c. Statistica t
6. În vederea testării semnificației diferenței dintre o medie μ și o valoare fixă μ0, pentru
un eșantion de volum n=50, se obține o valoare calculată a statiaticii z=1,45. În cazul unui test
bilateral, dacă valoarea z=1.96, riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza Ho este:
a.α=0,95
b.α=0,05
c.α=0,01

a. Un parametru;
b. O estimatie;
c. Un estimator;
8. La acelasi nivel de incredere si aceeasi varianta, pentru a mari precizia rezultatelor
este necesar:
a. Sa lucram cu esantioane nealeatoare.
b. Sa marim volumul esantionului
c. Sa reducem eroarea de reprezentativitate;
9. Un estimator este nedeplasat dacă:

a). M(θ ˆ)= θ
acelaşi eşantion
10.Estimaţia este:
b. o valoare calculată pe baza datelor de sondaj
c. o statistică
11.Se verifică dacă proporția π a clienților care preferă produsul A în anul curent, diferă
în mod semnificativ de proporția π 0 a clienților din anul precedent. În acest caz, ipotezele
statistice sunt:
a. H0 : π = π 0
H1 : π ≠ π 0
b. H0 : π = π 0
H1 : π < π 0
c. H0 : π ≤ π 0
H1 : π > π 0
12.Atunci cand se cunoaste dispersia (σ2 sigma la a doua), testarea ipotezelor asupra
A. Statistica Z
B.Statistica t
13.Într-un sondaj aleator simplu de 400 studenți, pentru variabila nota la un test, s-a
obținut o valoare medie că abaterea standard la nivelul populației totale are valoarea egală cu
2. Intervalul de încredere pentru o probabilitate de 0,95, este
a) [7,50 ; 9,00]
b) [7,804 ; 8,196]
c) [8,128 ; 9,202]
14.Sporul absolut cu bază în lanț (mobilă) se calculează ca

c) diferență între nivelul unei variabile, corespunzător unui moment de timp oarecare, ....
corespunzător unui moment de referință
15.Eficienta estimatorului vizeaza:
a. Abaterea standard a estimatorului este minica
b. Media estimatorului egala cu 0
c.Dispersia estimatorului egala cu media estimatorului
16.Pentru o variabilă X ~ N(µ, σ2), se cere să se calculeze probabilitatea P( <X<

)este
a) 75%
b) 68,26%
c) 95,4%

Sursa variație Sumapatratelor Grade de libertate Estimatori ai
variației variantei
Explicata(Intergrupe 81 3 27
)
Reziduala(intragrupe 250 21 11.9
)
a.se poate garanta cu o probabilitate de 0,95 ca exista diferențe semnificative
b.volumul esantionului este 22
c.valoarea toretica a statisticii F,considerand un risc de 0,05 este 3,073
18. Aplicând metoda ANOVA, s-au obţinut următoarele rezultate:

variaţiei
(n-1)=100-1=99
a.numărul gradelor de libertate asociate variaţiei totale este 99
b.volumul eşantionului este de 95 unităţi
c.numărul de grupe ale factorului de grupare este 5
19.Într-un sondaj aleator simplu de 400 studenţi, pentru variabila nota la un test, s-a
a (8,1280 - 9,2020)
b) (8,0736 - 8,4264)
c) (7,5260 - 9,3424)
20. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 angajati, pentru variabila venitul lunar s-au
obtinut rezultatele de mai jos:
Mean - 1020
Standard Deviation – 158,11
Pentru o probabilitate de 0.95, intervalul de incredere pentru parametrul medie este:
a) [861,59;1178,11]
b) [1004,51;1035,48]
c) [545….]
21.Sporul mediu absolut arata:

a. Modificarea relativa, pe unitatea de timp, inregistrata de un fenomen, intr-o anumita perioada
de timp.
b.Modificarea medie absoluta, pe unitatea de timp, inregistrata de un fenomen, intr-o anumita
perioada de timp
c. De cate ori a crescut, nivelul unui fenomen, intr-o anumita perioada de timp;
22. Nivelul cifrei de afaceri (mld.lei) a unei firme pe trimestre a înregistrat în perioada
2010 2011
Trim. I 1 2
Trim. II 5 4
Trim. III 2 5
Trim. IV 4 8

a) cifra de afaceri medie a firmei a fost in medie de 1,975 mld. lei pe an;
b) cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4,525 mld pe trimestru;

A. 0.383
B. 0.962
C. 0.454
1. La aruncarea unui zar, probabilitatea de apariție a unei fețe cu numar mai mare decat
patru este:
a) 0,66
b) 0,5
c)0.33
2.Probabilitatea este o valoare
a) care tinde spre zero
b)pozitiva
c)mai mică sau cel mult egală cu unu
3.Eroarea maxim admisibila arata
a)eroarea cu care estimam un parametru pentru o probabilitate fixata
b) mårimea intervalului de încredere
c) eroarea maximă de estimare pentru probabilitatea cea mai mică
4. Aplicând metoda ANOVA s-au obținut urmatoarele rezultate.
Sursa variație Suma patratelor Grade de libertate Estimatori ai

Explicată 200 2 100
(intergrupe)
Reziduala 120 16 7,5
(intragrupe)
Variabila numerica este "Venitul", iar variabila (factorul) de grupare este "Regiunea". In
această situatie, se poate afirma ca:
a) valoarea teoretică a a statisticii F, considerånd un risc de 0,05, este 3,634
b) volumul eşantionului este 19
c) se garantează cu o probabilitate de 0,95 că existā diferențe semnificative intre
veniturile medi pe regiuni la nivelul populațiilor
5.Un politician, la începutul mandatului, afirma în mass-media că va creşte salariul
mediu net pe economie la 300 EUR. La sfârsitul mandatului se face un sondaj pe n =
900 de respondenti prin care se urmăreste estimarea salariului mediu net pe economie
(X). Se cunosc următoarele rezultate: X = 294 EUR și SIGMA= 90. Selectati care dintre
afirmațile de mai jos sunt valide:
a) putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% că politicianul nu s-a ținut de
cuvânt;
b.putem afirma pentru un prag de semnificatie de 3% că politicianul s-a tinut de cuvânt;
c) putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% că politicianul s-a tinut de cuvânt;
24.într-un sondaj aleator simplu de 400 angajați, pentru variabila venitul lunar s-au
obținut rezultatele de mai jos:
Venitul lunar
Mean 1200
a) [ 1183,83; 1216,17]
b) [861,89 ; 1178,11]
c) [34520,1066;36,6244]
6. Intr-un sondaj aleator simplu de 900 studenți, pentru variabila nota la un test, sa
obinut o valoare medie de 7,5 şi o abatere standard de eşantion modificată ( corectată)
egală cu 1,6. Intervalul de încredere pentru parametrul medie, cu o probabilitate de
0,95, este
a) [7,5260 ; 9,3424 ]
b) [7,3955; 7,6045]
c)[8,1280 ; 9,2020 ]
7.Intr-un sondaj aleator simplu de 625 studenți privind opinia cu privire la decizia de a
schimba sistemul de evaluare, fost de acord cU această opțiune. Intervalul de încredere
pentru parametrul proporție, cu o probabilitate de 0,90, este
a) [0,6084 :0,6716]
b) [0,4245; 0,7428]
8.Aplicand metoda ANOVA sau obtinut urmatoarele rezutate
Sursa variatiel Suma patratelor Grade de libertate Estimatori ai
variatie variantei
ESS 220 2 100
RSS 120 16 7,5
variabila numerica este numita"venitul" lar variabila (factorul) de grupare este
"regiunea". In aceasta situatie se poate afirma ca
a)Se garanteaza cu o probabilitate de 0.95 ca esista diferente semnificative intre
veniturile mediipe regiune la nivelul populatiel
b. Valoarea teoretica a statisticii F, considerand un risc de 0.05 este 3,634
c.Volumul esantionului este 19
9.Atunci cand se cunoaste dispersia, testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se
face cu:
a. Statistica fisher
b. Statistica t
c) Statistica z
10.In vederea studieril optiuni studentilor din anul 1 de la FEAA privind specializarea pe
care o vor urma se extrage simplu un esantion format din 36 de studenti si se observa
ca proportia celor care prefera specializarea Alpha. Stiind ca proportia inregistrata in
anul universitar precedent este de PI- 25%, iar pentru un risc de 0.01 se poate garanta
ca:
a. Nu exista diferente semnificative intre proportia studentilor care prefera specializarea
Alpha din anul curent si proportia inregistrata in anul universitar precedent., in conditiile
riscului asumat de 1%.
b. exista diferente semnificative intre proportia studentilor care prefera specializarea
Alpha din anul current si proportia inregistrata in anul universitar precedent., in conditiile
c)Testarea diferente dintre proportia studentilor care prefea specializarea Alpha in anul
current si proportia din anul anterior se face cu testul t
]
obtinut o valoare medie de 7,5 și o abatere standard de eşantion modificată (corectată)
egală cu 1,6. Intervalul de încredere pentru parametrul medie, cu o probabilitatea
de0,95, este
a) [ 7,5260; 9,3424 ]
b) [7,3955; 7,6045]
c)[8,1280 ; 9,2020 ]
13.In vederea testarii ipotezei de egalitate a salariului cu o valoare fixa 𝜇0= 46 s-a
inregistrat un esantion de volum n=10 persoane. In acest caz se pot formula
urmatoarele ipotere statistice:
a.H0:𝜇=10; H1:𝜇=10
b.H0: 𝜇 = 46 H1: 𝜇 ≠46
c.H0: 𝜇 =46, H1: 𝜇 <46
14. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 de student privind opinia cu privire la decizia de
a schimba sistemul de evaluare, 250 au fost de accord cu aceasta optiune. Intervalu de
incredere pentru parametrul proportiel, cu o probabilitate de 0.90, este:
a [0.4245; 0.7428]
b. [0.5851; 0.6649]
c. [0.3560;0.6440 ]
15.Potrivit datelor Eurostat, în România, exporturile de bunuri şi servicii (exprimate in
euro / locuitor), în perioada 2000-2010 au înregistrat următoarele valori: 600, 700, 800,
800, 1000, 1200, 1500, 1700, 2000, 1700, 2100. Sunt corecte următoarele afirmații:
a) volumul exporturilor României a crescut în anul 2010 comparativ cu anul 2000 cu
1500 euro/locuitor
b) volumul exporturilor României a crescut, în anul 2010 comparativ cu anul 2000 de
3,5 ori
c) volumul mediu anual al exporturilor României, în perioada 2000-2010, a fost de
1281,81 euro/loc.
15) În vederea testārii semnificației diferenței dintre o medie 𝜇 și o valoare fixă 𝜇0 ,
pentru un eşantion de volum n=50, se obține o valoare calculată a statisticii test =1,52.
În cazul unui test bilateral, dacă valoarea teoretică este z=1,645 asumat de a respinge
pe nedrept ipoteza H0 este:
a) ∝ = 0,10
b)∝= 0,01
C) ∝ = 0,95
24 Sporul absolut cu bază fixă exprimă:
a) cu cât s-a modificat, în mărime absolută, nivelul unei variabile corespunzător
momentului curent, t, comparativ cu nivel aceleiași variabile corespunzător momentului
de referință;
b) de câte ori s-a modificat nivelul unei variabile corespunzător momentului curent, t,
față de nivelul aceleiași variabile corespunzător momentului de referință.
c) cu cât s-a modificat, în mărime relativă, nivelul unei variabile, corespunzător
momentului curent, t comparativ cu nivelu aceleiași variabile corespunzător momentului
anterior, t-1; %8L
16. Aplicând metoda ANOVA s-au obținut următoarele rezultate
: Sursa variației Suma pătratelor Grade de libertate

variației
Intergrupe 2
Intragrupe 320
Totală 440 202
Variabila numerică este "Salariul", iar variabila (factorul) de grupare este "Regiunea". In această
situație, considerând un risc de 0,05, se poate afirma că:
a) se garantează cu o probabilitate de 0,95 că factorul de grupare are o influență semnificativă
asupra variației salariului
b) ipoteza Ho este 𝜇1 = 𝜇2 = 𝜇3
c) se respinge ipoteza Ho
d) numărul gradelor de libertate asociate variației totale este 203
17.Care dintre afirmatille urmatoare sunt adevarate:
a) Valoarea teoretica a statisticii test se citeste pentru 2 si 126 greade de libertate
b) Valoarea calculatata a statisticii test este de 45
c) Se accepta Ipoteza HO
d) Marimea firmei nu influenteaza nivelul profitului
e) Volumul esantionului este de 128 de firme
18. Dintr-o populatie de 5 firme se pot extrage aleator:
a. 25 de esantioane de 2 firme; dupa schema de revenire
b.10 esantioane de 2 firme, fara schema de revenire
c. 50 de esantioane, indifferent de schema de extragere
19. La un examen profesorul a stabilit ca elevii care vor obtine un punctaj cuprins intre 60 si 80
puncte vor primi calificativul C. Pentru anul current distributia punctajelor este normala, X-
N(75, 25). Procentul elevilor care primesc calificativul C este de:
a.12,5%
b. 55%
C. 63%
d. 84%
20. Intru-un sondaj simplu de 400 produse, 250 au fost gasite expirate. Intervalul de incredere
pentru proportia produselor expirate, cu o probabilitate de 0,90, este:
a. (0,58; 0,66)
b. 10,65; 0,68)
c. (0,51; 0,75)
21. Intr-un sondaj de opinie, 𝜎 2 = 0,18, volumul esantionului care estimeaza parametrul
proportie cu o eroare maxim admisibila de +3% si o probabilitate de 0,95 este:
a. 768 persoahe
b. 1200 persoane
c. 1000 persoane
22. La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar mai mic decat 4 este de:
a. 50%
b. 0,5
24.Volumul epantionului poate f estimat daca se cunoaste
a) mumarul maxim de unitati ce pot axtrase

b)gradul de omogenitate al populatiei
c)probabilitatea cu care estimam rezultatele
d) eroarea maxim admisibila P (-a<X<a) =0,6424
25) Pentru o variabila X- N(O,1), se cunoaste
a) a-0,0675
b)-0,92
c) a-0, 1331.
26) Un esantion de 36 d7e studenti au sustinut un test pe calculator, iar un esantion de 45 de student au
sustinut un test ciasic. S- au inregistrat punctajele obținute de cele doua eşantioane de studenti si s-au
obtinut = 65 puncte i = 60 puncte Stind ca abalerile standard la nivelul populatiet sunt egate cu 18.
respectiv 15. så se verifice daca punctajele medii ale celor doua grupe de studenți difera semnificativ
statistic, pentru un rise de 5%
a) Valoarea calculată a statisticii teste este z 0,062
b) Valoarea calculata a statistici teste este z= 1,34
e) Punctajele medi ale celor doua grupe de studenti difera semnificativ statistic, pentru un nisc de 5%
27) Nivelul cifrei de afaceri (mld.lei) a unei firme pe trimestre a Inregistrat In perioada 2014-2015
umàtoarea evolute
2014 2015
Trim. I 12 9
Trim. II 2 5
Trim. III 4 4
Trim. IV 3 3
Ştiind ca i=0.82 sunt corecte afirmațiile:
a) cifra de afaceri medie a firrmei a fost de 4 mid. lei pe an;
b)cifra de afaceri medie a firmei a fost de 5,25 mid. lei pe trimestru
C) cifra de afaceri a Inregistrat o scădere medie anuala de 18%
d)cifra de afaceri a firmel a crescut în medie cu 85% pe trimestru.
28) Un producător de cereale realizează o ancheta privind comportamentul de consum al adulților din
SUA. S-a extras aleator un santion de 625 de persoane și s-a identificat că 78% dintre persoane sunt
preocupate de consumul de alimente sanatoase Pentru 98% incredere, s-a estimat intervalul pentru
proportia adulților din SUA care acordă atenție alimentației sănatoase. Care afirmații sunt adevărate?
a) Valoarea teoretică utilizată este 1,96
b) Intervalul de incredere este (0,742: 0,818]
c)proparția de 78% este o estimație V
29) La un examen, profesorul a stabilit că elevii care vor obține un punctaj cuprins Intre 65 şi 70 vor
primi calificativul B. Pentru anul curent, distribuția punctajelor este normala, X-N(55,25) .Care este
procentul elevilor care primesc calificativul B ?
a) 12,28%
b) 47,72%
c) 2,15%
30) Atunci când se cunoaşte dispersia in demersul testårii ipotezelor asupra mediei unei populații se
foloseşte:
A)statistica Z
b) statistica Fisher
c) statisticat t
30) În vederea testării semnificației diferenței dintre media 𝜇 şi valoarea fixă 𝜇 0pentru un eşantion de
volum n=50, se obtine o valoare calculată a statisticii test z = 3,24. In cazul unui test bilateral, dacă
valoarea teoretică este z = 2,17, atunci urmātoarele afirmații sunt adevărate:
a)Există diferență semnificativă între media 𝜇 și valoarea fixă 𝜇0
31) Intr-un sondaj de opinie, care admite situatia de maxima eterogenitate a populatiei, volumul
esartionului care entimeaza parametrul proportiei cu o eroaremaxim admisibila de ±2.8%
si o probatbilitate de 0,95s este
a)1225
b) 1007
c)1500
32) Estiematia este
a)a valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populati
b)o valoare calculata pe baza datelor de sondaj

c)o valoare a estimatorului calculata la nivelul egantionului observant
d) o statistica
b)o valoare calculata la nivelul esantionului
c)o valoare fixa si cunoscuta la nivelu unei popurap i
32) In metoda ANOVA variatia explicata (VE) masoara
a) variatia sub influenta factorilor esentiali (de grupare)
b) varie sub influenta factorilor aleatori (Intamplatori)
c)variatia sub infiuenta factorilor esential si a factorilor aleatori (intamplatori)

1.studenți sunt distribuite normal cu media 500 și abaterea standard 100. Un student a obținut
punctajul X 650. Ce procent din studenți au obținut un punctaj mai mare decât el?
a) 4,3%
b) 1,5%|
c) 6,7%
a.Are variant minima

b.Are dispersia egala cu zero
c.Are media egala cu parametrul
3.Intr-un sondaj aleator simplu e 900 de student prin variabila nota la un test, s-a obtinut o
valoare medie standard de 7.5 si o abatere standard de esantion modificata (corectata) egala
cu 1.6. Intervalul de incredere pentru parametrul mediu 0.95 este:
a. [8.1280; 9.2020]
b. [7.3955; 7.6045]
c 7.5260, 9.3424]
4. In vederea testari diferentei dintre o medie µ si o valoare fixa p, pentru un esantion X se abtine o
valoare calculate a statistici z=1.52 In cazul unul test bilateral, daca valoarea teoretica. Asumat de a
respinge ipoteza H0 este:
Á=0,10
Á=0.01
Á=0,95
5.Se verifica daca media unei populatii,µ difera in mod semnificativ de o valoare fixa µ0.In acest
caz,ipotezele sintactice sunt:
a.H0:µ=µ0
H1:µ>µ0
b. H0:µ≠µ0
H1:µ=µ0
c.H0:µ=µ0
H1:µ≠µ0
6.Demersul testarii cuprinde
a.Calculul valorii statiscticii test
b.Regula de decizie
c.Formularea ipotezolor statistica

7.Intr-un sondaj aleator de 400 de student, pentru variabila nota la test s a obtinut o medie 8,25 si
abatere standard modificata de 1,8.l.C. pentru parametrul medie,cu o probabilitate de 0,95 este
a. (7.5260-9,3424)
b.(8,1290-9,2020)
c.(8,0736-8,4264)
8.Nivelul vanzarilor unei firme (mld lei) a inregistrat , in perioada 2007-2010 urmoatoarea evolutie:
Anul Vanzari
2007 2
2008 3
2009 5
2010 4
2011 7
Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate ?
a.Valoarea vanzarilor fimei in anul 2011 fata de anul 2008 a crescut cu 4 mld lei
b.Valoarea vanzarilor firmei in anul 2011 fata de anul 2008 a crescut cu 2.33 mld lei
c. Valoarea vanzarilor a crescut, in medie, comparative cu 2007 cu 4 mld lei
d. Cresterea media anuala a vanzarilor in perioada 2011-2007 este de 4,2 mld lei
e. Cresterea medie anuala a vanzarilor in perioada 2011-2007 este de 1,25 mld lei
f.media vanzarilor este de 4,2 mld lei
g.Valoarea vanzarilor firmei in anul 2011 fata de anul 2008 a crescut cu 233%
9.Pentru a verifica daca feimeile sunt supuse riscului de cancer mamar , doctorii au dezvoltat o
metoda noua de detectare a cancerului.Pentru a proba aceasta metoda au alcatuit un esantion de
140 de femei cu cancer mamari si au observat ca, in urma aplicarii noii metode , pentru 12 femei nu
s a reusit detectarea cancerului.Stiind ca metoda veche are o rata de esec de 20% pentru un risc
asumat de 5% care sunt afirmatiile adevarate?
a.Rata de esec a noii metode difera semnificativ de rata de esec a vechii metode
b.Metoda veche nu difera semnificativ de cea noua
c.Ipoteza alternativa este µ≠20
10.La nivelul unui esantion de 306 persoane, 5% dintre acestea nu folosesc niciodata mijloace de
transport in comun. Stind ca anul trécut ponderea era de 8%, care dintre urmatoarele afirmarti sunt
adevarate?
a.H0 :TT=8%
b.Pentru un risc asumat de 5% se sepinge ipoteza de egalitate a proportiilor
c.Pentru un risc asumate de 1% se accepta ipoteza de egalitate a proportiilor
d.Varianta variabilei la nivelul esantionului este 0.0475
11.
Mean 173
Meadian 180
Mode 180
Standard 35.60586718
Deviation
Kurtosis 1.175597901
Skewness -0.584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 1730
Sum 1730
Count 10
Confidence 10
Sunt corecte afirmatiile
a. Eroare maxim admisibila este 11.259

b. Volumul esantionului este 10
c. Riscul asumat in estimarea prin interval de incredere a mediei este 1%
d. Intervalul de incredere care acopera valoarea medie a bonusurilor la nivelul tuturor
angajatilor firmei,pentru o incredere de 99% este [144.021,201.979]
12.Media calculata la nivelul esantionului reprezinta :
a.Un parametru
b.O esimatie
c.Un estimator
13.La acelasi nivel de incredere si aceeasi variant,pentru a mari precizia rezultatelor este necesar:
a. Sa lucram cu esantioane nealeatoare

c. Sa reducem eroarea de reprezentativitate
13,
Skewness 1.161
Range 11,000
Minimum 7,000
Maximum 18,000
Sum 488,000
Count 49,000
Confidence Level 0,755
Pentru un risc de 5% sunt adevarate afirmatiile :
a.Nu exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial din regiunea de N-E a Roamniei si
castigul mediu salarial la nivel national in conditiile riscului asumat de 5%
b. exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial din regiunea de N-E a Romaniei si
c. Variant calculate a statisticii test este t=10.86( nu sunt sigur daca e 10.86 sau e cu minus)
14.Dintr-o ancheta de opinie asupra unui esantion de 500 de persoane, extras aleator repetat, a
rezultat ca in medie, din 100 de persoane , 85 voteaza favorabil pentru un candidat in funcia de
primar, intervalul de incredere al procentului de voturi la nivelul intregii populatii,este de 95%.
a.[0147;0,567]
b.[0,567:0,814]
c.[0,827;0,872]
15. Parametrul reprezinta :
a.O valoare fixa si necunscuta la nivelul populatiei.
b.O statistica
c.O funcite a variabilelor de selectie

15.Se studiaza daca exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din
Europa de Est , egala cu 68 ani,si speranta medie de viata la nivelul mondial , egala cu 70 ani.Se
cunosc urmatooarele date : n=16,s’=1,75. Sunt adevarate afirmatiile :
a. Cu o probabilitate de 95% nivelul mediu al sperantei medii de viata a femeilor din Europa de Est
este acoperit de intervalul de incredere (67,068,68.932)
b.Exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din Europa si media la
nivelul mondial,in conditiile riscului asumat de 5%.
16.Intr-o ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati, s a observat cuantumul bonusurilor
oferite de Paste, rezultatele fiind prezentate mai jos
Cuantum bonus
Mean 173
Median 180
Mode 180

Skewness -0,584473684
Range 130
Minumum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
Confidance Level(99,0%) 28,9799368
a. Intervalul de incredere care acopera valoarea medie a bonusurilor la nivelul tuturor

angajatiilor 99% este [161,75;184,25]
c. Eroarea maxima admisibila este 28,97
d. Riscul asumat in estimarea prin interval de incredere a mediei este 5%
17.Estimatorul reprezinta :
a. Θ=f(x1,x2,.....,xN)
b. o variabila aleatoare
c.o valoare fixa si cunsocuta la nivelul unei populatii
18.Rata (ritmul) sporului cu baza in lant exprima :
a.cu cat s a modificat, in marime relativa, nivelul unei variabile corespunzatoare momentului
aceleaiasi variabile corespunzator momentul anterior t-1;
b.de cate ori s a modificat ,nivelul unei variabile corespunzator momentului curent,t co,....
corespunzator mementului de timp anterior t-1
c.cu cat s a modificat , in marime absoluta, nivelul unei variabile corespunzator momentului aceleiasi
19. In metoda ANOVA , variatia explicata (VE) masoara :
a. variatia sub influenta factorilor esentiali si aleatori(intamoplatori)
b.variatia sub influenta factorilor esentiali (de grupare)
19. In legatura cu eroarea de testare de tip tt, sunt adevarate afirmatiile
a. probabilitatea de producere a erorii de tip tt se noteaza cu β
b. eroarea de testare de tip tt reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula H ( NU STIU SIGUR)
atunci cand in realitatea aceeasi.
c. probabilitatea de producere a erorii de tip tt se noteaza cu 1-β si masoara puterea testului
20. Nivelul cifrei de afaceri (mld lei) aunei firme pe trimestre a inregistrat in perioada 2014-2015
urmatoare
2014 2015
Trim I 6 10
Trim II 2 5
TRIM III 5 4
TrIm IV 3 2
Stiind i(CU BARA DEASUPRA)=0.85 sunt corecte afirmatiile :
a. Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4,625 mld.lei pe trimestru

b. Cifra de afaceri a inregistarat o scadere medie anuala de 15%
c. Cifra de afaceri a firmei a crecut in medie cu 85% pe trimestru
d. Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4 mld lei pe an
21. IN vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie µ si o valoare fixa µ0 pentru ... obtine
valoare o valoare calculata a statisticii test z=1,45. In cazul unui test bilateral , daca valoarea...
asumat de a respinge pe nedrept ipoteza H0 ESTE :
a.α=0.95
b. α=0.05
c. α=0.01
22. Demersul testarii statistice cuprinde etapele
a. formularea ipotezelor statistice

1) La un examen, punctajele obţinute de studenţi sunt distribuite normal cu media 500 şi

abaterea standard 100. Un student a obţinut punctajul X = 650. Ce procent din studenţi au
obţinut un punctaj mai mare decât el?
a) 4,3%
b) 1,5%
c) 6,7%
Rezolvare:
X ~ N(µ,σ2)
μ =500
σ=100
P(X>650)=?
xi  
zi 

650  500 150
x1=650 z1    1, 5
100 100
P(X>650)=P(Z>1,5)=0,5-φ(1,5)=0,5-0,4332=0,0668≈6,7%
2) Pentru o variabilă X ~ N(12, 4), P( 10  X  13 ) este:

a) 0,289
b) 0,532
c) 0,341
  12
2  4 ,   2
10  12
x1=10 z1   1 a
2
13  12
x2=13 z2   0, 5
2
P(10<X<13)=P(-1<Z<0,5)=φ(0,5)-φ(-1)=φ(0,5)+φ(1)=0,1915+0,3413=0,5328 sau
53,28%
1
a) (7,5260 - 9,3424)
b) (8,1280 - 9,2020)
c) (8,0736 - 8,4264)
n=400
x  8, 25
s  1, 8
 s 
   x  t / 2;n1 
 n
t / 2;n1  t0 ,025;399  1,96
 1,8 
  8, 25  1,96 
 400 
[8,25±0,1764]
IC: [8,0736; 8,4264]
Column1
Mean 10
Median 9
Mode 9
Kurtosis 1.36942
Skewness 1.082532
Minimum 7
Maximum 15
Sum 100
Count 10

2
 s 
   x  t / 2;n1 
 n
 10  1,65  8,35;11,65
b) există diferențe semnificative între venitul mediu al populației și venitul mediu al

țărilor din UE, de 15 sute euro;
H 0 : μ  μ0 H : μ  15
sau 0
H1 : μ  μ0 H1 : μ  15
x  0 10  15 5
tcalc     6,84
s/ n 2, 3094 / 10 0,73
t /2;n 1  t0,025;9  2, 262 (test bilateral)

Deoarece t calc  6,84    t0,025;9  2, 262  cu un risc de 0,05 se respinge ipoteza nulă și
se acceptă ipoteza alternativă. Pentru un risc de 5%, se poate afirma că există diferențe
semnificative între venitul mediu al populației și venitul mediu al țărilor din UE, de 15
sute euro.
5) Se testează diferențele dintre veniturile medii din 2 regiuni, A și B, și se obțin

sunt adevărate afirmațiile:

t /2;n1  n2 2  t0,025;25  2, 060

n1  n2  2  25  n1  n2  27

H 0 : 1   2  0
H1 : 1   2  0
Deoarece  tcalc  8, 23   t0,025;25  2, 060  cu un risc de 0,05 se respinge ipoteza nulă și
se acceptă ipoteza alternativă. Deci, există diferențe semnificative între veniturile medii
din cele două regiuni.
3
d) ipoteza H0 este 1   2   3
evoluţie:
Anii 2010 2011 2012 2013

Rata sporului:
y  y2011 12  8 4
r2013/ 2011  2013    0, 50
y2011 8 8
Dacă este corect răspunsul a, atunci răspunsul b este fals.
Rata sau indicele de variație

y 10
i2012 / 2011  2012   1, 25 ori
y2011 8
d) vânzările firmei au crescut în medie cu 3,3 mld. lei pe an
Sporul mediu
e) știind că rata medie de variație este 125, se poate afirma că vânzările firmei au crescut
în medie cu 125% pe an.
- vânzările firmei au crescut în medie cu 25% pe an.
2010 2011
Trim. I 1 3
Trim. II 3 5
Trim. III 2 4
Trim. IV 4 7
4
y
 yt  29  3, 625 mld. lei
n 8
Sporul mediu
y  y 7 1 6
 n 1    0, 85 mld. lei
n 1 7 7
Rata medie a sporului
r  i  1 =2,98-1=1,98

Intergrupe 120 (k-1)=2
Intragrupe 320 (n-k)=200
Totală 440 (n-1)=202
această situație, considerând un risc de 0,05, se poate afirma că:
a) se garantează cu o probabilitate de 0,95 că factorul de grupare are o influență
semnificativă asupra variaţiei salariului
TSS=ESS+RSS ESS=TSS-RSS
ESS=440-320=120
k-1=2 k=3 (numărul de grupe ale factorului de grupare sau de medii ale
populațiilor)
n-1=202 n=203
n-k=203-3=200
H 0 : 1   2  3
H1 : cel putin două medii diferă între ele
ESS 120
 k 1  2 
60
Fcalc  37 , 5
RSS 320 1, 6
n  k 200
F;k 1;nk  F0 ,05;2;200  2,996
5
Deoarece Fcalc  F0,05;2;200 cu un risc asumat de 0,05 se respinge ipoteza H0 și se acceptă
ipoteza alternativă. Deci, factorul de grupare are o influență semnificativă asupra variației
salariului.
b) ipoteza H0 este 1   2   3
(k-1=2, deci k=3)
d) volumul eșantionului este 203

(n-1=202)

a). M (ˆ)  
b). V (ˆ)   când n  N
acelaşi eşantion

sexul_pers
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Feminin 6 60.0 60.0 100.0
Total 10 100.0 100.0

nA 6
p   0, 6 sau 60%
n 10
 p 1  p  p 1  p  
   p  t /2,n 1  ; p  t /2, n 1  
 n n 
t /2,n 1  t0,05;9  1,833
 0, 6 1  0, 6  0, 6 1  0, 6  
  0, 6  1,833 
 ;0, 6  1,833  
 10 10 
 0, 48989 0, 48989 
  0, 6  1,833  ;0, 6  1,833 
 3,162277 3,162277 
6
 0,6  0, 28;0,6  0, 28
 0,32;0,88
11). Pentru aplicarea metodei ANOVA, trebuie îndeplinite următoarele condiţii:


a) variaţia sub influenţa factorilor esenţiali (de grupare)
b) variaţia sub influenţa factorilor aleatori (întâmplători)
c) variaţia sub influenţa factorilor esenţiali şi aleatori (întâmplători)

variaţiei
Totală 380 99

k-1=4 k=5
n-k=95 n-5=95 n=100
k=5

n-1=100-1=99

Explicată (intergrupe) ESS 350 3=k-1
Reziduală (intragrupe) RSS 150 21=n-k
Totală TSS 500 24=n-1
7
RSS=TSS-ESS=500-350=150
n-k=21
n-1=24 n=25
25-k=21 k=4
H 0 : 1   2  3   4
ESS 350
 k 1  3 
116, 66
Fcalc  16, 33
RSS 150 7 ,14
nk 21
b) ipoteza H0 este 1   2  3   4
k=4
c) se garantează cu o probabilitate de 0,95 că factorul de grupare are o influență

semnificativă asupra variației salariului
F0 ,05;3; 21  3,073
Deoarece Fcalc  F0 ,05;3;21 cu un risc asumat de 0,05 se respinge ipoteza H0 și se acceptă

ipoteza alternativă. Deci, factorul de grupare are o influență semnificativă asupra
variației salariului.
15. Aplicând metoda ANOVA s-au obținut următoarele rezultate:

a) există diferenţe semnificative între veniturile medii pe regiuni la nivelul
populațiilor, pentru un risc de 5%
8
ESS
Fcalc  k  1 
75
 19, 62
RSS 3, 823
nk
F0 ,05;2;17  3,592

venitului.
b) valoarea teoretică a statisticii F, considerând un risc de 0,05, este 3,592
c) se respinge ipoteza H 0 : 1  2  3
k-1=2
k=3
9
1.Volumul esantionului poate fi estimat daca se cunoaste:
a. Probabilitatea cu care estimam rezultatele

b. Eroarea maxim admisibila
c. Gradul de omogenitate al populatiei
d. Numarul maxim de uitati ce pot fi extrase
2.Functia de repartitie se defineste astfel:
a. F(x)=P(X≥x)
b. F(x)=P(X=x)
c. F(x)=P(X>x)
d. F(x)=P(X<x)
3.In legatura de eroare tip II sunt adevarate afirmatiile:
a. Pobabilitate de producer a erorii de tip II se noteaza β

b. Eroarea de testare de tip II reprezinta eroarea de a accepta ipoteaza numa H atunci cand in
realitate…
c. Probabilitatea de producere a erorii e tip II se noteaza cu 1-β si se masoara puterea testului
4.Nivelul cifrei de afaceri (mld lei) a unei firme pe trimester a inregistrat in perioada 2014-2015
urmatoarele:
2014 2015
Trim 1 6 10
Trim 2 2 5
Trim 3 5 4
Trim 4 3 2

a. Cifra de afaceri medie a fost de 4.625 mld lei pe trimestru
b. Cifra de afaceri a inregistrat o scadere medie anuala de 15%
c. Cifra de afaceri a firmei a crescut in medie cu 85% pe trimestru
5.In vederea testarii diferentei dintre o medie μ si o valoare fixa μ0, pentru un esantion X se obtine o
valoare calculate a statisticii z=1.45. In cazul unui test bilateral, daca valoarea teoretica ….. Asumat de a
respinde pe nedrept ipoteza H0 este:
a. à=0.95
b. [34520.1066; 36.6244]
c. [1183.83; 1216.17]
6.Intr-o ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati s-a observant cuantumul bonurilor oferta
cu ocazia Sarbatorilor de Paste, rezultatele fiind prezentate mai jos.
Column 1
Mean 173
Median 180
Mode 180
Skewness -0.584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
a. Intervalul de incadrare care acopera valoarea medie a bonurilor la nivelul tuturor angajatilor
firmei pentru o probabilitate de 99% este [161.75; 184.25]
b. Volumul esantionului este de 10.
c. Eroarea maxima admisibila este 28.97
d. Riscul asumat in estimarea prin interval de incredere a mediei este de 5%
7.Rata (ritmul) sporului cu baza in lant exprima:
a. Cu cat s-a modificat in marime relative nivelul unei variabile corespunzatoare momentului
current, aceleiasi variabile corespunzator anului anterior t-1
b. De cate ori s-a modificat, nivelul unei variabile corespunzatoare momentului current, t,
comparat corespunzator momentului de timp anterior t-1
8.Fara table
a. Intervalul de incredere pentru venitul mediu al populatiei este (8.35; 11.65)

b. Exista diferente semnificative intre venitul mediu al populatiei si venitul mediu al tarilor din UE,
de 15 sute euro
c. Eroarea maxima admisibila este de 1,652
d. Se respinge ipoteza Ho: μ=15
e. Valoarea theoretica a statisticii teste este 2,262
9.Aplicand metoda Anova s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Sursa variatiei Suma patratelor variatiei Gradele de libertate

E55 120 2
R55 320 200
Total 440 202
Variabila numerica este salariul, iar factorul de grupare este regiunea. Pentru un risc de 0,05 se poate
afirma ca:
a. Se garanteaza cu o probabilitate de 0.95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa

asupra salariului
b. Ipoteza Ho este μ1= μ2= μ3
c. Se respinge Ho
d. Volumul esantionullui este 203
10.Valoarea vanzarilor unei firme in perioada 2010-2013 se reprezinta astfel:
Anii 2010 2011 2012 2012

Volumul 2 8 10 12
vanzarilor
(miliarde lei)

a. Vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 50%
b. Vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 150%
c. Vanzarile firmei au crescut in 2012 fata de 2011 de 1.25 ori
d. Vanzarile firmei au crescut in medie cu 3,33 mld lei pe an
e. Stiind ca Î=125%, vanzarile firmei au crescut in medie cu 25% pe an
11.La un examen, profesorul a stabilit ca elevii re vor obtine un punctaj cuprins intra 80 si 90 vor primi
calificativul B. Pentru anul current, distributia puncatjelor este normal, X-N(83, 25). Care este procentul
elevilor care primesc alificativul B?
a. 80%
b. 64.5%
c. 90%
12.Eroarea maxima admisibila arata:
a. Eroarea maxima de estimare pentru probabilitatea cea mai mica

b. Eroarea cu care stabilim un parametru pentru o probabilitate fixate
c. Marimea intervalului de incredere
13.In urma prelucrarii privind veniturile familiilor familiilor inregistrate la nivelul unui esantion de volum
n=625, s-au obtinut urmatoarele rezultate x =12 mii lei, ś=2 mii lei. Sa se testeze daca exista diferente
semnificative intre veniturile medii ale familiilor la nivelul populatiei din care a fost extras santionul si
venitul mediu pe tara μ0=13 mii considerand un risc de 5%. Pentru exemplul dat sunt corecte afirmatiile:
a. Se accepta ipoteza H0
b. Se respinge ipoteza H0
c. Exista diferente semnificative intre cele doua medii
14.Intr-un test statistic bilateral in care se foloseste statistica t, considerand v numarul gradelor de
a. Tα/2, v</𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡
b. 𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 > 𝑡 𝛼 , v
𝑡𝛼
c. /𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡/ ≤ ⁄ ,v
2
15.Intr-o Ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati, s-a observant cuantumul bonusurilor
oferite cu ocazia Sarbatorilor de Paste, rezultatele fiind prezentate mai jos.
Mean 173
Median 180
Mode 180
Standard Deviantion 35.60586718
Skewness -0.584473684
Range 130
Minimu 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
Confidence level (99.0%) 28.9799968
14.Sunt corecte afirmatile

A. Eroarea maxima adimisibila este 11,259
B. Riscul asumat in estimarea prin interval de incredere a mediei este 1%
C. Intervalul de incredere care acopera valoarea medie a bonusurilor la nivelul tuturor angajatilor
firmei, pentru o incredere de 99% este [144,021; 201,979]
D. Volumul esantionului este 10
16.Atunci cand se cunoaste dispersia σ2 , testarea ipotezelor asuprs mediei unei populatii se face cu:
a. Statistica Fisher
b. Statistica t
c. Statistica Z
17.Eficienta esantionului vizeaza
a. Abaterea standard a esantionului este minima

b. Media esantionului este egala cu 0
c. Dispersia esantionului este egala cu media esantionului
18.Dintr-o populatie s-a extras un esantion de volum n=900 persoane. Pentru o variabila X- consumul
saptamanal de paine (kg), s-au obtinut rezultatele x = 3kg, ś= 1 kg. Considerand un risc de 5 %, se
poate considera ca nivelul consumului mediu saptamanal de paine
a. Difera semnificati de μo=3,5kg

b. Nu difera semnificativ de μo=3,5kg
c. Este egal cu μo=3,5kg
19.O banca doreste s a verifice corectitudinea informatiilor asupra clientilor sai. S-a extras un esantion
aleatoriu de 200 de dosare si s-a indentificat 18 dosare cu informatii gresite. Proportia dosarelor cu
greseli ale bancii, pentru incedere de 95% este acoperita de intervalul:
a. [0.051, 0.129]
b. [0.09, 0.91]
c. [0.07, 011]
20.A estima punctual inseamna

b. A calcula ? unui interval cu o anumita probabilitate
c. A calcula o valoare psibila a esantionului pe baza datelor inregistrare la nivelul esantionului
observant
21.Fara enunt
Trim 2 3 5
Trim 3 2 6
Trim 4 5 8
Stiind ca i=1.28, sunt corecte afirmatiile:

a. Pretul mediu al produsului a fost 4.6 lei pe an
b. Pretul a crescut in medie cu uleu pe trimestru
c. Pretul a crescut in medie cu 28% pe trimestru
GRILE SESIUNE STATISTICĂ

0,889
2. Intr-un test statistic bilateral în care se folosește statistica t,
considerând v numărul gradelor de libertate, ipoteza nulă nu se
respinge dacă:
|tcalculat|
3. Nivelul vânzărilor unei firme a înregistrat în perioada 2010 - 2013
Anii 2010 2011 2012 2013
Vânzările firmei au crescut în 2013 faţă de 2011 cu 150%
Vânzările firmei au crescut în 2012 faţă de 2011 de 1,25 ori
4. Pentru aplicarea metodei ANOVA, trebuie indeplinite urmatoarele
conditii:
Conditia de normalitate;
Conditia de independenta;
Conditia de homoscedasticitate
5. Potrivit datelor Eurostat, in Romania, exporturile de bunuri si
servicii(exprimate in euro/locuitor), in perioada 2000-2010, s-au
inregistrat urmatoarele valori: 600, 700, 800, 800, 1000, 1200,
1500, 1700, 2000, 1700, 2100. Sunt corecte afirmatiile:
Volumul exporturilor Romaniei a crescut in anul 2010 comparativ
cu anul 2000 de 3,5 ori;
Volumul mediu anual al exporturilor Romaniei, in perioada 2000-
2010, a fost de 1281,81 euro/loc.
Testul F
Formularea ipotezelor statistice;
Regula de decizie;
8. Functia de repartitie se defineste astfel: ( >= este semnul mai mare
sau egal )
F(x)=P(X)
9. In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie u(miu) si
o valoare fixa u0(miu 0), pentru un esantion de volum n=50 se
obtine o valoare calculata a statisticii test z=1,52. In cazul unui test
bilateral, daca valoarea teoretica este z=1.645, ... asumat de a
respinge pe nedrept ipoteza H0 este:
Afla = 0,10
10. Aplicand metoda ANOVA, s-au obținut următoarele
rezultate:
Sursa variației Suma pătratelor Grade de libertate
variației
Explicată(intergrupe) 300 4
Reziduală(intragrupe) 26
Totală 450 32
Variabila numerică este "Salariul", iar variabila(factorul) de
grupare este "Regiunea".În această situație, se poate afirma că:
Se garantează cu o probabilitate de 0.95 că factorul de grupare are
o influență semnificativă asupra variației salariatului;
Pentru un risc asumat de 5%, salariile diferă semnificativ pe
regiuni;
11. La acelasi nivel de incredere si aceeasi varianta, pentru a
mari precizia rezultatelor este necesar:
Sa reducem eroarea de reprezentativitate;
Sa marim volumul esantionului
12. La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete
cu numar par este:
0.5
O variabila aleatoare
0.383
15. Atunci cand se cunoaste dispersia (sigma la a doua), testarea
ipotezelor asupra mediei unei populatii se face cu:
Statistica Z
16. Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu
extras din populatia de referinta care:
Din motive de cost, are un volum mai mic decat volumul populatiei
Poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire
17. Pentru testarea diferentei dintre doua medii ale unor populatii
se foloseste:
Statistica t, cand nu se cunoaste varianta populatiei
Statistica z, cand se cunoaste varianta populatiei
O valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii
Variatia sub influenta factorilor esentiali ( de grupare )
20. Sporul absolut cu baza fixa exprima:
Cu cat s-a modificat, in marime absoluta, nivelul unei variabile
corespunzator momentului curent t, comparativ cu nivelul aceleiasi
variabile corespunzator momentului de referinta;
O presupunere cu privire la un parametru;
O presupunere cu privire la legea de distributie a unei populatii;
Un parametru;
23. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 angajati, pentru variabila
venitul lunar s-au obtinut rezultatele de mai jos:
Mean - 1200 Standard
Deviation - 165
Pentru o probabilitate de 0.95, intervalul de incredere pentru
parametrul medie este:
[1183,83 ; 1216,17]
Pozitiva
Mai mica sau cel mult egala cu unu
0.383
26. La același nivel de încredere si aceeași varianță, pentru a
mări precizia rezultatelor este necesar:
Să mărim volumul eșantionului;
Să reducem eroarea de reprezentativitate.
27. Estimatorul este nedeplasat daca: ( acel 0 este teta din
alfabetul grecesc)
M(0)=0
Modificarea medie absoluta, pe unitatea de timp, inregistrata de un
fenomen, intr-o anumita perioada de timp.
Eroarea cu care estimam un parametru pentru o probabilitate fixata.
30. La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu
numar mai mare decat patru este:
0,33
31. Intr-un test statistic bilateral în care se folosește statistica t,
considerând v numărul gradelor de libertate, ipoteza nulă se
respinge dacă:
|tcalculat|>tα/2,v
32. Pentru testarea diferenței dintre trei și mai multe medii ale
unor populații se folosesc:
Statistica Fisher;
Metoda ANOVA;
Abaterea standard a estimatorului este minica
100 de esantioane de 2 studenti, dupa schema cu revenire;
35. In legatura cu eroarea de testare de tip I, sunt adevarate
afirmatiile:
Eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula
Ho, atunci cand in realitate aceasta este adevarata.
Probabilitatea asociata erorii de testare de tip I este numita prag de
semnificatie si se noteaza cu α.
36. În legătură cu eroarea de testare de tip II, sunt adevărate
afirmațiile:
Probabilitatea de producere a erorii de tip II se noteaza cu β;
Eroarea de testare de tip II reprezintă eroarea de a accepta ipoteza
nulă Ho atunci când ......
Are dispersia egala cu zero
Varianta esantionului este mica;
Volumul esantionului creste;
O valoare a estimatorului calculată la nivelul eșantionului observat;
O valoare calculata pe baza datelor de sondaj;
A calcula o valoare posibila a estimatorului pe baza datelor
inregistrate la nivelul esantionului observat.
GRILE SESIUNE
1. Estimatia este:
a) valoare a estimatorului calculată la nivelul eșantionului observat
b) o valoare calculată pe baza datelor de sondaj
c) o statistica
d) o valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
a) sa marim volumul esantionului
b) sa lucram cu esantionul nealeatoare
c) sa reducem eroarea de reprezentativitate
3. Se verifica daca proportia π a clientilor care prefera produsul A, in anul
curent, difera in mod semnificativ de proportia clientilor din anul precedent.
In acest caz, ipotezele statistice sunt:
a) H0: π=π0
H1: π≠π0
b) H0: π=π0
H1: π<π0
c) H0: π≤π0
H1: π>π0
4. Atunci cand se cunoaste dispersia б^2, testarea ipotezelor
asupra mediei unei populatii se face cu:
a. Statistica Z
b. Statistica t
c. Statistica Fisher
5. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 studenti, pentru variabila nota la un test,
s-a obtinut cu o valoare medie de 8. Cunoscand ca abaterea standard la
nivelul populatiei totale are valoarea egala cu 2, intervalul de incredere
pentru parametru cu o probabilitatea de 0.95 este:
a. [7.50; 9.00]
b. [7.804; 8.196]
c. [8.128; 9.202]
6. Sporul absolut cu baza in lant (mobila) se calculeaza ca:
a. raport intre doua niveluri ale aceleiasi variabile corespunzatare pentru
doua momente de timp cons..
b. diferenta intre doua niveluri ale aceleiasi variabile corespunzatoare a
doua momente de timp consecutiv
c. diferenta intre nivelul unei variabile, corespunzator unui moment de timp
oarecare, t, si nivelul acelei.... corespunzator unui moment de referiinta
7. Sporul absoul cu baza fixa exprima:
a. cu cat s-a modificat, in marime absoluta, nivelul unei variabile
corespunzator momentului curent t, comparativ cu nivelul aceleiasi variabile
corespunzator momentului de referinta
b. de cate ori s-a modificat nivelul unei variabile corespunzator momentului
curent t, fata de nivelul aceleiasi variabile corespunzator momentului de
referinta.
c. cu cat s-a modificat, in marime relativa, nivelul unei variabile, corespunzator
momentului curent t, comparativ cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator
moemntului anterior t-1
a. abaterea standard a estimatorului este minima
b. media estimatorului egala cu 0
c. dispersia estimatorului egala cu media estimatorului
9. Pentru o variabila X N(µ; б^2), se cere sa se calculeze probabilitatea P(µ-
б<X<....) este:
a. 75%
b. 68.26%
c. 95.4%
10.Dintr-o populatie de 10 studenti se pot extrage aleator:
a. un numar infinit de esantioane
b. 1.000 de esantioane de 2 studenti, dupa schema de revenire
c. 100 de esantioane de 2 studenti, dupa schema cu revenire
d. acelasi numar de esantioane, indiferent de schema de extragere
11.Parametrul reprezinta:
a. o functie a variabilelor de selectie
b. o valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii
c. o statistica
12.Pentru o variabila X -> N(20; 16). P(18<X<22) este
a. 0.383
b. 0.962
c. 0.454
13.Distributia mediei de selectie se caracterizeaza prin>
a.
2
ˆ ~ N (  , )
n
b.
ˆ ~ N (  ,  ^ 2)
c. 2
ˆ ~ N (  , )
n
14.Intr-un sondaj aleator simplu de 900 de studenti, pentru variablia nota la un

test, s-a obtinut o valoare medie de 7.5 si o abatere standard de esantion
modificata (corectata) egala cu 1.5. Intervalul de incredere pentru parametru
cu o probabilitate de 0.95 este:
a. [7.5200; 9.3424]
b. [7.3955; 7.60045]
c. 6.1280; 9.2020]
15.Un politician, la inceputul mandatului afirma ca va creste salariu mediu net
pe economie la 350 euro. La sfarsitului mandatului, se face un sondaj pe n=
900 de respondenti prin care se urmareste estimarea salariului mediu net pe
economie (X). Se cunosc urmatoarele rezultate: media= 343 euro, б=90.
Care dintre afirmatiile de mai jos sunt corect:
a. putem afirma un prag de semnificatie de 5% ca politicianul nu s-a tinut
de cuvant?
b. putem afirma un prag de semnificatie de 1% ca politicianul s-a tinut de
cuvant
c. putem afirma un prag de semnificatie de 5% ca politicianul s-a tinut de
cuvant
16.Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu extras din
populatia de referinta:
a. poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire
b. respecta proprietatea de reprezentavitate
c. din motive de cost, are un volum mai mic decat volumul populatiei
17. Pentru aplicarea metodei ANOVA trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
a. conditia de homoscedasticitate
b. conditia de normalitate
c. conditia de independenta
18.Atunci cand se cunoaste dispersia sigma^2, testarea ipotezelor asupra mediei
unei populatii se face cu:
a. statistica t
b. statistica Fisher
c. statistica Z
19.Pentru testarea diferentei dintre doua medii ale unor populatii se foloseste:
a. statistica Fisher
b. Statistica t, cand nu se cunoaste varianta populatiei
c. Statistica Z, cand se cunoaste varianta populatiei
14. Pentru o variabila X-N(0;1), P(X≥-1,22) este
a. 0,977
b. 0,889
c. 0,341
20.Demersul testarii statistice cuprinde etapele:

a. regula de decizie
b. formularea ipotezelor statistice
c. alegerea valorii calculate a statisticii test
21.Estimatorul nedeplasat:
a. are media egala cu parametrul
b. are varianta minima
c. are dispersia egala cu 0
22.Penttru a analiza profitabilitatea firmelor dintr-un judet, s-a extras un
esantion de firme si s-a inregistrat profitul ac... lei ). Rezultatele obtinute in
urma prelucrarii datelor de la nivelul esantionului sunt prezentate in tabelul
de mai jos:
ROFIT
Mean 21
Standar Error 0,793
Median 20
Mode 20
Sample variance 49
Kurtosis 2,233
Skewness 1,114
Range 30
Minimum 10
Maximum 40
Surn 1507
Count 78
(95,0%)
Care afrimatii sunt adevarate:
a. media esantionului este de 21 mld lei
b. interval de incredere este [19,447 ; 22,553]
c. eroare maxima admisibila este 1,553
23.Rata sporului cu baza in lant exprima:
a. cu cat s-a modificat in marime absoluta nivelul unei variabile corespunzator
momentului curent t, comparativ nivelului aceleiasi variabile corespunzator
momentului de referinta.
b. cu cat s-a modificat, in marime relativa, nivelul unei variabile corespunzator
momentului t, comparativ cu nivelul aceleiasi variabile corespunzatoare
momentului anterior t-1 .
c. de cate ori s-a modificat, nivelul unei variabile corespunzator momentului
curent, t, comparativ cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator
momentului de timp anterior t-1
24.Un producator de cereale realizeaza o ancheta privind comportamentul de
consum al adultilor din SUA. S-a extras aleator un esantion de 1600 de
persoane si s-a identificat ca 30% dintre persoane sunt preocupate de
consumul de alimente sanatoase. Pentru 98%, incredere, s-a estimat
intervalul pentru proportia adultilor din SUA care acorda atentie alimentatiei
sanatoase. Care afirmatii sunt adevarate:
a. proportia de 30% este o estimatie
b. vaoarea teoretica utilizata este 1,96
25.A estima punctu:
a. a calcula limitele unui interval cu o anumita probabilitate
b. a calcula probabilitatea cu care se obtine o estimatie
c. a calcula o valoare posibila a estimatorului pe baza datelor inregistrate la
nivelul esantionului observat
26. Considerand v numarul gradelor de libertate, intr-un test statistic biateral,
ipoteza nula se respinge daca:
a. modul tcalc > t alfa/2, v
b. modul t calc ≤ t alfa/2, v
c. t alfa/2, v > modul tcalc
27.Potrivit datelor Eurostat, in Romania exporturile de bunuri si servicii

(exprimate in euro) in perioada 2000-2010 au inregistrat urmatoarele valori:
600, 700, 800, 800, 1000, 1200, 1500, 2000, 1700, 2100.
a. volumul exporturilor Romaniei a crescut in anul 2010 comparativ cu anul
2000 cu 1500 euro/locuitor
b. volumul exporturilor Romaniei a crescut in anul 2010 comparativ cu anul
2000 de 3.5 ori
c. volumul mediu anual al exporturilor Romaniei a crescut in perioada 2000-2010
a fost de 1281,81 euro/loc.
28.In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie µ si o valoare fixa

µ0, pentru un esantion de volum n=50 se obtine o valoare calculata a
statisticii test z=1,52. In cazul unui test bilateral, daca valoarea teoretica este
z=1,645, riscul asumat de a repinge pe nedrept ipoteza H0 este:
a. alfa=0,10
b. alfa=0,01
c. afla=0,95
29.In legatura cu eroarea de testare de tip I, sunt adevarate afirmatiile:
a. eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula H0,
atunci cand in realitate aceasta este adevarata
b. eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula H0,
atunci cand in realitate aceasta este falsa.
c. probabitatea asociata erorii de testare de tip I este numita prag de
semnificatie si se noteaza cu alfa.
30.Pentru o variabila X-N(0; 1), P(-1<X<2,4) este:
a. 0,6331
b. 0,4016
c. 0,1500
d. 0,3413
31.La un examen, profesorul a stabilit ca elevii care vor obtine un punctaj
cuprins intre 80 si 85 vor primi calificativul B. Pentru anul curent distributia
punctajelor este normala X-N(75,25). Care este procentul elevilor care
primesc calificativul B?
a. 2,26%
b. 47,72%
c. 13,59%
32. Rata medie a sporului cifrei de afaceri a unei firme pe o perioada de 15 ani
este de – 15%. Rata medie de variația are valoare:
a. -0,15%
b. 1,15
c. 0,85
33. Într-un test statistic bilateral în care se foloseste statistica t, considerand v
numarul gradelor de libertate, ipoteza nula nu se respinge daca:
a. t calc > t alfa
b. modul t calc ≤ t alfa/2
c. t alfa/2, v < modul de t calculat
SURSA SUMA GRADELE DE ESTIMATORI AI
VARIIATIE PATRATELOR LIBERTATE VARIANTEI
VARIATEI
Intergrupe 81 3(k-1)=>k=4 27
Intragrupe 250 21(n-k)=>n=25 11.9
Variablia numerica este ,,Venitul”, iar variabila (factorul) de grupare este
,,Regiunea”. Pentru exemplul dat, sunt corecte afirmatiile:
a. se poate garanta cu o probabilitate de 0.95 ca exista diferene semnificative
intre veniturile medii pe regiuni la nivelul populatiei
b. valoarea teoretica a statisticii F, considerand un risc de 0.05 este 3.073
c. volumul esantionului este 25
35. In legatura cu eroarea de tastare de tip II, sunt adevarate afirmatiile:

a. probabilitatea de producere a erorii de tip II se noteaza cu beta
b. eroarea de testare de tip II reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula H2
atunci cand in realitate aceasta este falsa
c. probabilitatea de producere a erorii de tip II se noteaza cu 1-beta si masoara
puterea testului
36. Volumul esntionului poate fi estimat daca se cunoaste:
a. numarul maxim de unitati ce pot fi extrase
b. gradul de omogenitate al populatiei
c. probabilitatea cu care estimam rezultatele
37. Pentru o variabila X- N(0,1), se cunoaste P (-a<X<a)= 0,6424. In acest caz
a. a=0.0675
b. a=0.92
c. a=0.1331
38. Un esantion de 36 de studenti au sustinut un test pe calculator, iar un
esantion de 45 de studenti au sustinut un test clasic. S-au inregistrat
punctajele obtinute de cele doua esantioane de studenti, si s-au obtinut:
media x1=65 puncte ;i media x2=60 puncte.
Stiind ca abaterile standard la nivelul populatiei sunt egale cu 18, respectiv
15, sa se verifice daca punctajele medii ale celor doua grupe de studenti
difera semnificativ statistic, pentru un risc de 5%.
a. valoarea calculata a statisticii teste este z= 0,062
b. valoarea calculata a statisticii teste este z= 1,34
c. punctajele medii ale celor doua grupe de studenti difera semnificativ
statistic, pentru un risc de 5%.
39. Nivelul cifrei de afaceri (mld. lei) a unei firme pe trimestre a inregistrat in
perioada 2014-2015 urmatoarea evolutie:
2014 2015
Trim I 12 9
Trim II 2 5
Trim III 4 4
Trim IV 3 3
Stiind ca i (cu bara deasuora)= 0,82, sunt corecte afirmatiile:
a. cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4 mld. lei pe an
b. cifra de afaceri medie a firmei a fost de 5,25 mld. lei pe trimestru
c. cifra de afaceri a inregistrat o scadere medie anual de 18%
d. cifra de afaceri a firmei a crescut in medie cu 85% pe trimestru.

consumul al adultilor din SUA. S-a extras aleator un esantion de 625 de
consumul de alimente sanatoase.
Pentru 98% incredere, s-a estimat intervalul pentru proportia adultilor din SUA
care acorda atentie alimentatiei snatoase. Care afirmatii sunt adevarate?
a. valoarea teoretica utilizata este 1,96
b. intervalul de incredere este [0,742 ; 0,818]
c. proportia de 78% este o estimatie
41. La un examen, profesorul a stabilit ca elevii care vor obtine un punctaj
cuprins intre 65 si 70 vor primi calificativul B. Pentru anul curent, distributia
punctajelor este normala, X- N(55;25). Care este procentul elevilor care
primes caificativul B?
a. 12,28%
b. 48,72%
c. 2,15%
42. In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre media µ si valoarea fixa
µ0, pentru un esantion de volum n=50, se obtine o valoare calculata a
z=2,17, atunci urmatoareale afirmatii sunt adevarate:
a. exista diferenta semnificativa intre media µ si valoare fixa µ0
b. riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza H0 este alfa= 0,05
c. Media µ nu difera semnificativ statistic de valoarea fixa µ0
43. Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezultatele:

Totala 450 32
Variabila numerica este ,,Salariul,, , iar variabila (factorul) de grupare este
,,Regiunea,,. In aceasta situatie, se poate afirma ca:
a. se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca factorul de grupare are o influenta
semnificativa asupra variatiei salariului
b. valoarea calculata a statisticii F este 14
c. ipoteza H0 este µ1=µ2=µ3=µ4
d. pentru un risc asumat de 5%, salariile difera semnificativ pe regiuni
44. Estimatorul reprezinta:
teta= f (x1, x2.....xs)
a. o valoare de forma
b. o varibila aleatoare
c. o valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
a. cu cat s-a modificat in marime absoluta, niveulul unei variabile
corespunzator momentului curent t, comparativ nivelul aceleiasi variabile
corespuunzator momentului de referinta
curent t, comoarativ cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator momentului
de timp anterior t-1
c. cu cat s-a modificat in marime relativa, nivelul unei variabile corespunzator
momentului anterior t-1.
46. Intr-un sondaj aleator simplu de 625 studenti, pentru variabila nota la un
test, s-a obtinut o valoare medie de 7,3. Cunoscand ca varianta la nivelul
populatiei totale are valoarea egala cu 4, intervalul de incredere pentru
parametrul medie, cu o probabilitate de 0,95 este:
a. [6,6281; 8,2021]
b. [7,1432; 7,4568]
c. [6,50; 9,00]
47. Intr-o ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati, s-a observat
cuantumul bonsurilor oferite cu ocazia Sarbatorilor de Paste, rezultatele fiind
prezentate mai jos:
Mean 173
Median 180
Mode 180
Skewness -0,584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
a. intervalul de incredere care acopera medie a bonusurilor la nivelul tuturor
angajatilor firmei, pentru o incredere de 99% este [191,75; 184,25]
b. eroarea maxim admisibila este 28,97
c. riscul asumat in estimarea prin interval de incredere a mediei este 5%
d. volumul esantionului este 10
48. Intr-un sondaj de opinie, s-a inregistrat optiunea de vot pentru un candidat
favorit. Din 100 de persoane observate, 65 de persoane si-au exprimat
preferinta pentru acel candidat. Sa se verifice daca proportia persoanelor
care vor vota candidatul favorit la alegeri difera semnificativ de 50% (riscul
asumat este 5%).
a. proportia persoanelor care vor vota candidatul favorit la alegeri difera
semnificativ de 50%, in conditiile unui risc de 5%
b. valoarea calculata a statisticii test este egala cu t=0,015
c. valoarea calculata a statisticii test este egala cu t=3,145
d. proportia persoanelor care vor vota candidatul favorit la alegeri nu difera
semnificativ de 50%, cu o probabilitate de 95%.
49. Pentru un esantion de 400 de angajati, s-a inregistrat numarul de ani de
scoala (ani) si s-a obtinut media esantionului = 13,7 ani si abaterea standard
s’= 2,8. Sa se verifice daca numarul mediu de ani de scoala la niveluk
intregii populatii de angajati difera de 13 ani, considerand un risc de 0,05.
a. Numarul mediu de ani de scoala la nivelul intregii populatii de angajati
difera semnificativ de 13 ani, in conditiile unui ris de 5%.
b. Statistica test utilizata este testul Z.
c. Valoarea calculata a statisticii test este egala cu t=5
50. In vedere testarii semnificatiei diferentei dintre o medie µ si o valoare fixa
statiticii test z= 1,45. In cazul unui test bilateral, daca valoarea teoretica este
z= 1,96, riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza H0 este:
a. alfa = 0,01
b. alfa = 0,95
c. alfa = 0,05
51. Se studiaza daca exista diferente semnificative intre nivelul mediu al PIB-
ului/locuitor al tarilor din OECD si cel a tarilor din Europa de Est. In
conditiile unui risc de 5%. Se stie ca variantele celor doua populatii sunt
egale si se cunosc urmatoarele rezultate:
t calculat = 10.732
numarul gradelor de lbertate este 33
Sunt adevarate afirmatiile:
a. suma volumelor celor doua esantioane analizate este egala cu 35.
b. exista diferente semnificative intre nivelul mediu a PIB-ului/locuitor al
tarilor din OECD si cel al tarilor din Europa de Est, in conditiile riscului
asumat de 5%
c. valoarea teoretica a statisticii Student este egala cu 1,960
52. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 de angajati, pentru variabila venitul
lunar s-au obtinut rezultatele de mai jos:
Venitul Lunar
Mean 1020
Pentru o probabilitate de 0,95 intervalul de incredere pentru parametrul
medie este:
a. [861,89; 1178,11]
b. [1004,51; 1035,49]
c. 34520,1066; 36,6244]
53. La un examen, punctajele obtinute de tudenti sunt distribuite normal cu
media 45 si abaterea standar 10. Un student a obtinut punctajul X=60. Ce
procent din studenti au obtinut un punctaj mai mare decat el?
a. 0,477%
b. 6,68%
c. 43,32%
54. Atunci cand se cunoaste dispersia б^2, in demersul testarii ipotezelor asupra
mediei unei populatii se foloseste:
b. statistica Z
c. statistica t
55. Se extrag aleator simplu repetat doua esantioane, primul format din 5
persoane de sex masculin, iar la al doilea din 7 persoane de sex feminim. Se
inregistreaza Varsta acestora si, in urma prelucrarii datelor, se obtin
urmatoarele rezultate:
media masculin= 25 ani
media feminin= 26 ani
S^2 masculin= 9
s^2= feminin= 4
Sa se testeze ipoteza potrivit careia intre varstele medii ale persoanelor
semnificative. Se cere garantarea rezultatului cu o probabilitate de 0,95.
a. valoarea calculata a statisticii test est t= -0,65
b. valoarea calculata a statisticii test est t= -6,5
c. intre varstele medii ale persoanelor de sex masculin si ale celor de sex
femini la nivelul populatiei din care au fost extrase esantioanele observate
exista diferente semnificative
d. intre varstele medii ale persoanelor de sex masculin si ale celor de sex
nu exista diferente semnificative
56. In metoda ANOVA, Variatia explicata VE masoara:
a. variatia sub influenta factorilor esentiali si aleatori (intamplatori)
b. variatia sub influenta factorilor esentiali (de grupare)
57. La alegerile municipale, s-a dorit identificarea alegatorilor care nu pot fi
trecuti pe lista electorara. Din lista existenta, s-a extras aleator un esantion
de 317 nume si s-a determinat ca 38 de nume nu indeplinesc conditiile de
alegator. Municipalitatea doreste sa estimeze intervalul de incredere pentru
proportia alegatorii exclusi de pe lista electorala pentru o probabilitate de
99%. Rezultatele corecte sunt :
b. intervalul de incredere pentru proportie este [0,073; 0,165]
c. intervalul de incredere pentru proportie este [0,05; 1,96]
58.In vederea testarii ipotezei de egalitate a salariului mediu cu o valoare fixa
µ0= 46 s-a inregistrat un esantion de volum n=10 persoane. In acest caz, se
pot formula urmatoarele afirmatii:
a. H0; µ=10; H1: µ≠10
b. H0 µ=46; H1: µ≠46
c. H0: µ=46; H1: µ<46
59.Dintr-o populatie s-a extras un esantion de volum n= 900 persoane. Pentru o
variabila X- conusmul saptamanal de paine (kg) s-au obtinut rezultatele:
media = 3kg, s’= 1 kg. Considerand un risc de 5% se poate considera ca
nivelul consmului mediu saptamanl de paine :
a. este egal cu µ = 3.5kg?
b. nu difera semnificativ de µ = 3,5kg
c. difera semnificativ de µ=3,5kg
60.Se verifica daca exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial
(sute lei) din regiunea de N-E a Romaniei si castigul mediu salarial la nivel
national de 14 sute lei.
Mean 9.916
Median 9.000
Mode 9.000
Kurtosis 1.217
Skewness 1.161
Range 11.000
Minimum 7.000
Maximum 18.000
Sum 486.000
Count 49.000
Confidence level 95,0% 0,755
Pentru alfa= 0,05, sunt adevarate afirmatiile:
a. nu exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial din regiunea de
N-E a Romaniei si castigul mediu salarial la nivel national, in conditiile
riscului asumat de 5%
b. valoarea calculata a statisticii test est t= -10.86
c. exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial din regiunea N-E
a Romaniei si castigul mediu la nivel national, in conditiile riscului asumat
de 5%
61. Aplicand metod anova :
Sursa variatie Suma patratelor Grade de libertate Estimatimatori ai
variantei variantei
Explicata 200 2 k=3 100
(intergrupe)
Reziduala 120 16 n=19 7,5
(intragrupa)
Variabila numerica este ,,VENITUL,, iar variabila (factorul) de grupare este
,,REGIUNEA,,
a. volumul esantionului este 19
b. se garanteaza cu o probabiilitate de 0,95 ca exista diferente semnificative
intre veniturile medii ale populatiilor
c. valoarea teoretica a statisticii F, condisrand un risc de 0,05 este 3,634
62. Intr-un sondaj de opinie, care admite situatia de maxima eterogenitate a

populatiei(0.25), volumul esantionului care estimeaza parametrul proportiei
cu o eroare maxim admisibila de +2,8% si -2,8% si o probabilitate de 0,95
este:
a. 1225
b. 1067
c. 1500
a. F(X)= P(X<x)
b. F(X)= P(X>x)
c. F(X)= P(X=x)
d. F(X)= P(X≥x)
populatiei, volumul esantionului care estimeaza parametrul proportiei cu o
eroare maxim admisibila de +2% si -2% si o probabilitate de 0,95 este:
a. 2401
b. 1500
c. 1067
65.La aruncarea unui zar, probabilitatea de apparitie a unei fete cu numar par
este :
a. 0,66
b. 0,33
c. 0,5
66.
GRILE SESIUNE
1. Estimatia este:
c) o statistica
a) H0: π=π0
H1: π≠π0
b) H0: π=π0
H1: π<π0
c) H0: π≤π0
H1: π>π0
a. Statistica Z
b. Statistica t
a. [7.50; 9.00]
b. [7.804; 8.196]
c. [8.128; 9.202]
referinta.
б<X<....) este:
a. 75%
b. 68.26%
c. 95.4%
c. o statistica
a. 0.383
b. 0.962
c. 0.454
a.
2
ˆ ~ N (  , )
n
b.
ˆ ~ N (  ,  ^ 2)
c. 2
ˆ ~ N (  , )
n

a. [7.5200; 9.3424]
b. [7.3955; 7.60045]
c. 6.1280; 9.2020]
de cuvant?
cuvant
cuvant
a. statistica t
c. statistica Z
a. 0,977
b. 0,889
c. 0,341

de mai jos:
ROFIT
Mean 21
Standar Error 0,793
Median 20
Mode 20
Sample variance 49
Kurtosis 2,233
Skewness 1,114
Range 30
Minimum 10
Maximum 40
Surn 1507
Count 78
(95,0%)
25.A estima punctu:

600, 700, 800, 800, 1000, 1200, 1500, 2000, 1700, 2100.
2000 de 3.5 ori

a. alfa=0,10
b. alfa=0,01
c. afla=0,95
a. 0,6331
b. 0,4016
c. 0,1500
d. 0,3413
a. 2,26%
b. 47,72%
c. 13,59%
a. -0,15%
b. 1,15
c. 0,85
a. t calc > t alfa
VARIATEI
Intragrupe 250 21(n-k)=>n=25 11.9

puterea testului
a. a=0.0675
b. a=0.92
c. a=0.1331
2014 2015
Trim I 12 9
Trim II 2 5
Trim III 4 4
Trim IV 3 3

a. 12,28%
b. 48,72%
c. 2,15%

Totala 450 32
teta= f (x1, x2.....xs)
a. [6,6281; 8,2021]
b. [7,1432; 7,4568]
c. [6,50; 9,00]
prezentate mai jos:
Mean 173
Median 180
Mode 180
Skewness -0,584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
asumat este 5%).
a. alfa = 0,01
b. alfa = 0,95
c. alfa = 0,05
t calculat = 10.732
asumat de 5%
Venitul Lunar
Mean 1020
medie este:
a. [861,89; 1178,11]
b. [1004,51; 1035,49]
c. 34520,1066; 36,6244]
a. 0,477%
b. 6,68%
c. 43,32%
b. statistica Z
c. statistica t
S^2 masculin= 9
s^2= feminin= 4
a. H0; µ=10; H1: µ≠10
b. H0 µ=46; H1: µ≠46
c. H0: µ=46; H1: µ<46
Mean 9.916
Median 9.000
Mode 9.000
Kurtosis 1.217
Skewness 1.161
Range 11.000
Minimum 7.000
Maximum 18.000
Sum 486.000
Count 49.000
de 5%
variantei variantei
(intergrupe)
(intragrupa)
,,REGIUNEA,,

este:
a. 1225
b. 1067
c. 1500
a. F(X)= P(X<x)
b. F(X)= P(X>x)
c. F(X)= P(X=x)
d. F(X)= P(X≥x)
a. 2401
b. 1500
c. 1067
este :
a. 0,66
b. 0,33
c. 0,5
66.
GRILE REZOLVATE-STATISTICA

-> modificarea medie absoluta, pe unitatea de timp, inregistrata de un fenomen, intr-o anumita perioada de timp.
2. La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar mai mare decat patru este:
-> 0.66
3.Probabilitatea este o valoare:

-> pozitiva;
-> mai mica sau cel mult egala cu unu.
4.Eroarea maxim admisibilia arata:

-> eroarea cu care estimam un parametru pentru o probabilitate fixata.
Sursa variatiei Suma patratelor Grade de libertate Estimatori ai variantei

Explicata(intergrupe) 200 2 100
Variabila numerica este “Venitul”, iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. In aceasta situatie se
poate:
-> volumul esantionului este 19;
-> se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca exista diferente semnificative intre veniturile populatiilor;
-> valoarea teoretica a statisticii F, considerand un risc de 0,05 este 3,634.
6.Un politician la inceputul mandatului afirma in mass –media ca va creste salariul mediu net pe economie la
300 Euro. La sfarsitul mandatului se face un sondaj pe n=900 de respondenti prin care se urmareste
estimarea salariului mediu net pe economie (X). Se cunosc urmatoarele rezultate: ̅ = 294 = 90.
Selectati care din afirmatiile de mai jos sunt valide:
-> putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% ca politicianul nu s-a tinut de cuvant.
8.Intr-un sondaj aleator simplu de 400 angajati, pentru variabila venitul lunar s-au obtinut rezultatele de mai
jos:
Venitul lunar
MEAN 1020
STANDARD DEVIATION 158.11
Pentru o probabilitate de 0.95 intervalul de incredere pentru parametrul media este:
-> volumul esantionului este 19
-> se garanteaza cu o probabilita
te de 0,95 ca exista diferente semnificative intre veniturile medii pe regiuni
-> valoarea teoretica a statisticii F, considerand un risc de 0,05, este 3,634
-> [1004,51; 1035,49].

-> F(x)=P(X<x)
12.In legatura cu eroarea de testare de tip II, sunt adevarate afirmatiile:

-> probabilitatea de producere a erorii de tip 2 se noteaza cu β;
-> eroarea de testare de tip 2 reprezinta eroarea dde a accepta ipoteza nula H0 atunci cand….
13.Nivelul cifrei de afaceri (mld lei) a unei firme pe trimeste a inregistrat in perioada 2014-2015:
2014 2015
Trim. I 6 10
Trim. II 2 5
Trim. III 5 4
Trim. IV 3 2
Stiind ca =̅ 0.85 sunt corecte informatiile:
-> cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4,625 mld. lei pe trimestru.
Suma variatiei Suma patratelor Grade de libertate

variatiei
Explicata(intergrupe) 1100 7
Reziduala(intragrupe) 2700 34
->numarul de grupare ale factorul de grupare este 8;

-> numarul gradelor de libertate este 41
15.Pentru aplicarea metodei ANOVA trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

-> conditia de independenta
16.Distributia mediei de selectie se caracterizeaza prin:

-> µ ̴ N(µ, )
17.Pentru o variabila X~ (20,16), P(18<X<22) este:

-> 0,383
18.Se verifica daca exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial (sute lei) din regiunea de Nord-
Est a Romaniei si castigul mediu salarial la nivel national, de 14 sute lei. In urma prelucrarii datelor, s-au
obtinut urmatoarele rezultate:
Column 1
MEAN 9.918
STANDARD ERROR 0.376
MEDIAN 9.000
MODE 9.000
SAMPLE VARIANCE 6.910
KURTOSIS 1.217
SKEWNESS 1.161
RANGE 11.000
MINIMUM 7.000
MAXIMUM 18.000
SUM 486.000
COUNT 49.000
CONFIDENCE LEVEL 0.755
(95%)
Pentru = 0.05 sunt adevarate afirmatiile:
-> exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial din regiunea de Nird-Est a Romaniei si
castigul mediu salarial la nivel national, in conditiile riscului asumat de 5%;
->valoarea calculata a statisticii test este t= - 10,86.
19.Precizia estimarii creste atunci cand:

-> varianta esantionului este mica;
-> volumul esantionului creste.
20.Pentru testarea semnificatiei mediei unei populatii se foloseste:
-> testul F.
21.In urma observarii si prelucrarii datelor la nivelul unui esantion extras aleator simplu repetat de volum
n=100 s-au obtinut urmatoarele valori: ̅ = 40 , ′ = 25
Considerand un risc de 0.05, limitele intervalului de incredere pentru media populatiei din care a fost extras
esantionul sunt:
-> [39,02 mii lei; 40,98 mii lei].
22.Considerand v numarul gradelor de libertate intr-un test statistic bilateral, ipoteza nula se respinge daca:
-> |tcalculat|> ,
23.Atunci cand se cunoaste dispersia testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se face cu:
-> statistica Z.

-> o presupunere cu privire la un parametru;
-> o presupunere cu privire la legea de distributie a unei populatii;
25.a estima punctual inseamna:

-> a calcula o valoare posibila a estimatorului pe baza datelor inregistrate la nivelul esantionului observat;
26.Potrivit datelor Eurostat, in Romania exporturile de bunuri si servicii (exprimate in euro/locuitor) in

perioada2000-2010 s-au inregistrat urmatoarele valori : 600, 700, 800, 800, 100,1200, 1500, 1700, 2000, 1700,
2100. Sunt corecte urmatoarele afirmatii:
-> volumul exporturilor Romaniei a crescut in anul 2010 comparativ cu anul 2000 de 3,5 ori;
-> volumul mediu annual al exporturilor Romaniei, in perioada 2000-2010. a fost 1281, 81 euro/loc.
27.Sporul absolut cu baza fixa exprima:

-> cu cat s a modificat in marime absoluta nivelul unei variabile corespunzator momentului curent t,
comparativ cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator momentului de referinta;
28.In legatura cu eroarea de testare de tip I sunt adevarate afirmatiile:

-> eroarea de testare de tip 1 reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula H0, atunci cand in realitate aceasta
este adevarata;
-> probabilitatea asociata erorii de testrae de tip 1 este numita prag de semnificatie si se noteaza cu α.
29.Intr-o ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati s-a observat cuantumul bonurilor oferite cu
ocazia Sarbatorilor de Paste, rezultatele fiind prezentate mai jos:
Column 1
MEAN 173
MEDIAN 180
MODE 180
KURTOSIS 1.175597901
SKEWNESS -0.584473684
RANGE 130
MINIMUM 100
MAXIMUM 230
SUM 1730
COUNT 10
(99%)
-> eroarea maxima admisibila este 28,97

-> cu cat s-a modificat in marime relativa nivelul unei variabile corespunzator momentului curent, aceleiasi
variabile corespunzator anului anterior t-1.
31.Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu extras din populatia de referinta care:
-> din motive de cost are un volum mai mic decat volumul populatiei
->poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire

-> abaterea standard a estimatorului este minima
33.La alegerile municipale s-a dorit identificarea alegatorilor care nu pot fi trecuti pe lista electorala. Din lista
electorala s-a extras aleatoriu un esantion de 317 nume si s- a determinat ca 38 de nume nu indeplinesc
conditiile de alegator. Municipalitatea doreste sa estimeze intervalul pentru proportia alegatorilor exclusi de
pe lista electorala pentru o probabilitate de 99%. Rezultatele corecte sunt:
-> intervalul de incredere este [ 0,073; 0,167]
34. In legatura cu testele parametrice sunt adevarate afirmatiile:
35.La un examen punctajele obtinute de studenti sunt distribuite normal cu media 600 si abaterea standard
100. Un student a obtinut punctajul X=800. Ce procent din studenti au obtinut un punctaj mai mare decat el?
-> 97,7%
36.Estimatia este:
-> o valoare a estimatorului calculata la nivelul esantionului observat;
-> o valoare calculata pe baza datelor de sondaj;
38.Din doua populatii cu variantele = se extrag esantioanele de volum ! = 10 ! = 15. In

vederea testarii ipotezei de egalitate a mediilor celor doua populatii , valoarea teoretica a statisticii test
pentru un prag de semnificatie = 0.05:
-> v= 23 grade de libertate
39.Intr-un test statistic bilateral in care se foloseste statistica t, considerand v numarul gradelor de libertate,
ipoteza nula nu se va respinge daca:
-> |tcalculat| < ,
40.In urma prelucrarii datelor privind venitul lunar (sute euro) realizat pentru un esantion de persoane s-au
Column 1
MEAN 10
MEDIAN 9
MODE 9
KURTOSIS 1.36942
SKEWNESS 1.082532
RANGE 8
MINIMUM 7
MAXIMUM 15
SUM 100
COUNT 10
(95%)
Pentru un risc de 0.05 sunt corecte afirmatiile:
-> intervalul de incredere pentru venitul mediu al populatiei este (8,35; 11,65);
-> exista diferente semnificative intre venitul mediu al populatiei si venitul mediu al tarilor din UE, de 15 sute
euro;
-> eroarea maxima admisibila este de 1,652;
-> se rspinge ipoteza $% : µ = 15.
41.Se testeaza diferentele dintre veniturile medii din 2 regiuni, A si B, si se obtin urmatoarele rezultate :
'()' = 8.23, numarul gradelor de libertate=25. Pentru un risc de 5% sunt adevarate afirmatiile:
-> exista diferente semnificative intre veniturile medii din cele 2 regiuni
42.Un estimator este nedeplasat daca:
-> are dispersia egala cu zero;
-> M(θ)=θ
Sursa variatiei Suma patratelor Grade de libertate

variatiei
Totala 450 32
Variabila numerica este “Salariul”, iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. In aceasta situatie, se
poate afirma ca:
->pentru un risc asumat de 5% salariile difera semnificativ pe regiuni.
-> se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa asupra
variatiei salariului.

-> 100/1000 esantioane de studenti, dupa schema de revenire;
45.Sporul absolut cu baza in lant se calculeaza ca:

-> diferentele intre 2 niveluri ale aceleasi variabile corespunzatoare a doua momente de timp consecutive.
46.Intr-un sondaj aleator de 400 de studenti pentru variabila nota la test s-a obtinut o medie de 8 si o abatere
standard modificata de 2, IC pentru parametrul medie , cu o probabilitate de 0.95 este:
-> [7,804;8,196]
47.Un producator de cereale realizeaza o ancheta privind comportamentul de consum al adultilor din SUA. S-
a extras aleator un esantion de 900 de persoane si s-a identificat ca 25% dintre persoane sunt preocupate de
consumul de alimente sanatoase. Pentru 90% incredere s-a estimat intervalul pentru proportia adultilor din
SUA care acorda atentie alimentatiei sanatoase. Care afirmatii sunt adevarate?
-> [intervalul de incredere este [0,22263; 0,2737]
-> valoarea teoretica utilizata este de 1,645
48.La un examen profesorul a stabilit ca elevii care vor obtine un punctaj cuprins intre 80 si 90 vor primi
calificativul B. Pentru anul curent , distributia punctajelor este normala X-N (83,25). Care este procentul
elevilor care primesc calificativul B?
-> 64,5%
-> o valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii.
50.Dintr-o ancheta de opinie asupra unui esantion de 900 persoane, a rezultat ca in medie, la 100 de
persoane, 85 voteaza favorabil pentru un candidat la functia de primar. Intervalul de incredere al procentului
de voturi a candidatului la nivelul intregii populatii, considerand o incredere de 95% este:
51.Media calculata la nivelul unui esantion reprezinta:

-> un parametru;
52.Pentru o variabila X-N(10,4), P(X>11) este:

-> 0,3085
53.La acelasi nivel de incredere si aceeasi varianta pentru a mari precizia rezultatelor este necesar:
-> sa reducem eroarea de reprezentativitate;
-> sa marim volumul esantionului
54.Pentru testarea diferentei dintre doua medii ale unor populatii se foloseste :
-> statistica t, cand nu se cunoaste varianta populatiei;
-> statistica Z, atunci cand se cunoaste varianta populatiei.
55.Pentru o variabila X-N(0,1), P(X≥-1,22) este:
->0,889
56.In urma prelucrarii datelor privind veniturile familiilor inregistrate la nivelul unui esantion de volum
n=625 s-au obtinut urmatoarele rezultate: ̅ = 12 , ,=2 . Sa se testeze daca exista diferente
semnificative intre veniturile medii ale familiilor la nivelul populatiei din care a fost extras esantionul si
venitul mediu pe tara, -% = 13 , considerand un risc de 5%. Pentru exemplul dat sunt corecte
afirmatiile:
-> exista diferente semnificative intre cele 2 medii;
->se respinge ipoteza $% .
57.In vederea testarii ipotezei de egalitate a salariului mediu cu o valoare fixa -% = 46 s-a inregistrat un
esantion de volum n=10 persoane. In acest caz se pot formula urmatoarele ipoteze statistice:
-> $% : µ = 46; $ : µ ≠ 46
58.Se studiaza daca exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din Europa de
Est, egala cu 68 ani si speranta medie de viata a femeilor la nivel mondial egala cu 70 ani. Se cunosc
urmatoarele date: n=16, s’=1.75. Sunt adevarate afirmatiile:
-> exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din Europa de Est si media la nivel
mondial, in conditiile riscului asumat de 5%;
-> cu o probabilitate de 95%, nivelul mediu al sperantei medii de viata a femeilor din Europa de Est este
acoperit de intervalul de incredere (67,068; 68,932).
59.Pentru testarea diferentei dintre trei si mai multe medii ale unor populatii se foloseste:
-> statistica Fisher;
-> metoda ANOVA.
60.In metoda ANOVA variatia explicata (VE) masoara:
-> variatia sub influenta factorilor esentiali(de grupare)
61.Pentru o variabila X-N(10,4), P(9<X<11) este:

-> 0,383
62.Pentru o variabila 1 − (-, ) se cere sa se calculeze probabilitatea 4(- − 2 ∗ < 1 < - + 2 ∗ ).

-> 0,954 sau 95,4%
63.Dintr-o populatie de 5 firme se pot extrage aleator:

-> 25 esantioane grupate cate 2 firme, dupa schema de revenire.
64.La un examen profesorul a stabilit ca elevii care vor obtine un punctaj cuprins intre 60 si 80 puncte vor
primi calificativul C. Pentru anul curent , distributia punctajelor este normala X-N (75,25). Procentul elevilor
care primesc calificativul C este de:
->84%.
65.Intr-un sondaj simplu de 400 produse, 250 au fost gasite expirate. Intervalul de incredere pentru
proportia produselor expirate cu o probabilitate de 0.90 este:
-> [0,58; 0,66]
66.Intr-un sondaj de opinie, =0.18 volumul esantionului care estimeaza parametrul proportie cu o eroare
maxim admisibila de ±3% si o probabilitate de 0.95 este:
-> 768 persoane
67.La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar mai mic decat patru este:
-> 0,5

variatiei
Explicata(intergrupe) 2
Totala 440 202
Variabila numerica este “Salariul”, iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. In aceasta
situatie, considerand un risc de 0.05 se poate afirma ca:
-> se garanteaza cu o probabilitate fr 0,95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa asupra
salariului.
-> se respinge ipoteza $% ;
-> ipoteza $% µ = µ = µ: .

variatiei
Totala 500 24
Variabila numerica este “Salariul”, iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. In aceasta situatie se
poate afirma ca:
-> ipoteza $% µ = µ = µ: = µ; ;
-> 640

-> o medie
-> lege de repartitie
-> set de valori posibile
72.In vederea testarii diferentei dintre o medie - si o valoare fixa -% pentru un esantion de volum n=50 se
obtine o valoare calculata statisticii z=1.52. In cazul unui test bilateral, daca valoarea teoretica este z=1.645,
riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza $% este:
-> α=0,10
73.Variatia explicata masoara:

-> variatia sub influenta factorilor esentiali ( de grupare).
74.Nivelul vanzarilor unei firme (mld. Lei) a inregistrat, in perioada 2007-2011, urmatoarea evolutie:
Anul Vanzari
2007 2
2008 3
2009 5
2010 4
2011 7
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
-> valoarea vanzarilor firmei in anul 2011 fata de anul 2008 a crescut cu 4 mld;
-> cresterea medie anuala a vanzarilor in perioada 2011-2007 este de 1,25 mld. lei
-> media vanzarilor este de 4,2 mld. lei
75.Pentru a verifica daca femeile sunt supuse riscului de cancer mamar doctorii au dezvoltat o metoda noua
de detectare a cancerului. Pentru a proba aceasta metoda au alcatuit un esantion de 140 de femei cu cancer
mamar si au observat ca, in urma aplicarii noii metode, pentru 12 femei nu s-a reusit detectarea cancerului .
Stiind ca metoda veche are o rata de esec de 20%, pentru un risc asumat de 5% care sunt afirmatiile
adevarate?
-> rata de esec a noii metode difera semnificativ de rata de esec a vechii metode
76.La nivelul unui esantion de 306 persoane, 5% dintre acestea nu folosesc niciodata mijloace de transport in
comun. Stiind ca anul trecut ponderea era de 8% ,care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
-> pentru un risc asumat de 5% se respinge ipoteza de egalitate a proportiilor
77.Intr-un sondaj aleator simplu de 400 de studenti, privind opinia cu privire la decizia de a schimba sistemul
de evaluare. 250 au fost de acord cu aceasta optiune.intervalul de incredere pentru parametrul proportie , cu
o probabilitate de 0.90 este:
-> [0,5851;0,6649]
78.intr-un sondaj de opinie, =0.15 volumul esantionului care estimeaza parametrul proportie cu o eroare
maxim admisibila de ±3,5% si o probabilitate de 0.95 este:
-> 472
79.pentru a analiza profitabilitatea firmelor dintr-un judet, s-a extras un esantion de judete si s-a inregistrat
cifra acestora (mld. Lei) . Rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor de la nivelul esantionului sunt
prezentate mai jos:
C.A.
MEAN 42
MEDIAN 40
MODE 40
STANDARD DEVIATION 7
SAMPLE VARIANCE 49
KURTOSIS 2.233
SKEWNESS 1.114
RANGE 50
MINIMUM 10
MAXIMUM 60
SUM 3507
COUNT 78
(95%)
Care afirmatii sunt adevarate?
-> media esantionului este de 42 mld. lei
-> intervalul de incredere este [40,447;43,553]
81.Pentru o variabila 1 − (-, ) se cere sa se calculeze probabilitatea 4(- − < 1 < - + ). Aceasta
probabilitate este:
-> 68,2%
82.Dintr-o populatie s-a extras un esantion de volum n=900 persoane. Pentru o variabila X-consumul
saptamanal de paine (kg), s-au obtinut rezultatele: ̅ = 3<=, , = 1<=. Considerand un risc de 5% se poate
considera ca nivelul consumului mediu saptamanal de paine:
-> difera semnificativ de µ% = 3,5 <=
jos:
Venitul lunar
MEAN 1200
-> [1183,83; 1216,17]
85.Nivelul cifrei de afaceri (mld lei) a unei firme pe trimestre a inregistrat in perioada 2010-2011:
2010 2011
Trim. I 3 4
Trim. II 4 5
Trim. III 3 4
Trim. IV 7 11
Stiind ca =̅ 1.20 sunt corecte afirmatiile:
 cifra de afaceri medie a firmei a fost de 5,125 mld. lei pe trimestru;
 cifra de afaceri medie a firmei a crescut in medie cu 20% pe trimestru.

-> v=30 grade de libertate
87.Estimatorul este convergent daca pentru un esantion suficient de mare:

-> media sa tinde catre parametru.
88.Intr-un sondaj aleator simplu de 900 de studenti prin variabila nota la un test, s-a obtinut o valoare medie
standard de8.5 . Cunoscand ca abaterea standard la nivelul populatiei totale are valoarea egala cu 2.
Intervalul de incredere pentru parametrul medie, cu o probabilitate medie de 0.97 este:
->[8,356;8,644]
ANII 2010 2011 2012 2013
VOLUMUL 2 8 10 12
VANZARILOR
(MLD.LEI)
-> vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 50%;
-> vanzarile firmei au crescut in 2012 fata de 2011 de 1,25 ori;
-> vanzarile firmei au crescut in medie cu 3,33 mld. lei pe an.
90.Stiind ca o variabila 1 − (-, ), sa se afle 4(- − 2 < 1 < - + 2 ):

->0,9544
91.In vederea studierii optiunii studentilor din anul I de la FEAA privind specializarea pe care o vor urma se
extrage simplu un esantion format din 25 de studenti si se observa proportia celor care prefera specializarea
Alpha este de 15%. Stiind ca proportia inregistrata in anul universitar precedent este de ? = 20%, iar
pentru un risc de 0.05 se poate afirma ca:
->nu exista diferente semnificative intre populatia studentilor care prefera specializarea Alpha in anul curent
si proportia inregistrata in anul universitar precedent, in conditiile riscului asumat de 5%.
92.A estima inseamna:

93.La un examen sustinut in anul universitar curent, un student (Mihai) a obtinut un punctaj de 700 puncte.
La acest examen, punctajul mediu a fost de 550 de puncte iar abaterea standard de 100 de puncte. In anul
universitar precedent , un alt student, George, a obtinut 40 de puncte. Pentru acel an punctajul mediu a fost
de 34 puncte si abaterea standard de 5 puncte. Care dintre cei doi studenti a ocupat un loc mai bun in
clasament?
- mihai
95.se verifica daca exista diferente semnificative intre productivitatea medie a muncii (lei/ora) din regiunea
Romaniei si productivitatea medie a muncii la nivel national, de 45 lei ora. In urma prelucrarii datelor s-au
obtinut:
Column
MEAN 39.918
MEDIAN 39.000
MODE 33.000
KURTOSIS 1.217
SKEWNESS 1.161
RANGE 19.000
MINIMUM 29.000
MAXIMUM 48.000
SUM 3991.8
COUNT 100.000
(95%)
-> exista diferente semnificative intre productivitatea medie din regiunea de nord-est a Romaniei la
nivel national in conditiile riscului asumat de 5%;
-> valoarea calculata a statisticii test este t= - 19.33;
-> productivitatea medie din regiunea de nord-est este acoperita de intervalul [39.403; 40.433] cu o
probabilitate de 95%.
96.La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar par este:
->0,66
100. Un student a obtinut punctajul X= 650. Ce procent din studenti au obtinut un punctaj mai mare decat el?
-> 1.5%
-> 0,532
99.Dintr-o ancheta de opinie asupra unui esantion de 500 persoane, extras aleator separate, a rezultat ca in
medie, la 100 de persoane, 85 voteaza favorabil pentru un candidat la functia de primar. Intervalul de
incredere al procentului de voturi a candidatului la nivelul intregii populatii, este de 95%:
->?
-> 13,59%

variatiei
Variabila numerica este “Venitul”, iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. In aceasta situatie
se poate afirma ca:
->valoarea teoretica a statisticii F, considerand un risc de 0,05 este 3,073.

variatiei
poate afirma ca:
-> se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca exista diferente semnificative intre veniturile medii pe
regiune la nivelul populatiei;
-> valoarea teoretica a statisticii F, considerand un risc de 0,05 este de 3.634;
-> volumul esantionului este 19.
103.Intr-un sondaj ales aleator simplu de 625 studenti privind opinia cu privire la decizia de a schimba
sistemul de evaluare, 400 au fost de acord cu aceasta optiune. Intervalul de incredere pentru parametrul
proportiei, cu o probabilitate de 0.90 este:
-> [0,588;0,691]

variatiei
Totala 440 202
Variabila numerica este “Salariul”, iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. In aceasta situatie,
considerand un risc de 0.05 se poate afirma ca:
-> ipoteza $% µ = µ = µ: ;
->se respinge $% ;
-> se garanteaza cu o probaboilitate de 0,95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa asupra
salariului.
106.Pentru un esantion de judete s-a analizat variatia venitului pe regiuni ale Romaniei. S-a aplicat metoda
ANOVA si s-a obtinut:

variatiei
Reziduala(intragrupe) 368 23 16
-> valoarea teoretica a lui F este 2,528;
-> exista diferente semnificative intre venituri.
-> 0,5328
108.Pentru a analiza profitabilitatea firmelor dintr-un judet, s-a extras un esantion de judete si s-a
inregistrat profitul acestora (mld. Lei) . Rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor de la nivelul
esantionului sunt prezentate mai jos:
Profit
MEAN 21
MEDIAN 20
MODE 20
SAMPLE VARIANCE 49
KURTOSIS 2.233
SKEWNESS 1.114
RANGE 30
MINIMUM 10
MAXIMUM 40
SUM 1507
COUNT 78
(95%)
 media esantionului este de 42 mld. lei;
 intervalul de incredere este [40,447; 43,553].
2010 2011
Trim. I 1 2
Trim. II 5 4
Trim. III 2 5
Trim. IV 4 8
-> cifra de afaceri medie a firmei a fost in medie de 3,875 mld. lei pe trimestru;
-> cifra de afaceri medie a firmei a crescut in medie cu 34% pe trimestru.

-> 95,4 %
112.Se verifica daca proportia ? a clientilor care prefer produsul A, in anul current, difera in mod semnificativ
de proportia ? a clientilor din anul precedent . in acest caz ipotezele statistice sunt:
-> $% : ? = ?%
$ : ? ≠ ?%
113.Se studiaza daca e ista diferente semnificative intre nivelul mediu al PIB-ului/locuitor al tarilor din OECD
sic el al tarilor din Europa de Est, in conditiile unui risc de 5%. Se stie ca variantele celor doua populatii sunt
'()'@)(A =0.732
!B CDB =DCE FD E G D C 25
obtine o valoare calculata statisticii z=1.45. in cazul unui test bilateral, daca valoarea teoretica este z=1.96,
-> α=0,05
115.O banca doreste sa verifice corectitudinea informatiilor asupra clientilor sai. S-a extras un esantion
aleator de 200 de dosare si s-au identificat 18 dosare cu informatii gresite. Proportia dosarelor cu greseli ale
bancii pentru o incredere de 95% este acoperita de intervalul:
-> [0,051;0,129]

->-> o variabila aleatoare;
117.Un producator de cereale realizeaza o ancheta privind comportamentul de consum al adultilor din SUA.
S-a extras aleator un esantion de 1250 de persoane si s-au identificat 250 de persoane preocupate de
consumul de alimente sanatoase. Sa se estimeze prin interval de incredere 95% proportia adultilor din SUA
care acorda atentie alimentatiei sanatoase:
->[0,1778;0,2221]
119.Intr-un sondaj aleator simplu de 900 de studenti prin variabila nota la un test, s-a obtinut o valoare
medie standard de7.5 si o abatere standard de esantion modificata (corectata) egala cu 1.6. intervalul de
incredere pentru parametrul medie 0.95 este:
-> [7,3955; 7,6045]
120.In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie - si o valoare fixa -% pentru un esantion X se
obtine o valoare calculata statisticii z=1.52. in cazul unui test bilateral, daca valoarea teoretica este z=1.645
-> α=0,10
120.b..In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie - si o valoare fixa -% pentru un esantion de
volum n=50 se obtine o valoare calculata statisticii z=1.45. in cazul unui test bilateral, daca valoarea teoretica
este z=1.96 riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza $% este:
-> α= 0,05
121.Se verifica daca media unei populatii, - difera in mod semnificativ de o valoare fixa -% . In acest caz
ipotezele statistice sunt:
-> $% : µ = µ
$ :µ≠µ
122.Demersul testarii cuprinde:

->formularea ipotezelor statistice;
-> regula de decizie
gresit: alegerea valorii calculate a statisticii test
123.Intr-un sondaj aleator de 400 de studenti pentru variabila nota la test s-a obtinut o medie de 8.25 si o
abatere standard modificata de 1.8, IC pentru parametrul medie , cu o probabilitate de 0.95 este:
-> [8,0736; 8,4264]
124. Potrivit datelor Eurostat, in Romania in 2009, PIB/locuitor a fost de 5500 euro, fata de 6000 euro in
2008. Astfel in anul 2009, s-a inregistrat o scadere a pib ului pe locuitor cu 1000 euro sau cu 15,38% fata de
2008. In afirmatiile de mai sus, s-au folosit urmatorii indicatori ai seriilor de timp:
-> rata(ritmul) sporului.
125.
MEAN 173
MEDIAN 180
MODE 180
KURTOSIS 1.17559..
SKEWNESS -0.5844…
RANGE 130
MINIMUM 100
MAXIMUM 230
SUM 1730
COUNT 10
CONFIDENCE 28.9799368
LEVEL(99.0%)
->volumul esntionului este 10;
->riscul asumat in estimarea prin interval de incredere a mediei este de 1%

-> intervalul de incredere care acopera valoarea mediei a bonusurilor la nivelul tuturor angajatilor firmei,
pentru o incredere de 99% este [144.021; 201.979].
126. Un producator de cereale realizeaza o ancheta privind comportamentul de consum al adultilor din SUA.
S-a extras aleator un esantion de 1225 de persoane si s-au identificat 28% dintre persoane preocupate de
->valoarea teoretica utilizata este 2,576
127. Varianta explicata masoara:
-> variatia sub influenta factorilor esentiali (de grupare) acel ESS.

-> 0.66

-> pozitiva;


poate:
estimarea salariului mediu net pe economie (X). Se cunosc urmatoarele rezultate: ̅ = 294 = 90.
jos:
Venitul lunar
MEAN 1020
-> [1004,51; 1035,49].

-> F(x)=P(X<x)

2014 2015
Trim. I 6 10
Trim. II 2 5
Trim. III 5 4
Trim. IV 3 2
Stiind ca =̅ 0.85 sunt corecte informatiile:

variatiei



-> µ ̴ N(µ, )

-> 0,383
Column 1
MEAN 9.918
MEDIAN 9.000
MODE 9.000
KURTOSIS 1.217
SKEWNESS 1.161
RANGE 11.000
MINIMUM 7.000
MAXIMUM 18.000
SUM 486.000
COUNT 49.000
(95%)

-> testul F.
n=100 s-au obtinut urmatoarele valori: ̅ = 40 , ′ = 25
esantionul sunt:
-> [39,02 mii lei; 40,98 mii lei].
-> |tcalculat|> ,
23.Atunci cand se cunoaste dispersia testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se face cu:
-> statistica Z.





este adevarata;
Column 1
MEAN 173
MEDIAN 180
MODE 180
SKEWNESS -0.584473684
RANGE 130
MINIMUM 100
MAXIMUM 230
SUM 1730
COUNT 10
(99%)


-> 97,7%
36.Estimatia este:

-> |tcalculat| < ,
Column 1
MEAN 10
MEDIAN 9
MODE 9
KURTOSIS 1.36942
SKEWNESS 1.082532
RANGE 8
MINIMUM 7
MAXIMUM 15
SUM 100
COUNT 10
(95%)
euro;
-> se rspinge ipoteza $% : µ = 15.
'()' = 8.23, numarul gradelor de libertate=25. Pentru un risc de 5% sunt adevarate afirmatiile:
-> M(θ)=θ

variatiei
Totala 450 32
poate afirma ca:


-> [7,804;8,196]
-> 64,5%

-> un parametru;

-> 0,3085
->0,889
n=625 s-au obtinut urmatoarele rezultate: ̅ = 12 , ,=2 . Sa se testeze daca exista diferente
venitul mediu pe tara, -% = 13 , considerand un risc de 5%. Pentru exemplul dat sunt corecte
afirmatiile:
->se respinge ipoteza $% .
57.In vederea testarii ipotezei de egalitate a salariului mediu cu o valoare fixa -% = 46 s-a inregistrat un
-> $% : µ = 46; $ : µ ≠ 46
-> metoda ANOVA.

-> 0,383

-> 0,954 sau 95,4%

->84%.
-> [0,58; 0,66]
-> 768 persoane
-> 0,5

variatiei
Totala 440 202
salariului.
-> se respinge ipoteza $% ;
-> ipoteza $% µ = µ = µ: .

variatiei
Totala 500 24
poate afirma ca:
-> ipoteza $% µ = µ = µ: = µ; ;
-> 640

-> o medie
-> α=0,10

Anul Vanzari
2007 2
2008 3
2009 5
2010 4
2011 7
adevarate?
-> [0,5851;0,6649]
78.intr-un sondaj de opinie, =0.15 volumul esantionului care estimeaza parametrul proportie cu o eroare
-> 472
prezentate mai jos:
C.A.
MEAN 42
MEDIAN 40
MODE 40
SAMPLE VARIANCE 49
KURTOSIS 2.233
SKEWNESS 1.114
RANGE 50
MINIMUM 10
MAXIMUM 60
SUM 3507
COUNT 78
(95%)
81.Pentru o variabila 1 − (-, ) se cere sa se calculeze probabilitatea 4(- − < 1 < - + ). Aceasta
probabilitate este:
-> 68,2%
saptamanal de paine (kg), s-au obtinut rezultatele: ̅ = 3<=, , = 1<=. Considerand un risc de 5% se poate
-> difera semnificativ de µ% = 3,5 <=
jos:
Venitul lunar
MEAN 1200
-> [1183,83; 1216,17]
2010 2011
Trim. I 3 4
Trim. II 4 5
Trim. III 3 4
Trim. IV 7 11


->[8,356;8,644]
ANII 2010 2011 2012 2013
VOLUMUL 2 8 10 12
VANZARILOR
(MLD.LEI)
90.Stiind ca o variabila 1 − (-, ), sa se afle 4(- − 2 < 1 < - + 2 ):

->0,9544
Alpha este de 15%. Stiind ca proportia inregistrata in anul universitar precedent este de ? = 20%, iar

clasament?
- mihai
obtinut:
Column
MEAN 39.918
MEDIAN 39.000
MODE 33.000
KURTOSIS 1.217
SKEWNESS 1.161
RANGE 19.000
MINIMUM 29.000
MAXIMUM 48.000
SUM 3991.8
COUNT 100.000
(95%)
->0,66
-> 1.5%
-> 0,532
->?
-> 13,59%

variatiei
se poate afirma ca:

variatiei
poate afirma ca:
-> [0,588;0,691]

variatiei
Totala 440 202
-> ipoteza $% µ = µ = µ: ;
->se respinge $% ;
salariului.

variatiei
-> 0,5328
Profit
MEAN 21
MEDIAN 20
MODE 20
SAMPLE VARIANCE 49
KURTOSIS 2.233
SKEWNESS 1.114
RANGE 30
MINIMUM 10
MAXIMUM 40
SUM 1507
COUNT 78
(95%)
 media esantionului este de 42 mld. lei;
 intervalul de incredere este [40,447; 43,553].
2010 2011
Trim. I 1 2
Trim. II 5 4
Trim. III 2 5
Trim. IV 4 8

-> 95,4 %
112.Se verifica daca proportia ? a clientilor care prefer produsul A, in anul current, difera in mod semnificativ
de proportia ? a clientilor din anul precedent . in acest caz ipotezele statistice sunt:
-> $% : ? = ?%
$ : ? ≠ ?%
113.Se studiaza daca e ista diferente semnificative intre nivelul mediu al PIB-ului/locuitor al tarilor din OECD
'()'@)(A =0.732
!B CDB =DCE FD E G D C 25
-> α=0,05
-> [0,051;0,129]

->[0,1778;0,2221]
-> [7,3955; 7,6045]
120.In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie - si o valoare fixa -% pentru un esantion X se
-> α=0,10
120.b..In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie - si o valoare fixa -% pentru un esantion de
este z=1.96 riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza $% este:
-> α= 0,05
121.Se verifica daca media unei populatii, - difera in mod semnificativ de o valoare fixa -% . In acest caz
-> $% : µ = µ
$ :µ≠µ

-> [8,0736; 8,4264]
125.
MEAN 173
MEDIAN 180
MODE 180
KURTOSIS 1.17559..
SKEWNESS -0.5844…
RANGE 130
MINIMUM 100
MAXIMUM 230
SUM 1730
COUNT 10
LEVEL(99.0%)

1) Probabilitati
= – probabilitatea
Prorietatile functiei Laplace

 Φ(zi)=P(0<Z<zi)
 Φ(0) = 0
 Φ(-zi) = - Φ(zi)
 Dacă z1< z2, atunci ( < < )= ( )− ( )
 ( )= ( < )= + ( )
 P(Z>zi)=1-P(Z<zi)= − ( )
 (− < < )= ( ) − (− ) = 2 ( )
2) Estimare
-
esantionarea aleatoare repetata: k=Nn
- ↓
↓( )↓
esantionarea aleatoare nerepetata: =
-
dispersia de selectie modificata,corectata( varianta corectata): ′ = ∑( − ̄)
̄− !/ , ̄+ !/ %
√ √
- IC cand se cunoaste parametrul σ:
'( '(
̄ − &!/ , ̄ + &!/ %
√ √
- IC cand nu se cunoaste parametrul σ:
IC pt proportie cand se cunoaste varianta variabilei alternative: )* − !/

+
, )* + !/
+
%
√ √
-
-.( .)
IC pt proportie cand nu se cunoaste varianta variabilei alternative: , − &!/ , +
√
-
-.( .)
&!/ /
√
3
12/3 ⋅ +3
calculul volumului esantionului: 0 =
53+
-
3) Testarea
- Test bilateral ipoteze: 67 : 9 = 97 ; 6 : 9 ≠ 97
- Test unilateral la dreapta ipoteze: 67 : 9 ≤ 97 ; 6 : 9 > 97
- Test unilateral la stanga ipoteze: 67 : 9 ≥ 97 ; 6 : 9 < 97
a) Testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii
- ipoteze: 67 : ? = ?7 ; 6 : ? ≠ ?7
- Daca se cunoaste σ2 - se foloseste statistica Z pt care se calculeaza φ(z) =(1-α)/2
- Daca nu se cunoaste σ2 - se foloseste statistica Student – tα/2,n-1
Ē Ē
@AB@CBAD = /√
F
sau &@AB@CBAD = '(/ F
√
- valoarea calculata a statisticii test:
- Regula de decizie: RH0: |zcalculat| > zteoretic SAU |tcalculat| > tteoretic sau sig<α
AH0: |zcalculat| ≤ zteoretic |tcalculat| ≤ tteoretic sau sig ≥α
b) Testarea ipotezelor asupra proportiei

- ipoteze: 67 : ) = )7 ; 6 : ) ≠ )7
- valoarea teoretica sau critica: tteoretic = tα/2, n-1
. GF
valoarea calculate: &@AB@CBAD =
-.( .)/√
-
c) Testarea ipotezelor privind doua esantioane independent( cazul

esantioanelor independente)
- ipoteze: 67 : ? − ? = 0; 6 : ? − ? ≠ 0
Ē Ē
- daca se cunoaste σ12 si σ22, se foloseste testul Z: @AB@CBAD = J 3
LM 3
LM 3
K JO 3
NJ N3
Ē J Ē 3
- daca nu se cunoaste σ12 si σ22, se foloseste testul t: &@AB@CBAD =
PM 3
PM 3
K JO 3
NJ N3
- valoarea teoretica(Critica) a statisticii test: tteoretic = tα/2,n1+n2-2 sau z pt care ϕ =1−Q2

- Regula de decizie: dacă |&@AB@CBAD | > &2; O ST |&@AB@CBAD | > &DUVWUD @ , se respinge
3
ipoteza H0 cu o probabilitate de α
dacă |&@AB@CBAD | ≤ &2; O , nu se respinge ipoteza H0 cu o
3
probabilitate de (1-α).
dacă | @AB@CBAD | > ST | @AB@CBAD | >

SAU
2 DUVWUD @ , se respinge ipoteza H0
3
dacă | @AB@CBAD | ≤ 2
; , nu se respinge ipoteza H0
3
'’3J ( J )O'’33 ( 3
; ’. = Z
Ē J Ē 3 )
- atunci când X = X , statistica test este: &@AB@CBAD J
'’Y⋅Z O
J JO 3
NJ N3
d) Testarea ipotezelor privind 3 sau mai multe esantioane independente
(ANOVA)
- [\ = [] + [^ (VT= variatie totala; Ve= variatie explicate; Vr= variatie reziduala)
- TSS=ESS+RSS
- Ipoteze:67: ? = ? = ⋯ = ?` ; 6 : abcddeb S fbe T&d0 cgTS g TeS&dd T0& cdhbid&b
- valoarea teoretica(Critica)= Fteoretic = Fα, k-1, n-k
]jj/` ]jj `
@AB@CBAD = = ⋅
^jj/ ` ^jj `
- valoarea calculata a statisticii test:
- regula de decizie: RH0: @AB@CBAD > Fteoretic SAU sau sig < α
AH0: @AB@CBAD ≤ Fteoretic SAU sau sig ≥ α
4) INDICI
I. indicatori absoluti - masoara variatia variabilei in unitatea de masura a acesteia
A. Nivelul absolut- (yt)

B. Volumul absolut - (Σyt)
C. Sporul absolut - Δt
- Sporul absolut cu baza fixa: ∆t/0 = yt-y0
- Sporul absolut cu baza in lant: ∆t/t-1=yt -yt-1
II. indicatori relativi
A. Rata(indiciele) de variație - it: arată de câte ori s-a modificat nivelul unei variabile
într-un moment faţă de alt moment (de referinţă)
k
Rata (indicele) de variatie cu baza fixa: dD/7 = l ( 100)
kF
-
kl
- Rata (indicele) de variație cu baza in lant: dD/D =
klnJ
( 100)
B. Rata sporului (de crestere) - rt: exprimă cu cât s-a modificat, în mărime relativă
nivelul fenomenului Y în momentul curent, t, faţă de un alt moment (de referinţă).
5 k k
- Rata sporului cu baza fixa: iD/7 = l/F ( 100) = l F ( 100) = dD/7 − 1 ( 100)
kF kF
5l/lnJ kl klnJ
- Rata sporului cu baza mobila: iD/D =
klnJ
( 100) =
klnJ
( 100) = dD/D −1
( 100)
III. indicatori medii

∑ op
A. Nivelul mediu - ō =
q
B. Sporul mediu - rs = q
rq/t oq ot
t
= q t
:
kN
C. Rata medie de variatie: ū = Zk
NnJ
D. Rata medie a sporului: i̅ = u̅ – 1(x100)

18.

intergrupe 130 1
intragrupe 230 95

a) [8, 1280 ; 9, 2020]
b) [8, 0735; 8,4254]
c) [7, 5280; 9, 3424]
Venitul lunar
Mean 1020
a) [881,89; 1178,11]
b) [1004,51; 1035,46]
c) [34520, ....]

de timp
2010 2011
Trim1 1 2
Trim2 5 4
Trim3 2 5
Trim4 4 8
a) 0,383
b) 0,982
c) 0,454
a) Statistica Z
c) Statistica t
a) Rata de variatie
b) Sporul absolut
c) ....sporului


a) 13, 59%
b) 47,72%
c) 2,28%
Column1
Mean 39.918
median 39.000
mode 33.000
kurtosis 1.217
skewness 1.161
range 19.000
minimum 29.000
maximum 48.000
sum 3991.8
count 100.000

a) 0,33
b) 0,5
c) 0,66
Cuantum bonus
Mean 173
Median 180
Mode 180
Kurtosis 1, 175597901
Skewness -0,584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
99% este [161,75; 184,25]

a) 75%
b) 68,2%
c) 95,4


a) [7,5260 ; 9,3424]
b) [7,3955 ; 7,604]
c) [8,1280 ; 9,2020]

a) ύ ~N(μ , α/√n)
b) ύ~N( µ, α^2)
c) ύ~N( μ, α^2/n)
a) 0,383
b) 0,962
c) 0,454

a) [0,051;0,129]
b) [0,09;0,91]
c) [0,07;0,11]
volum n=625.

observat
b) t>tn
c) tα<|t calculat|
a) o estimatie
b) un estimator
c) un parametru
a) 0,6915
b) 0,3085
c) 0,3830

a) [8,1280;9,2020]
b) [8,0736;8,4264]
c) [7,5260;9,3424]a
referinta care:




Anii 2010 2011 2012 2013


daca:
a.[Tcalc]>T6/2.v
b.T6/2.v>[Tcalc]
c. [Tcalc]≤T6/2
a. Hₒ:µ=10;H1:µ∞10
b. . Hₒ:µ=46; H1:µ∞46
c. . Hₒ:µ=46; H1:µ<46
a.[0,4245;0,7428]
b.[0,5851;0,6649]
c.[0.3560;06440]
probabilitate este:
A 68,2%
B 95%
C 75%
a. 0.6915
b. 0.3085
c 0.3830
A. MǾ=Ǿ
esantion.

Totala 500 24
afirma ca:


sunt:
a.64,5%
b.80%
c. 90%
Column1
Mean 10
Median 9
Mode 9

Kurtosis 1.36942
Skewness 1.082532
Minimum 7
Maximum 15
Sum 100
Count 10
15 sute euro;
2010 2011
Trim. I 1 3
Trim. II 3 5
Trim. III 2 4
Trim. IV 4 7


afirmațiile:
Grille BS

b) Metoda Anova
c) Statistica t
2014 2015
Trim. 1 6 10
Trim.2 2 5
Trim.3 5 4
Trim.4 3 2


a) H 0: µ = µ 0
H1:µ ≠µ0
b) H 0: µ ≠ µ 0
H1:µ =µ0
c) H 0: µ = µ 0
H1:µ >µ0

a) 0,962
b) 0,454
c)0,382
a) 640
b)1067
c) 2040
a) o medie
b)[0.073; 0,165]
c)[0,05 :1,96]
Venitul lunar
Mean 1020

a)[1004,51; 1035,49]
b) [861,89 ; 1178,11]
c) [34520,1066;36,6244]
probabilitate este:
a) 95%
b) 75%
c)68,2%
b)regula de decizie

a)o statistică
respinge dacă:

b)pozitiva



5%
de 5%

observat

a) F(x) = P(X≥x)
b) F(x) = P(X=x)
c) F(x) = P(X>x)
d) F(x) = P(X<x)

realitate ….
a)H₀ : µ =µ₀
H₁:µ>µ₀
b) H₀ : µ ≠µ₀
H₁ : µ =µ₀
c) H₀ : µ =µ₀
H₁ : µ ≠µ₀
a) [6,1280 ; 9.2020 ]
b) [8.0736 ; 8,4264 ]
c) [7.5260 ; 9.3424 ]

respinge daca

statistice:
a) H₀ : µ = 10; H₁ : µ≠ 10
b) H₀ : µ = 46; H₁ : µ ≠ 46
c) H₀ : µ₀ = 46; H₁ : µ₀ <46
a) [0.4245 : 0.7428]
b) [0.5851 : 0.6649]
c)[0.3580, 0,8440]
a) 68,2%
b) 95%
c) 75%
a) 0,6915
b) 0.3085

Totala 450 32

a) 13,59%
b) 47,72%
c) 2,28%
Column 1
Mean 39.918
Median 39.000
Mode 33.000
Kurtosis 1.217
Skewness 1.161
Range 19.000
Minimum 29.000
Maximum 48.000
Sum 3991.8
Count 100.000


a) 0,33
b) 0,5
c) 0,66

a) 4,3%
b) 1,5%
c) 6,7%

a) 0,289
b) 0,532
c) 0,341
a) (7,5260 - 9,3424)
b) (8,1280 - 9,2020)
c) (8,0736 - 8,4264)
Column1
Mean 10
Median 9
Mode 9
Kurtosis 1.36942
Skewness 1.082532
Minimum 7
Maximum 15
Sum 100
Count 10
Confidence 1.652046
Level(95.0%)



evoluţie:
Anii 2010 2011 2012 2013

2010 2011
Trim. I 1 3
Trim. II 3 5
Trim. III 2 4
Trim. IV 4 7

2,98-1=1,98

Totală 440 TSS 202 (n-1)=(203-1)


a). M(θ ˆ)= θ
acelaşi eşantion

sexul_pers
Freq Cumulative
uenc Percent
Feminin 6 60.0 60.0 100.0
Total 1100.0 100.0
0

To,o5;9=1,833
I.Cπ=[0,84;0,33]
condiţii:


variaţiei
(n-1)=100-1=99

Totală 500 24


CURS RECAPITULATIV

adevarate:
Profit
Mean 17.5
Median 19
Mode 20
Kurtosis -1.180377683
Skewness -0.487108841
Range 13
Minimum 10
Maximum 23
Sum 175
Count 10

b. s’=4.478
c. σ = 20.05
[14.297, 20.703]

a.


2007 2
2008 3
2009
2010 4
2011 7

a. 768 persoane
b. 1200 persoane
c. 1000 persoane
decât patru este:
a. 50%
b. 0,5
c. 0,25
este:
a. [0,58 ;0,66 ]
b. [0,65 ;0,68 ]
c. [0,51 ;0,75 ]
a. 12,5%
b. 55%
c. 63%
d. 84%

2012 2013
Trim. I 1 3
Trim. II 3 5
Trim. III 2 6
Trim. IV 5 8


15.Estimaţia este:
b. o statistică

a. [3,612 ; 6,025]
b. [7,251 ; 9,444]
c. [8,356 ; 8,644]
A. 0.33
B. 0.5
C. 0.66
A. Statistica Z
B.Statistica t
D. Option4
A. M(0)=0
B. V(0)-->0 cand n-> N
acelaşi eşantion
D. Option4

A. Un parametru;
B. O estimatie;
C. Un estimator;
perioada de timp.
noteaza cu α.
A. 0.383
B. 0.962
C. 0.454
D. Option4

C. O statistică:
A. Tcalculat>tα,v
A. Tcalculat>tα,v
folosesc:
B. Metoda ANOVA;
C. Statistica t.
......
…..
D. Option4

A. F(x)=P(X>=x)
B. F(x)=P(X=x)
C. F(x)=P(X>x)
D. F(x)=P(X
A. Afla = 0,10
B. Alfa = 0,01
C. Afla = 0,95
D. Raspuns gresit.
de referinta;
anterior t-1;
1500euro/locuitor;
ori;
1281,81 euro/loc.
A. 0,341
B.0,889
C. 0,977
A. [1183,83 ; 1216,17]
B. [861,89 ; 1178,11]
C. [34520,1066 ; 36,6244]
A. 0.383
B. 0.962
C. 0.454
A. Testul Z
B. Testul F
C. Testul t
D. Option4
B. Pozitiva
D. Option4
decat patru este:
A. 0.66
B. 0.5
C. 0.33
D. 0.25
D. Option4
de referinta care:
B. O statistica
b)o medie
este:
a)α=0,01
b) α =0,95
c) α = 0,05
tcalculat = 10.732;
Mean 1020

a)[861,89;1178,11]
b)[1004,51;1035,49]
c)[34520,1066;36,6244]
probabilitate este:
a)68,2%
b)75%
c)95%
corecte sunt:
b)[0.073;0,165]
c)[0,05;1.96]
a)0,33
b)0,5
c)0,66
se poate afirma ca:
a)metoda ANOVA
b)statistica t
c)statistica Fisher
variației
Mean 173
Median 180
Mode 180
Skewness -0,584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
99% este [161,75; 184,25]
16. Estimatia este
c) o statistica
a) H0: π= π0
H1: π≠π0
b) H0: π≠π0
H1: π < π0
c)H0: π <= π0
H1: π > π0
face cu:
a) statistica Z
b) statistica t
primesc ca..?
a)13,59%
b)47,72%
c)2,28%
Rezultatele:
Mean 39,918
Median 39,000
Mode 33,000
Kurtosis 1,217
Skewness 1,161
Range 19,000
Minimum 29,000
Maximum 48,000
Sum 3991,8
Count 100,000

a)75%
b)68,2%
c)95,4%
afirmațiile:
a) metoda ANOVA
b) statistica t
Cuantum bonus
Mean 173
Median 180
Mode 180
Skewness -0,584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10

de 99%, este [161,75 ; 184,25]


a) 0,977
b) 0,889
c) 0,341



Totală 450 32
afirma că:
salariului
a) 13,59%
b) 47,72%
c) 2,28%
a) 0,33
b) 0,5
c) 0,66
rezultate:
Mean 39,918
Median 39,000
Mode 33,000
Kurtosis 1,217
Skewness 1,161
Range 19,000
Minimum 29,000
Maximum 48,000
Sum 3991,8
Count 100,000

95%

a) H0 : π = π 0
H1 : π ≠ π 0
b) H0 : π ≤ π 0
H1 : π > π 0
c) H0 : π = π 0
H1 : π < π 0
Mean 1200
a) [1183,83; 1216,17]
b) [861,89; 1178,11]
c) [34520,1066; 36,6244]

a) 0,341 ???
b) 0,889
c) 0,977

adevărată

a) 0,33
.......
a) statistica Z
b) statistica t
a) [7,50 ; 9,00]
b) [7,804 ; 8,196]
c) [8,128 ; 9,202]

a) 75%
b) 68,26%
c) 95,4%

l1 o�
al (Bo1.89 . 117& 11
b)I 1183.83 1210,17j
c) (34520,I 000;:16 .0 244J
• 1..:1 W„ o,w,.,,.., ,.,
�'"'"'"
so toce cu tos1ul 1
-

de rncredere (66.135 ; 69,865)

I 2010 I 20i 1 I
12
Tnm. I I1
Trim. li I5 I4
Trim. III 12 15
Tnm. IV I4 I 8
.
acultataa
TEST GRILĂ
Cod brosura: 16
a do llmP

ute·
a) 0,66
5
�0 .
60.33
(!lpoz,11Vi


varia ei varian
200 2 100
120 18 7.5
de:
ul/unw
1200
Oeviation 165
,. "" ......, """'" li< .... ,.,...
n"•

I••� .........
d• Q.95 """
,. /1.!<l: 9.00/
b. p.!l!M;B.1961
C , /8.118;9.100)

l
<lln/,e P<I''"°''" '""' l5%
�
I
I
13;
{rr/m l :012 3
1
!0
•
-
13) Pw1tn,
•I -islicatest-
Fill>o,
d,t"""1tof arnrn, -
dou,1mOdl, ale�
b/ otiK/al,ca
r.
""-srtt
f4) P..,tn, o
-
P(X� -J, 22) estn:
b) 0,889
-c) 0,341
-Eslima
bJarevan"llfa a
8gaUj cu zaro
"'-•
--
"'--·--....... .._,_
-----
-- ______
-M-
• - ·-
•H-
•-
-,
21
0,793
20
20
7
◄9
2.233
1,11◄
30
◄1507
10
O
78
1,553
-
.. • • .
II I >
llftJ I
1), -.\IVII I •:,
,,,,,v11
•• . lA f
P,J ţJJHIW
., ' _ ,.,j .,.....,..._ ---·-

., �4�· 1,111
.f:6tll':I"" ...
,,1 Mlff�...it f ,,,,..
,!S 17 li TII ,'I-· I ., •
III (ff11 ,n .,� ,H t� ,,r)f',v:&,
., .-,..,,J
,,, 1(.-i/
f'.J ,;,Q.4(J
r-
1QJ
f,,110� ,er.
e) 1uI J., v ? l, ,,/, 11/al\

b) l1.i:oL••U#I-:; lu,,•
·- «-) I, ..,,,...,,,.,,I , ,,,,.,_ Iii

�,;,, ,,. �.
b) 0,66
cJ 0,33
------ --�-
/lu: 1t-1Tr,
a,,r ,C�!To
fi'> : 1t == ;co
b) fi, · ,r < lto
lfo: 1r:;;1ro
c) f/1 : r. > lto
l)rimă
u- ,.
r mOO",effilt
b) de
co 1.,-\ ă m � .. ,r<;:ii 'li.:
le
ca
COl'
t.
es
in
aceleiaşi variabi
p I repre
tip\ reprezi
¼ 4.. I �+c:, .J - ...
•J o.383 este
bJ 0.-454
•> 0,962
/Jl
µ~N(µ.-)
a) "
b) µ-N(µ,u )
l
µ- N(µ,7,;) (J
c)
_ a)' .,. 1
jr ,,,,,.,J
> oll.•
b) tco1o,Jo,J � 1 12.,
J a
- 1500, 1700, 2000, 1700, 2100.
81 a=0,IO
b) a= 0,01
c) a=0,95
1
M(fl)=/1

pa$4bll f1tJ
Kt'°'l' �1,1 nti0n
-
I
- �- -
-
--
1n1rrg,u�
lnvf&(Upe
- - -_._J
: )20
2
-
�- �
«o 20l
TOlaQ
-� _l

) -- -+- 3 -
-,--
50 -
:-;:-- -
e1/ ţ--------- -f,-;------ -
----_J
l 21
Tola/J 500
24
•
consecutive
a) [0.07;0.11]
b) [0.051;0.129]
c) [0.09;0.91]
Estimatia este:
b)o statistica

a)[3.612, 6.025]
b)[7.251, 9.444]
c)[8.356,8.644]
Intergrupe 6 2
Intragrupe 457
Total 436 128
Intergrupe 120 2
Intragrupe 320 200
Totala 440 202
a)F(x)=P(X≥x)
b)F(x)=P(X=x)
c)F(x)=P(X>x)
d)F(x)=P(X<x)
realitate...

urmatoarele:
2014 2015
Trim 1 6 10
Trim 2 2 5
Trim 3 5 4
Trim 4 3 2
a)α=0.95
b)α=0.50
c)α=0.01
a)0.33
b)0.5
c)0.66
a)0.962
b)0.454
c)0.382
a)statistica Fisher
b)statistica ANOVA
c)statistica t
afirma ca:
2014 2015
Trim. I 6 10
Trim. II 2 5
Trim. III 5 4
Trim. IV 3 2


a) H0: pi=pi0
H1: pi ≠pi0
b) H0: pi=pi0
H1: pi < pi0
c) H0: pi ≤ pi0
H1: pi > pi0


aceasta este falsa


observat

a) 640
b) 1067
c) 2040

a) µ ̴ N ( µ, σ/√𝑛)
b) µ ̴ N ( µ, σ2)
c) µ ̴ N ( µ, σ2/n)


Totala 450 32
se poate afirma ca:


a) 13,59%
b) 47,72%
c) 2,28%
Mean 39.918
Median 39.000
Mode 33.000
Kurtosis 1.217
Skewness 1.161
Range 19.000
Minimum 29.000
Maximum 48.000
Sum 3991.8
Count 100.000

a) 0,33
b) 0,5
c) 0,66
a) statistica Z
b) statistica t
0,95 este:
a) [7,50; 9,00]
b) [7,804; 8,196]
c) [8,128; 9,202]


a) 75%
b) 68,26%
c) 95,4%


Mean 173
Median 180
Mode 180
Skewness -0,584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
99%, este [161,75; 184,25]


c) ?

variatiei
afirmatiile:
populatiilor
a) metoda ANOVA
b) statistica t
b)o statistica
sunt:
c) H0: μ0 =46;H1: μ0<46

a) 0,382
b) 0,962
c)0.454
a) statistica Z
b)statistica Fisher
c) statistica t

a)H0: μ= μ 0
H1: μ > μ0
H1: μ = μ0
c)H0: μ = μ0
a)[6,1280;9,2020]
b)[8,0736;8,4264]
c)[7,5260;9,3424]
c)H0: μ0 = 46 H1: μ0<46
a)[0,4245;0,7428]
b)[0,5851;0,6649]
c)[0,,3580;0,6440]
probabilitate este.
a) 68,2%
b) 95%
c)75%
a George
C. Mihai

observant.
a 0.383
b. 0.454
c. 0:962
a. 0.977
b. 0.341
c. 0.889
mai mare decat el
a.4,3%
b.1,5%
c.67%
a. 0,289
b.0.532
c.0,341

b. μ~N(μ, ó²)
C. μ~N (μ, ó²/n)
sunt valide:

a.[0,6084;0,6716]
b. [0.4245;0.7428]
C. [0,3560;0,6440]
a. [0,146;0,567]
b.[0,567;0,614]
c.[0,5267;0,673]

a.Ho: π=8%


a.t calculat>t α,v
a.statistica Fisher
b. Metoda ANOVA
c. Statistica t
a.α=0,95
b.α=0,05
c.α=0,01

a. Un parametru;
b. O estimatie;
c. Un estimator;
este necesar:

a). M(θ ˆ)= θ
acelaşi eşantion
10.Estimaţia este:
c. o statistică
statistice sunt:
a. H0 : π = π 0
H1 : π ≠ π 0
b. H0 : π = π 0
H1 : π < π 0
c. H0 : π ≤ π 0
H1 : π > π 0
A. Statistica Z
B.Statistica t
a) [7,50 ; 9,00]
b) [7,804 ; 8,196]
c) [8,128 ; 9,202]


)este
a) 75%
b) 68,26%
c) 95,4%

)
)

variaţiei
(n-1)=100-1=99
a (8,1280 - 9,2020)
b) (8,0736 - 8,4264)
c) (7,5260 - 9,3424)
Mean - 1020
a) [861,59;1178,11]
b) [1004,51;1035,48]
c) [545….]

de timp.
perioada de timp
2010 2011
Trim. I 1 2
Trim. II 5 4
Trim. III 2 5
Trim. IV 4 8


A. 0.383
B. 0.962
C. 0.454
patru este:
a) 0,66
b) 0,5
c)0.33
b)pozitiva

(intergrupe)
(intragrupe)
cuvânt;
Venitul lunar
Mean 1200
a) [ 1183,83; 1216,17]
b) [861,89 ; 1178,11]
c) [34520,1066;36,6244]
0,95, este
a) [7,5260 ; 9,3424 ]
b) [7,3955; 7,6045]
c)[8,1280 ; 9,2020 ]
a) [0,6084 :0,6716]
b) [0,4245; 0,7428]
variatie variantei
ESS 220 2 100
RSS 120 16 7,5
face cu:
b. Statistica t
c) Statistica z
ca:
]
de0,95, este
a) [ 7,5260; 9,3424 ]
b) [7,3955; 7,6045]
c)[8,1280 ; 9,2020 ]
a.H0:𝜇=10; H1:𝜇=10
b.H0: 𝜇 = 46 H1: 𝜇 ≠46
c.H0: 𝜇 =46, H1: 𝜇 <46
a [0.4245; 0.7428]
b. [0.5851; 0.6649]
c. [0.3560;0.6440 ]
1500 euro/locuitor
3,5 ori
1281,81 euro/loc.
a) ∝ = 0,10
b)∝= 0,01
C) ∝ = 0,95
de referință;
anterior, t-1; %8L

variației
Intergrupe 2
Intragrupe 320
Totală 440 202
a.12,5%
b. 55%
C. 63%
d. 84%
a. (0,58; 0,66)
b. 10,65; 0,68)
c. (0,51; 0,75)
a. 768 persoahe
b. 1200 persoane
c. 1000 persoane
a. 50%
b. 0,5

a) a-0,0675
b)-0,92
c) a-0, 1331.
umàtoarea evolute
2014 2015
Trim. I 12 9
Trim. II 2 5
Trim. III 4 4
Trim. IV 3 3
a) 12,28%
b) 47,72%
c) 2,15%
foloseşte:
A)statistica Z
c) statisticat t
a)1225
b) 1007
c)1500
32) Estiematia este

d) o statistica

a) 4,3%
b) 1,5%|
c) 6,7%

a. [8.1280; 9.2020]
b. [7.3955; 7.6045]
c 7.5260, 9.3424]
Á=0,10
Á=0.01
Á=0,95
a.H0:µ=µ0
H1:µ>µ0
b. H0:µ≠µ0
H1:µ=µ0
c.H0:µ=µ0
H1:µ≠µ0
b.Regula de decizie

a. (7.5260-9,3424)
b.(8,1290-9,2020)
c.(8,0736-8,4264)
Anul Vanzari
2007 2
2008 3
2009 5
2010 4
2011 7
adevarate?
a.H0 :TT=8%
11.
Mean 173
Meadian 180
Mode 180
Deviation
Skewness -0.584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 1730
Sum 1730
Count 10
Confidence 10

a.Un parametru
b.O esimatie
c.Un estimator

13,
Skewness 1.161
Range 11,000
Minimum 7,000
Maximum 18,000
Sum 488,000
Count 49,000
a.[0147;0,567]
b.[0,567:0,814]
c.[0,827;0,872]
b.O statistica

Cuantum bonus
Mean 173
Median 180
Mode 180

Skewness -0,584473684
Range 130
Minumum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10

a. Θ=f(x1,x2,.....,xN)
urmatoare
2014 2015
Trim I 6 10
Trim II 2 5
TRIM III 5 4
TrIm IV 3 2

a.α=0.95
b. α=0.05
c. α=0.01


a) 4,3%
b) 1,5%
c) 6,7%
Rezolvare:
X ~ N(µ,σ2)
μ =500
σ=100
P(X>650)=?
xi  
zi 

650  500 150
x1=650 z1    1, 5
100 100
P(X>650)=P(Z>1,5)=0,5-φ(1,5)=0,5-0,4332=0,0668≈6,7%

a) 0,289
b) 0,532
c) 0,341
  12
2  4 ,   2
10  12
x1=10 z1   1 a
2
13  12
x2=13 z2   0, 5
2
P(10<X<13)=P(-1<Z<0,5)=φ(0,5)-φ(-1)=φ(0,5)+φ(1)=0,1915+0,3413=0,5328 sau
53,28%
1
a) (7,5260 - 9,3424)
b) (8,1280 - 9,2020)
c) (8,0736 - 8,4264)
n=400
x  8, 25
s  1, 8
 s 
   x  t / 2;n1 
 n
t / 2;n1  t0 ,025;399  1,96
 1,8 
  8, 25  1,96 
 400 
[8,25±0,1764]
IC: [8,0736; 8,4264]
Column1
Mean 10
Median 9
Mode 9
Kurtosis 1.36942
Skewness 1.082532
Minimum 7
Maximum 15
Sum 100
Count 10

2
 s 
   x  t / 2;n1 
 n
 10  1,65  8,35;11,65

H 0 : μ  μ0 H : μ  15
sau 0
H1 : μ  μ0 H1 : μ  15
x  0 10  15 5
tcalc     6,84
s/ n 2, 3094 / 10 0,73

sute euro.


t /2;n1  n2 2  t0,025;25  2, 060

n1  n2  2  25  n1  n2  27

H 0 : 1   2  0
H1 : 1   2  0
3
d) ipoteza H0 este 1   2   3
evoluţie:
Anii 2010 2011 2012 2013

Rata sporului:
y  y2011 12  8 4
r2013/ 2011  2013    0, 50
y2011 8 8

y 10
i2012 / 2011  2012   1, 25 ori
y2011 8
Sporul mediu
2010 2011
Trim. I 1 3
Trim. II 3 5
Trim. III 2 4
Trim. IV 4 7
4
y
 yt  29  3, 625 mld. lei
n 8
Sporul mediu
y  y 7 1 6
 n 1    0, 85 mld. lei
n 1 7 7
r  i  1 =2,98-1=1,98

Totală 440 (n-1)=202
ESS=440-320=120
populațiilor)
n-1=202 n=203
n-k=203-3=200
H 0 : 1   2  3
ESS 120
 k 1  2 
60
Fcalc  37 , 5
RSS 320 1, 6
n  k 200
F;k 1;nk  F0 ,05;2;200  2,996
5
salariului.
b) ipoteza H0 este 1   2   3
(k-1=2, deci k=3)

(n-1=202)

a). M (ˆ)  
b). V (ˆ)   când n  N
acelaşi eşantion

sexul_pers
Cumulative
Feminin 6 60.0 60.0 100.0
Total 10 100.0 100.0

nA 6
p   0, 6 sau 60%
n 10
 p 1  p  p 1  p  
   p  t /2,n 1  ; p  t /2, n 1  
 n n 
t /2,n 1  t0,05;9  1,833
 0, 6 1  0, 6  0, 6 1  0, 6  
  0, 6  1,833 
 ;0, 6  1,833  
 10 10 
 0, 48989 0, 48989 
  0, 6  1,833  ;0, 6  1,833 
 3,162277 3,162277 
6
 0,6  0, 28;0,6  0, 28
 0,32;0,88



variaţiei
Totală 380 99

k-1=4 k=5
n-k=95 n-5=95 n=100
k=5

n-1=100-1=99

7
RSS=TSS-ESS=500-350=150
n-k=21
n-1=24 n=25
25-k=21 k=4
H 0 : 1   2  3   4
ESS 350
 k 1  3 
116, 66
Fcalc  16, 33
RSS 150 7 ,14
nk 21
b) ipoteza H0 este 1   2  3   4
k=4

F0 ,05;3; 21  3,073


8
ESS
75
 19, 62
RSS 3, 823
nk
F0 ,05;2;17  3,592

venitului.
k-1=2
k=3
9

a. F(x)=P(X≥x)
b. F(x)=P(X=x)
c. F(x)=P(X>x)
d. F(x)=P(X<x)

realitate…
urmatoarele:
2014 2015
Trim 1 6 10
Trim 2 2 5
Trim 3 5 4
Trim 4 3 2

a. à=0.95
b. [34520.1066; 36.6244]
c. [1183.83; 1216.17]
Column 1
Mean 173
Median 180
Mode 180
Skewness -0.584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
8.Fara table

de 15 sute euro

E55 120 2
R55 320 200
Total 440 202
afirma ca:

asupra salariului
c. Se respinge Ho
Anii 2010 2011 2012 2012

Volumul 2 8 10 12
vanzarilor
(miliarde lei)

a. 80%
b. 64.5%
c. 90%

𝑡𝛼
2
Mean 173
Median 180
Mode 180
Skewness -0.584473684
Range 130
Minimu 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10

b. Statistica t
c. Statistica Z


a. [0.051, 0.129]
b. [0.09, 0.91]
c. [0.07, 011]

observant
21.Fara enunt
Trim 2 3 5
Trim 3 2 6
Trim 4 5 8

GRILE SESIUNE
1. Estimatia este:
c) o statistica
a) H0: π=π0
H1: π≠π0
b) H0: π=π0
H1: π<π0
c) H0: π≤π0
H1: π>π0
a. Statistica Z
b. Statistica t
a. [7.50; 9.00]
b. [7.804; 8.196]
c. [8.128; 9.202]
referinta.
б<X<....) este:
a. 75%
b. 68.26%
c. 95.4%
c. o statistica
a. 0.383
b. 0.962
c. 0.454
a.
2
σ
μ^ ~ N (μ , )
√n
b.
^
μ^ ~ N (μ , σ 2)
c. 2
^μ ~ N (μ , σ )
n

a. [7.5200; 9.3424]
b. [7.3955; 7.60045]
c. 6.1280; 9.2020]
de cuvant?
cuvant
cuvant
a. statistica t
c. statistica Z
a. 0,977
b. 0,889
c. 0,341

de mai jos:
ROFIT
Mean 21
Standar Error 0,793
Median 20
Mode 20
Sample variance 49
Kurtosis 2,233
Skewness 1,114
Range 30
Minimum 10
Maximum 40
Surn 1507
Count 78
(95,0%)
25.A estima punctu:

600, 700, 800, 800, 1000, 1200, 1500, 2000, 1700, 2100.
2000 de 3.5 ori

a. alfa=0,10
b. alfa=0,01
c. afla=0,95
a. 0,6331
b. 0,4016
c. 0,1500
d. 0,3413
a. 2,26%
b. 47,72%
c. 13,59%
a. -0,15%
b. 1,15
c. 0,85
a. t calc > t alfa
VARIATEI
Intragrupe 250 21(n-k)=>n=25 11.9
Variablia numerica este ,,Venitul”, iar variabila (factorul) de grupare
este ,,Regiunea”. Pentru exemplul dat, sunt corecte afirmatiile:

puterea testului
a. a=0.0675
b. a=0.92
c. a=0.1331
2014 2015
Trim I 12 9
Trim II 2 5
Trim III 4 4
Trim IV 3 3

a. 12,28%
b. 48,72%
c. 2,15%

Totala 450 32
Variabila numerica este ,,Salariul,, , iar variabila (factorul) de grupare
este ,,Regiunea,,. In aceasta situatie, se poate afirma ca:
teta= f (x1, x2.....xs)
a. [6,6281; 8,2021]
b. [7,1432; 7,4568]
c. [6,50; 9,00]
prezentate mai jos:
Mean 173
Median 180
Mode 180
Skewness -0,584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
asumat este 5%).
a. alfa = 0,01
b. alfa = 0,95
c. alfa = 0,05
t calculat = 10.732
asumat de 5%
Venitul Lunar
Mean 1020
medie este:
a. [861,89; 1178,11]
b. [1004,51; 1035,49]
c. 34520,1066; 36,6244]
a. 0,477%
b. 6,68%
c. 43,32%
b. statistica Z
c. statistica t
S^2 masculin= 9
s^2= feminin= 4
a. H0; µ=10; H1: µ≠10
b. H0 µ=46; H1: µ≠46
c. H0: µ=46; H1: µ<46
Mean 9.916
Median 9.000
Mode 9.000
Kurtosis 1.217
Skewness 1.161
Range 11.000
Minimum 7.000
Maximum 18.000
Sum 486.000
Count 49.000
de 5%
variantei variantei
(intergrupe)
(intragrupa)
Variabila numerica este ,,VENITUL,, iar variabila (factorul) de grupare
este ,,REGIUNEA,,

este:
a. 1225
b. 1067
c. 1500
a. F(X)= P(X<x)
b. F(X)= P(X>x)
c. F(X)= P(X=x)
d. F(X)= P(X≥x)
a. 2401
b. 1500
c. 1067
este :
a. 0,66
b. 0,33
c. 0,5
66.

-> 0.66

-> pozitiva;


poate:
estimarea salariului mediu net pe economie (X). Se cunosc urmatoarele rezultate: x́=294 EUR si σ =90.
jos:
Venitul lunar
MEAN 1020
-> [1004,51; 1035,49].

-> F(x)=P(X<x)

2014 2015
Trim. I 6 10
Trim. II 2 5
Trim. III 5 4
Trim. IV 3 2
Stiind ca í=0.85 sunt corecte informatiile:

variatiei


-> µ ̴ N(µ, σ 2 ¿
17.Pentru o variabila X N(20,16), P(18<X<22) este:

-> 0,383
Column 1
MEAN 9.918
MEDIAN 9.000
MODE 9.000
KURTOSIS 1.217
SKEWNESS 1.161
RANGE 11.000
MINIMUM 7.000
MAXIMUM 18.000
SUM 486.000
COUNT 49.000
(95%)
Pentru α =0.05 sunt adevarate afirmatiile:

-> testul F.
n=100 s-au obtinut urmatoarele valori: x́=40 mii lei , s ' 2=25
esantionul sunt:
-> [39,02 mii lei; 40,98 mii lei].
-> |tcalculat|> t α ,v
2
23.Atunci cand se cunoaste dispersia σ 2 testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se face cu:
-> statistica Z.





este adevarata;
Column 1
MEAN 173
MEDIAN 180
MODE 180
SKEWNESS -0.584473684
RANGE 130
MINIMUM 100
MAXIMUM 230
SUM 1730
COUNT 10
(99%)


-> 97,7%
36.Estimatia este:
38.Din doua populatii cu variantele σ 21 =σ 22 se extrag esantioanele de volum n1=10 si n2=15. In vederea
testarii ipotezei de egalitate a mediilor celor doua populatii , valoarea teoretica a statisticii test pentru un
prag de semnificatie α =0.05 :
-> |tcalculat| < t α ,v
2
Column 1
MEAN 10
MEDIAN 9
MODE 9
KURTOSIS 1.36942
SKEWNESS 1.082532
RANGE 8
MINIMUM 7
MAXIMUM 15
SUM 100
COUNT 10
(95%)
euro;
-> se rspinge ipoteza H 0 :µ=15.
t calc=8.23,numarul gradelor de libertate=25. Pentru un risc de 5% sunt adevarate afirmatiile:
-> M(θ)=θ

variatiei
Totala 450 32
poate afirma ca:


-> [7,804;8,196]
-> 64,5%

-> un parametru;

-> 0,3085
->0,889
n=625 s-au obtinut urmatoarele rezultate: x́=12 mii lei , s' =2 miilei . Sa se testeze daca exista diferente
venitul mediu pe tara, μ0 =13 mii lei , considerand un risc de 5%. Pentru exemplul dat sunt corecte
afirmatiile:
->se respinge ipoteza H 0 .
57.In vederea testarii ipotezei de egalitate a salariului mediu cu o valoare fixa μ0 =46 s-a inregistrat un
-> H 0 :µ=46 ; H 1 :µ ≠ 46
58.Se studiaza daca exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din Europa de Est,
egala cu 68 ani si speranta medie de viata a femeilor la nivel mondial egala cu 70 ani. Se cunosc urmatoarele
date: n=16, s’=1.75. Sunt adevarate afirmatiile:
-> metoda ANOVA.

-> 0,383
62.Pentru o variabila X −N ¿ ) se cere sa se calculeze probabilitatea P ( μ−2∗σ < X< μ +2∗σ ) . Aceasta
probabilitate este:
-> 0,954 sau 95,4%

->84%.
-> [0,58; 0,66]
66.Intr-un sondaj de opinie, σ 2=0.18 volumul esantionului care estimeaza parametrul proportie cu o eroare
maxim admisibila de ± 3 % si o probabilitate de 0.95 este:
-> 768 persoane
-> 0,5

variatiei
Totala 440 202
salariului.
-> se respinge ipoteza H 0 ;
-> ipoteza H 0 este µ 1=µ 2=µ 3.

variatiei
Totala 500 24
poate afirma ca:
-> ipoteza H 0 este µ 1=µ 2=µ 3=µ 4;
-> 640

-> o medie
72.In vederea testarii diferentei dintre o medie μ si o valoare fixa μ0 pentru un esantion de volum n=50 se
riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza H 0 este:
-> α=0,10

Anul Vanzari
2007 2
2008 3
2009 5
2010 4
2011 7
adevarate?
-> [0,5851;0,6649]
78.intr-un sondaj de opinie, σ 2=0.15 volumul esantionului care estimeaza parametrul proportie cu o eroare
maxim admisibila de ± 3,5 % si o probabilitate de 0.95 este:
-> 472
prezentate mai jos:
C.A.
MEAN 42
MEDIAN 40
MODE 40
SAMPLE VARIANCE 49
KURTOSIS 2.233
SKEWNESS 1.114
RANGE 50
MINIMUM 10
MAXIMUM 60
SUM 3507
COUNT 78
(95%)
81.Pentru o variabila X −N ¿ ) se cere sa se calculeze probabilitatea P ( μ−σ < X < μ+ σ ) . Aceasta probabilitate
este:
-> 68,2%
saptamanal de paine (kg), s-au obtinut rezultatele: x́=3 kg , s' =1 kg . Considerand un risc de 5% se poate
-> difera semnificativ de µ0=3,5 kg
jos:
Venitul lunar
MEAN 1200
-> [1183,83; 1216,17]
2010 2011
Trim. I 3 4
Trim. II 4 5
Trim. III 3 4
Trim. IV 7 11
Stiind ca í=1.20 sunt corecte afirmatiile:
prag de semnificatie α =0.05:

->[8,356;8,644]
ANII 2010 2011 2012 2013

VOLUMUL 2 8 10 12
VANZARILOR
(MLD.LEI)
90.Stiind ca o variabila X −N ¿), sa se afle P ( μ−2 σ < X < μ+2 σ ):

->0,9544
Alpha este de 15%. Stiind ca proportia inregistrata in anul universitar precedent este de π=20 %, iar pentru
un risc de 0.05 se poate afirma ca:
clasament?
- mihai
obtinut:
Column
MEAN 39.918
MEDIAN 39.000
MODE 33.000
KURTOSIS 1.217
SKEWNESS 1.161
RANGE 19.000
MINIMUM 29.000
MAXIMUM 48.000
SUM 3991.8
COUNT 100.000
(95%)
->0,66
-> 1.5%
-> 0,532
->?
-> 13,59%

variatiei
se poate afirma ca:

variatiei
poate afirma ca:

-> [0,588;0,691]

variatiei
Totala 440 202
-> ipoteza H 0 este µ 1=µ 2=µ 3 ;
->se respinge H 0 ;
salariului.

variatiei
-> 0,5328
Profit
MEAN 21
MEDIAN 20
MODE 20
SAMPLE VARIANCE 49
KURTOSIS 2.233
SKEWNESS 1.114
RANGE 30
MINIMUM 10
MAXIMUM 40
SUM 1507
COUNT 78
(95%)
media esantionului este de 42 mld. lei;
intervalul de incredere este [40,447; 43,553].
2010 2011
Trim. I 1 2
Trim. II 5 4
Trim. III 2 5
Trim. IV 4 8
probabilitate este:
-> 95,4 %
112.Se verifica daca proportia π a clientilor care prefer produsul A, in anul current, difera in mod semnificativ
de proportia π a clientilor din anul precedent . in acest caz ipotezele statistice sunt:
-> H 0 :π =π 0
H1: π ≠ π 0
113.Se studiaza daca exista diferente semnificative intre nivelul mediu al PIB-ului/locuitor al tarilor din OECD
t calculat =¿0.732
numarul gradelor de libertate este 25
-> α=0,05
-> [0,051;0,129]

->[0,1778;0,2221]
-> [7,3955; 7,6045]
120.In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie μ si o valoare fixa μ0 pentru un esantion X se
-> α=0,10
120.b..In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie μ si o valoare fixa μ0 pentru un esantion de
este z=1.96 riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza H 0 este:
-> α= 0,05
121.Se verifica daca media unei populatii, μ difera in mod semnificativ de o valoare fixa μ0 . In acest caz
-> H 0 :µ=µ 1
H 1 : µ ≠ µ1

-> [8,0736; 8,4264]
125.
MEAN 173
MEDIAN 180
MODE 180
KURTOSIS 1.17559..
SKEWNESS -0.5844…
RANGE 130
MINIMUM 100
MAXIMUM 230
SUM 1730
COUNT 10
LEVEL(99.0%)
Indicatori ai seriilor de timp
Exemplu:Valorile înregistrate pentru cifra de afaceri a unei firme în perioada 2007-2017 sunt
prezentate în tabelul de mai jos:
Tabelul 1 Cifra de afaceri a unei firme în perioada 2007-2017
Anul yt
(mil. lei)
2007 500
2008 600
2009 700
2010 700
2011 900
2012 1100
2013 1400
2014 1600
2015 2000
2016 1700
2017 2200
TOTAL 13400
Date convenționale
Tabelul 2 Elemente de calcul pentru determinarea indicatorilor seriilor de timp
Anul yt
mil. lei t /0  t / t 1 it /0 it / t 1
2007 500 0 - 1,0 -
2008 600 100 100 1,2 1,20
2009 700 200 100 1,4 1,17
2010 700 200 0 1,4 1,00
2011 900 400 200 1,8 1,29
2012 1100 600 200 2,2 1,22
2013 1400 900 300 2,8 1,27
2014 1600 1100 200 3,2 1,14
2015 2000 1500 400 4,0 1,25
2016 1700 1200 -300 3,4 0,85
2017 2200 1700 500 4,4 1,29
TOTAL 13400 1700
1. INDICATORI ABSOLUȚI
Nivelul absolut
Exemplu: y1  500 mil. lei
Interpretare: Cifra de afaceri a firmei a fost în anul 2007 de 500 mil. lei.
Volumul absolut
n
 yt  13400 mil.lei. Interpretare: Cifra de afaceri totală a firmei în perioada 2007-2017 a
t 1
fost de 13400 mil. lei.
Sporul absolut
- cu bază fixă: t /0  yt  y0
Exemplu: considerăm ca bază valoarea cifrei de afaceri din anul 2007, y0  500 mil. lei
 2/0  y2  y0  600  500  100 mil. lei
Interpretare: Cifra de afaceri a firmei a crescut în anul 2008 cu 100 mil. lei față de anul 2007.
- cu bază în lanț: t / t 1  yt  yt 1
Exemplu: 5/4  y5  y4  900  700  200 mil. lei
Interpretare: Cifra de afaceri a firmei a crescut în anul 2011cu 200 mil. lei față de anul 2010.
2. INDICATORI RELATIVI
Rata (indicele de variație)
yt
- cu bază fixă: it /0   x100 
y0
700
Exemplu: i4/0   1, 4 Interpretare: Cifra de afaceri a firmeia crescut de 1,4 ori în anul
500
2010 față de anul 2007.
yt
- cu bază în lanț: it / t 1   x100 
yt 1
900
Exemplu: i5/4   1, 29
700
Interpretare: Cifra de afaceri a firmeia crescut de 1,29 ori în anul 2011 față de anul 2010 –
sau – Cifra de afaceri a firmei din anul 2011 reprezintă 129% din cifra de afaceri a firmei din
anul 2010.
Rata sporului
- cu bază fixă:
 t /0 y y
rt /0   x100   t 0  x100   it /0  1 x100 
y0 y0
400
Exemplu: r5/0   0,8
500
Interpretare: Cifra de afaceri a firmeia crescut în anul 2011cu 80% față de anul 2007.
- cu bază în lanț:
 t / t 1 y y
rt / t 1   x100   t t 1  x100   it / t 1  1 x100 
yt 1 yt 1
300
Exemplu: r7/6  x100  27, 27%
1100
Interpretare: Cifra de afaceri a firmeia crescut în anul 2013 cu 27,27% față de anul 2012.
3. INDICATORI MEDII
Nivelul mediu
 yt 13400
y   1218,18 mil. lei
n 11
Interpretare:Cifra medie de afaceri a firmei în perioada 2007-2017 a fost de 1218,18 mil. lei.
Sporul mediu
 n /0 yn  y0 2200  500 1700

     170 mil. lei
n 1 n 1 10 10
Interpretare: Cifra de afaceri a firmei a crescut în medie anual cu 170 mil. lei în perioada
2007 – 2017.
Rata medie de variație
yn
i  n 1
y0
2200 10
i  10  4, 4  1,159 1,16
500
Interpretare:Cifra de afaceri a crescut în medie anual de 1,16 ori în perioada 2007-2017.
r  i  1  1,16  1  0,16
Interpretare:Cifra de afaceri a firmei a crescut în medie anual cu 16% în perioada 2007-

2017.
TABELE PROBABILISTE
Funcţia Laplace
0.00 0.01 0.02 0.03 0.04 0.05 0.06 0.07 0.08 0.09
0.0 0.0000 0.0040 0.0080 0.0120 0.0160 0.0199 0.0239 0.0279 0.0319 0.0359
0.1 0.0398 0.0438 0.0478 0.0517 0.0557 0.0596 0.0636 0.0675 0.0714 0.0753
0.2 0.0793 0.0832 0.0871 0.0910 0.0948 0.0987 0.1026 0.1064 0.1103 0.1141
0.3 0.1179 0.1217 0.1255 0.1293 0.1331 0.1368 0.1406 0.1443 0.1480 0.1517
0.4 0.1554 0.1591 0.1628 0.1664 0.1700 0.1736 0.1772 0.1808 0.1844 0.1879
0.5 0.1915 0.1950 0.1985 0.2019 0.2054 0.2088 0.2123 0.2157 0.2190 0.2224
0.6 0.2257 0.2291 0.2324 0.2357 0.2389 0.2422 0.2454 0.2486 0.2517 0.2549
0.7 0.2580 0.2611 0.2642 0.2673 0.2704 0.2734 0.2764 0.2794 0.2823 0.2852
0.8 0.2881 0.2910 0.2939 0.2967 0.2995 0.3023 0.3051 0.3078 0.3106 0.3133
0.9 0.3159 0.3186 0.3212 0.3238 0.3264 0.3289 0.3315 0.3340 0.3365 0.3389
1.0 0.3413 0.3438 0.3461 0.3485 0.3508 0.3531 0.3554 0.3577 0.3599 0.3621
1.1 0.3643 0.3665 0.3686 0.3708 0.3729 0.3749 0.3770 0.3790 0.3810 0.3830
1.2 0.3849 0.3869 0.3888 0.3907 0.3925 0.3944 0.3962 0.3980 0.3997 0.4015
1.3 0.4032 0.4049 0.4066 0.4082 0.4099 0.4115 0.4131 0.4147 0.4162 0.4177
1.4 0.4192 0.4207 0.4222 0.4236 0.4251 0.4265 0.4279 0.4292 0.4306 0.4319
1.5 0.4332 0.4345 0.4357 0.4370 0.4382 0.4394 0.4406 0.4418 0.4429 0.4441
1.6 0.4452 0.4463 0.4474 0.4484 0.4495 0.4505 0.4515 0.4525 0.4535 0.4545
1.7 0.4554 0.4564 0.4573 0.4582 0.4591 0.4599 0.4608 0.4616 0.4625 0.4633
1.8 0.4641 0.4649 0.4656 0.4664 0.4671 0.4678 0.4686 0.4693 0.4699 0.4706
1.9 0.4713 0.4719 0.4726 0.4732 0.4738 0.4744 0.4750 0.4756 0.4761 0.4767
2.0 0.4772 0.4778 0.4783 0.4788 0.4793 0.4798 0.4803 0.4808 0.4812 0.4817
2.1 0.4821 0.4826 0.4830 0.4834 0.4838 0.4842 0.4846 0.4850 0.4854 0.4857
2.2 0.4861 0.4864 0.4868 0.4871 0.4875 0.4878 0.4881 0.4884 0.4887 0.4890
2.3 0.4893 0.4896 0.4898 0.4901 0.4904 0.4906 0.4909 0.4911 0.4913 0.4916
2.4 0.4918 0.4920 0.4922 0.4925 0.4927 0.4929 0.4931 0.4932 0.4934 0.4936
2.5 0.4938 0.4940 0.4941 0.4943 0.4945 0.4946 0.4948 0.4949 0.4951 0.4952
2.6 0.4953 0.4955 0.4956 0.4957 0.4959 0.4960 0.4961 0.4962 0.4963 0.4964
2.7 0.4965 0.4966 0.4967 0.4968 0.4969 0.4970 0.4971 0.4972 0.4973 0.4974
2.8 0.4974 0.4975 0.4976 0.4977 0.4977 0.4978 0.4979 0.4979 0.4980 0.4981
2.9 0.4981 0.4982 0.4982 0.4983 0.4984 0.4984 0.4985 0.4985 0.4986 0.4986
3.0 0.4987 0.4987 0.4987 0.4988 0.4988 0.4989 0.4989 0.4989 0.4990 0.4990
Repartiţia Student
n\p 0.10 0.05 0.025 0.01 0.005

1 3,078 6,314 12,706 31,821 63,657
2 1,886 2,920 4,303 6,965 9,925
3 1,638 2,353 3,182 4,541 5,841
4 1,533 2,132 2,776 3,747 4,604
5 1,476 2,015 2,571 3,365 4,032
6 1,440 1,943 2,447 3,143 3,707
7 1,415 1,895 2,365 2,998 3,499
8 1,397 1,860 2,306 2,896 3,355
9 1,383 1,833 2,262 2,821 3,250
10 1,372 1,812 2,228 2,764 3,169
11 1,363 1,796 2,201 2,718 3,106
12 1,356 1,782 2,179 2,681 3,055
13 1,350 1,771 2,160 2,650 3,012
14 1,345 1,761 2,145 2,624 2,977
15 1,341 1,753 2,131 2,602 2,947
16 1,337 1,746 2,120 2,583 2,921
17 1,333 1,740 2,110 2,567 2,898
18 1,330 1,734 2,101 2,552 2,878
19 1,328 1,729 2,093 2,539 2,861
20 1,325 1,725 2,086 2,528 2,845
21 1,323 1,721 2,080 2,518 2,831
22 1,321 1,717 2,074 2,508 2,819
23 1,319 1,714 2,069 2,500 2,807
24 1,318 1,711 2,064 2,492 2,797
25 1,316 1,708 2,060 2,485 2,787
26 1,315 1,706 2,056 2,479 2,779
27 1,314 1,703 2,052 2,473 2,771
28 1,313 1,701 2,048 2,467 2,763
29 1,311 1,699 2,045 2,462 2,756
30 1,310 1,697 2,042 2,457 2,750
n>30 1,282 1,645 1,960 2,326 2,576
Repartiţia Chi-pătrat
n\p .100 .050 .025 .010 .005

1 2,706 3,841 5,024 6,635 7,879
2 4,605 5,991 7,378 9,210 10,597
3 6,251 7,815 9,348 11,345 12,838
4 7,779 9,488 11,143 13,277 14,860
5 9,236 11,071 12,833 15,086 16,750
6 10,645 12,592 14,449 16,812 18,548
7 12,017 14,067 16,013 18,475 20,278
8 13,362 15,507 17,535 20,090 21,955
9 14,684 16,919 19,023 21,666 23,589
10 15,987 18,307 20,483 23,209 25,188
11 17,275 19,675 21,920 24,725 26,757
12 18,549 21,026 23,337 26,217 28,300
13 19,812 22,362 24,736 27,688 29,819
14 21,064 23,685 26,119 29,141 31,319
15 22,307 24,996 27,488 30,578 32,801
16 23,542 26,296 28,845 32,000 34,267
17 24,769 27,587 30,191 33,409 35,718
18 25,989 28,869 31,526 34,805 37,156
19 27,204 30,144 32,852 36,191 38,582
20 28,412 31,410 34,170 37,566 39,997
21 29,615 32,671 35,479 38,932 41,401
22 30,813 33,924 36,781 40,289 42,796
23 32,007 35,172 38,076 41,638 44,181
24 33,196 36,415 39,364 42,980 45,559
25 34,382 37,652 40,646 44,314 46,928
26 35,563 38,885 41,923 45,642 48,290
27 36,741 40,113 43,195 46,963 49,645
28 37,916 41,337 44,461 48,278 50,993
29 39,087 42,557 45,722 49,588 52,336
30 40,256 43,773 46,979 50,892 53,672
Repartiţia Fisher
n2/n1 1 2 3 4 5 6 7
1 161,448 199,500 215,707 224,583 230,162 233,986 236,768
2 18,513 19,000 19,164 19,247 19,296 19,330 19,353
3 10,128 9,552 9,277 9,117 9,014 8,941 8,887
4 7,709 6,944 6,591 6,388 6,256 6,163 6,094
5 6,608 5,786 5,410 5,192 5,050 4,950 4,876
6 5,987 5,143 4,757 4,534 4,387 4,284 4,207
7 5,591 4,737 4,347 4,120 3,972 3,866 3,787
8 5,318 4,459 4,066 3,838 3,688 3,581 3,501
9 5,117 4,257 3,863 3,633 3,482 3,374 3,293
10 4,965 4,103 3,708 3,478 3,326 3,217 3,136
11 4,844 3,982 3,587 3,357 3,204 3,095 3,012
12 4,747 3,885 3,490 3,259 3,106 2,996 2,913
13 4,667 3,806 3,411 3,179 3,025 2,915 2,832
14 4,600 3,739 3,344 3,112 2,958 2,848 2,764
15 4,543 3,682 3,287 3,056 2,901 2,791 2,707
16 4,494 3,634 3,239 3,007 2,852 2,741 2,657
17 4,451 3,592 3,197 2,965 2,810 2,699 2,614
18 4,414 3,555 3,160 2,928 2,773 2,661 2,577
19 4,381 3,522 3,127 2,895 2,740 2,628 2,544
20 4,351 3,493 3,098 2,866 2,711 2,599 2,514
21 4,325 3,467 3,073 2,840 2,685 2,573 2,488
22 4,301 3,443 3,049 2,817 2,661 2,549 2,464
23 4,279 3,422 3,028 2,796 2,640 2,528 2,442
24 4,260 3,403 3,009 2,776 2,621 2,508 2,423
25 4,242 3,385 2,991 2,759 2,603 2,490 2,405
26 4,225 3,369 2,975 2,743 2,587 2,474 2,388
27 4,210 3,354 2,960 2,728 2,572 2,459 2,373
28 4,196 3,340 2,947 2,714 2,558 2,445 2,359
29 4,183 3,328 2,934 2,701 2,545 2,432 2,346
30 4,171 3,316 2,922 2,690 2,534 2,421 2,334
40 4,085 3,232 2,839 2,606 2,450 2,336 2,249
60 4,001 3,150 2,758 2,525 2,368 2,254 2,167
120 3,920 3,072 2,680 2,447 2,290 2,175 2,087
n>120 3,842 2,996 2,605 2,372 2,214 2,099 2,010
n2/n1 8 9 10 20 30 120 n1>120
1 238,883 240,543 241,882 248,013 250,095 253,253 254,314
2 19,371 19,385 19,396 19,446 19,462 19,487 19,496
3 8,845 8,812 8,786 8,660 8,617 8,549 8,526
4 6,041 5,999 5,964 5,803 5,746 5,658 5,628
5 4,818 4,773 4,735 4,558 4,496 4,399 4,365
6 4,147 4,099 4,060 3,874 3,808 3,705 3,669
7 3,726 3,677 3,637 3,445 3,376 3,267 3,230
8 3,438 3,388 3,347 3,150 3,079 2,967 2,928
9 3,230 3,179 3,137 2,937 2,864 2,748 2,707
10 3,072 3,020 2,978 2,774 2,700 2,580 2,538
11 2,948 2,896 2,854 2,646 2,571 2,448 2,405
12 2,849 2,796 2,753 2,544 2,466 2,341 2,296
13 2,767 2,714 2,671 2,459 2,380 2,252 2,206
14 2,699 2,646 2,602 2,388 2,308 2,178 2,131
15 2,641 2,588 2,544 2,328 2,247 2,114 2,066
16 2,591 2,538 2,494 2,276 2,194 2,059 2,010
17 2,548 2,494 2,450 2,230 2,148 2,011 1,960
18 2,510 2,456 2,412 2,191 2,107 1,968 1,917
19 2,477 2,423 2,378 2,156 2,071 1,930 1,878
20 2,447 2,393 2,348 2,124 2,039 1,896 1,843
21 2,421 2,366 2,321 2,096 2,010 1,866 1,812
22 2,397 2,342 2,297 2,071 1,984 1,838 1,783
23 2,375 2,320 2,275 2,048 1,961 1,813 1,757
24 2,355 2,300 2,255 2,027 1,939 1,790 1,733
25 2,337 2,282 2,237 2,008 1,919 1,768 1,711
26 2,321 2,266 2,220 1,990 1,901 1,749 1,691
27 2,305 2,250 2,204 1,974 1,884 1,731 1,672
28 2,291 2,236 2,190 1,959 1,869 1,714 1,654
29 2,278 2,223 2,177 1,945 1,854 1,698 1,638
30 2,266 2,211 2,165 1,932 1,841 1,684 1,622
40 2,180 2,124 2,077 1,839 1,744 1,577 1,509
60 2,097 2,040 1,993 1,748 1,649 1,467 1,389
120 2,016 1,959 1,911 1,659 1,554 1,352 1,254
n2>120 1,938 1,880 1,831 1,571 1,459 1,221 1,000
Repartiţia Fisher
n2/n1 1 2 3 4 5 6 7
1 4052,181 4999,500 5403,352 5624,583 5763,650 5858,986 5928,356
2 98,503 99,000 99,166 99,249 99,299 99,333 99,356
3 34,116 30,817 29,457 28,710 28,237 27,911 27,672
4 21,198 18,000 16,694 15,977 15,522 15,207 14,976
5 16,258 13,274 12,060 11,392 10,967 10,672 10,456
6 13,745 10,925 9,780 9,148 8,746 8,466 8,260
7 12,246 9,547 8,451 7,847 7,460 7,191 6,993
8 11,259 8,649 7,591 7,006 6,632 6,371 6,178
9 10,561 8,022 6,992 6,422 6,057 5,802 5,613
10 10,044 7,559 6,552 5,994 5,636 5,386 5,200
11 9,646 7,206 6,217 5,668 5,316 5,069 4,886
12 9,330 6,927 5,953 5,412 5,064 4,821 4,640
13 9,074 6,701 5,739 5,205 4,862 4,620 4,441
14 8,862 6,515 5,564 5,035 4,695 4,456 4,278
15 8,683 6,359 5,417 4,893 4,556 4,318 4,142
16 8,531 6,226 5,292 4,773 4,437 4,202 4,026
17 8,400 6,112 5,185 4,669 4,336 4,102 3,927
18 8,285 6,013 5,092 4,579 4,248 4,015 3,841
19 8,185 5,926 5,010 4,500 4,171 3,939 3,765
20 8,096 5,849 4,938 4,431 4,103 3,871 3,699
21 8,017 5,780 4,874 4,369 4,042 3,812 3,640
22 7,945 5,719 4,817 4,313 3,988 3,758 3,587
23 7,881 5,664 4,765 4,264 3,939 3,710 3,539
24 7,823 5,614 4,718 4,218 3,895 3,667 3,496
25 7,770 5,568 4,675 4,177 3,855 3,627 3,457
26 7,721 5,526 4,637 4,140 3,818 3,591 3,421
27 7,677 5,488 4,601 4,106 3,785 3,558 3,388
28 7,636 5,453 4,568 4,074 3,754 3,528 3,358
29 7,598 5,420 4,538 4,045 3,725 3,499 3,330
30 7,562 5,390 4,510 4,018 3,699 3,473 3,304
40 7,314 5,179 4,313 3,828 3,514 3,291 3,124
60 7,077 4,977 4,126 3,649 3,339 3,119 2,953
120 6,851 4,787 3,949 3,480 3,174 2,956 2,792
n2>120 6,635 4,605 3,782 3,319 3,017 2,802 2,639
n2/n1 8 9 10 20 30 120 n1>120
1 5981,07 6022,47 6055,84 6208,73 6260,64 6339,39 6365,86
0 3 7 0 9 1 4
2 99,374 99,388 99,399 99,449 99,466 99,491 99,499
3 27,489 27,345 27,229 26,690 26,505 26,221 26,125
4 14,799 14,659 14,546 14,020 13,838 13,558 13,463
5 10,289 10,158 10,051 9,553 9,379 9,112 9,020
6 8,102 7,976 7,874 7,396 7,229 6,969 6,880
7 6,840 6,719 6,620 6,155 5,992 5,737 5,650
8 6,029 5,911 5,814 5,359 5,198 4,946 4,859
9 5,467 5,351 5,257 4,808 4,649 4,398 4,311
10 5,057 4,942 4,849 4,405 4,247 3,996 3,909
11 4,744 4,632 4,539 4,099 3,941 3,690 3,602
12 4,499 4,388 4,296 3,858 3,701 3,449 3,361
13 4,302 4,191 4,100 3,665 3,507 3,255 3,165
14 4,140 4,030 3,939 3,505 3,348 3,094 3,004
15 4,004 3,895 3,805 3,372 3,214 2,959 2,868
16 3,890 3,780 3,691 3,259 3,101 2,845 2,753
17 3,791 3,682 3,593 3,162 3,003 2,746 2,653
18 3,705 3,597 3,508 3,077 2,919 2,660 2,566
19 3,631 3,523 3,434 3,003 2,844 2,584 2,489
20 3,564 3,457 3,368 2,938 2,778 2,517 2,421
21 3,506 3,398 3,310 2,880 2,720 2,457 2,360
22 3,453 3,346 3,258 2,827 2,667 2,403 2,305
23 3,406 3,299 3,211 2,781 2,620 2,354 2,256
24 3,363 3,256 3,168 2,738 2,577 2,310 2,211
25 3,324 3,217 3,129 2,699 2,538 2,270 2,169
26 3,288 3,182 3,094 2,664 2,503 2,233 2,131
27 3,256 3,149 3,062 2,632 2,470 2,198 2,097
28 3,226 3,120 3,032 2,602 2,440 2,167 2,064
29 3,198 3,092 3,005 2,574 2,412 2,138 2,034
30 3,173 3,067 2,979 2,549 2,386 2,111 2,006
40 2,993 2,888 2,801 2,369 2,203 1,917 1,805
60 2,823 2,718 2,632 2,198 2,028 1,726 1,601
120 2,663 2,559 2,472 2,035 1,860 1,533 1,381
n2>120 2,511 2,407 2,321 1,878 1,696 1,325 1,000
18.

intergrupe 130 1
intragrupe 230 95

a) [8, 1280 ; 9, 2020]
b) [8, 0735; 8,4254]
c) [7, 5280; 9, 3424]
Venitul lunar
Mean 1020
a) [881,89; 1178,11]
b) [1004,51; 1035,46]
c) [34520, ....]

de timp
2010 2011
Trim1 1 2
Trim2 5 4
Trim3 2 5
Trim4 4 8
a) 0,383
b) 0,982
c) 0,454
a) Statistica Z
c) Statistica t
a) Rata de variatie
b) Sporul absolut
c) ....sporului


a) 13, 59%
b) 47,72%
c) 2,28%
Column1
Mean 39.918
median 39.000
mode 33.000
kurtosis 1.217
skewness 1.161
range 19.000
minimum 29.000
maximum 48.000
sum 3991.8
count 100.000

a) 0,33
b) 0,5
c) 0,66
Cuantum bonus
Mean 173
Median 180
Mode 180
Kurtosis 1, 175597901
Skewness -0,584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
99% este [161,75; 184,25]

a) 75%
b) 68,2%
c) 95,4


a) [7,5260 ; 9,3424]
b) [7,3955 ; 7,604]
c) [8,1280 ; 9,2020]

a) ύ ~N(μ , α/√n)
b) ύ~N( µ, α^2)
c) ύ~N( μ, α^2/n)
a) 0,383
b) 0,962
c) 0,454

a) [0,051;0,129]
b) [0,09;0,91]
c) [0,07;0,11]
volum n=625.

observat
b) t>tn
c) tα<|t calculat|
a) o estimatie
b) un estimator
c) un parametru
a) 0,6915
b) 0,3085
c) 0,3830

a) [8,1280;9,2020]
b) [8,0736;8,4264]
c) [7,5260;9,3424]a
referinta care:




Anii 2010 2011 2012 2013


daca:
a.[Tcalc]>T6/2.v
b.T6/2.v>[Tcalc]
c. [Tcalc]≤T6/2
a. Hₒ:µ=10;H1:µ∞10
b. . Hₒ:µ=46; H1:µ∞46
c. . Hₒ:µ=46; H1:µ<46
a.[0,4245;0,7428]
b.[0,5851;0,6649]
c.[0.3560;06440]
probabilitate este:
A 68,2%
B 95%
C 75%
a. 0.6915
b. 0.3085
c 0.3830
A. MǾ=Ǿ
esantion.

Totala 500 24
afirma ca:


sunt:
a.64,5%
b.80%
c. 90%
Column1
Mean 10
Median 9
Mode 9

Kurtosis 1.36942
Skewness 1.082532
Minimum 7
Maximum 15
Sum 100
Count 10
15 sute euro;
2010 2011
Trim. I 1 3
Trim. II 3 5
Trim. III 2 4
Trim. IV 4 7


afirmațiile:
Grille BS

b) Metoda Anova
c) Statistica t
2014 2015
Trim. 1 6 10
Trim.2 2 5
Trim.3 5 4
Trim.4 3 2


a) H 0: µ = µ 0
H1:µ ≠µ0
b) H 0: µ ≠ µ 0
H1:µ =µ0
c) H 0: µ = µ 0
H1:µ >µ0

a) 0,962
b) 0,454
c)0,382
a) 640
b)1067
c) 2040
a) o medie
b)[0.073; 0,165]
c)[0,05 :1,96]
Venitul lunar
Mean 1020

a)[1004,51; 1035,49]
b) [861,89 ; 1178,11]
c) [34520,1066;36,6244]
probabilitate este:
a) 95%
b) 75%
c)68,2%
b)regula de decizie

a)o statistică
respinge dacă:

b)pozitiva



5%
de 5%

observat

a) F(x) = P(X≥x)
b) F(x) = P(X=x)
c) F(x) = P(X>x)
d) F(x) = P(X<x)

realitate ….
a)H₀ : µ =µ₀
H₁:µ>µ₀
b) H₀ : µ ≠µ₀
H₁ : µ =µ₀
c) H₀ : µ =µ₀
H₁ : µ ≠µ₀
a) [6,1280 ; 9.2020 ]
b) [8.0736 ; 8,4264 ]
c) [7.5260 ; 9.3424 ]

respinge daca

statistice:
a) H₀ : µ = 10; H₁ : µ≠ 10
b) H₀ : µ = 46; H₁ : µ ≠ 46
c) H₀ : µ₀ = 46; H₁ : µ₀ <46
a) [0.4245 : 0.7428]
b) [0.5851 : 0.6649]
c)[0.3580, 0,8440]
a) 68,2%
b) 95%
c) 75%
a) 0,6915
b) 0.3085

Totala 450 32

a) 13,59%
b) 47,72%
c) 2,28%
Column 1
Mean 39.918
Median 39.000
Mode 33.000
Kurtosis 1.217
Skewness 1.161
Range 19.000
Minimum 29.000
Maximum 48.000
Sum 3991.8
Count 100.000


a) 0,33
b) 0,5
c) 0,66

a) 4,3%
b) 1,5%
c) 6,7%

a) 0,289
b) 0,532
c) 0,341
a) (7,5260 - 9,3424)
b) (8,1280 - 9,2020)
c) (8,0736 - 8,4264)
Column1
Mean 10
Median 9
Mode 9
Kurtosis 1.36942
Skewness 1.082532
Minimum 7
Maximum 15
Sum 100
Count 10
Confidence 1.652046
Level(95.0%)



evoluţie:
Anii 2010 2011 2012 2013

2010 2011
Trim. I 1 3
Trim. II 3 5
Trim. III 2 4
Trim. IV 4 7

2,98-1=1,98

Totală 440 TSS 202 (n-1)=(203-1)


a). M(θ ˆ)= θ
acelaşi eşantion

sexul_pers
Freq Cumulative
uenc Percent
Feminin 6 60.0 60.0 100.0
Total 1100.0 100.0
0

To,o5;9=1,833
I.Cπ=[0,84;0,33]
condiţii:


variaţiei
(n-1)=100-1=99

Totală 500 24


CURS RECAPITULATIV

adevarate:
Profit
Mean 17.5
Median 19
Mode 20
Kurtosis -1.180377683
Skewness -0.487108841
Range 13
Minimum 10
Maximum 23
Sum 175
Count 10

b. s’=4.478
c. σ = 20.05
[14.297, 20.703]

a.


2007 2
2008 3
2009
2010 4
2011 7

a. 768 persoane
b. 1200 persoane
c. 1000 persoane
decât patru este:
a. 50%
b. 0,5
c. 0,25
este:
a. [0,58 ;0,66 ]
b. [0,65 ;0,68 ]
c. [0,51 ;0,75 ]
a. 12,5%
b. 55%
c. 63%
d. 84%

2012 2013
Trim. I 1 3
Trim. II 3 5
Trim. III 2 6
Trim. IV 5 8


15.Estimaţia este:
b. o statistică

a. [3,612 ; 6,025]
b. [7,251 ; 9,444]
c. [8,356 ; 8,644]
A. 0.33
B. 0.5
C. 0.66
A. Statistica Z
B.Statistica t
D. Option4
A. M(0)=0
B. V(0)-->0 cand n-> N
acelaşi eşantion
D. Option4

A. Un parametru;
B. O estimatie;
C. Un estimator;
perioada de timp.
noteaza cu α.
A. 0.383
B. 0.962
C. 0.454
D. Option4

C. O statistică:
A. Tcalculat>tα,v
A. Tcalculat>tα,v
folosesc:
B. Metoda ANOVA;
C. Statistica t.
......
…..
D. Option4

A. F(x)=P(X>=x)
B. F(x)=P(X=x)
C. F(x)=P(X>x)
D. F(x)=P(X
A. Afla = 0,10
B. Alfa = 0,01
C. Afla = 0,95
D. Raspuns gresit.
de referinta;
anterior t-1;
1500euro/locuitor;
ori;
1281,81 euro/loc.
A. 0,341
B.0,889
C. 0,977
A. [1183,83 ; 1216,17]
B. [861,89 ; 1178,11]
C. [34520,1066 ; 36,6244]
A. 0.383
B. 0.962
C. 0.454
A. Testul Z
B. Testul F
C. Testul t
D. Option4
B. Pozitiva
D. Option4
decat patru este:
A. 0.66
B. 0.5
C. 0.33
D. 0.25
D. Option4
de referinta care:
B. O statistica
b)o medie
este:
a)α=0,01
b) α =0,95
c) α = 0,05
tcalculat = 10.732;
Mean 1020

a)[861,89;1178,11]
b)[1004,51;1035,49]
c)[34520,1066;36,6244]
probabilitate este:
a)68,2%
b)75%
c)95%
corecte sunt:
b)[0.073;0,165]
c)[0,05;1.96]
a)0,33
b)0,5
c)0,66
se poate afirma ca:
a)metoda ANOVA
b)statistica t
c)statistica Fisher
variației
Mean 173
Median 180
Mode 180
Skewness -0,584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
99% este [161,75; 184,25]
16. Estimatia este
c) o statistica
a) H0: π= π0
H1: π≠π0
b) H0: π≠π0
H1: π < π0
c)H0: π <= π0
H1: π > π0
face cu:
a) statistica Z
b) statistica t
primesc ca..?
a)13,59%
b)47,72%
c)2,28%
Rezultatele:
Mean 39,918
Median 39,000
Mode 33,000
Kurtosis 1,217
Skewness 1,161
Range 19,000
Minimum 29,000
Maximum 48,000
Sum 3991,8
Count 100,000

a)75%
b)68,2%
c)95,4%
afirmațiile:
a) metoda ANOVA
b) statistica t
Cuantum bonus
Mean 173
Median 180
Mode 180
Skewness -0,584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10

de 99%, este [161,75 ; 184,25]


a) 0,977
b) 0,889
c) 0,341



Totală 450 32
afirma că:
salariului
a) 13,59%
b) 47,72%
c) 2,28%
a) 0,33
b) 0,5
c) 0,66
rezultate:
Mean 39,918
Median 39,000
Mode 33,000
Kurtosis 1,217
Skewness 1,161
Range 19,000
Minimum 29,000
Maximum 48,000
Sum 3991,8
Count 100,000

95%

a) H0 : π = π 0
H1 : π ≠ π 0
b) H0 : π ≤ π 0
H1 : π > π 0
c) H0 : π = π 0
H1 : π < π 0
Mean 1200
a) [1183,83; 1216,17]
b) [861,89; 1178,11]
c) [34520,1066; 36,6244]

a) 0,341 ???
b) 0,889
c) 0,977

adevărată

a) 0,33
.......
a) statistica Z
b) statistica t
a) [7,50 ; 9,00]
b) [7,804 ; 8,196]
c) [8,128 ; 9,202]

a) 75%
b) 68,26%
c) 95,4%

l1 o�
al (Bo1.89 . 117& 11
b)I 1183.83 1210,17j
c) (34520,I 000;:16 .0 244J
• 1..:1 W„ o,w,.,,.., ,.,
�'"'"'"
so toce cu tos1ul 1
-

de rncredere (66.135 ; 69,865)

I 2010 I 20i 1 I
12
Tnm. I I1
Trim. li I5 I4
Trim. III 12 15
Tnm. IV I4 I 8
.
acultataa
TEST GRILĂ
Cod brosura: 16
a do llmP

ute·
a) 0,66
5
�0 .
60.33
(!lpoz,11Vi


varia ei varian
200 2 100
120 18 7.5
de:
ul/unw
1200
Oeviation 165
,. "" ......, """'" li< .... ,.,...
n"•

I••� .........
d• Q.95 """
,. /1.!<l: 9.00/
b. p.!l!M;B.1961
C , /8.118;9.100)

l
<lln/,e P<I''"°''" '""' l5%
�
I
I
13;
{rr/m l :012 3
1
!0
•
-
13) Pw1tn,
•I -islicatest-
Fill>o,
d,t"""1tof arnrn, -
dou,1mOdl, ale�
b/ otiK/al,ca
r.
""-srtt
f4) P..,tn, o
-
P(X� -J, 22) estn:
b) 0,889
-c) 0,341
-Eslima
bJarevan"llfa a
8gaUj cu zaro
"'-•
--
"'--·--....... .._,_
-----
-- ______
-M-
• - ·-
•H-
•-
-,
21
0,793
20
20
7
◄9
2.233
1,11◄
30
◄1507
10
O
78
1,553
-
.. • • .
II I >
llftJ I
1), -.\IVII I •:,
,,,,,v11
•• . lA f
P,J ţJJHIW
., ' _ ,.,j .,.....,..._ ---·-

., �4�· 1,111
.f:6tll':I"" ...
,,1 Mlff�...it f ,,,,..
,!S 17 li TII ,'I-· I ., •
III (ff11 ,n .,� ,H t� ,,r)f',v:&,
., .-,..,,J
,,, 1(.-i/
f'.J ,;,Q.4(J
r-
1QJ
f,,110� ,er.
e) 1uI J., v ? l, ,,/, 11/al\

b) l1.i:oL••U#I-:; lu,,•
·- «-) I, ..,,,...,,,.,,I , ,,,,.,_ Iii

�,;,, ,,. �.
b) 0,66
cJ 0,33
------ --�-
/lu: 1t-1Tr,
a,,r ,C�!To
fi'> : 1t == ;co
b) fi, · ,r < lto
lfo: 1r:;;1ro
c) f/1 : r. > lto
l)rimă
u- ,.
r mOO",effilt
b) de
co 1.,-\ ă m � .. ,r<;:ii 'li.:
le
ca
COl'
t.
es
in
aceleiaşi variabi
p I repre
tip\ reprezi
¼ 4.. I �+c:, .J - ...
•J o.383 este
bJ 0.-454
•> 0,962
/Jl
µ~N(µ.-)
a) "
b) µ-N(µ,u )
l
µ- N(µ,7,;) (J
c)
_ a)' .,. 1
jr ,,,,,.,J
> oll.•
b) tco1o,Jo,J � 1 12.,
J a
- 1500, 1700, 2000, 1700, 2100.
81 a=0,IO
b) a= 0,01
c) a=0,95
1
M(fl)=/1

pa$4bll f1tJ
Kt'°'l' �1,1 nti0n
-
I
- �- -
-
--
1n1rrg,u�
lnvf&(Upe
- - -_._J
: )20
2
-
�- �
«o 20l
TOlaQ
-� _l

) -- -+- 3 -
-,--
50 -
:-;:-- -
e1/ ţ--------- -f,-;------ -
----_J
l 21
Tola/J 500
24
•
consecutive
a) [0.07;0.11]
b) [0.051;0.129]
c) [0.09;0.91]
Estimatia este:
b)o statistica

a)[3.612, 6.025]
b)[7.251, 9.444]
c)[8.356,8.644]
Intergrupe 6 2
Intragrupe 457
Total 436 128
Intergrupe 120 2
Intragrupe 320 200
Totala 440 202
a)F(x)=P(X≥x)
b)F(x)=P(X=x)
c)F(x)=P(X>x)
d)F(x)=P(X<x)
realitate...

urmatoarele:
2014 2015
Trim 1 6 10
Trim 2 2 5
Trim 3 5 4
Trim 4 3 2
a)α=0.95
b)α=0.50
c)α=0.01
a)0.33
b)0.5
c)0.66
a)0.962
b)0.454
c)0.382
a)statistica Fisher
b)statistica ANOVA
c)statistica t
afirma ca:
2014 2015
Trim. I 6 10
Trim. II 2 5
Trim. III 5 4
Trim. IV 3 2


a) H0: pi=pi0
H1: pi ≠pi0
b) H0: pi=pi0
H1: pi < pi0
c) H0: pi ≤ pi0
H1: pi > pi0


aceasta este falsa


observat

a) 640
b) 1067
c) 2040

a) µ ̴ N ( µ, σ/√𝑛)
b) µ ̴ N ( µ, σ2)
c) µ ̴ N ( µ, σ2/n)


Totala 450 32
se poate afirma ca:


a) 13,59%
b) 47,72%
c) 2,28%
Mean 39.918
Median 39.000
Mode 33.000
Kurtosis 1.217
Skewness 1.161
Range 19.000
Minimum 29.000
Maximum 48.000
Sum 3991.8
Count 100.000

a) 0,33
b) 0,5
c) 0,66
a) statistica Z
b) statistica t
0,95 este:
a) [7,50; 9,00]
b) [7,804; 8,196]
c) [8,128; 9,202]


a) 75%
b) 68,26%
c) 95,4%


Mean 173
Median 180
Mode 180
Skewness -0,584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
99%, este [161,75; 184,25]


c) ?

variatiei
afirmatiile:
populatiilor
a) metoda ANOVA
b) statistica t
b)o statistica
sunt:
c) H0: μ0 =46;H1: μ0<46

a) 0,382
b) 0,962
c)0.454
a) statistica Z
b)statistica Fisher
c) statistica t

a)H0: μ= μ 0
H1: μ > μ0
H1: μ = μ0
c)H0: μ = μ0
a)[6,1280;9,2020]
b)[8,0736;8,4264]
c)[7,5260;9,3424]
c)H0: μ0 = 46 H1: μ0<46
a)[0,4245;0,7428]
b)[0,5851;0,6649]
c)[0,,3580;0,6440]
probabilitate este.
a) 68,2%
b) 95%
c)75%
a George
C. Mihai

observant.
a 0.383
b. 0.454
c. 0:962
a. 0.977
b. 0.341
c. 0.889
mai mare decat el
a.4,3%
b.1,5%
c.67%
a. 0,289
b.0.532
c.0,341

b. μ~N(μ, ó²)
C. μ~N (μ, ó²/n)
sunt valide:

a.[0,6084;0,6716]
b. [0.4245;0.7428]
C. [0,3560;0,6440]
a. [0,146;0,567]
b.[0,567;0,614]
c.[0,5267;0,673]

a.Ho: π=8%


a.t calculat>t α,v
a.statistica Fisher
b. Metoda ANOVA
c. Statistica t
a.α=0,95
b.α=0,05
c.α=0,01

a. Un parametru;
b. O estimatie;
c. Un estimator;
este necesar:

a). M(θ ˆ)= θ
acelaşi eşantion
10.Estimaţia este:
c. o statistică
statistice sunt:
a. H0 : π = π 0
H1 : π ≠ π 0
b. H0 : π = π 0
H1 : π < π 0
c. H0 : π ≤ π 0
H1 : π > π 0
A. Statistica Z
B.Statistica t
a) [7,50 ; 9,00]
b) [7,804 ; 8,196]
c) [8,128 ; 9,202]


)este
a) 75%
b) 68,26%
c) 95,4%

)
)

variaţiei
(n-1)=100-1=99
a (8,1280 - 9,2020)
b) (8,0736 - 8,4264)
c) (7,5260 - 9,3424)
Mean - 1020
a) [861,59;1178,11]
b) [1004,51;1035,48]
c) [545….]

de timp.
perioada de timp
2010 2011
Trim. I 1 2
Trim. II 5 4
Trim. III 2 5
Trim. IV 4 8


A. 0.383
B. 0.962
C. 0.454
patru este:
a) 0,66
b) 0,5
c)0.33
b)pozitiva

(intergrupe)
(intragrupe)
cuvânt;
Venitul lunar
Mean 1200
a) [ 1183,83; 1216,17]
b) [861,89 ; 1178,11]
c) [34520,1066;36,6244]
0,95, este
a) [7,5260 ; 9,3424 ]
b) [7,3955; 7,6045]
c)[8,1280 ; 9,2020 ]
a) [0,6084 :0,6716]
b) [0,4245; 0,7428]
variatie variantei
ESS 220 2 100
RSS 120 16 7,5
face cu:
b. Statistica t
c) Statistica z
ca:
]
de0,95, este
a) [ 7,5260; 9,3424 ]
b) [7,3955; 7,6045]
c)[8,1280 ; 9,2020 ]
a.H0:𝜇=10; H1:𝜇=10
b.H0: 𝜇 = 46 H1: 𝜇 ≠46
c.H0: 𝜇 =46, H1: 𝜇 <46
a [0.4245; 0.7428]
b. [0.5851; 0.6649]
c. [0.3560;0.6440 ]
1500 euro/locuitor
3,5 ori
1281,81 euro/loc.
a) ∝ = 0,10
b)∝= 0,01
C) ∝ = 0,95
de referință;
anterior, t-1; %8L

variației
Intergrupe 2
Intragrupe 320
Totală 440 202
a.12,5%
b. 55%
C. 63%
d. 84%
a. (0,58; 0,66)
b. 10,65; 0,68)
c. (0,51; 0,75)
a. 768 persoahe
b. 1200 persoane
c. 1000 persoane
a. 50%
b. 0,5

a) a-0,0675
b)-0,92
c) a-0, 1331.
umàtoarea evolute
2014 2015
Trim. I 12 9
Trim. II 2 5
Trim. III 4 4
Trim. IV 3 3
a) 12,28%
b) 47,72%
c) 2,15%
foloseşte:
A)statistica Z
c) statisticat t
a)1225
b) 1007
c)1500
32) Estiematia este

d) o statistica

a) 4,3%
b) 1,5%|
c) 6,7%

a. [8.1280; 9.2020]
b. [7.3955; 7.6045]
c 7.5260, 9.3424]
Á=0,10
Á=0.01
Á=0,95
a.H0:µ=µ0
H1:µ>µ0
b. H0:µ≠µ0
H1:µ=µ0
c.H0:µ=µ0
H1:µ≠µ0
b.Regula de decizie

a. (7.5260-9,3424)
b.(8,1290-9,2020)
c.(8,0736-8,4264)
Anul Vanzari
2007 2
2008 3
2009 5
2010 4
2011 7
adevarate?
a.H0 :TT=8%
11.
Mean 173
Meadian 180
Mode 180
Deviation
Skewness -0.584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 1730
Sum 1730
Count 10
Confidence 10

a.Un parametru
b.O esimatie
c.Un estimator

13,
Skewness 1.161
Range 11,000
Minimum 7,000
Maximum 18,000
Sum 488,000
Count 49,000
a.[0147;0,567]
b.[0,567:0,814]
c.[0,827;0,872]
b.O statistica

Cuantum bonus
Mean 173
Median 180
Mode 180

Skewness -0,584473684
Range 130
Minumum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10

a. Θ=f(x1,x2,.....,xN)
urmatoare
2014 2015
Trim I 6 10
Trim II 2 5
TRIM III 5 4
TrIm IV 3 2

a.α=0.95
b. α=0.05
c. α=0.01


a) 4,3%
b) 1,5%
c) 6,7%
Rezolvare:
X ~ N(µ,σ2)
μ =500
σ=100
P(X>650)=?
xi  
zi 

650  500 150
x1=650 z1    1, 5
100 100
P(X>650)=P(Z>1,5)=0,5-φ(1,5)=0,5-0,4332=0,0668≈6,7%

a) 0,289
b) 0,532
c) 0,341
  12
2  4 ,   2
10  12
x1=10 z1   1 a
2
13  12
x2=13 z2   0, 5
2
P(10<X<13)=P(-1<Z<0,5)=φ(0,5)-φ(-1)=φ(0,5)+φ(1)=0,1915+0,3413=0,5328 sau
53,28%
1
a) (7,5260 - 9,3424)
b) (8,1280 - 9,2020)
c) (8,0736 - 8,4264)
n=400
x  8, 25
s  1, 8
 s 
   x  t / 2;n1 
 n
t / 2;n1  t0 ,025;399  1,96
 1,8 
  8, 25  1,96 
 400 
[8,25±0,1764]
IC: [8,0736; 8,4264]
Column1
Mean 10
Median 9
Mode 9
Kurtosis 1.36942
Skewness 1.082532
Minimum 7
Maximum 15
Sum 100
Count 10

2
 s 
   x  t / 2;n1 
 n
 10  1,65  8,35;11,65

H 0 : μ  μ0 H : μ  15
sau 0
H1 : μ  μ0 H1 : μ  15
x  0 10  15 5
tcalc     6,84
s/ n 2, 3094 / 10 0,73

sute euro.


t /2;n1  n2 2  t0,025;25  2, 060

n1  n2  2  25  n1  n2  27

H 0 : 1   2  0
H1 : 1   2  0
3
d) ipoteza H0 este 1   2   3
evoluţie:
Anii 2010 2011 2012 2013

Rata sporului:
y  y2011 12  8 4
r2013/ 2011  2013    0, 50
y2011 8 8

y 10
i2012 / 2011  2012   1, 25 ori
y2011 8
Sporul mediu
2010 2011
Trim. I 1 3
Trim. II 3 5
Trim. III 2 4
Trim. IV 4 7
4
y
 yt  29  3, 625 mld. lei
n 8
Sporul mediu
y  y 7 1 6
 n 1    0, 85 mld. lei
n 1 7 7
r  i  1 =2,98-1=1,98

Totală 440 (n-1)=202
ESS=440-320=120
populațiilor)
n-1=202 n=203
n-k=203-3=200
H 0 : 1   2  3
ESS 120
 k 1  2 
60
Fcalc  37 , 5
RSS 320 1, 6
n  k 200
F;k 1;nk  F0 ,05;2;200  2,996
5
salariului.
b) ipoteza H0 este 1   2   3
(k-1=2, deci k=3)

(n-1=202)

a). M (ˆ)  
b). V (ˆ)   când n  N
acelaşi eşantion

sexul_pers
Cumulative
Feminin 6 60.0 60.0 100.0
Total 10 100.0 100.0

nA 6
p   0, 6 sau 60%
n 10
 p 1  p  p 1  p  
   p  t /2,n 1  ; p  t /2, n 1  
 n n 
t /2,n 1  t0,05;9  1,833
 0, 6 1  0, 6  0, 6 1  0, 6  
  0, 6  1,833 
 ;0, 6  1,833  
 10 10 
 0, 48989 0, 48989 
  0, 6  1,833  ;0, 6  1,833 
 3,162277 3,162277 
6
 0,6  0, 28;0,6  0, 28
 0,32;0,88



variaţiei
Totală 380 99

k-1=4 k=5
n-k=95 n-5=95 n=100
k=5

n-1=100-1=99

7
RSS=TSS-ESS=500-350=150
n-k=21
n-1=24 n=25
25-k=21 k=4
H 0 : 1   2  3   4
ESS 350
 k 1  3 
116, 66
Fcalc  16, 33
RSS 150 7 ,14
nk 21
b) ipoteza H0 este 1   2  3   4
k=4

F0 ,05;3; 21  3,073


8
ESS
75
 19, 62
RSS 3, 823
nk
F0 ,05;2;17  3,592

venitului.
k-1=2
k=3
9

a. F(x)=P(X≥x)
b. F(x)=P(X=x)
c. F(x)=P(X>x)
d. F(x)=P(X<x)

realitate…
urmatoarele:
2014 2015
Trim 1 6 10
Trim 2 2 5
Trim 3 5 4
Trim 4 3 2

a. à=0.95
b. [34520.1066; 36.6244]
c. [1183.83; 1216.17]
Column 1
Mean 173
Median 180
Mode 180
Skewness -0.584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
8.Fara table

de 15 sute euro

E55 120 2
R55 320 200
Total 440 202
afirma ca:

asupra salariului
c. Se respinge Ho
Anii 2010 2011 2012 2012

Volumul 2 8 10 12
vanzarilor
(miliarde lei)

a. 80%
b. 64.5%
c. 90%

𝑡𝛼
2
Mean 173
Median 180
Mode 180
Skewness -0.584473684
Range 130
Minimu 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10

b. Statistica t
c. Statistica Z


a. [0.051, 0.129]
b. [0.09, 0.91]
c. [0.07, 011]

observant
21.Fara enunt
Trim 2 3 5
Trim 3 2 6
Trim 4 5 8

GRILE SESIUNE
1. Estimatia este:
c) o statistica
a) H0: π=π0
H1: π≠π0
b) H0: π=π0
H1: π<π0
c) H0: π≤π0
H1: π>π0
a. Statistica Z
b. Statistica t
a. [7.50; 9.00]
b. [7.804; 8.196]
c. [8.128; 9.202]
referinta.
б<X<....) este:
a. 75%
b. 68.26%
c. 95.4%
c. o statistica
a. 0.383
b. 0.962
c. 0.454
a.
2
σ
μ^ ~ N (μ , )
√n
b.
^
μ^ ~ N (μ , σ 2)
c. 2
^μ ~ N (μ , σ )
n

a. [7.5200; 9.3424]
b. [7.3955; 7.60045]
c. 6.1280; 9.2020]
de cuvant?
cuvant
cuvant
a. statistica t
c. statistica Z
a. 0,977
b. 0,889
c. 0,341

de mai jos:
ROFIT
Mean 21
Standar Error 0,793
Median 20
Mode 20
Sample variance 49
Kurtosis 2,233
Skewness 1,114
Range 30
Minimum 10
Maximum 40
Surn 1507
Count 78
(95,0%)
25.A estima punctu:

600, 700, 800, 800, 1000, 1200, 1500, 2000, 1700, 2100.
2000 de 3.5 ori

a. alfa=0,10
b. alfa=0,01
c. afla=0,95
a. 0,6331
b. 0,4016
c. 0,1500
d. 0,3413
a. 2,26%
b. 47,72%
c. 13,59%
a. -0,15%
b. 1,15
c. 0,85
a. t calc > t alfa
VARIATEI
Intragrupe 250 21(n-k)=>n=25 11.9
Variablia numerica este ,,Venitul”, iar variabila (factorul) de grupare
este ,,Regiunea”. Pentru exemplul dat, sunt corecte afirmatiile:

puterea testului
a. a=0.0675
b. a=0.92
c. a=0.1331
2014 2015
Trim I 12 9
Trim II 2 5
Trim III 4 4
Trim IV 3 3

a. 12,28%
b. 48,72%
c. 2,15%

Totala 450 32
Variabila numerica este ,,Salariul,, , iar variabila (factorul) de grupare
este ,,Regiunea,,. In aceasta situatie, se poate afirma ca:
teta= f (x1, x2.....xs)
a. [6,6281; 8,2021]
b. [7,1432; 7,4568]
c. [6,50; 9,00]
prezentate mai jos:
Mean 173
Median 180
Mode 180
Skewness -0,584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
asumat este 5%).
a. alfa = 0,01
b. alfa = 0,95
c. alfa = 0,05
t calculat = 10.732
asumat de 5%
Venitul Lunar
Mean 1020
medie este:
a. [861,89; 1178,11]
b. [1004,51; 1035,49]
c. 34520,1066; 36,6244]
a. 0,477%
b. 6,68%
c. 43,32%
b. statistica Z
c. statistica t
S^2 masculin= 9
s^2= feminin= 4
a. H0; µ=10; H1: µ≠10
b. H0 µ=46; H1: µ≠46
c. H0: µ=46; H1: µ<46
Mean 9.916
Median 9.000
Mode 9.000
Kurtosis 1.217
Skewness 1.161
Range 11.000
Minimum 7.000
Maximum 18.000
Sum 486.000
Count 49.000
de 5%
variantei variantei
(intergrupe)
(intragrupa)
Variabila numerica este ,,VENITUL,, iar variabila (factorul) de grupare
este ,,REGIUNEA,,

este:
a. 1225
b. 1067
c. 1500
a. F(X)= P(X<x)
b. F(X)= P(X>x)
c. F(X)= P(X=x)
d. F(X)= P(X≥x)
a. 2401
b. 1500
c. 1067
este :
a. 0,66
b. 0,33
c. 0,5
66.

-> 0.66

-> pozitiva;


poate:
estimarea salariului mediu net pe economie (X). Se cunosc urmatoarele rezultate: x́=294 EUR si σ =90.
jos:
Venitul lunar
MEAN 1020
-> [1004,51; 1035,49].

-> F(x)=P(X<x)

2014 2015
Trim. I 6 10
Trim. II 2 5
Trim. III 5 4
Trim. IV 3 2
Stiind ca í=0.85 sunt corecte informatiile:

variatiei


-> µ ̴ N(µ, σ 2 ¿

-> 0,383
Column 1
MEAN 9.918
MEDIAN 9.000
MODE 9.000
KURTOSIS 1.217
SKEWNESS 1.161
RANGE 11.000
MINIMUM 7.000
MAXIMUM 18.000
SUM 486.000
COUNT 49.000
(95%)

-> testul F.
n=100 s-au obtinut urmatoarele valori: x́=40 mii lei , s ' 2=25
esantionul sunt:
-> [39,02 mii lei; 40,98 mii lei].
-> |tcalculat|> t α ,v
2
23.Atunci cand se cunoaste dispersia σ 2 testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se face cu:
-> statistica Z.





este adevarata;
Column 1
MEAN 173
MEDIAN 180
MODE 180
SKEWNESS -0.584473684
RANGE 130
MINIMUM 100
MAXIMUM 230
SUM 1730
COUNT 10
(99%)


-> 97,7%
36.Estimatia este:
prag de semnificatie α =0.05 :
-> |tcalculat| < t α ,v
2
Column 1
MEAN 10
MEDIAN 9
MODE 9
KURTOSIS 1.36942
SKEWNESS 1.082532
RANGE 8
MINIMUM 7
MAXIMUM 15
SUM 100
COUNT 10
(95%)
euro;
-> se rspinge ipoteza H 0 :µ=15.
t calc=8.23,numarul gradelor de libertate=25. Pentru un risc de 5% sunt adevarate afirmatiile:
-> M(θ)=θ

variatiei
Totala 450 32
poate afirma ca:


-> [7,804;8,196]
-> 64,5%

-> un parametru;

-> 0,3085
->0,889
n=625 s-au obtinut urmatoarele rezultate: x́=12 mii lei , s' =2 miilei . Sa se testeze daca exista diferente
venitul mediu pe tara, μ0 =13 mii lei , considerand un risc de 5%. Pentru exemplul dat sunt corecte
afirmatiile:
->se respinge ipoteza H 0 .
57.In vederea testarii ipotezei de egalitate a salariului mediu cu o valoare fixa μ0 =46 s-a inregistrat un
-> H 0 :µ=46 ; H 1 :µ ≠ 46
58.Se studiaza daca exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din Europa de Est,
egala cu 68 ani si speranta medie de viata a femeilor la nivel mondial egala cu 70 ani. Se cunosc urmatoarele
date: n=16, s’=1.75. Sunt adevarate afirmatiile:
-> metoda ANOVA.

-> 0,383
probabilitate este:
-> 0,954 sau 95,4%

->84%.
-> [0,58; 0,66]
-> 768 persoane
-> 0,5

variatiei
Totala 440 202
salariului.
-> se respinge ipoteza H 0 ;
-> ipoteza H 0 este µ 1=µ 2=µ 3.

variatiei
Totala 500 24
poate afirma ca:
-> ipoteza H 0 este µ 1=µ 2=µ 3=µ 4;
-> 640

-> o medie
-> α=0,10

Anul Vanzari
2007 2
2008 3
2009 5
2010 4
2011 7
adevarate?
-> [0,5851;0,6649]
78.intr-un sondaj de opinie, σ 2=0.15 volumul esantionului care estimeaza parametrul proportie cu o eroare
maxim admisibila de ± 3,5 % si o probabilitate de 0.95 este:
-> 472
prezentate mai jos:
C.A.
MEAN 42
MEDIAN 40
MODE 40
SAMPLE VARIANCE 49
KURTOSIS 2.233
SKEWNESS 1.114
RANGE 50
MINIMUM 10
MAXIMUM 60
SUM 3507
COUNT 78
(95%)
81.Pentru o variabila X −N ¿ ) se cere sa se calculeze probabilitatea P ( μ−σ < X < μ+ σ ) . Aceasta probabilitate
este:
-> 68,2%
saptamanal de paine (kg), s-au obtinut rezultatele: x́=3 kg , s' =1 kg . Considerand un risc de 5% se poate
-> difera semnificativ de µ0=3,5 kg
jos:
Venitul lunar
MEAN 1200
-> [1183,83; 1216,17]
2010 2011
Trim. I 3 4
Trim. II 4 5
Trim. III 3 4
Trim. IV 7 11
prag de semnificatie α =0.05:

->[8,356;8,644]
ANII 2010 2011 2012 2013

VOLUMUL 2 8 10 12
VANZARILOR
(MLD.LEI)
90.Stiind ca o variabila X −N ¿), sa se afle P ( μ−2 σ < X < μ+2 σ ):

->0,9544
Alpha este de 15%. Stiind ca proportia inregistrata in anul universitar precedent este de π=20 %, iar pentru
un risc de 0.05 se poate afirma ca:
clasament?
- mihai
obtinut:
Column
MEAN 39.918
MEDIAN 39.000
MODE 33.000
KURTOSIS 1.217
SKEWNESS 1.161
RANGE 19.000
MINIMUM 29.000
MAXIMUM 48.000
SUM 3991.8
COUNT 100.000
(95%)
->0,66
-> 1.5%
-> 0,532
->?
-> 13,59%

variatiei
se poate afirma ca:

variatiei
poate afirma ca:

-> [0,588;0,691]

variatiei
Totala 440 202
-> ipoteza H 0 este µ 1=µ 2=µ 3 ;
->se respinge H 0 ;
salariului.

variatiei
-> 0,5328
Profit
MEAN 21
MEDIAN 20
MODE 20
SAMPLE VARIANCE 49
KURTOSIS 2.233
SKEWNESS 1.114
RANGE 30
MINIMUM 10
MAXIMUM 40
SUM 1507
COUNT 78
(95%)
media esantionului este de 42 mld. lei;
intervalul de incredere este [40,447; 43,553].
2010 2011
Trim. I 1 2
Trim. II 5 4
Trim. III 2 5
Trim. IV 4 8
probabilitate este:
-> 95,4 %
112.Se verifica daca proportia π a clientilor care prefer produsul A, in anul current, difera in mod semnificativ
de proportia π a clientilor din anul precedent . in acest caz ipotezele statistice sunt:
-> H 0 :π =π 0
H1: π ≠ π 0
113.Se studiaza daca exista diferente semnificative intre nivelul mediu al PIB-ului/locuitor al tarilor din OECD
t calculat =¿0.732
numarul gradelor de libertate este 25
-> α=0,05
-> [0,051;0,129]

->[0,1778;0,2221]
-> [7,3955; 7,6045]
120.In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie μ si o valoare fixa μ0 pentru un esantion X se
-> α=0,10
120.b..In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie μ si o valoare fixa μ0 pentru un esantion de
este z=1.96 riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza H 0 este:
-> α= 0,05
121.Se verifica daca media unei populatii, μ difera in mod semnificativ de o valoare fixa μ0 . In acest caz
-> H 0 :µ=µ 1
H 1 : µ ≠ µ1

-> [8,0736; 8,4264]
125.
MEAN 173
MEDIAN 180
MODE 180
KURTOSIS 1.17559..
SKEWNESS -0.5844…
RANGE 130
MINIMUM 100
MAXIMUM 230
SUM 1730
COUNT 10
LEVEL(99.0%)
Grile statistica
1. Dintr-o populatie s-a extras un esantion de volum n=900

persoane. Pentru o variabila X, consumul saptamanal de
paine(kg), s-au obtinut urmatoarele rezultate: 𝑥̅ =3 kg, s’=1kg.
Considerand un risc de 5% (0,05) se poate considera ca nivelul
consumului mediu saptamanal de paine:
a. Este egal cu µ0=3,5kg;
b. Nu difera semnificativ de µ0=3,5kg;
c. Difera semnificativ de µ0=3,5kg.
2. Se verifica daca media unei populatii, µ, difera in mod
semnificativ de o valoare fixa µ0 . In acest caz, ipotezele
statistice sunt:
a. H0: µ ≠µ0, H1: µ =µ0;
b. H0: µ =µ0, H1: µ >µ0;
c. H0: µ =µ0, H1: µ≠µ0.
3. Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu
extras din populatia de referinta care:
a. Respecta proprietatea de reprezentativitate;
b. Din motive de cost, are un volum mai mic decat
volumul populatiei;
c. Poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire.
a. O teorie care se verifica statistic;
b. O presupunere cu privire la un parametru;
c. O presupunere cu privire la legea de distributie a unei
populatii.
a. O valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii;
b. O functie a variabilelor de selectie;
c. O statistica.
a. Calculul valorii statisticii test;
b. Regula de decizie;
c. Formularea ipotezelor statistice.
7. Se studiaza daca exista diferente semnificative intre speranta
medie de viata a femeilor din Europa de Est, egala cu 68 de
ani, si speranta medie de viata a femeilor la nivel mondial,
egala cu 70 de ani. Se cunosc urmatoarele date: n=16, s’=1,75.
a. Cu o probabilitate de 95%, nivelul mediu al sperantei
de viata a femeilor din Europa de est este acoperit de
intervalul de incredere (67,068 ; 68,932);
b. Se garanteaza cu o prbabilitate de 90% ca nu exista
diferente semnificative intre speranta medie de viata a
femeilor din Europa de Est si media la nivel mondial;
c. Exista diferente semnificative intre speranta medie de
viata a femeilor din Europa de Est si media la nivel
mondial, in conditiile riscului asumat de 5%.
8. In urma prelucrarii datelor privind veniturile familiilor
inregistrate la nivelul unui esantion de volum n=625, s-au
obtinut urmatoarele rezultate: : 𝑥̅ =12 mii lei, s’=2 mii lei. Sa se
testeze daca exista diferente semnificative intre veniturile
medii ale familiilor la nivelul populatiei din care a fost extras
esantionul si venitul mediu pe tara: µ0=13 mii lei:
a. Se accepta ipoteza H0;
b. Exista diferente semnificative intre cele doua medii;
c. Se respinge ipoteza H0.
9. Pentru o variabila X-N(µ,σ2), se cere sa se calculeze
probabilitatea P(µ-σ<X< µ+σ). Acesta probabilitate este:
a. 75%;
b. 95%;
c. 68,2%.
10. Pentru o variabila X-N(10,4), P(X>11) este:

a. 0,1915;
b. 0,3085;
c. 0,5915.
11. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 studenti, pentru
variabila nota la un test, s-a obtinut o valoare medie de 8,25 si
o abatere standard de esantion modificata egala cu 1,5.
Intervalul de incredere pentru parametrul medie, cu o
probabilitate de 0,95, este:
a. [7,5260 ; 9,3424];
b. [8,0736 ; 8,2464];
c. [8,1260 ; 9,2020].
12. In vederea testarii ipotezei de egalitate a salariului mediu cu

o valoare fixa, µ0=46, s-a integistrat un esantion de volum
n=10 persoane. In acest caz se pot formula urmatoarele
ipoteze statistice:
a. H0: µ0=46, H1: µ0<46;
b. H0: µ=10, H1: µ≠10;
c. H0: µ=46, H1: µ≠46.
a. Varianta esantionului este mare;
b. Varianta esantionului este mica;
c. Volumul esantionului creste.
14. Sporul absolut cu baza mobila se calculeaza ca:
a. Raport intre doi termeni consecutivi
b. Diferenta intre oricare termen si termenul initial al
seriei
c. Diferenta intre doi termeni consecutivi
a. Cu cat s-a modificat, in marime absoluta, nivelul unei
variabile Y din momentul curent comparative cu
momentul de referinta;
b. Cu cat s-a modificat, in marime relativa, nivelul unei
variabile Y din momentul curent comparative cu
momentul de referinta;
c. De cate ori s-a modificat nivelul unei variabile Y din
momentul curent comparativ cu momentul de
referinta.
16. Pentru un esantion de 100 zile extras din activitatea unei
firme, s-a observat valoarea zilnica a vanzarilor (mii lei). La
nivelul esantionului s-a obtinut o medie de 550 mii lei si o
abatere standard de 40 mii lei. Pentru un risc asumat de 5%
este valabil rezultatul:
a. Se accepta ipoteza nula (H0);
b. Testul folosit este testul Z;
c. Valoarea teoretica a testului este 0,05;
d. Valoarea medie a vanzarilor difera semnificativ de
valoarea inregistrata anul trecut, de 650 mii lei.
17. La nivelul unui esantion de 250 de pacienti ai unui spital,
30% sunt de sex feminin. Pentru o probabilitate de 99%,
intervalul de incredere pentru ponderea pacientilor de sex
masculine este:
a. [22,6 ; 37,4]%;
b. [62,2 ; 77,4]%;
c. [11,5 ; 25,7]%.
18. Pentru a estima proportia la nivelul unei populatii in
conditiile unei increderi de 95%, a unei variante de 0,24
si a unei erori maxim admisibile de +/- 3,5
este necesar un volum al esantionului de:
a. 2350
b. 753
c. 1060
19. La nivelul unui esantion de 25 de tari, observate dupa
valoarea exporturilor (mil. Euro), se cunoaste ca media este
150 mil. euro, iar varianta este de 100. Pentru o probabilitate
de 90%, intervalul de incredere pentru valoarea medie a
exportului la nivelul populatiei tarilor este:
a. [146,57 ; 153,42] mil. euro;
b. [50; 250] mil. euro;
c. [115,78 ; 184,22] mil.euro.
20. Pentru X-N(-1; 1), ponderea valorilor cuprinse intre -0,5 si
0,5 este:
a. 24,17%;
b. 50%;
c. 62,47%.
21. Se doreste verificarea compatibilitatii dintre performanta
portofoliului firmei ALPHA comparative cu cel al principalei
concurente, care are o rata de rentabilitate de 68% a
investitiilor. Pentru acest lucru, se extrage un esantion de 100
de investitii ale firmei ALPHA si se obtine, la nivelul
esantionului, o rentabilitate medie de 63% si o abatere
standard de 4%. Pentru un risc 0,05, care afirmatie este
adevarata:
a. Intre cele doua companii exista o compatibilitate in
ceea ce priveste rentabilitatea investitiilor;
b. Se respinge ipoteza H0;
c. Se testeaza H0: π= π0.
22. Din clientii a doua magazine au fost extrase doua
esantioane, iar clientii au fost observati dupa varsta. Pentru
un risc de 5% si o valoare Sig=0,002, este adevarata afirmatia:
a. Testul folosit este testul F;
b. Exista diferente semnificative de varsta intre clientii
celor doua magazine;
c. Nu se poate lua o decizie cu privire la diferenta de
varsta intre clientii magazinelor;
d. Se accepta ipoteza H0.
23. Pentru un esantion de 300 de studenti, extras dintr-o serie
de studenti din anul curent, s-a observant o rata de
promovabilitate de 78%. Pentru un risc de 5% si cunoscand ca
rata de promovabilitate inregistrata anul trecut a fost de 82%,
este adevarata afirmatia:
a. Testul folosit este testul F;
b. Ipoteza nula este H0: µ1=µ2;
c. Promovabilitatea din anul curent difera semnificativ de
promovabilitatea din anul trecut;
d. Proportia la nivelul esantionului este de 0,82.(este
0,78)
24. Pentru firmele din Iasi se cunoaste ca cifra de afaceri(X, mil.
lei) este normal distribuita: X-N(250, 400). Probabilitatea ca o
firma sa aiba o cifra de afaceri de cel mult 200 mil. lei este:
a. 0,75;
b. 0,0062;
c. 0,9938.
25. La un examen, punctajele obţinute de studenţi sunt
distribuite normal cu media 500 şi abaterea standard 100. Un
student a obţinut punctajul X = 650. Ce procent din studenţi
au obţinut un punctaj mai mare decât el?
a) 4,3%
b) 1,5%
c) 6,7%
26. Pentru o variabilă X ~ N(12,4), P(10<X<13) este:
a) 0,289
b) 0,532
c) 0,341
27. Într-un sondaj aleator simplu de 400 studenţi, pentru
variabila nota la un test, s-a obţinut o valoare medie de 8,25 şi
o abatere standard de eşantion modificată egală cu 1,8.
Intervalul de încredere pentru parametrul medie, cu o
probabilitate de 0,95, este:
a) (7,5260 - 9,3424)
b) (8,1280 - 9,2020)
c) (8,0736 - 8,4264)
28. Se testează diferenţele dintre veniturile medii din 2 regiuni,
A şi B, şi se obţin următoarele rezultate: tcalc=8,23, numărul
gradelor de libertate=25. Pentru un risc de 5%, sunt adevărate
afirmaţiile:
a) valoarea teoretică a statisticii test este egală cu 1,960 ;
b) suma volumelor celor două eşantioane este 27 ;
c) există diferenţe semnificative între veniturile medii din

cele 2 regiuni ;
d) ipoteza H0 este µ1=µ2=µ3.

a). M (θ̂)=θ
b). V (θ̂)→θ când n→N
c). are varianţa cea mai mică posibil faţă de varianţa
oricărui alt estimator calculat pentru acelaşi eşantion
30. Pentru aplicarea metodei ANOVA, trebuie îndeplinite
următoarele condiţii:
31. Variaţia explicată măsoară:
c) variaţia sub influenţa factorilor esenţiali şi aleatori
(întâmplători).
Sursa variatiei Suma patratelor Gradele de Estimatori ai

variatiei libertate variantei
Explicata 150 (ESS) 2 (K-1) 75 ESS/(k-1)
(intergrupe)
Reziduala 65 (RSS) 17 (n-k) 3,823 RSS/(n-k)
(intragrupe)
Variabila numerică este "Venitul", iar variabila (factorul) de
grupare este "Regiunea". În această situaţie, se poate afirma că:
a. există diferenţe semnificative între veniturile
medii pe regiuni la nivelul populaţiilor, pentru un
risc de 5%;
b. valoarea teoretică a a statisticii F, considerând un
risc de 0,05, este 3,592;
c. se respinge ipoteza H0: µ1=µ2=µ3
variatiei
Explicata 350 3
(intergrupe)
Reziduala 150 21
(intragrupe)
Totala 500 24
Variabila numerică este "Salariul", iar variabila (factorul) de
grupare este "Regiunea". În această situaţie, se poate afirma că:
a. valoarea calculată a statisticii F este 16,33

b. ipoteza H0 este: H0: µ1=µ2=µ3=µ4
c. se garantează cu o probabilitate de 0,95 că factorul de
grupare are o influenţă semnificativă asupra variaţiei
salariului
34. Aplicând metoda ANOVA, s-au obţinut următoarele
rezultate:
variatiei
Explicata 130 4
(intergrupe)
Reziduala 250 95
(intragrupe)
a. volumul eşantionului este de 95 unităţi
b. numărul de grupe ale factorului de grupare este 5
c. numărul gradelor de libertate asociate variaţiei totale
este 99.
35. Pentru un eşantion de persoane se cunosc următoarele
rezultate:
Frequency Percent Valid Cumulative
percent percent
Feminin 6 60.0 60.0 100.0
Total 10 100.0 100.0
Considerând un risc de 0,10, să se calculeze limitele intervalului de
încredere pentru proporţia persoanelor de sex feminin la nivelul
populaţiei.

variatiei
Intergrupe ESS 120 2
Intragrupe RSS 320 200
Totala TSS 440 202
Variabila numerică este "Salariul", iar variabila (factorul) de
grupare este "Regiunea". În această situaţie, considerând un risc
de 0,05, se poate afirma că:
a. se garantează cu o probabilitate de 0,95 că
factorul de grupare are o influenţă semnificativă
b. ipoteza H0 este µ1=µ2=µ3
c. se respinge ipoteza H0
37. Nivelul vânzărilor unei firme a înregistrat în perioada 2010 -
2013 următoarea evoluţie:
Anii 2010 2011 2012 2013
Volumul vanzarilor(mld. lei) 2 8 10 12
a. vânzările firmei au crescut în 2013 faţă de 2011
cu 50%
b. vânzările firmei au crescut în 2013 faţă de 2011
cu 150%
c. vânzările firmei au crescut în 2012 faţă de 2011
de 1,25 ori .
38. Nivelul cifrei de afaceri (mld.lei) a unei firme pe trimestre a
înregistrat în perioada 2010-2011 următoarea evoluţie:
2010 2011
Trim. I 1 3
Trim. II 3 5
Trim. III 2 4
Trim. IV 4 7
Ştiind că 𝑖̅=2,98 , sunt corecte afirmaţiile:
a. cifra de afaceri medie a firmei a fost de 3,625
mld. lei pe an;
b. cifra de afaceri medie a firmei a crescut în medie
cu 0,85 mld. lei pe trimestru;
c. cifra de afaceri a firmei a crescut în medie cu
198% pe trimestru.
39. La un examen, profesorul a stabilit ca elevii care vor obtine
un punctaj cuprins intre 65 si 70 in anul curent, distributia
punctajelor este normala, X-N(55,25). Care este procentul
elevilor:
a. 47,72%
b. 12,28%
c. 2,15%.
40. Pentru o variabila X-N(0,1), se cunoaste P(-a<X<a)=0,6424. In
acest caz:
a. a=0,1331
b. a=0,0675
c. a=0,92.
GRILE STATISTICA
BROSURA 16
1) Pentru o variabila X- N(0,1) P(X >= -0,157)
a) 0,9418
b) 0,4418
c) 0,9772
2) Sporul absolut cu baza fixa exprima:
a)Cu cat s-a modificat in marime relativa, nivelul unei variabile, corespunzatoare momentului
current 1,comparative cu nivelul aceleasi variabile corespunzatoare momentului anterior 1-1;
b)Cu cat s-a mofificat in marime absoluta, nivelul unei variabile corespunzator momentului current 1,
comparative cu nivelul aceleasi variabile corespunzator momentului de referinta;
c) de cate ori s-a modificat nivelul unei variabile corespunzator momentului current 1,fata de nivelul
aceleasi variabile corespunzator momentului de referinta.
3) Pentru testarea diferentei dintre mediile a doua populatie se foloseste:
a) statistica Z, cand se cunoaste varianta populatiei;
b) statistica t, cand nu se cunoaste varianta populatiei;
c) statistica H, patrat
4) Nivelul cifrei de afaceri ( mld lei) a unei firme pe trimester a inregistrat in perioada 2010-2011
urmatoarea evolutie:
2010 2011
Trim I 3 4
Trim II 4 5
Trim III 3 4
Trim IV 7 11
Stiind ca T= 1,20, sunt corecte afirmatiile:
a) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 5,125 mld. Lei pe trimestru;

b) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4,625 mld. Lei pe trimestru;
c) Cifra de afaceri medie a firmei a crescut in medie cu 20% pe trimestru.
5) Atunci cand se cunoaste dispersia , a variabilei X, testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii
se face cu :
a) statistica Fisher;
b) statistica t;
c) statistica Z.
6) Intr-un sondaj aleator simplu de 625 angajati, pentru variabila venitului lunar s-au obtinut
VENITUL LUNAR
Mean 1200
Pentru o probabilitate de 0.95 intervalul de incredere pentru parametru medie este:
a) [1187,064; 1212,936]
b) [ 861,89; 1178,11]
c) [34520,1066; 36,6244]
7) Se analizeaza Rata somajului pentru un esantion n=25 tari si se obtin urmatoarele rezultate MEDIA
(X)= 5% , X^2= 4%. In testarea semnificatiei diferentei dintre rata medie a somajului la nivelul populatiei
din care a fost extras esantionul si valoarea prevazuta μ = 3% , printr-un test bilateral, ipoteza H0 nu se
respinge pentru:
a) a=0,02
b) a= 0,01
c) a= 0,005
8)Parametrul reprezinta:
a) o valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii
9) Pentru un esantion de personae, se studiaza variata venitului annual in raport cu profesia. Aplicand
metoda ANOVA, variatia a obtinut urmatoarele rezultate:
Explicand(intergrupe) 980 6
Reziduala(intergrupe) 2500 30
a) Volumul esantionului este de 30 unitati;

b) Numarul de grupe definite de factorul de grupare este 7
c) Numarul gradelor de libertate associate variatiei totale esteb 36
10) Probabilitatea este o valoare:
a) care tinde spre zero;
b) curprinsa intre 0 si 1;
c) pozitiva.
11) Eroarea maxima admisibila arata:

a) eroarea maxima de estimare pentru probabilitatea cea mai mica;
b) marimea intervalului de incredere;
c) eroarea cu care estimam un parametru pentru o probabilitate fixata.
14) Demersul testari statistice cuprinde etapele:
a) alegerea pragului de semnificatie a;
b) formularea ipotezelor statistice;
c) alegerea valorii calculate a statisticii test.
15) Atunci cand nu se cunoaste dispersia a variabilei analizate X, testarea ipotezelor asupra mediei unei
populatii se face cu:
a) statistica Z;
b) statistica t;
c) statistica Fisher.
16) La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar mai mare decat trei este:
a) 0,33;
b) 0,5;
c) 0,66.
17) In legatura cu eroarea de testare de tip II, sunt adevarate afirmatiile:
a) eroarea de testare de tip II reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula H, atunci cand In realitate
aceasta este adevarata;
b) probabilitatea asociata erorii de testare de tip II se noteaza cu beta;
c) eroarea de testare de tip II reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula H, atunci cand in realitate
aceasta este falsa.
18) La un examen sustinut in anul universitar current, un stundent(Mihai) a obtinut un punctaj de 500
puncte. La acest eveneiment punctajul mediu a fost de 450 de puncta iar abaterea standard de 90 de
puncta. In anul universitar precedent, un alt student(George) a obtinut 50 puncte. Pentru acel an,
punctajul mediu a fost de 40 de puncta si abaterea standard de 5 puncte. Care dintre cei doi student au
ocupatun loc mai bun in clasamentul annual?
a) cei doi student au fost la fel de buni;
b) Mihai;
c)George.
19) Pentru o variabila X- N(10,4) P(9<X<12) este:

a) 0,3413
b) 0,1915
c) 0,5328
20) In legatura cu eroarea de testare de tip I sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula H, atunci cand in reaitate
aceasta este falsa;
b) eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula H, atunci cand in realitate
aceasta este adevarata;
c) ptobabilitatea asociata erorii de testare de tip I este numita prag de semnificatie si se noteaa cu a.
a) a calcula o valoare posibila a estimatorului pe baza datelor inregistrate la nivelul esantionului

observant;
b) a calcula limitele unui interval cu o anumita probabilitate;
c) a calcula probabilitatea cu care se obtine o estimatie.
22) Estimatorul nedeplasat:
a) are dispersia egala cu zero;
b) are varianta minima;
c) are media egala cu parametrul.
24) Pentru un esantion de judete, s-a analizat variatia venitului pe regiuni ale Romaniei. S-a aplicat
metoda ANOVA si s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Sursa variatiei Suma patratelor variatiei Grad de libertate Estimatori ai variantei
Reziduala(intergrupe) 368 23 16
Sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) Volumul esantionului este 30;

b) Exista diferente semnificative intre veniturile medii pe regiuni la nivelul populatiilor, in conditiile
unui risc de …
c) Valoarea teoretica a statisticii F, considerand un risc de 0,05, este 2,528.
25) Pentru aplicarea metodei ANOVA, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
a) conditia de homsca…..
b) conditia de normalitate;
c) conditia de dependenta a vaiabelor corespunzatoare a celor IC grupe.
26. Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu extras din populatia de referinta care:
a)respecta proprietatea de nereprezentativitate;
b) din motive de cost, are un volum mai mic decat volumul populatiei;
c) poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire.
BROSURA 38
1) Sporul mediu absolut arata:
a) Modificarea relativa, pe unitate de timp, inregistrata de un fenomen intr-o anumita
perioada de timp;
b) De cate ori a crescut, nivelul unui fenomen, intr-o anumita perioada;
c) Modificarea medie absoluta, pe unitate de timp, inregistrata de un fenomen, intr-o anumita
perioada de timp.
2) Pentru o variabila X- N( μ , a^2), se cere sa se calculeze probabilitatea P( μ -a< X< μ +a)
a) 95,4%
b) 68,2%
c) 75%
a) Are media egala cu parametrul;
b) Are varianta minima;
c) Are dispersia egala cu zero.
4) Parametrul reprezinta:
d) O valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii.
5) Esantionuk reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu extras din populatia de referinta
care:
a) Poate fi extras aleatory, cu revenire sau fara revenire;
b) Respecta proprietatea de reprezentativitate;
c) Din motive de cost, are un volum mai mic decat volumul populatiei.
6) In vederea studierii optiunii candidatilor la dimiterea FEAA privind specializarea pe care o vor
urma, se extrage aleator, simplu repetat un esantion format din 25 candidati si se observa ca
proportia celor care prefera specializarea Alpha este de 30%. Stiind ca proportia inregistrata
in anul universtitar precedent este de π=40% , se pot afirma ca:
a) Nu exista diferente semnificative intre proportia candidatiilor care prefera
specializarea Alpha in anul current si proportia inregistrata in anul universitar
precedent, in conditiile riscului asumat de 10%;
b) Exista diferente semnificative intre proportia candidatiilor care prefera specializarea
Alpha in anul current si proportia inregistrata in anul universitar precedent, in
conditiile riscului asumat de 1%;
c) Valoarea critica a testului statistic pentru un risc a=10% , este egal cu 1,711.
7) Intr-un sondaj aleator simplu de 400 studenti privind opinia cu privier la decizia de a schimba
sistemul de evaluare, 280 au fost de accord cu aceasta optiune. Intervalul de incredere
penntru parametrul proportiei, cu o probabilitate de 0,90, este:
a) [0,663; 0,737]
b) [0,356; 0,644]
c) [0,4245; 0,8428]
8) Pentru a analiza ptobabilitatea firmelor dintr-un judet s-a extras un esantion de firme si s-a
inregistrat cifra de afaceri a acestora(mld.lei). Rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor
de la nivelul esantionului sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Mean 42
Median 40
Mode 40
Sample Variance 49
Kurtosis 2,233
Skewness 1,114
Range 50
Minimum 10
Maximum 60
Sum 3507
Count 78
Confidence Level( 95%) 1,553

a) Volumul esantionului este de 50 de firme;
b) Media esantionului este de 42 mld lei;
c) Eroarea maxima admisibila este 0,793;
d) Intervalul de incredere este [ 40,447; 43,553]
9) In legatura cu eroarea de testare de tip II sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) eroarea de testare de tip II reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula H, atunci cand in
reaitate aceasta este falsa;
b) eroarea de testare de tip II reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula H, atunci cand in
realitate aceasta este adevarata;
c) ptobabilitatea asociata erorii de testare de tip II este numita prag de semnificatie si se

noteaa cu beta.
a) formularea ipotezelor statistice;

b) alegerea valorii calculate a statisticii test;
c) alegerea pragului de semnificatie a.
11) Se studiaza daca exista diferente semnificative intre rata somajului corespunzatoare persoanelor de
gen masculine si cea a persoanelor de gen feminin pentru 2 esantioane de volume n1=n2=9 tari din
Uniunea Europeana. Se cunosc urmatoarele date: M masculine= 8,13% ; M feminine= 8,81% ; S^2
masculin= 19,15; S^2 feminin=46,43. Stiind ca varianta celor doua populatii sunt diferite din punct de
vedere statistic, sunt adevarate afirmatiile:
a) nu exista diferente semnificative intre rata somajului a persoanelor de gen masculine si cea a
persoanelor de fen feminine, in conditiile riscului de 5%;
b) ipoteza alternativa formulate este H1: μ M = μF;

c) valoarea calculate a testului, in marime absoluta, este 0,25.
13) Pentru o variabila X- N(10,4) P(9< X<11)

a) 0,383;
b) 0,962;
c) 0,454
14) Atunci cand se cunoaste dispersia, testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se face cu:
a) statistica Z;
b) statistica Fisher;
c) statistica t.
15) Potrivit datelor Eurostat, in Romania, in anul 2009, PIB/locuitor a fost de 550 E, fata de 6500 E in
anul 2008. Astfel, in anul 2009, s-a inregistrat a scadere a PIB/locuitor cu 1000 E sau cu 15,38% ,
fata de anul 2008.
In afirmatiile de mai sus , s-au folosit urmatorii indicatori ai seriilot de timp.
a) rata( indicele) de variatie;
b) sporul absolut;
c) rata(ritmul) sporului.

a) formularea ipotezelor statistice;
b) regula de decizie;
c) alegerea valorii calculate a statisticii test.
Brosura 27
1) In urma prelucrarii datelor privind veniturile famililor inregistrate la nivelul unui
esantion de volum n=625, s-au obtinut urmatoarele reultate X(media)= 12 mii, s’= 2 mii
le. Sa se testeze daca exista diferente semnificative intre veniturile medii ale famililor la
nivelul populatiei din care a fost extras esantionul si venitul mediu pe tara 𝜇= 13 mii lei
considerand un risc de 5%. Pentru exemplul dat, sunt corecte afirmatiile:
c) se respinge ipoteza Ho.
2) Ipoteza statistica reprezinta:
b) o presupunere cu privier la legea de distributie a unei populatii.
3) Pentru o variabila X-n (10,4), P(X>11) este:
c)0,3085.
4. Sa verifica daca media unei populatii ,𝜇 , difera in mod semnificativ de o valoare fixa, 𝜇0.
In acest caz,ipptezele statistice sunt:
a) H0 : µ≠ µ0
H1 : µ= µ0
b) H0 : µ=µ0
H1 : µ > µ0
c) H0 : µ= µ0
H1 : µ≠µ0
c) o variabila aleatoare.
a) poate fiextras aleator, cu revenire sau fara revenire.

7) In vederea testarii ipotezei de egalitate a salariului mediu cu o valoare fixa, 𝜇0 = 46, s-a inregistrat un
esantion de volum n=10 persoane. In acest caz, se pot formula urmatoarele ipoteze statistice:
a) H0 : µ=46 ; H1 : µ ≠ 46
8) Se studiaza daca exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din Europa de
Est, egala cu 68 ani, si speranta medie de viata a femeilor la nivel Mondial, egala cu 70 ani. Se cunosc
urmatoarele date : n=16 , s’=1.75.
b) exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din Europa de Est si media la
nivel Mondial, in conditiile riscului asumat de 5%.
9) Estimatia este:
b) o valoare a estimatorului calculate la nivelul esantionului observat.
a) marimea intervalului de incredere.
oferite cu ocazia Sarbatorilor de Paste, rezultatele fiin prezentate mai jos.
Mean 14.6
Median 14
Mode 14

Skewness 0.685985753
Range 12
Minimum 10
Maximum 22
Sum 1460
Count 100
Confidence Level(99,0%) 28,9799368
b) Intrevalul de incredere care acopera valoarea medie a bonusurilor la nivelul tuturor angajatiilor firmei,
pentru o incredere de 99%, este [144,021, 201,979]
a) a calcula o valoare posibila a estimatorului pe baza datelor inregistrate la nivelul esantionului

observant.
13) Intr-un sondaj aleator simplu de 400 studenti, pentru variabila nota la un test, s-a obtinut o valoare
medie de 8,25 si o abatere standard sde esantion egala cu 1,8. Intervalul de incredere pentru parametrul
medie, cu o probabilitate de 0,95, este:
b) [8,0736; 8,4264]
14) Dintr-o populatie s-a extras un esantion de volum n=900 persoane. Pentru o variabila X – Consumul
saptamanal de paine(kg), s-au obtinut rezultatele: X(media) =3 kg, s’=1 kg. Considerand un risc de 5%, se
poate considera ca nivelul consumului mediu saptamanal de paine:
a) nu difera semnificativ de 𝜇0 = 3,5 𝑘𝑔
15) Atunci cand se cunoaste dispersia, testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se face cu:
b) statistica t NU ESTE SIGUR
16) Dint-o Ancheta de opinie asupra unui esantion de 900 persoane, extras aleator repetat, a rezultat ca,
in medie, la 100 de personae, 85 voteaza favorabil pentru un candidat la functia de primar. Intervalul de
incredere al procentului de voturi a candidatului la nivelul intregii populatii, considerand o incredere de
95%, este:
17) Pentru variabila X- N( 𝜇, 𝜎2) , se cere sa se calculeze probabilitatea P(𝜇 − 𝜎 < X < 𝜇 + 𝜎). Aceasta
probabilitate este:
b) 95%
a) mai mica sau cel mult egala cu unu.
19) Se verifica daca exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial ( sute lei) din regiunea de
Nord-Est a Romaniei si castigul mediu salarial la nivel national, de 14 sute lei. In urma prelucrarii datelor,
s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Mean 9.918

Median 9.000
Mode 9.000
Kurtosis 1.217
Skewness 1.161
Range 11.000
Minimum 7.000
Maximum 18.000
Sum 486.000
Count 49.000
Confidence Level(99,0%) 0,755
Pentru a= 0,05, sunt adevarate afirmatiile:
20) Precizia estimarii creste atunci cand:
c) volumul esantionului creste.
21) Intr-un sondaj simplu de 400 angajati, pentru variabila venitului lunar s-au obtinut rezultatele de mai
jos:
Mean 1020
b) [1004,51; 1035,39]
22) Pentru testarea semnificatiei medie unei populatii se foloseste:
b) testsul Z NU ESTE SIGUR
23) In urma observarii si prelucrarii datelor la nivelul unui esantion extras aleator simplu repetat, de
volumul n=100, s-au obtinut urmatoarele valori: X(media)= 40 mii lei, s’2= 25. Considerand un risc de
0,05, limitele intervalului de incredere pentru media populatiei din care a fost extras esantionul sunt:
a) (35,1 mii lei; 44,9 mii lei)
24) Considerand numarul gradelor de libertate, intr-un test statistic, bilateral, ipoteza nula nu se respinge
daca:
a) |t calculate|> ta/ 2, v
Cod brosura 38 – Bazele statisticii
1) Considerand v numarul gradelor de libertate, intr-un test statistic bilateral, ipoteza nula
nu se respinge daca:
a) |tcalculat| > tα / 2, v
b) |tcalculat| < tα, v
c) |tcalculat| ≤ tα / 2, v
2) Sporul mediu absolut arata

a) modificarea relativa, pe unitatea de timp, inregistrata de un fenomen, intr-o anumita
perioada de timp
b) de cate ori a crescut, nivelul unui fenomen, intr-o anumita perioada de timp
c) modificarea medie absoluta, pe unitatea de timp, inregistrata de un fenomen, intr-o anumita
perioada de timp
3) Pentru o variabila X ~ N (𝜇, 𝜎 2 ), se cere sa se calculeze probabilitatea P ( 𝜇 − 𝜎 < 𝑋 < 𝜇 +

𝜎). Aceasta probabilitate este:
a) 95,4%
b) 68,2%
c) 75%
4) Estimatorul nedeplasat
a) are media egala cu parametrul
b) are varianta minima
c) are dispersia egala cu zero
b) obiectul estimarii statistice
c) o statistica
d) o valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii
6) Intr-un sondaj aleatoriu simplu de 625 angajati, pentru variabila venitul lunar s-au obtinut
Venitul lunar
Mean 1200
a)[1187,064; 1212,936]
b)[34520,1066; 36,6244]
c)[861,89; 1178,11]
7) Pentru o variabila X ~ N(0,1), P(X ≥-1,57) ETSE:

a)0,9772
b)0,4418
c)0,9418
8) Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu extras din populatia de referinta

care:
a) poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire
c) din motive de cost, are un volum mai mic decat volumul populatiei
9) In vederea studierii optiunii candidatilor la admiterea FEAA privind specializarea pe care o

vor urma, se extrage aleator simplu repetat un esantion format din 25 candidati si se observa
ca proportia celor care prefera specializarea Alpha este de 30%. Stiind ca proportia inregistrata
in anul universitar precedent este π0 = 40%, se poate afirma ca:
a) nu exista diferente semnificative intre proportia candidatilor care prefera specializarea
Alpha in anul current si proportia inregistrata in anul universitar precedent, in conditiile
b) exista diferente semnificative intre proportia candidatilor care prefera specializarea Alpha
in anul current si proportia inregistrata in anul universitar precedent, in conditiile riscului
asumat de 1%
c) valoarea critica a testului statistic pentru un risc α= 0,10 este egala cu 1,711
10) Pentru testarea diferentei dintre media a doua populatii se foloseste:

a) statistica Z, cand se cunoaste varianta populatiei
b) statistica Hi, patrat
c) statistica t, cand nu se cunoaste varianta populatiei
11) La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar impar este:
a) 0,33
b) 0,5
c) 0,66
12) Pentru o variabile X~ N (10,4), P (9 < X < 12) este:

a) 0,5326
b) 0,3413
c) 0,1915
13) Nivelul cifrei de afaceri (mld. lei) a unei fiemr pe trimester a inregistrat in perioada 2010-
2011 urmatoarea evolutie:
2010 2011
Trim. I 3 4
Trim. II 4 5
Trim. III 3 4
Trim. IV 7 11
Stiind ca i=1,20, sunt corecte afirmatiile:
a) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4,625 mld. Lei pe trimestru
b) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 5,125 mld. Lei pe trimestru
c) Cifra de afaceri medie a firmei a crescut in medie cu 20% pe trimestru
14) Intr-un sondaj aleator simplu de 900 studenti, pentru varabila nota la un test, s-a obtinut o
valoare medie de 6,8 si o abatere standatdd de esantion egala cu 1,5. Intervalul de incredere
pentru parametrul medie, cu probabilitate de 0,95 este:
a) [8,1280; 9,2020]
b) [5, 5260; 9,3424]
c) [6,702; 6,898]
a) conditia de normalitate
b) conditia de dependenta a variabilelor corespunzatoare celor k grupe
c) conditia de homoscedasticitate
16) Se analizeaza proportia candidatilor la un concurs care opteaza pentru specializarea X.

Pentru a verifica daca proportia π, din anul current, difera in mod semnificativ de proportia π 0,
din anul precedent, ipotezele statistice se formuleaza, astfel:
a) H0 : π ≤ π0
H1 : π > π0
b) H0 : π = π0
H1 : π < π0
c) H0 : π = π0
H1 : π ≠ π0
17) Se studiaza daca exista diferente semnificative intre nivelul mediu al PIB-ul/locuitor in
tarile din grupul OECD si nivelul mediu al PIB-ul/locuitor in tarile Europa de Est, in conditiile
unui risc de 1%. Se stie ca varianta celor doua populatii sunt egale si se cunosc urmatoarele
rezultate:
-tcalculat = 12,56
-numarul gradelor de libertate este 46
a)exista diferente semnificative intre PIB-ul/locuitor al tarilor din OECD si cel al tarilor din
Europa de Est, in conditiile riscului asumat de 1%.
b)valoarea teoretica a statisticii Student este egala cu 2,576
c)suma volumelor celor doua esantioane analizata este egala cu 48

-abaterea standard a estimatorului este minima
-media estimatorului este egala cu 0
-dispersia estimatorului egala cu media estimatorului
2. Dintr-o populatie de 10 studenti se pot extrage aleator:
-un nr infinit de esantioane
-1000 de esantioane de 2 studenti, dupa schema cu revenire
- 100 de esantioane de 2 studenti, dupa schema cu revenire
3. Sporul absolut cu baza in lant ( imobila) se calculeaza ca:
-raport intre doua niveluri ale aceleiasi variabile corespunzatoare pentru doua momente de
timp constante
- diferenta intre nivelul unei variabile, corespunzator unui moment de timp oarecare, t, si
nivelul aceleiasi variabile , corespunzator unui moment de referinta
3. Atunci cand se cunoaste dispersia q2, testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se
face cu:
-statistica Z
-statistica t
-statistica Fisher
4. Estimatia este:
-o valoare a estimatorului calculata la nivelul esantionului observat
-o valoare calculata pe baza datelor de sondaj
-o statistica
- o valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatiei
4. La acelasi nivel de incredere si aceiasi varianta, pt a mari precizia rezultatelor este necesar:
-sa marim volumul esantionului
-sa lucram cu esantioane nealeatoare
-sa reducem eroarea de reprezentativitate
5. Volumul esantionului poate fi estimat daca se cunoaste:
-probabilitatea cu care estimam rezultatele
-eroarea maxima admisibila
-gradul de omogenitate al populatiei
-numarul maxim de unitati ce pot fj extrase
-F(x)=P(X>=x)
-F(x)=P(X=x)
-F(x)=P(X>x)
-F(x)=P(X<x)
7. In legatura cu eroarea de testare de tip 2 , sunt adevarate afirmatiile:
-probabilitatea de reproducere a erorii de tip 2 se noteaza cu beta
-eroarea de testare de tip 2 reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula Ho
8. Stiind ca i=0,85:
-cifra de afaceri medie a unei firme a fost de 4.625 mld. Lei pe trimestru
-cifra de afaceri a inregistrat o scadere media anuala de 15%
-cifra de afaceri a crescut in medie cu 85% pe trimestru
- cifra de afaceri medie a unei firme a fost de 4 mld. Lei pe an

9. Estimarea reprezinta:
- o valoare de forma o=f(x1, x2,...,xn)
-o variabila aleatoare
-o valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
10. In metoda ANOVA, variatia explicata ( VE) masoara:
-variatia sub influenta factorilor aleatori sk intamplatori
-variatia sub influenta factorilor esentiali de grupare
11. Aplicand metoda ANOVA s au obtinut urmatoarele rezultate :

Explicata 300 4
Reziduala 26
Totala 450 32
Variabila numerica este „salariul”, iar variabila (factorul) de grupare este „regijnea”. In
aceasta situatie se poate afirma ca:
- Se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca factorul de grupare are o onfluenta

seminificativa asupra variatiei salariului
- Ipoteza Ho este u1=u2=u3=u4
- Pentru un risc asumat de 5%, salariile difera semnificativ pe regijni
- Valoarea calculata a statisticii F este 14
12. La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unek fete cu numar par este de
-o,33
1. Dintr-o populatie de 10 studenti se pot extrage aleator?
a. Un numar infinit de esantioane
b. 1000 de esantioane de 2 studenti, dupa schema de revenire
2. Într-un test statistic bilateral in care se foloseste statistica t, considerand V numarul gradelor de libertate,
ipoteza nula nu se respinde daca:
a. 𝑡𝛼/2,𝑐 < | 𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 |
b. 𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 > 𝑡𝛼/2
c. . | 𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 |≤ 𝑡𝛼/2,𝑣
3. Pentru testarea diferentei dintre trei si mai multe medii ale unor populatii se folosesc:
b. metoda ANOVA
c. statistica t
4. Atunci când se cunoaște dispersia, in demersul testarii ipotezelor asupra mediului unei populatii se
foloseste:
b. statistica Z
c. statistica t
5. Se extrag aleator simplu repetat doua esantioane, primul format din 5 persoane de sex masculin, iar al
doilea din 7 persoane de sex feminin. Se inregistreaza varsta acestora și, in urma prelucrarii datelor, se
obtin urmatoarele rezultate:
𝑥̅𝑀 =25 𝑑𝑒 𝑎𝑛𝑖 ; 𝑥̅𝐹 = 26 𝑑𝑒 𝑎𝑛𝑖; 𝑆2

𝑀 =9 𝑎𝑛𝑖; 𝑆2
𝐹=4
Sa se testeze ipoteza potrivit careia intre varsta medii alepersoanelor de sex masculin si ale celor de sex
feminin la nivelul populatiei din care au fost extrase esantioanele observate exista rezulate semnificative. Se
cere garantarea rezultatului cu o probabilitate de 0,95.
a. Valoarea calculata a statisticii test este t=-0,65
b. Valoarea calculata a statisticii test este t= -6,5
c. Intre varstele medii ale persoanelor de sex masculin si ale celor de sex feminin la nivelul
populatiei din care au facut parte esantioaneleobservate exista diferente semnificative.
d.Intre varstele medii ale peroanelor de sex masculin si ale celor de sex feminin la nivelul populatiei
din care fac parte esantioanele obsevate nu exista diferente semnificative.
6. Rata medie a sporului cifrei de afaceri a unei firme pe o perioada de 15 ani este de 15%. Rata medie ?
7. Estimatia este:
a. o statistica
b. o valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
c. o valoare calculata pe baza unui sondaj
d. o valoare a estimatorului calculata la nivelul esantioanului observat
8. Intr-un sondaj de opinie , s-a inregistrat optiunea de vot pentru candidatul favorit. Din 1500 de persoane
observate, 65 de persoane si-au exprimat preferinta pentru acel candidat. Sa se ferifice daca proportia
persoanelor care vor vota candidaturafavorita la alegeridifera semnificativ de 50% (riscul asumat este de
5%)
a. proportia persoanelor care au vor vota condidatul favorit la alegerile difera semnificativ de 50%, in
conditiile unui risc de 5%.
b. valoarea calculata a statistici test este de regula t = 0,015
c. valoarea calculata a statistici test este de regula t = 3,145
d. proportia persoanelor care au vor vota condidatul favorit la alegerile NU difera semnificativ de
50%, cu o probabilitate de 95%.
9. Pentru un esantion de 400 de angajati, s-a inregistrat numarul de ani de scoala (ani) si s-a obtinut media
𝑥̅̅=13,7 ani si abaterea standard s=2,8. Sa se verifice daca numarul mediu de ani de scoala la nivelul
a. numarul mediu de ani de scaola la nivelul intregii populatii de angajati difera semnificativ de 13
ani, in condtiile unui risc de 5%.
b. statistica test utilizata este textul Z
c. valoarea calculata a statisticii test este egala cu t = 5
10. Rata (ritmul) sporului de baza in lant exprima :
a. de cate ori s-a modificat, nivelulunei variabile corespunzator curent t, comparativ cu nivelul
aceleasi variabile corespunzator momentului de timp anterior, t-1
b. cu cat s-a modificat, in marime ralativa nivelul unei variabile corespunzator momentullui curent t,
comparativ cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator momentului anterior, t-1
c. cu cat s-a modificat, in marime absoluta, nivelul unei variabile corespunzator nivelului curent t,
comparativ cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator momentului de referinta
11. Intr-un sondaj aleatoriu simplu de 625 de studenti, pentru variabila nota la un test, s-a obtinut o valoare
medie de 7,3. Cunoscand ca varianta la nivelul populatiei totale are o valoare egala cu 4, intervalul de
incredere pentru paramentrul mediei, probabilitatea de 0,95% este:
a. [7,1432 ; 7,4565]
b. [6,628 ; 8,2021]
c. [6,50 ; 9,00]
12. In vederea testarii semnificatiei diferentei intre media 𝜇 si valoarea fixa 𝜇0 , pentru un esantion de volum
n = 50, o valoare calculate a statisticii test z = 3,24. In cazul unui test bilateral, daca valoarea teoretica
este z = 2,17, atunci urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a. Exista diferente semnificative intre media 𝜇 si valoarea fixa 𝜇0
b. riscul asumat de respinge pe nedrept ipoteza 𝐻0 este 𝛼 = 0,05
c. media 𝜇 nu difera semnificativ statistic de valoarea fixa 𝜇0
d. riscul asumat de respinge pe nedrept ipoteza 𝐻0 este 𝛼 = 0,025
13. O banca doreste sa verifice corectitudineainformatiilor asupra clientilor sai. S-a extras un esantion
aleatoriu de 400 de persoane si s-au identificat 35 dosare de informatii gresite. Proportia dosarelor cu
greseli ale bancilor, pentru o incredere de 95% esteacoperita de intervalul:
a. [0,0605 ; 0,1145]
b. [0,0423 ; 0,1605]
c. [0,0920 ; 0,1177]
14. Din doua populatii cu variantele 𝜎12 = 𝜎22 , se extrag esantioanele de volum 𝑛𝑡 = 10 si 𝑛2 = 15. In
vedere testarii ipotezei de egalitate a mediilor celor doua populatii, pentru un prag de semnificatie 𝜎 =
0,05, valoarea teoretica si statistica test se citeste pentru:
a. 𝑣1 = 9 ; 𝑣2 =14 grade de libertate
b. v = 25 grade de libertate
c. v = 23 grade de libertate
15. La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar mai mare decat doi este>
a. 0,33
b. 0,5
c. 0,66
16. La acelasi nivel de incredere si aceeasi varianta, pentru a mari precizia rezultatelor este necesar>
a. sa lucram cu esationul nealeatoare
b. sa marim volumul esantionului
c. sa reducem eroarea de reprezentativitatea a esantionului
S-a extins un esation de 625 de persoane si s-a identificat ca 78% dintre persoane sunt preocupate de
consumul de alimente.
Pentru 98% incredere, s-a estimate intervalul pentru proportia adultilor din SUA care acorda atentie
alimentatiei sale, afirmatiile sunt adevarate?
a. intervalul de incredere este [0,742 ; 0,818]
b. valoarea teoretica utilizata este 1,96
18. Pentru o variabila X – N(0,1), P(-1,6 < X < 2,3) este>

a. 0,9345
b. 0,1505
c. 0,4452
d. 0,4893
19. Demersurile testarii statistice cuprinde mai multe etape, din care si urmatoarele etape:
a. alegerea pragului de semnificatie
b. alegerea valorii calculate a statisticii test din tabelul repartitiei teoretice
c.formularea ipotezelor statistice
20. In vederea testarii semnificatiei diferentelor dintre media 𝜇 si valoarea 𝜇0, pentru un esantion de volum
s=50, valoarea calculate a statisticii test Z= 1,45 in cazul unui test bilateral dacavaloarea teoretica este
Z= 1,96, riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza 𝐻0 este:
a. 𝜎 = 0,01
b. 𝜎 = 0,95
c, 𝜎 = 0,05

a. o valoare calculata la nivel esantional
b. o valoare aleatoare
c. o valoare de forma 𝜃 = 𝑓(𝑥̅1, 𝑥̅2, . . . , 𝑥̅𝑛)
d. o valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
22. Pentru tesatarea diferentelor dintre mediile a trei sau mai multe populatii se poate folosi>
a. metoda ANOVA
c. statistica Student t
23. Pentru o variabila X – N(0,1), se cunoaste P(-𝛼 < X < 𝛼) = 0,6424. In acest caz
a. a=0,92
b. a=0,0675
c. a=0,1331
24. Intr-un sondaj de opinie, care admite situatia de maxima eterogenitate a populatiei, volumul esantionului
care este parametru proportii cu o eroare maxim admisibila de +/- 2,8% si o probabilitate de 0,95 este
a. 1067
b. 1500
c. 1225

a. marimea intervalului de incredere
b. eroarea maxima de estimare pentru probabilitatea cea mai mica
c. eroarea cu care estimam un parametru pentru o probabilitate fixate
26. Se verifica daca proportia 𝜋 a clientilor care prefera produsul A, in anul current, difera in mod
semnificativ de proportia a clientilor din anul precedent. In acest caz, ipotezele statistice sunt:
a. 𝐻0 ∶ 𝜋 = 𝜋0
𝐻0 ∶ 𝜋 ≠ 𝜋0
b. 𝐻0 ∶ 𝜋 ≤ 𝜋0 𝐻0 ∶ 𝜋 > 𝜋0
c. 𝐻0 ∶ 𝜋 = 𝜋0 𝐻0 ∶ 𝜋 < 𝜋0
27. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 de angajati, pentru variabila venitul lunar s-au obtinut rezultatele de
mai jos:
Venitul lunar
Mean 1200
a. [ 1183,83 ; 1216,17 ]
b. [ 861,89 ; 1178,11 ]
c. [34520,1066 ; 36,6244 ]
28. Pentru o variabila X – N(0,1), P(X≥ - 1,22) este:

a. 0,341
b. 0,889
c. 0,997
29. Un politician, la inceputul mandatului, afirma in mass-media ca va creste salariu net pe economie la
300 EUR. La sfarsitul mandatului sse face un sondaj pe n=900 de respondenti prin care se urmareste
estimarea salariului mediu net pe economie (X). Se cunosc urmatoarele rezultate: 𝑥̅ = 249 EUR ; 𝜎 = 90;
Selectati care din afirmatiile de mai jos sunt:
a. putem afirma pentru un prag de semnificatie de 3% ca politicianul s-a tinut de cuvant.
b. putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% ca politicianul nu s-a tinut de cuvant.
c. putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% ca politicianul s-a tinut de cuvant.

a. eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula 𝐻0 atunci cand in realitate
aceasta este falsa.
b. eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula 𝐻0 atunci cand in realitate
aceasta este adevarata.
c. probabilitatea asociata erorii de testare de tip I este numita prag de semnificatie si se noteaza cu α

a. modificarea relativa, pe unitatea de timp, inregistata de un fenomen, intr-o anumita perioada de
timp.
b. de cate ori a crescut, nivelul unui fenomen, intr-o anumita perioada de timp.
c. modificarea mediei absoluta, pe unitatea de timp, inregistrata de un fenomen, intr-o anumita
perioada de timp.
32. Considerand v numarul gradelor de libertate, intr-un test statistic bilateral, ipoteza nula se respinge daca:
a. 𝑡𝛼/2,𝑐 > | 𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 |
b. | 𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 | > 𝑡𝛼/2,𝑐
c. . | 𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 |≤ 𝑡𝛼/2,𝑐
33. Sporul absolut cu baza in lant (mobila) se calculeaza ca

a. diferenta intre doua niveluri ale aceleasi variabile corespunzatoare a doua momente de timo
consecutive
b. raportul intre doua niveluri ale aceleasi variabile corespunzatoare pentru doua momente de timp
consecutive.
c. diferenta intre nivelul unei variabile corespunzatoare unui moment de timp oarecare t, si nivelul
aceleiasi variabile corespunzatoare unui moment de referinta
34. Intr-o ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati, s-a observant cuantumul bonusurilor oferite
cu ocazia Sarbatorilor de Paste, rezultatele fiind prezentate mai jos>
Mean 173
Media 180
Mode 180
Skewness -0,584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10

a. intervalul de incredere care acopera valoarea medie a bonusurilor la nivelul tuturor angajatilor firmei,
pentru o incredere de 99% este [161,75 ; 184,25]
b. eroarea maxima admisibila este 28,97
c, riscul asumat in estimarea prin interval de incredere a mediei este 5%

Explicata (intergrupe) …. 4
Reziduala (intragrupe) 150 …
Totala 450 32
Variabila numerica este Salariu, iar variabila (factorul) de grupare este Regiunea. Inaceasta situatie, se poate
afirma ca:
a. ipoteze 𝐻0 este µ1 =µ2 =µ3 =µ4
b. pentru un risc asumat de 5%, salariile difera semnificativ de regiuni

c. se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa asupra
variantei salariului
d. valoarea calculate a statisticii test este F=14
36. Intr-o Ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati, s-a observant bonusul oferite cu ocazia
sarbatorilor de Pasti, rezultatele diind prezentate mai jos:
a. riscul asumat in estimarea prin interval de incredere a mediei este 5%
b. . intervalul de incredere care acopera valoarea medie a bonusurilor la nivelul tuturor angajatilor
firmei, pentru o incredere de 99% este [161,75 ; 184,25]
d. eroarea maxima admisibila este 28,97
1) Volumul esantionului poate fi estimate daca se cunoaste

a) Numarul maxim de unitati ce pot fi extrase
b) Gradul de omogenitatea populatiei
c) Probabilitatea cu care estiman rezultatele
d) Eroarea maxima admisibila
2) Pentru o variabila X ~ N(0,1), se cunoaste P( -a < X < a ) = 0,6424 . In acest caz
a) a=0,0675
b) a=0,92
c) a=0,1331
3) Un esantion de 36 studenti au sustinut un test pe calculator, iar un esantion de 45 de student au sustinut
un test clasic. S-au inregistrat punctajele obtinute de cele doua esantioane si s-au obtinut: 𝑥̅1 = 65 puncte si
𝑥̅2 = 60 puncte. Stiind ca abaterile standard la nivelul populatiei sunt egale cu 18, respective 15, sa se
verifice daca punctajele medii ale celor doua grupe de student difera semnificativ statistic, pentru un risc
de 5%.
a) Valoarea calculata a statisticii teste este z = 0,062
b) Valoarea calculata a statisticii teste este z = 1,34
c) Punctajele medii ale celor doua grupe de student difera semnificatic statistic, pentru un risc de 5%
4) Nivelul cifrei de afaceri (mld. lei) a unei firme pe trimestre a inregistrat in perioada 2014-2015
2014 2015
Trim. I 12 9
Trim. II 2 5
Trim. III 4 4
Trim. IV 3 3
Stiind ca 𝑖 =0,82 , sunt corecte afirmatiile:

a) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4 mld. Lei pe an;
b) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 5,25 mld. Lei pe trimestru;
c) Cifra de afaceri a inregistrat o scadere medie anuala de 8%
d) Cifra de afaceri a firmei a crescut in medie cu 85% pe trimestru.
primi calificativul B. Pentru anul current, distributia punctajelor este normala, X ~ N (55,25). Care este
procentul elevilor care primesc calificativul B?
a) 12,28%
b) 47,72%
c) 2,15%
6) In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre media 𝜇 si valoarea fixa 𝜇 0, pentru un esantion de
volum n=50, se obtine o valoare calculata a statisticii test z= 3,24, In cazul unui test bilateral, daca valoarea
teoretica este z= 2,17, atunci urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a) Exista diferente semnificative intre media 𝜇 si valoarea fixa 𝜇 0
b) Media 𝜇 nu difera semnificatic statistic de valoarea fixa 𝜇 0
c) Riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza 𝐻 0 este α=0,05
d) Riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza 𝐻 0 este α=0,03
7) Pentru o variabila X ~ N (𝜇, 𝜎 2 ), se cere sa se calculeze probabilitatea P ( 𝜇 − 3𝜎 < 𝑋 < 𝜇 + 3𝜎) .
a) 95,4%
b) 75%
c) 99,74%
8) Intr-un sondaj de opinie, care admite situatie de maxima eterogenitate a populatiei, volumul
esantionului care estimeaza parametrul proportie cu o eroare maxim admisibila de ± 2,8% si o probabilitate
de 0,95 este:
a) 1225
b) 1067
c) 1500
9) In metoda ANOVA, variatia explicita (VE) masoara:
a) Variatia sub influenta factorilor esentiali (de grupare)
b) Variatia sub influenta factorilor aleatori (intamplatori)
c) Variatia sub influenta factorilor esentiali si a factorilor aleatori (intamplatori)
20) Din doua populatii cu variatie 𝜎12 = 𝜎22 , se extrag esantioanele de volum n1 =10 si n2 =15. In vederea
testarii ipotezei de egalitate a mediilor celor doua populatii, pentru un prag de semnificatie α=0,05 ,
valoarea teoretica a statisticii test se citeste pentru:
a) v = 23 grade de libertate
b) v=25 grade de libertate
c) v1=9 si v2=14 grade de libertate
19. Pentru o variabila X~N(20,16), P(18<X<22) este
a) 0,383
b)0,454
c)0,962
a)A calcula limitele unui interval cu o anumita probabilitate
b) A calcula probabilitatea cu care se obtine o estimatie
c) A calcula o valoarea posibila a estimatorului pe baza datelor inregistrare la nivelul esantionului

observat
21. Distributia mediei de selectie se caracterizeaza prin

𝑜2
a) u~N(u, )
𝑛
b) u~N(u, 𝑜 2 )
𝑜
c) u~N(u, 𝑛)
√
22. Considerand v numarul gradelor de libertate, intr-un test statistic bilateral, ipoteza nula se respinge
daca
a) |tcalculat|>ta/2,v
b)|tcalculat|<=ta/2,v
c)ta/2,v>|tcalculat|
23. Potrivit datelor Eurostat, in Romania , exporturile de bunuri si serivicii (exprimate in euro/locuitor),
in perioada 2000-2010 au inregistrat urmatoarele
valori:600,700,800,800,1000,1200,1500,1700,2000,1700,2100. Sunt corecte urmatoarele afirmatii
a)Volumul exporturilor Romaniei a crescut in anul 2010 comparativ cu anul 2000 cu 1500euro/locuitor
b)volumul exporturilor Romaniei a crescut, in anul 2010 comparativ cu anul 2000 de 3,5 ori
c)Volumul mediu annual al exporturilor Romaniei , in perioada 2000-2010 a fost de 1281,81 euro/loc.
24. In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie u si o valoare fixa u0, pentru un esantion
de volum n=50, se obtine o valoare calculata a statisticii test z=1,52. In cazul unui test bilateral, daca
valoarea teoretica este z=1,645, riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza H0 este:
a) a=0.10
b) a=0,01
c) a=0,95
25. Sporul aboslut cu baza fixa exprima:
a) Cu cat s-a modificat, in marime absoluta, nivelul unei variabile corespunzator momentului curent t,
comparativ cu nivelul aceleasi variabile corespunzator momentului de referinta
b) De cate ori s-a modificat nivelul unei variabile corespunzator momentului curent t, fata de nivelul
aceleasi variabile corespunzator momentului de referinta
c) cu cat s-a modificat, in marime relativa, nivelul unei variabile, corespunzator momentului curent, t
comparativ cu nivelul aceleasi variabile corespunzator momentului anterior, t-1.
26) In legatura cu eroarea de testatre tip I, sunt adevarate afirmatiile
a)eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula H0, atunci cand in realitate
b) eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a accepta ipotza nula H0, atunci cand in realitate
aceasta este falsa
c)probabilitatea asociata erorii de testare de tip I este numita prag de semnificatie si se noteaza cu a
27. Aplicand metoda ANOVA, s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Sursa Variatiei Suma patratelor variatiei Grade de libertatae

Totala 450 32
Variabila numerica este “Salariul”, iar variabila(factorul) de grupare este “Regiunea”. In aceasta situatie,
se poate afrima:
a) Se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa

asupra variatiei salariuliu
b) Ipoteza H0 este u1=u2=u3=u4
c) Pentru un risc asumat de 5%, salariile difera semnificativ pe regiuni
d) Valoarea calculata a statisticii F este 14
28. Un producator de cereale realizeaza o ancheta privind comportamentul de consum al adultilor din
SUA. S-a extras un esantion de 1600 de persoane si s-a identificat ca 30% dintre persoane sunt
preopcupate de consumul de alimente sanatoase. Pentru 98% incredere, s-a estimat ca intervalul pentru
proportia adultilor din SUA care acorda atentie alimentelor sanatoase. Care sunt afirmatiile adevarate?
a)Intervalul de incredere este [0,278; 0,322]
b) poportia de 30% este o estimatie
c) Valoarea teoretica utilizata este 1,96
29. La un examen, profesorul a stabilit ca elevii care vor obtine un punctaj cuprins intre 80 si 85 vor primi
calficativ anul curent, distributia punctajelor este normala, X~N(75,25). Care este procentul elevilor care
primesc calificativ
a)13,59%
b)47,72%
c)2,28%
30. Se verifica daca exista diferente semnificative intre productivitatea medie a muncii(lei/ora) din
regiunea Romaniei si productivitatea medie a muncii la nivel national, de 45 lei/ora. In urma prelucrarii
datelor, s-au obtinut rezultatele:
Column1
Mean 39,918
Median 39.000
Mode 33.000
Standard
Deviation 2.629
Kurtosis 1.217
Skewness 1.161
Range 19.000
Minimum 29.000
Maximum 48.000
Sum 3991.8
Count 100.0000
Confidence level(95.0%) 0.515
Pentru a=0,05, sunt adevarate afirmatiile
a) Exista diferente semnificative intre productivitatea medie din regiunea de Nord Est a Romaniei si
cea la nivel national, in conditiile riscului de asumat 5%
b) Valoarea calculata a statisticii test este t=-19,33
c) Nu exista diferente semnificative intre productivitatea medie din regiunea de Nord-Est a
Romaniei si cea la nivel national, in conditiile riscului asumat de 5%
d) Productivitatea medie din Regiunea de Nord-Est este acoperita de [39,403, 40,433] cu o
a)0,33
b)0,5
c)0,66
32. Pentru testarea diferentei dintre trei si mai multe medii ale unor populatii se folosesc
a)Metoda Anova
b) statistica t
33. Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansambu extras din populatia de referinta:
a)poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire
b)respecta proprietatea de reprezentativitate
a)conditia de homoscedasticitate
b)conditia de normalitate
c)conditia de independenta
35. Atunci cand se cunoaste dispersia 𝑜 2 , testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se face cu:
a) Statistica t
c) statistica Z
b) statistica t, cand nu se cunoaste varianta populatiei
c) statistica Z, cand se cunoaste varianta populatiei
37. Pentru o variabila X~N(0,1), P(X>=-1,22) este
a)0,977
b)0,889
c)0,341
b)formularea ipotezelor statistice

a)are media egala cu parametrul
b)are varianta minima
c)are dispersia egala cu zero
40. Pentru a analiza profitabilitatea firmelor dintr-un judet, s-a extras un esantion de firme si s-a
inregistrat profitul acestora. Rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor de la nivelul esantionului
sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Column1
Mean 21
Median 20
Mode 20
Standard
Deviation 7
Sample Variance 49
Kurtosis 2,233
Skewness 1,114
Range 30
Minimum 10
Maximum 40
Sum 1507
Count 78
Confidence level(95,0%) 1,553
a)media esantionului este de 21 mld. Lei
b)intervalul de incredere este [19,447; 22,553]
c)eroarea maxima admisibila este 1,553


b. 1000 de esantioane de studenti, dupa schema cu revenire
c. 100 de esantioane de studenti, dupa schema cu revenire

b. media estimatorului este egala cu 0
c. dispersia estimatorului este egala cu media estimatorului
Variatia explicita masoara
a. variatia sub influenta factorilor esentiali (de grupare)

b. variatia sub influenta factorilor aleatori (intamplatori)
c. variatia sub influenta factorilor esentiali si aleatori (intamplatori)
Anii 2010 2011 2012 2013

AniiVolumul vanzarilor 2 8 10 12
(mld. Lei)
a. vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 50%

b. vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 150%
c. vanzarile firmei au crescut in 2012 fata de 2011 de 1,25 ori
d. vanzarile firmei au crescut in medie cu 3,33 mld. Lei pe an
Stiind ca o variabila X~N(μ, σ2 ), sa se afle P(μ-2σ<X<μ+2σ)
a. 75%
b. 66.2%
c. 95.4%
Demersul testarii cuprinde:
a. alegerea valorii calculate a statisticii test

b. regula de decizie
c. formularea ipotezelor statistica
Aplicand metoda Anova s-au obtinut urmatoarele rezultate:

ESS 120 2
RSS 320 200
Total 440 202
Variabila numerica este salariul, iar factorul de grupare este regiunea. Pentru un risc de 0.05 se poate
afirma ca:
a. se garanteaza cu o probabilitate de 0.95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa

asupra salariului
b. ipoteza 𝐻𝑜 este μ1=μ2=μ3
c. se respinge 𝐻𝑜
Valoarea vanzarilor unei firme in perioada 2010-2013 se prezinta astfel:
Anii 2010 2011 2012 2013

AniiVolumul vanzarilor 2 8 10 12
(mld. Lei)
a. vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 50%

b. vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 150%
c. vanzarile firmei au crescut in 2012 fata de 2011 de 1,25 ori
d. vanzarile firmei au crescut in medie cu 3,33 mld. Lei pe an
e. stiind ca Î=125% vanzarile firmei au crescut in medie cu 25% pe an
Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate:
a. valoarea teoretica a statisticii test se citeste pentru 2 si 126 frade de libertate

b. valoarea calculata a statisticii test este de 45
c. se accepta ipoteza H0
d. marimea firmei nu influenteaza nivelul profitului
e. volumul esantionului este de 128 de firme
Dintr-o populatie de 5 firme se pot extrage aleator:
a. 25 de esantioane de 2 firme, dupa schema de revenire

b. 10 esantioane de 2 firme, fara schema de revenire
c. 50 de esantioane, indiferent de schema de extragere
La un examen profesorul a stabilit ca elevii care vor obtine un punctaj cuprins intre 60 si 80 puncte vor
primi calificativul C. Pentru anul curent distributia punctajelor este normala, X=(75, 25). Procentul
elevilor care primesc calificativul C este de:
a. 12,5%
b. 55%
c. 63%
d. 84%
Intr-un sondaj de opinie, 𝜎 2 =0,18, volumul esantionului care estimeaza parametrul proportie cu o
eroare maxim admisibila de ±3% si o probabilitate de 0,95 este:
a. 768 persoane
b. 1200 persoane
c. 1000 persoane
Intr-un sondaj simplu de 400 produse, 250 au fost gasite expirate. Intervalul de incredere pentru
proportia produselor expirate, cu o probabilitate de 0,90, este:
a. [0,58; 0,66]
b. [0,65; 0,68]
c. [0,51; 0,75]
1. Care din variabilele urmatoare este dihotomica:
b. Sexul
2. Care este o variabila continua?

b. O variabila care permite ca intre 2 valori succesive sa se poata interpune o alta valoare
intermediara
3. Care dintre urmatoarele variabile poate fi considerata nominala
b. Culoarea ochilor
4. Care dintre urmatoarele forme de distributie discrimineaza cel mai bine subiectii cu rezultate foarte
bune la o examinare psihologica
a. Distributia cu asimetrie la dreapta
5. In ce tip de distributie media, mediana si valoarea se identifica:
c. Nominala
6. Riscul de eroare apare la nivelul
b. Estimatiilor
7. Cuantilul este
b. O borna valorica care separa doua couantumuri procentuale complementare
8. Care dintre urmatorii indicatori satistici se refera la nivelul boltirii:
d. Kurtosis
9. In ce zona discrimineaza mai binele clasele standard construite prin procedeul cuantilelor
a. In zona central a distributiei
10. Abaterea standard este
a. Radacina patrata din variant
11. Variatia intraindividuala este
a. Seria de valori care exprima rezultatele aceluiasi individ la o anumita solicitare in diferite
momente temporal
12. Reprezentativitatea este caracteristica a
b. Esantionului
13. Esantioanele dependente sunt constituite din
a.Aceeasi indivizi inainte si dupa aplicarea unui tratament experimental
b. Asambluri de indivizi cu diferite dar care au fost anterior egalizate

c. Indivizi diferiti aflati in situatii distinct
d. a+c
e. a+b
14. Operatia prin care dintr-o scala cu m categorii obtinem o scala cu n categorii in care m>n se numeste
b. Grupare
15. Care este valoarea indicelui Sckwenes la o distributie normala:
b. 0
16. Entropia este un indicator specific pentru:
a. Scala nominala
17. Care din urmatoarele exigente ale constituirii unor tabele statistice este falsa:
b. Sa admita rubrici incomplete
18. Daca valoarea indicelui Kurtosis este semnificativ <3 atunci avem o distributie
c. Platicurtica
19. Intr-o distributie cu o asimetrie pozitiva, care este ierarhia valorica a indicatorilor de nivel
b. 1 valoarea mod, 2 mediana, 3 media
20. In urma unei operatii de cvintilare obtinem
b. 5 intervale
21. Scorul care imparte distributia in doua parti egale sau cat mai aproape de valoare se numeste
c. Mediana
22. Amplitudinea semnifica
b. Numarul de variante de variatie care poate exista intre doua scoruri
23. Care din urmatoarele scale de masura pot fi considerate slabe:
a. Nominala
b. Ordinala
c. De interval
d. De raport
e. a+b
f. c+d
24. Care este nivelul maxim de masurare pentru variabila de tipul de temperament
a. Nominal
25. Un cercetator raporteaza ca rezultatele obtinute pe esantionul studiat pot fi extrapolate la nivelul
intregii populatii. Acest rationament apartine statisticii
b. Inferentiale
26. Amplitudinea este un indicicator de:
b. Imprastiere
27. In cazul scorurilor aberante indicatorul statistic care isi pierde relevanta este:
b. Media
28. Pentru a folosi clase nominalizate folosim
a. Media
b. I.V.C
c. Abaterea standard
d. a+b
e. b+c
29. Frecventele relative incrucisate se obtin prin
a. Divizarea fiecarei frecvente absolute la totalul general N
30. Varianta de variatie reprezinta
c. Valorile particulare a unei variabile
3. In urma prelucrarii datelor privind venitul lunar (sute euro) realizat pentru un esantion de
persoane, s-au obtinut urmatoarele rezultate
Mean 10
Median 9
Mode 9
Standard
Deviation 2.309401
Kurtosis 1.36942
Skewness 1.082532
Range 8
Minimum 7
Maximum 15
Sum 100
Count 10
Condfidence level(95.0%) 1.652046
Pentru un risc de 0.05, sunt corecte afirmatiile:
a)Intervalul de incredere pentru venitul mediu al populatiei este (8.35; 11.65)
b)Exista diferente semnificative intre venitul mediu al populatiei si venitul mediu al tarilor din UE, de 15
sute euro
c) Eroarea maxima admisibila este de 1.652
d) Se respinge ipoteza H0: u=15
5.Se testeaza diferentele dintre veniturile medii din 2 regiuni, A si B, si se obtin urmatoarele
rezultate: t calc=8,23 , numarul gradelor de libertate=25. Pentru un risc de 5%, sunt adevarate
afrimatiile
a)Valoarea teoretica a statisticii test este egala cu 1,960

b) Suma volumelor celor doua esantioane este 27
a) M(0)=0
b) V(0) ->= cand n->N
c)Are varianta cea mai mica posibil fata de varianta oricarui alt estimator calculat pentru acelasi esantion
7. Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezultate
Sursa variatiei Suma patratelor variatiei Grad de libertate

Intergrupe 2
Intragrupe 320
Totala 440 202
considerand un risc de 0,05, se poate afrima ca:
a) Se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa

b) Ipoteza H0 este u1=u2=u3
c) Se respinge ipoteza H0
d) Numarul gradelor de libertate asociate variatiei totale este 203

Totala 500 24
se poate afrima ca:
a) Valoarea calculata a statisticii F este 16,33

b) Ipoteza H0 este u1=u2=u3=u4
9.Variatia explicata masoara
a. Variatia sub influenta factorilor esentiali (de grupare)

a) poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire

a) conditia de homoscedasticitate
b) conditia de normalitate
c) conditia de independenta
12. Atunci cand se cunoaste dispersia O^2 , testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se face cu:
a) statistica t
c) statistica Z
13. Pentru testare diferentei dintre doua medii ale unor populatii se foloseste :
b) statistica t, cand nu se cunoaste variatia populatiei
c) statistica Z, cand se cunoaste variatia populatiei

a) 0,977
b) 0,889
c) 0,341


b) are varianta minima
c) are dispersia egala cu 0
17. Pentru a analiza profitabilitatea firmelor dintr-un judet, s-a extras un esantion de firme si s-a inregistrat
profitul acestora. Rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor de la nivelul esantionului sunt prezentate in
tabelul de mai jos.
Profit
Mean 21
Median 20
Mode 20
Sample Variance 49
Kurtosis 2.233
Skewness 1,114
Range 30
Minimum 10
Maximum 40
Sum 1507
Count 78
Confidence Level 1.553
Care din afirmatii sunt adevarate?

a) media esantionului este de 21m= mld lei
b) intervalul de incredere este [19.447 ; 22.553]
c) erroarea maxima admisa este 1.553

a) o valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
c) o valoare de forma O=f(x1,x2,…..,xn)
20. Parametrul reprezinta

b) o statistica
c) o valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii
21. La alegerile municipale, s-a dorit identificarea alegatorilor care nu pot fi trecuti pe listele electorale. Din
lista existenta, s-a extras un esantion de 317 nume si s-a determinat ca 38 de nume nu indeplinesc conditiile
de alegator. Municipalitatea doreste sa estimeze intervalul de incredere pentru proportia alegatorilor exclusi
de pe lista electorala, pentru o probabilitate de 99%. Rezultatele corecte sunt:
b) intervalul de incredere pentru proportie este [0,073 ; 0,165]
c) intervalul de incredere pentru proportie este [0,05 ; 1,96]
22. In vederea testarii ipotezei de egalitate a salariului mediu cu o valoare fixa u0=46, s-a inregistrat un
esantion de volum n=10 persoane. In acest caz, se pot formula urmatoarele ipoteze statistice:
a) H0 : u = 10; H1: u <> 10
b) H0: u = 46; H1: u <> 46
c) H0: u = 46; H1: u0 < 46
23. Dintr-o populatie s-a extras un esantion de populatie n = 900 persoane. Pentru o variabila X – consumul
saptamanal de paine (kg), s-au obtinut rezultatele x(cu bara sus ca nu l gasesc fmmmm) = 3kg, s’=1kg.
Considerand un risc de 5%, se poate considera ca nivelul consumului mediu saptamanal de paine:
a) este egal cu u0=3,5kg
b) nu difera semnificativ de u0=3,5kg
c) difera semnificativ de u0=3,5kg
24. Se verifica daca exista diferente semnificative intre castigul mediu salariale(sute lei) din regiunea de Nord-
Est a Romaniei si castigul mediu salarial la nivel national, de 14 sute lei. In urma prelucrarii datelor s-au
Mean 9.981
Median 9.000
Mode 9.000
Kurtosis 1.217
Skewness 1.161
Range 11.000
Minimum 7.000
Maximum 18.000
Sum 486.000
Count 49.000
Confidence Level (95%) 0.755
Pentru a=0,05, sunt adevarate afirmatiile:

a) Nu exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial din regiunea de Nord-Est a Romaniei si
castigul mediu salarial la nivel national, in conditiile riscului asumat de 5%
b) valoarea calculata a statisticii test este t= -10,86
c) exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial din regiunea de Nord-Est a Romaniei si castigul
mediu salarial la nivel national, in conditiile riscului asumat de 5%
34. O banca doreste sa verifice corectitudinea informatiilor asupra clientilor sai. S-a extras un esantion aleator
de 200 de dosare si s-au identificat 18 dosare cu informatii gresite. Proportia dosarelor gresite ale bancii
pentru incredere de 95% este acoperita de intervalul:
a) [0,07 ; 0,11]
b) [0,051 ; 0,129]
c) [ 0,09 ; 0,91
35. Se studiaza daca exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din Europa de Est,
egala cu 68 ani, si speranta medie de viata la nivelul mondial, egala cu anii. ????Se cunosc urmatoarele date:
n=16, s’=3.5 . Sunt adevarate afirmatiile:
a) cu o probabilitate de 95%, nivelul mmediu al sperantei medii de viata a femeilor din Europa de Vest este
acoperit de intervalul de incredere [66.135 ; 69.965]
b) exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din Europa de Est si media la nivelul
c) se garanteaza cu o probabilitate de 90% ca nu exista diferente semnificative intre speranta medie de viata
a femeilor din Europa si media la nivel mondial
36. Estimatia este:

a) o variabila fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
b) o statistica
c) o valoare calculata pe baza datelor din sondaj
d) o valoare a estimatorului calculata la nivelul esantionului observat
37. Intr-un sondaj aleator simplu de 900 studenti, pentru nota la un test, s-a obtinut o valoare medie de 8,5 .
Cunoscand ca abaterea standard la nivelul populatiei totale are valoarea egala cu 2, intervalul de incredere
pentru parametrul medie, cu o probabilitate de 0,97 este:
a) [3,612 ; 6,025]
b) [7,251 ; 9,444]
c) [8,356 ; 8,644]
74. Volumul esantionului poate fi estimat daca se cunoaste:

a) probabilitatea cu care estimam rezultatele
b) erroarea maxima admisibila
c) gradul de omogenitate al populatiei
d) numarul maxim de unitati ce pot fi extrase
75. Functia de repartizatie se defineste astfel:

a) F(x) = P(X>=x)
b) F(x)= P(X=x)
c) F(x) = P(X>x)
d) F(x) = P(X<x)
76. In legatura cu eroare de tip II, sunt adevarate afirmatiile:
a) probabilitatea de producere a erorii de tip II se noteaza B
b) Eroarea de testare de tip II reprezinta eroarea de a accepta ipoteza numa H(?) atunci cand in realitate…
c) Probabilitatea de producere a erorii de tip II se noteaza cu 1-B si se masoara puterea testului
77. Nivelul cifrei de afaceri (mld lei) a unei firme pe trimestre a inregistrat in perioada 2014-2015 urmatoarele:
2014 2015
Trim 1 6 10
Trim 2 2 5
Trim 3 5 4
Trim 4 3 2
Stiind ca i=0,85 sunt corecte afirmatiile
a) cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4.625 mld lei pe trimestru
c) cifra de afaceri a firmei a crescut in medie cu 85% pe trimestru
d) cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4mld lei pe an
Functia de repartitie se defineste astfel:
a) F(X) = P(X>= x)
b) F(X) = P(X = x)
c) F(x)=P (X < x)
d) F(X) = P(X> x)

c) gradul de ommogenitate al populatiei
d) numarul maxim de unitati ce pot fi extrase
In legatura cu eroarea de testare de tip II sunt adevarate afirmatiile:
a) Probabilitatea de producere a erorii de tip II se noteaza cu β

b) eroarea de testare de tip II reprezinta eroarea de e accepta ipoteza nula H0 atunci cand…
c) probabilitatea de producere a erorii de tip II se noteaza cu 1-β si masoara puterea testului
Nivelul cifrei de afaceri (mld.lei) a unei firme pe trimestre a inregistrat in perioada…
2014 2015
Trim. I 6 10
Trim. II 2 5
Trim. III 5 4
Trim. IV 3 2
Stiind ca i = 0.85 sunt corecte afirmatiile:

a) Cifra de afaceri medie a firmei a fost 4.625 mld.lei pe trimestru
b) Cifra de afaceri a inregistrat o scadere medie anuala de 15%
c) Cifra de afaceri a firmei a crescut in medie cu 85% pe trimestru
d) Cifra de afaceri medie a frmei a fost de 4 mld.lei pe an
Estimatia este:
a) O valoarea a esantionului calculata la nivelul esantionului observant
b) O valoare calculata pe baza datelor de sondaj
c) O statistica
La acelasi nivel de incredere si aceeasi varianta, pentru a mari precizia rezultatelor este necesar:
b) Sa lucram cu esantioane nealeatoare
c) Sa reducem eroarea de reprezentativitate
Se verifica daca proportia π a clientilor care prefera produsul A in anul curent difera in mod
semnificativ de proportia a clientilor din anul precedent. In acest caz, ipotezele statistice sunt:
a) H0 : π = π0
H1 : π ≠ π0
b) H0 : π = π0
H1 : π < π0
c) H0 : π <= π0
H1 : π > π0
Atunci cand se cunoaste dispersia 𝜎 2 testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se face
cu:
a) Statistica Z
b) statistica t
b) media estimatorului este egala cu 0

a) Un nr infinit de esantioane
b) 1000 de esantioane de studenti, dupa schema cu revenire
c) 100 de esantioane de 2 studenti dupa schema cu revenire
Un producator de cereale realizeaza o Ancheta privind comportamentul de consum al adultilor
din SUA. …un esantion de 1600 de persoane si s a identificat ca 30% dintre persoane sunt
preocupate de consumul de alimente sanatoase. Pentru 96% incredere s a estimat intervalul pt
proportia adultilor din SUA care acorda atentie alimentelor sanatoase. Care afirmatii sunt
adevarate?
a) Intervalul de incredere este [0.278; 0.322]
c) Valoarea teoretica utilizata este 1.96
La aruncarea unui zar probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar par este:
a) 0.33
b) 0.5
c) 0.66
a) Raporturile intre 2 niveluri ale aceleiasi variabile corespunzatoare pt doua momente de
timp consecutive
b) ?? Diferenta intre doua niveluri ale aceleiasi variabile corespunzatoare a doua momente
de timp consecutive
c) Diferenta intre nivelul unei variabile corespunzator unui moment de timp oarecare t si
nivelul aceleiasi variabile corespunzator unui moment de referinta
Intr-un sondaj aleator de 400 de student, pt variabila nota la test, s a obtinut o medie de 8 si o
abatere standard modificata de 2 I.C pt parametrul medie, cu o probabilitate de 0.95 este:
a) [7.50; 9.00]
b) [7.804; 8.196]
c) [8.128; 9.200]
Un producator de cereal realizeaza o Ancheta privind comportamentul de consum al adultilor
din SUA. S a extras aleator un esantion de 900 de persoane si s a identificat ca 25% dintre
persoane sunt preocupate de consumul alimentelor sanatoase. Pt 90% incredere s a estimate
intervalul pt proportia adultilor din SUA care acorda atentie alimentatiei sanatoase. Care
a) Intervalul de incredere este [0.22263; 02737]
b) Riscul asumat este de 0.05
c) Valoarea teoretica utilizata este de 1.645
Pretul unui produs (lei) pe trimestru a inregistrat in perioada 2012-2013:

2012 2013
Trim 1 1 3
Trim 2 3 5
Trim 3 2 6
Trim 4 5 8

a) Pretul mediu al produsului a fost de 4.6 lei pe an
b) Pretul a crescut in medie cu un leu pe trimestru
c) Pretul a crescut in medie cu 28% pe trimestru
Pentru a verifica daca femeile sunt supuse riscului de cancer mamar, doctorii au dezvoltat o
metoda noua de dectetare a cancerului. Pentru a proba aceasta metoda au alcatuit un esantion
de 140 de femei cu cancer mamar si au observat ca, in urma aplicarii noiii metode , pentru 12
femei nu s a reusit detectarea cancerului. Stiind ca metoda veche are o rata de esec de 20% ,
pentru un risc asumat de 5% care sunt afirmatiile adevarate?
a) Rata de esec a noii metode difera semnificativ de rata de esec a vechii metode
b) Metoda veche nu difera semnificativ de cea noua
c) Ipoteza alternative este µ≠ 20
La nivelul unui esantion de 306 persoane, 5% dintre acestea nu folosesc niciodata mijloace de
transport in comun. Stiind ca anul trecut ponderea era de 8% care dintre urmatoarele afirmatii
sunt adevarate?
a) H0: π= 8%
b) Pentru un risc asumat de 5% se respinge ipoteza de egalitate a proportiilor
c) Pentru un risc asumat de 1 % se accepta ipoteza de egalitate a proportiilor
d) Varianta variabilei la nivelul esantionului este de 0.0475
Pentru testarea diferentei dintre doua medii ale unor populatii se folseste
a) Statistica fisher
b) Statistica t cand nu se cunoaste varianta populatiei
c) Statistica Z cand se cunoaste varianta populatiei
Pentru o variabila X – N(0,1), P(X>= -1.22) este:
a) 0.977
b) 0.889
c) 0.341
Demersul testarii statistice cuprinde etapele:
a) Regula de decizie
b) Formularea ipotezelor statistice
c) Alegerea valorii calculate a statisticii test
In legatura cu eroarea de testare de tip I sunt adevarate informatiile:
a) Probabilitatea asociata erorii de testare de tip I este numita prag de semnificatie si se
noteaza cu a
b) Eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula H0, atunci cand
in realitate aceasta este adevarata
c) Eroarea de tip I reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula H0, atunci cand in realitate
aceasta este falsa
A estima punctual inseamna
a) A calcula limitele unui interval cu o anumita probabilitate
b) A calcula o valoare posibila a esantionului pe baza datelor inregistrate la nivelul
esantionului observant
c) A calcula probabilitatea cu care se obtine o estimatie
Intr-un sondaj de opinie, cunoscand 𝜎 2 = 0.15 volumul esantionului care estimeaza parametrul
proportie cu o eroare maxim admisibila de ± 3% si o probabilitate de 0.95 este
a) 640
b) 1067
c) 2040
Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu extras din populatia de referinta
care:
a) Din motive de cost are un volum mai mic decat volumul populatiei
b) Respecta proprietatea de reprezentativitate
c) Poate fi extras aleator cu revenire sau fara revenire
Distributia mediei de selectie se caracterizeaza prin:
𝜎
a) µ - N( µ, )
√𝑛
2
b) µ - N( µ, 𝜎 )
𝜎2
c) µ - N( µ, )
𝑛
Un politician la inceputul mandatului afirma in mass media ca va creste salariul mediu net pe
economie la… sfarsitul mandatului se face un sondaj pe n= 900 de respondenti prin care se
urmareste estimarea salariului net pe economie (X). se cunosc urmatoarele rezultate:
_
x= 294 EUR si 𝜎 = 90. Selectati care dintre afirmatiile urmatoare sunt valide:
c) putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% ca politicianul nu s-a tinut de
cuvant
Totala 450 32
Variabila numerica este “Salariul” iar variabila (factorul) de grupare este “Regiune”. In aceasta
situatie se poate afirma ca:
a) se garanteaza cu o probabilitate de 0.95 ca factorul de grupare are o influenta
b) ipoteza H0 este µt=µ2=µ3=µ4
La un examen punctajele obtinute de studenti sunt distribuite normal cu media 500 si abaterea
standard 100. Un student a obtinut punctajul de 650. Ce procent din student au obtinut un
punctaj mai mare decat el?
a) 4.3%
b) 1.5%
c) 6.7%
Pentru o variabila X- N(12, 4); P (10<X<13) este:
a) 0.289
b) 0.532
c) 0.341
Se testeaza diferentele dintre veniturile medii din 2 regiuni si se obtin urmatoarele rezultate:
T calculat= 8.23 , numarul gradelor de libertate = 25. Pentru un risc de 5% sunt adevarate
afirmatiile:
a) Valoarea teoretica a statisticii test este de 1.96
b) Suma volumelor celor 2 esantioane este27
c) Exista diferente semnificative intre veniturile medii din cele 2 regiuni
d) Ipoteza H0: µ1=µ2=µ3
Pentru testarea diferentei dintre trei si mai multe medii ale unor populatii se folosesc:
a) Metoda ANOVA
b) Statistica t
c) Statistica fisher
Eroarea maxim admisibila arata:
a) Eroarea cu care estimam un parametru pentru o probabilitate fixate
b) Eroarea maxima de estimare pentru probabilitatea cea mai mica
c) Marimea intervalului de incredre
Media calculata la nivelul unui esantion reprezinta;
a) Un parametru
b) O estimatie
c) Un estimator
Intr-o Ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati, s-a observat cuantumul
bonusurilor oferite cu ocazia sarbatorilor de paste, rezultatele fiind prezentate mai jos
Cuantum bonus
Meann 173
Median 180
Mode 180
Sample variance 1267.7777778
Skewness -0.5844736
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
Confidence level(99%) 28.9799368

a) Eroarea maxim admisibila este 11.259
b) Riscul asumat in estimarea prin interval de incredere a mediei este 1%
c) Intervalul de incredere care acopera valoarea medie a bonusurilor la nivelul tuturor
angajatilor firmei pentru o incredere de 99% este [ 144.021; 201.979 ]
d) Volumul esantionului este 10
Se verifica daca exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial (sute lei) din regiunea
de nord-est a romaniei si castigul mediu salarial la nivel national, de 14 sute lei. In urma
prelucrarii datelor s-au obtinut urmatoarele date:
Column 1
Mean 9.916
Median 9.000
Mode 5.000
Sample variance 6.910
Kurtosis 1.217
Skewness 1.161
Range 11.000
Minimum 7.000
Maximum 15.000
Sum 455.000
Count 49.000
Confidence level(95.0%) 0.755
Pentru α=0.05 sunt adevarate informatiile:
a) Nu exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial din regiune de nord-est a
Romaniei si castigul mediu salarial la nivel national in conditiile riscului asumat de 5%
b) Valoarea calculata a statisticii test este t = -10.88
c) Exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial din regiunea de nord-est a
Romaniei si castigul mediu salarial la nivel national, in conditiile riscului asumat de 5%
Grile statistica Quiz
1) In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie u(miu) si o valoare fixa u0(miu 0), pentru
un esantion de volum n=50 se obtine o valoare calculata a statisticii test z=1,52. In cazul unui test
bilateral, daca valoarea teoretica este z=1.645, ... asumat de a respinge pe nedrept ipoteza H0 este:
- Afla = 0,10
- Mai mica sau cel mult egala cu unu
- Pozitiva
3) Sporul mediu absolut arata:
-Modificarea medie absoluta, pe unitatea de timp, inregistrata de un fenomen, intr-o anumita
perioada de timp.
4) Parametrul reprezinta:
- O valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii
5) Media calculata la nivelul esantionului reprezinta:
- Un parametru;
- Statistica Fisher;
- Metoda ANOVA;
7) Estimatorul este nedeplasat daca: ( acel 0 este teta din alfabetul grecesc)
- M(0)=0
8) Intr-un test statistic bilateral în care se folosește statistica t, considerând v numărul gradelor de
libertate, ipoteza nulă nu se respinge dacă:
- |tcalculat|
- Probabilitatea de producere a erorii de tip II se noteaza cu β;
-Eroarea de testare de tip II reprezintă eroarea de a accepta ipoteza nulă Ho atunci când ......
10) Eficienta estimatorului vizeaza:
- Abaterea standard a estimatorului este minica
11) Atunci cand se cunoaste dispersia (sigma la a doua), testarea ipotezelor asupra mediei unei
populatii se face cu:
- Statistica Z
12) Dintr-o populatie de 10 studenti, se pot extrage aleator:
- 100 de esantioane de 2 studenti, dupa schema cu revenire;
13) La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar mai mare decat patru este:
- 0,03
14) In metoda ANOVA, variatia explicata ( VE ) masoara:
- Variatia sub influenta factorilor esentiali ( de grupare
-A calcula o valoare posibila a estimatorului pe baza datelor inregistrate la nivelul esantionului
observat.
- Are dispersia egala cu zero
17) La același nivel de încredere si aceeași varianță, pentru a mări precizia rezultatelor este necesar:
- Să reducem eroarea de reprezentativitate.
- Să mărim volumul eșantionului;
18) Functia de repartitie se defineste astfel: ( >= este semnul mai mare sau egal )
- F(x)=P(X)
19) Pentru o variabila X~N(20,16),P(18<X<22) este:
- 0,383
20) Precizia estimarii creste atunci cand
- Varianta esantionului este mica;
-Volumul esantionului creste;
- 0,5
22) Intr-un sondaj aleator simplu de 400 angajati, pentru variabila venitul lunar s-au obtinut
rezultatele de mai jos: ---------------------------------------- Mean - 1200 Standard Deviation - 165 ------------------
---------------------- Pentru o probabilitate de 0.95, intervalul de incredere pentru parametrul medie este:
- [1183,83 ; 1216,17]
23) Pentru o variabilă X~N(10,4), P(9<X<11) este:
- 0,383
24) In legatura cu eroarea de testare de tip I, sunt adevarate afirmatiile:
-Eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula Ho, atunci cand in realitate
aceasta este adevarata.
-Probabilitatea asociata erorii de testare de tip I este numita prag de semnificatie si se noteaza cu α.
25) Potrivit datelor Eurostat, in Romania, exporturile de bunuri si servicii(exprimate in
euro/locuitor), in perioada 2000-2010, s-au inregistrat urmatoarele valori: 600, 700, 800, 800, 1000,
1200, 1500, 1700, 2000, 1700, 2100. Sunt corecte afirmatiile:
-Volumul exporturilor Romaniei a crescut in anul 2010 comparativ cu anul 2000 de 3,5 ori;
-Volumul mediu anual al exporturilor Romaniei, in perioada 2000-2010, a fost de 1281,81 euro/loc.
26) Estimatorul reprezintă:
- o variabila aleatoare
27) Estimația este:
- O valoare a estimatorului calculată la nivelul eșantionului observat;
- O valoare calculata pe baza datelor de sondaj;
- Eroarea cu care estimam un parametru pentru o probabilitate fixata.
29) Nivelul vânzărilor unei firme a înregistrat în perioada 2010 - 2013 următoarea evoluţie:
Anii 2010 2011 2012 2013 Volumul vânzărilor ( mld. lei ).
-Vânzările firmei au crescut în 2013 faţă de 2011 cu 150%
-Vânzările firmei au crescut în 2012 faţă de 2011 de 1,25 ori
30) Ipoteza statistica reprezinta:
-O presupunere cu privire la un parametru;
-O presupunere cu privire la legea de distributie a unei populatii;
-Formularea ipotezelor statistice;
-Regula de decizie;
-Conditia de normalitate;
-Conditia de independenta;
-Conditia de homoscedasticitate
33) Pentru o variabila X~N(0,1), P(X>=-1,22) este:
- 0,889
-Cu cat s-a modificat, in marime absoluta, nivelul unei variabile corespunzator momentului curent t,
35) Pentru testarea diferentei dintre doua medii ale unor populatii se foloseste:
- Statistica t, cand nu se cunoaste varianta populatiei
- Statistica z, cand se cunoaste varianta populatiei
36) .Aplicand metoda ANOVA, s-au obținut următoarele rezultate:
Sursa variației Suma pătratelor variației Grade de libertate Explicată(intergrupe) 300 4
Reziduală(intragrupe) 26 Totală 450 32 Variabila numerică este "Salariul", iar variabila(factorul) de
grupare este "Regiunea".În această situație, se poate afirma că:
- Pentru un risc asumat de 5%, salariile diferă semnificativ pe regiuni;
- Se garantează cu o probabilitate de 0.95 că factorul de grupare are o influență semnificativă asupra
variației salariatului;
37) Intr-un test statistic bilateral în care se folosește statistica t, considerând v numărul gradelor de
libertate, ipoteza nulă se respinge dacă:
- |tcalculat|>tα/2,v
38) Pentru testarea semnificatiei mediei unei populatii se foloseste:
- Testul F
39) Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu extras din populatia de referinta care
-Poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire
-Din motive de cost, are un volum mai mic decat volumul populatiei
1) Pentru testarea diferentei dintre doua medii ale unor populatii se foloseste:
b) Statistica t, cand nu se cunoaste varianta populatiei
c) Statistica Z, cand se cunoaste varianta populatiei

a) Regula decizie
b) Formularea ipotezelor statistice
c) Alegerea valorii calculate a statisticii test
3) In vederea testarii diferentei dintre medie si o valoare fixa µ0 , pentru un
esantion X se obtine o valoare calculate a statisticii z = 1,52. In cazul unui test
bilateral, daca valoarea teoretica… Asumat de a resprinde pe nedrept ipoteza H 0
este:
a) α= 0,10
b) α= 0,01
c) α= 0,95
4) Demersul testarii cuprinde:

b) Regula de dicizie
c) Formularea ipotezelor statistice
5) La acelasi nivel e incredere si aceeasi varianta, pentru a mari precizia

a) Sa lucram cu esantioane nealeatorii
b) Sa marim volumul esantioanelor
c) Sa reducem erarea de reprezentativitate
6) Nivelul vanzarilor unei firme (mld. lei) a inregistrat, in perioada 2007-2010,

ANUL VANZARI
2007 2
2008 3
2009 5
2010 4
2011 7
a) Valoarea vanzarilor firmei in anul 2011 fata de anul 2008 a crescut cu 4
mld. lei
b) Valoarea vanzarilor firmei in anul 2011 fata de anul 2008 a crescut cu
2,33 mld. lei
c) Valoarea vanzarilor a crescut, in medie, comparativ cu anul 2007 cu 4
mld. lei
d) Cresterea medie anuala a vanzarilor in perioada 2011-2007 este de 4.2
mld. lei
e) Cresterea medie anuala a vanzarilor in perioada 2011-2007 este de 1,25
mld. lei
f) Media vanzarilor este de 4,2 mld. lei
g) Valoarea vanzarilor firmei in anul 2011 fata de anul 2008 a crescut cu
233%
7) Pentru a verifica daca femeile sunt supuse riscului de cancer mamar, doctorii au
dezvoltat o metoda noua de detectare a cancerului. Pentru a proba aceasta
metoda au alcatuit un esantion de 140 femei cu cancer mamar si au observant
ca, in urma aplicarii noii metode, pentru 12 femei nu s-a reusit detectarea
cancerului. Stiind ca metoda veche are o rata de esec de 20%, pentru un risc
a) Rata de esec a noii metode difera semnificativ de rata de esec a vechii
metode
b) Metoda veche nu difera semnificativ de cea noua
c) Ipoteza alternatica este µ≠20
8) La nivelul unui esantion de 306 persoane, 5% dintre acestea nu folosesc

niciodata mijloace de transport in comun. Stiind ca anul trecut ponderea era de
8%, care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
a) H0 : π = 8%
b) Pentru un risc asumat de 5% se respinge ipoteza de egalitate a proportiilor
c) Pentru un risc asumat de 1% se accepta ipoteza de egalitate a proportiilor
d) Varianta variabilei la nivelul esantionului este de 0,0475
1.In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie µ si o valoarea fixa µ0 pentru un esantion de
volum n=50, obtine o valoare calculate a statisticii test z= 1,52. In cazul unui test bilateral, daca valoarea
teoretica este z=1,654, asumat de a respinge pe nedrept ipoteza H0 este
a) α=0.10
b) α=0.01
c) α=0.95
a) Cu cat s-a modificat, in marime absoluta, nivelul unei variabile corespunzator moementului curent
cu nivelul aceleiasi varaibile corespunzator momentului de referinte
b) De cate ori s-a modificat nivelul unei variabile corespunzatoare momentului current, t comparative
cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator momentului anterior, t1
c) Cu cat s-a modificat in marime relativa nivelul unei variabile corespunzator momentului curent, t
comparative cu nivelu aceleiasi variabile corespunzator momentului anterior t1
3. Distributia mediei de selectie se caracterizeaza prin

𝜎
a) µ̂~𝑁(µ, )
√𝑛
2
b) µ̂~𝑁(µ, 𝜎 )
𝜎2
c) µ̂~𝑁(µ, )
𝑛
4. Pentru o variabila X – N(20, 16), P(18<X<22)

a) 0.383
b) 0.962
c) 4.454
5. Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezultate. Variabila numerica este “venitul” iar
variabila (factorul) de grupare este “regiunea”. Pentru exemplu afirmatiile
a) se poate garanta cu o probabilitate de 0.96 ca exista diferente semnificative intre veniturile medii ale
populatiilor
c) valoarea teoretica a statisticii F, considerand un risc de 0.05 este 3.073
6. Pent)ru testarea diferentei dintre trei sim ai multe medii ale unor populatii se folosesc
a) metoda ANOVA
b) statistica t
statistica Fisher
7. Intr-o ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati, s-a observant cuantumul bonusurilor oferite
de Paste, rezultatele fiind prezentate mai jos.
Column 1
Mean 173
Median 180
Mode 180
Skewness -0.584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
Confidence Level (99%) 28.9799368

a) Intervalul de incredere care acopera valoarea medie a bonusurilor la nivelul angajatilor in procent de
99% este [161,75 ; 184,25]
c) Eroarea maxima admisibila este 28,97
d) Riscul asumat in estimarea prin interal de incredere a mediei este de 5%
8. Estimatorul reprezinta
a) o valoarea de forma ϴ=ƒ(x1, x2,,….., xN)
9. Probalitatea este o valoare
b) pozitiva
c) mai mica sau cel mult egala cu unu
10. Eroarea maxima admisibila arata
a) eroarea cu care estimam un parametru pentru o probalitate fixate
b) marimea intervalului de incredere
c) eroarea maxim de estimare pentru probalitatea cea mai mica
Sursa variatiei Suma patratelor Grade de libertate Estimator al variatiei
variatiei
Explicata intergrupe 200 2 (k-1) 100
Reziduala intragrupe 100 16(n-k) 7.5
Variabila numerica “venitul” iar variabila (factorul) de grupare este “regiunea”. In aceste situatie, se poate
afirma ca
a) Valoarea teoretica a a statisticii F, considerand un risc de 0.05 este 3.634
c) Se garanteaza cu o probalitate de 0.95 ca exista diferente semnificative intre veniturile medii pe regiuni
la nivelul populatiilor
12. Un politician, la inceputul mandatului afirma in mass media ca va creste salariul mediu net pe
economie la 300 EUR. La sfarsitul mandatului se face un sondaj pe n=900 de respondent prin care se
urmareste estimarea salariului mediu net pe economie (X). Se cunosc urmatoarele rezultate 𝑥̅ =294 EUR
si σ=90. Selecteaza care dintre afirmatiile de mai jos sunt valide
a) putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% ca politicianul nu s-a tinut de cuvant
c) putem afirma pentru un prag de seminificatie de 5% ca politicianul s-a tinut de cuvant
13. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 angajati, pentru o variabila venitul lunar s-au obtinut rezultatele
de mai jos
1200
165
Pentru o probalitate de 0.95, intervalul de incredere pentru parametrul medie este
a) [1183,83; 1216,17]
b) [861,89; 1178,11]
c) [345520,1066; 36,6244]
14. Estimatia este
a) o valoare a esantionului calculate la nivelul esantionului observant
b) o valoare calculate pe baza datelor de sondaj
c) o statistica
15. La acelasi nivel de incredere si aceeasi variatie, pentru a mari precizie rezultatelor este necesar
b) sa lucram cu esantioane nealatoare
16. Se verifica daca proportia π a clientilor care preferea produsul A, in anul curent, difera in mod
semnificcativ a clientilor din anul precendent. In acest caz, ipotezele statistice sunt
a) H-0:π=πo
H1=π≠π0
b) H0:π=π0
H1:π<π0
C) H0=π<=π0 & H1:π>π0
a) abaterea standart a estimatorului este minima
b) media estimatorului egala cu 0
18. Dintr-o populatie de 10 studenti se pot extrage aleatoru
19. Pentru testarea semnificatiei mediei unei populatii se foloseste
a) testul Z
b) testul F
c) testul I
a) a presupune cu privier la legea de distributie a unei populatii
b) o presupunere cu privire la un parametru
21. Intr-un sondaj de opinie, care admite situatia de maxima eterogenitate a populatiei columul
esantionului parametrul populatiei cu o eroare maxima admisa de +/- 2% si o probabilitate de 0.95 este
a) 1500
b) 1067
c) 2401
22. Volumul esantionului poate fi estimate daca se cunoaste
a) probabilitatea cu care estimam rezultatele
b) eroarea maxima admisibila
c) gradul de omogenitate al populatiei
d) numarul maxim de unitati ce pot fi retrase
23. Functia de repartitie se defineste astfel

a) F(x)= P(X≥x)
b) F(x)= P(X=x)
c) F(x)= P(X<x)
24. Nivelul cifrei de afaceri (mld.lei) a unei firme pe trimester a inregistrat in perioada 2014-2015
2014 2015
Trim I 6 10
Trim II 2 5
Trim III 5 4
Trim IV 3 2

a) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4,625 mld lei pe trimestru
b) Cifra de afaceri a firmei a crescut in medie cu 85% pe trimestru
c) Cifra de afaceri a inregistrat o scadere media anuala de 15%
d) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4 mld lei pe an
25. Pentru testarea diferentei dintre doua medii ale unor populatii se folosesc
a) statistica fisher
b) statistica t, cand nu se cunoaste varianta populatiei
c) statistica Z, cand se cunoaste varianta populatiei
26. Pentru o variabila X – N(0,1), P(X≥-1,22) este
a) 0.977
b) 0.889
c) 0,371
28. La aruncarea unui zar, probabiliatea de aparitie a unui fete cu numar par este
a) 0.33
b) 0.55
c) 0.66
29. Variatia explicate masoara
b) variatia sub influenta factorilor aleatorii (intamplatori)
c) variatia sub influenta factorilor esentiali si aleatorii (intamplatori)
30. Nivelul vanzarilor unei firme a inregistrat in perioada 2010-2013 urmatoarea evolutie
Anii 2010 2011 2012 2013
Volumul vanzarilor (mld lei) 2 8 12 12
a) Vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 50%
b) Vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 150%
c) Vanzarile firmei cu crecut in 2012 fata de 2011 de 1,25 ori
d) Vanzarile firmei au crecut in medie cu 3,33 mld lei pe an
a) abatarea standard a estimatorului este minima
32. Dintr-o populatie de 10 studenti se pot extrage aleator
c) 100 de esantioane de 2 stundeti, dupa schema cu revenire
33. In vederea testarii ipotezei de egalitate a salariului cu o valoare µ0=46 s-a inregistrat un esantion de
volum n=10 persoane. In acest caz se pot formula urmatoarele ipoteze
a) H0 :µ = 10; H1: µ≠10
b) H0 :µ = 46; H1: µ≠46
c) H0 :µ = 46; H1: µ<46
34. Intr-un sondaj aleatory simplu de 400 de stundet privind opinia la decizia de a schimba sistemul de
evaluare, 250 au fost de accord cu aceasta optiune. Intervalul de incredere pentru parametrul proportiei cu
o probabilitate de 0.90 este
a) [0,4245; 0.7428]
b)[0.5851; 0,6649]
c) [0,3560; 0,6440]
35. Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezulatate
Explicate intergrupe 300 4
Reziduala intragrupe 150 28
Totala 450 32
Variabila numerica este “salariul” iar variabila (factorul) de grupare este “regiunea”. In aceasta situatie se
poate afirma ca
a) Se garanteaza cu o probalitate de 0.95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa asupra
b) Ipoteza H0 este µ1=µ2=µ3=µ4
c) Valoarea calculata a statisticii F este 14
36. Potrivit datelor Eurostat, in Romania, exporturile de bunuri si servicii (exprimate in euro/locuitor), in
perioada 2000-2010 au inregistrat urmatoarele valori 600, 700, 800, 800, 1000, 1200, 1500, 1700, 2000,
1700, 2100.
Sunt corecte urmatoarele afirmatii
a) Volumul exporturilor romaniei a crescut in anul 2010 comparativ cu anul 2000 cu 1500 euro/loc
b) Volumul exporturilor romaniei a crescut in 2010 comparativ cu anul 2000 de 3.5 ori
c) Volumul mediu annual al exporturilor Romaniei, in perioada 2000-2010 a fost de 1281,81 euro/loc
37. In vederea testarii semnificatiei diferite dinrte o medie µ si o valoare fixa µ 0 pentru un esantion de
volum n=50 se obtine o valoare calculate a statisticii teste z=1,52. In cazul unui test bilateral, daca valoarea
teoretica este z= 1,645 asumat de a respinge pe nedrept ipoteza H0 este
a) α = 0,10
b) α = 0,01
c) α = 0,095
38. Sporul absolut cu baza fixa exprima
a) cu cat s-a modificat in marime absoluta nivelul unei variabile corespunzatoare momentului curent, t,
comparative cu nivelul aceleasi variabile corespunzatoare momentului de referinta
b) de cate ori s-a modificat nivelul unei variabile corespunzatoare momentului curent t fata de nivelul
aceleiasu variabile corespunzatoare momentului de referinta
c) cu cat s-a modificat, in marime relativa nivelul unei variabile corespunzatoare momentului curent, t
comparative cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator momentului anterior t-1
39. Nivelul cifrei de afaceri (mld.lei) a unei firme pe trimester a inregistrat in perioada 2014-2015
2014 2015
Trim 1 6 10
Trim 2 2 5
Trim 3 5 4
Trim 4 3 2
a) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4, 625 mld lei pe trimestru
b) Cifra de afaceri a inregistrat o scadere medie anuala de 15%
d) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4 mld lei pe an
Sursa variatiei Sursa patratelor Gradele de libertate Estimatori ai variatiei
variatiei
ESS 220 2 100
RSS 120 16 7.5
Variabila numerica este numita “venitul” iar variabila (factorul) de grupare este regiunea in aceasta situatie
se poate afirma ca
a) Se garanteaza cu o probabilitate de 0.95 ca exista diferente semnificative intre veniturile medii pe
regiune la nivelul populatiei
b) Valoarea teoretica a statisticii F, considerand un risc de 0.05 este 3.634
c) Valoarea esantionului este 19
2. Atunci cand se cunoaste dispersia, testarea ipotezelor asupra mediei populatiei se face cu
a) statistica fisher
b) statistica t
c) statistica z
41. In vederea studierii optiunii studentilor din anul 1 de la FEAA privind specializarea pe care o vor urma
se extrage un simplu esantion format din 36 de student si se observa ca proportia celor care prefera
specializarea Alpha. Stiind ca prorportia inregistrata in anul universitar precedent este de π=25% iar pentru
un risc de 0.01 se poate garanta ca
a) nu exista diferente semnificative intre proportia studentilor care prefer specializarea Alpha din anul
b) exista diferente semnificative intre proportia studentilor care prefer specializarea alpfa din anul curent
si proportia inregistrata in anul universitar precedent, in conditiile riscului asumat de 1%
c) testarea diferentei dintre proportia studentilor care prefer specializarea alpha in anul curent si proportia
din anul anterior se face cu testul t
43. Dintr-o populatie de 10 studenti se pot extrage aleatoriu

a) are varianta minima
b) are dispersia egala cu zero
c) are media egala cu parametrul
45. Media calculate la nivelul esantionului reprezinta
a) un parametru
b) o estimatie
c) un estimator
46. La acelasi nivel de incredere si aceeasi varianta pentu a mari precizia rezultatelor este necesar
a) sa lucram cu esantioane nealeatoare
b) sa marim volumul esantionului
c) sa reducem erarea de reprezentativitate

a) 4,3%
b) 1,5%
c) 6,7%
2) Pentru o variabilă X ~ N(12,4), P( 10  X  13 ) este:

a) 0,289
b) 0,532
c) 0,341
a) (7,5260 - 9,3424)
b) (8,1280 - 9,2020)
c) (8,0736 - 8,4264)
Column1
Mean 10
Median 9
Mode 9
Kurtosis 1.36942
Skewness 1.082532
Minimum 7
Maximum 15
Sum 100
Count 10

b) există diferenţe semnificative între venitul mediu al populaţiei şi venitul mediu al
ţărilor din UE, de 15 sute euro;

următoarele rezultate: tcalc=8,23, numărul gradelor de libertate=25. Pentru un risc de 5%,
d) ipoteza H0 este 1   2   3
evoluţie:
Anii 2010 2011 2012 2013

2010 2011
Trim. I 1 3
Trim. II 3 5
Trim. III 2 4
Trim. IV 4 7
Ştiind că i  2 ,98 , sunt corecte afirmaţiile:


Intergrupe 2
Intragrupe 320
Totală 440 202
a) se garantează cu o probabilitate de 0,95 că factorul de grupare are o influenţă
b) ipoteza H0 este 1   2   3

a). M (ˆ)  
b). V (ˆ)   când n  N
acelaşi eşantion

sexul_pers
Cumulative
Feminin 6 60.0 60.0 100.0
Total 10 100.0 100.0




variaţiei


Explicată (intergrupe) 350
Reziduală (intragrupe) 21
Totală 500 24
b) ipoteza H0 este 1
   2  3   4

c) se respinge ipoteza H 0 : 1   2  3
Tipuri de întrebări grilă
la disciplina “Bazele statisticii”
1) 25% din salariaţii unei întreprinderi au un salariu de cel mult 1000 lei. Această valoare
reprezintă
a) quartila unu
b) mediana
c) quartila trei
2) Distribuţia familiilor dintr-un bloc după numărul de copii se prezintă astfel:

Număr copii 0 1 2 3 4
Număr familii 3 10 32 18 2
Pentru exemplul dat valoarea modului este

a) Mo = 2 copii
b) Mo = 18 familii
c) Mo = 32 familii
3) Un coeficient de variaţie egal cu 56% arată că:

a) media este reprezentativă
b) distribuţia se caracterizează printr-o dispersie mare
c) media este nereprezentativă
4) Sunt variabile discrete

a) PNB/locuitor, speranţa de viaţă
b) numărul de copii pe familie, numărul de camere ale unui apartament
c) sexul persoanelor, starea civilă, domiciliul
5) Distribuţia studenţilor dintr-o serie după nota obţinută la un examen în sesiunea iunie
2017 se prezintă astfel:
Nota Nr. studenţi
4 10
5 25
6 40
7 55
8 60
9 15
10 5
TOTAL 210
Numărul studenţilor care au obţinut cel mult nota 8 la examen este:
a) 130 studenţi
b) 190 studenţi
c) 80 studenţi
6) Distribuţia studenţilor dintr-o serie după nota obţinută la un examen în sesiunea iunie
2017 se prezintă astfel:
Nota Nr. studenţi
4 10
5 25
6 40
7 55
8 60
9 15
10 5
TOTAL 210
Ponderea studenţilor care au obţinut peste nota 7 la examen este
a) 64,28%
b) 28,57%
c) 38,09%
7) Valoarea vânzărilor (mld. lei) înregistrate de niste firme se prezintă astfel: 10, 12, 15,
18, 10. Pentru exemplul dat, sunt corecte afirmaţiile:
a) vânzările medii sunt de 13 mld .lei
b) jumătate din firme au vânzări de până la 10 mld. lei, iar jumătate din firme au peste 10
mld. lei
c) cele mai multe firme au vânzări de 10 mld. lei
8) Distribuţia firmelor dintr-o localitate după valoarea cifrei de afaceri realizate în anul
2010 este caracterizată prin următoarele valori: x = 17 mld . lei ; Mo = 10 mld . lei ;
Me = 12 mld . lei ; s 2 = 9 . Pentru exemplul dat, sunt corecte afirmaţiile:
a) distribuţia este asimetrică la dreapta
b) media distribuţiei este reprezentativă
c) cele mai multe firme au înregistrat o cifră de afaceri de 12 mld. lei
9) Distribuţiile studenţilor din două serii (seria 1 şi seria 2) după nota obţinută la un
examen în sesiunea ianuarie 2017 se prezintă astfel:
N OTA_1
N OTA_2
3 4 5 6 7 8 9 10 11
Pentru exemplul dat, sunt corecte afirmaţiile:

a) 50% din numărul total al studenţilor din prima serie au obţinut o notă de până la 6
b) 75% din numărul total al studenţilor din a doua serie au obţinut o notă de până la 8
c) distribuţia studenţilor din prima serie se caracterizează printr-o dispersie mai mare
d) 50% din studenţii din prima serie au luat note între 5 şi 9.
10. Se cunosc următoarele rezultate privind vârsta înregistrată pentru un eşantion de

persoane:
Mean 23.57
Standard Error 0.45
Median 23.00
Mode 22.00
Kurtosis -1.06
Skewness 0.33
Range 8.00
Minimum 20.00
Maximum 28.00
Sum 707.00
Count 30.00

a) cele mai multe persoane au o vârstă de 23 de ani;
b) coeficientul de variaţie este 10,44% şi arată că media este reprezentativă;
c) distribuţia este asimetrică şi platicurtică.
11) Pentru un eşantion de angajaţi repartizaţi după variabila salariul anual ($) s-au obţinut
rezultatele din tabelul de mai jos.
Statistics
Current Salary
N Valid 474
Missing 0
Mean $34,000.00
Median $28,000.00
Mode $30,500
Std. Deviation $17,000.000
Percentiles 25 $24,000.00
50 $28,000.00
75 $37,000.00
Sunt valabile interpretările:

a) în medie, un angajat câştigă anual 34000$
b) jumătate dintre angajaţi câştigă între 24000$ şi 37000$
c) un sfert dintre angajaţi au salariul între 24000$ şi 28000$
d) jumătate din salariaţi câştigă mai puţin de 28000$ anual
12) Pentru două judeţe, A şi B, s-a înregistrat rata şomajului (%) în perioada 1990-2011.
Rezultatele sunt reprezentate in figura de mai jos.
judetul_B
judetul_A
4 6 8 10 12 14 16 18 20 22
Care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate?
a) Judeţul B are o distribuţie a şomajului asimetrică la dreapta

b) Rata mediană a şomajului pentru judeţul A este mai mică decât cea pentru judeţul B
c) Judeţul A este mai omogen decât judeţul B din punctul de vedere al ratei şomajului
d) Mediana pentru judeţul B este de 14%
12. Se consideră distribuţia persoanelor pe medii de rezidenţă după salariul lunar obţinut
(sute lei) prezentată astfel:
Mediul Salariu
9 12 15 20
Urban 1 5 7 15
Rural 6 4 2 1

a) ponderea persoanelor din mediul rural este de 31,7%;
b) ponderea persoanelor din mediul rural este de 68,3%;
c) ponderea persoanelor cu un salariu de 12 sute lei este de 21,95%;
13. Se consideră distribuţia persoanelor pe medii de rezidenţă după salariul lunar obţinut
(sute lei), prezentată astfel:
Mediul Salariu
8-10 10-12 12-14 14-16
Urban 1 5 7 15
Rural 6 4 2 1

a) salariul mediu al persoanelor din mediul urban este de 9,27 sute lei;
b) salariul mediu al persoanelor din mediul rural este de 10,69 sute lei;
c) salariul mediu al persoanelor din eşantion este de 12,66 sute lei;
d) coeficientul de variaţie a salariilor din mediul urban faţă de salariul mediu este de
12,98%.
GRILE SESIUNE
1. Estimatia este:
c) o statistica
a) H0: π=π0
H1: π≠π0
b) H0: π=π0
H1: π<π0
c) H0: π≤π0
H1: π>π0
a. Statistica Z
b. Statistica t
a. [7.50; 9.00]
b. [7.804; 8.196]
c. [8.128; 9.202]
referinta.
9. Pentru o variabila X →N(µ; б^2), se cere sa se calculeze probabilitatea P(µ-
б<X<....) este:
a. 75%
b. 68.26%
c. 95.4%
10. Dintr-o populatie de 10 studenti se pot extrage aleator:
c. o statistica
12. Pentru o variabila X -> N(20; 16). P(18<X<22) este
a. 0.383
b. 0.962
c. 0.454
13. Distributia mediei de selectie se caracterizeaza prin>
a.
2
ˆ ~ N (  , )
n
b.
ˆ ~ N (  ,  ^ 2)
c. 2
ˆ ~ N (  , )
n
14. Intr-un sondaj aleator simplu de 900 de studenti, pentru variablia nota la un
a. [7.5200; 9.3424]
b. [7.3955; 7.60045]
c. 6.1280; 9.2020]
15. Un politician, la inceputul mandatului afirma ca va creste salariu mediu net
de cuvant?
cuvant
cuvant
16. Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu extras din
18. Atunci cand se cunoaste dispersia sigma^2, testarea ipotezelor asupra mediei
a. statistica t
c. statistica Z
a. 0,977
b. 0,889
c. 0,341


22. Penttru a analiza profitabilitatea firmelor dintr-un judet, s-a extras un
de mai jos:
ROFIT
Mean 21
Standar Error 0,793
Median 20
Mode 20
Sample variance 49
Kurtosis 2,233
Skewness 1,114
Range 30
Minimum 10
Maximum 40
Surn 1507
Count 78
(95,0%)
23. Rata sporului cu baza in lant exprima:
24. Un producator de cereale realizeaza o ancheta privind comportamentul de
25. A estima punctu:
27. Potrivit datelor Eurostat, in Romania exporturile de bunuri si servicii

600, 700, 800, 800, 1000, 1200, 1500, 2000, 1700, 2100.
2000 de 3.5 ori
28. In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie µ si o valoare fixa

a. alfa=0,10
b. alfa=0,01
c. afla=0,95
30. Pentru o variabila X-N(0; 1), P(-1<X<2,4) este:
a. 0,6331
b. 0,4016
c. 0,1500
d. 0,3413
a. 2,26%
b. 47,72%
c. 13,59%
a. -0,15%
b. 1,15
c. 0,85
a. t calc > t alfa
VARIATEI
Intragrupe 250 21(n-k)=>n=25 11.9

puterea testului
a. a=0.0675
b. a=0.92
c. a=0.1331
2014 2015
Trim I 12 9
Trim II 2 5
Trim III 4 4
Trim IV 3 3
40. Un producator de cereale realizeaza o ancheta privind comportamentul de

a. 12,28%
b. 48,72%
c. 2,15%

Totala 450 32
teta= f (x1, x2.....xs)
a. [6,6281; 8,2021]
b. [7,1432; 7,4568]
c. [6,50; 9,00]
prezentate mai jos:
Mean 173
Median 180
Mode 180
Skewness -0,584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
asumat este 5%).
a. alfa = 0,01
b. alfa = 0,95
c. alfa = 0,05
t calculat = 10.732
asumat de 5%
Venitul Lunar
Mean 1020
medie este:
a. [861,89; 1178,11]
b. [1004,51; 1035,49]
c. 34520,1066; 36,6244]
a. 0,477%
b. 6,68%
c. 43,32%
b. statistica Z
c. statistica t
S^2 masculin= 9
s^2= feminin= 4
58. In vederea testarii ipotezei de egalitate a salariului mediu cu o valoare fixa
a. H0; µ=10; H1: µ≠10
b. H0 µ=46; H1: µ≠46
c. H0: µ=46; H1: µ<46
59. Dintr-o populatie s-a extras un esantion de volum n= 900 persoane. Pentru o
60. Se verifica daca exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial
Mean 9.916
Median 9.000
Mode 9.000
Kurtosis 1.217
Skewness 1.161
Range 11.000
Minimum 7.000
Maximum 18.000
Sum 486.000
Count 49.000
de 5%
variantei variantei
(intergrupe)
(intragrupa)
,,REGIUNEA,,

este:
a. 1225
b. 1067
c. 1500
a. F(X)= P(X<x)
b. F(X)= P(X>x)
c. F(X)= P(X=x)
d. F(X)= P(X≥x)
a. 2401
b. 1500
c. 1067
65. La aruncarea unui zar, probabilitatea de apparitie a unei fete cu numar par
este :
a. 0,66
b. 0,33
c. 0,5
66.

-> 0.66

-> pozitiva;


poate:
estimarea salariului mediu net pe economie (X). Se cunosc urmatoarele rezultate: 𝑥̅ = 294 𝐸𝑈𝑅 𝑠𝑖 𝜎 = 90.
jos:
Venitul lunar
MEAN 1020
-> [1004,51; 1035,49].

-> F(x)=P(X<x)

2014 2015
Trim. I 6 10
Trim. II 2 5
Trim. III 5 4
Trim. IV 3 2
Stiind ca 𝑖̅=0.85 sunt corecte informatiile:

variatiei



-> µ ̴ N(µ, 𝜎 2 )
17.Pentru o variabila X~𝑁(20,16), P(18<X<22) este:

-> 0,383
Column 1
MEAN 9.918
MEDIAN 9.000
MODE 9.000
KURTOSIS 1.217
SKEWNESS 1.161
RANGE 11.000
MINIMUM 7.000
MAXIMUM 18.000
SUM 486.000
COUNT 49.000
(95%)
Pentru 𝛼 = 0.05 sunt adevarate afirmatiile:

-> testul F.
n=100 s-au obtinut urmatoarele valori: 𝑥̅ = 40 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖, 𝑠′2 = 25
esantionul sunt:
-> [39,02 mii lei; 40,98 mii lei].
-> |tcalculat|> 𝑡𝛼,𝑣
2
23.Atunci cand se cunoaste dispersia 𝜎 2 testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se face cu:
-> statistica Z.





este adevarata;
Column 1
MEAN 173
MEDIAN 180
MODE 180
SKEWNESS -0.584473684
RANGE 130
MINIMUM 100
MAXIMUM 230
SUM 1730
COUNT 10
(99%)


-> 97,7%
36.Estimatia este:
38.Din doua populatii cu variantele 𝜎 21 = 𝜎2 2 se extrag esantioanele de volum 𝑛1 = 10 𝑠𝑖 𝑛2 = 15. In

pentru un prag de semnificatie 𝛼 = 0.05:
-> |tcalculat| < 𝑡𝛼,𝑣
2
Column 1
MEAN 10
MEDIAN 9
MODE 9
KURTOSIS 1.36942
SKEWNESS 1.082532
RANGE 8
MINIMUM 7
MAXIMUM 15
SUM 100
COUNT 10
(95%)
euro;
-> se rspinge ipoteza 𝐻0 : µ = 15.
𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐 = 8.23, numarul gradelor de libertate=25. Pentru un risc de 5% sunt adevarate afirmatiile:
-> M(θ)=θ

variatiei
Totala 450 32
poate afirma ca:


-> [7,804;8,196]
-> 64,5%

-> un parametru;

-> 0,3085
->0,889
n=625 s-au obtinut urmatoarele rezultate: 𝑥̅ = 12 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖, 𝑠 ′ = 2𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖. Sa se testeze daca exista diferente
venitul mediu pe tara, 𝜇0 = 13𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖, considerand un risc de 5%. Pentru exemplul dat sunt corecte
afirmatiile:
->se respinge ipoteza 𝐻0 .
57.In vederea testarii ipotezei de egalitate a salariului mediu cu o valoare fixa 𝜇0 = 46 s-a inregistrat un
-> 𝐻0 : µ = 46; 𝐻1 : µ ≠ 46
-> metoda ANOVA.

-> 0,383
62.Pentru o variabila 𝑋 − 𝑁 (𝜇, 𝜎 2 ) se cere sa se calculeze probabilitatea 𝑃(𝜇 − 2 ∗ 𝜎 < 𝑋 < 𝜇 + 2 ∗ 𝜎).
-> 0,954 sau 95,4%

->84%.
-> [0,58; 0,66]
66.Intr-un sondaj de opinie, 𝜎 2 =0.18 volumul esantionului care estimeaza parametrul proportie cu o eroare
-> 768 persoane
-> 0,5

variatiei
Totala 440 202
salariului.
-> se respinge ipoteza 𝐻0 ;
-> ipoteza 𝐻0 𝑒𝑠𝑡𝑒 µ1 = µ2 = µ3 .

variatiei
Totala 500 24
poate afirma ca:
-> ipoteza 𝐻0 𝑒𝑠𝑡𝑒 µ1 = µ2 = µ3 = µ4 ;
70.Intr-un sondaj de opinie, 𝜎 2 =0.15 volumul esantionului care estimeaza parametrul proportie cu o eroare
-> 640

-> o medie
72.In vederea testarii diferentei dintre o medie 𝜇 si o valoare fixa 𝜇0 pentru un esantion de volum n=50 se
riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza 𝐻0 este:
-> α=0,10

Anul Vanzari
2007 2
2008 3
2009 5
2010 4
2011 7
adevarate?
-> [0,5851;0,6649]
78.intr-un sondaj de opinie, 𝜎 2 =0.15 volumul esantionului care estimeaza parametrul proportie cu o eroare
-> 472
prezentate mai jos:
C.A.
MEAN 42
MEDIAN 40
MODE 40
SAMPLE VARIANCE 49
KURTOSIS 2.233
SKEWNESS 1.114
RANGE 50
MINIMUM 10
MAXIMUM 60
SUM 3507
COUNT 78
(95%)
81.Pentru o variabila 𝑋 − 𝑁 (𝜇, 𝜎 2 ) se cere sa se calculeze probabilitatea 𝑃(𝜇 − 𝜎 < 𝑋 < 𝜇 + 𝜎). Aceasta
probabilitate este:
-> 68,2%
saptamanal de paine (kg), s-au obtinut rezultatele: 𝑥̅ = 3𝑘𝑔, 𝑠 ′ = 1𝑘𝑔. Considerand un risc de 5% se poate
-> difera semnificativ de µ0 = 3,5 𝑘𝑔
jos:
Venitul lunar
MEAN 1200
-> [1183,83; 1216,17]
2010 2011
Trim. I 3 4
Trim. II 4 5
Trim. III 3 4
Trim. IV 7 11
Stiind ca 𝑖̅=1.20 sunt corecte afirmatiile:
➔ cifra de afaceri medie a firmei a fost de 5,125 mld. lei pe trimestru;
➔ cifra de afaceri medie a firmei a crescut in medie cu 20% pe trimestru.
86.Din doua populatii cu variantele 𝜎 21 = 𝜎2 2 se extrag esantioanele de volum 𝑛1 = 15 𝑠𝑖 𝑛2 = 17. In

pentru un prag de semnificatie 𝛼 = 0.05:

->[8,356;8,644]
ANII 2010 2011 2012 2013
VOLUMUL 2 8 10 12
VANZARILOR
(MLD.LEI)
90.Stiind ca o variabila 𝑋 − 𝑁 (𝜇, 𝜎 2), sa se afle 𝑃(𝜇 − 2𝜎 < 𝑋 < 𝜇 + 2𝜎):

->0,9544
Alpha este de 15%. Stiind ca proportia inregistrata in anul universitar precedent este de 𝜋 = 20%, iar

clasament?
- mihai
obtinut:
Column
MEAN 39.918
MEDIAN 39.000
MODE 33.000
KURTOSIS 1.217
SKEWNESS 1.161
RANGE 19.000
MINIMUM 29.000
MAXIMUM 48.000
SUM 3991.8
COUNT 100.000
(95%)
Pentru 𝛼 = 0.05 sunt adevarate afirmatiile:
->0,66
-> 1.5%
98.Pentru o variabila X~𝑁(12,4), P(10<X<13) este:
-> 0,532
->?
-> 13,59%

variatiei
se poate afirma ca:

variatiei
poate afirma ca:
-> [0,588;0,691]

variatiei
Totala 440 202
-> ipoteza 𝐻0 𝑒𝑠𝑡𝑒 µ1 = µ2 = µ3 ;
->se respinge 𝐻0 ;
salariului.

variatiei
-> 0,5328
Profit
MEAN 21
MEDIAN 20
MODE 20
SAMPLE VARIANCE 49
KURTOSIS 2.233
SKEWNESS 1.114
RANGE 30
MINIMUM 10
MAXIMUM 40
SUM 1507
COUNT 78
(95%)
➔ media esantionului este de 42 mld. lei;
➔ intervalul de incredere este [40,447; 43,553].
2010 2011
Trim. I 1 2
Trim. II 5 4
Trim. III 2 5
Trim. IV 4 8
Stiind ca 𝑖̅=1.34 sunt corecte afirmatiile:
111.Pentru o variabila 𝑋 − 𝑁 (𝜇, 𝜎 2 ) se cere sa se calculeze probabilitatea 𝑃(𝜇 − 2 ∗ 𝜎 < 𝑋 < 𝜇 + 2 ∗ 𝜎).
-> 95,4 %
112.Se verifica daca proportia 𝜋 a clientilor care prefer produsul A, in anul current, difera in mod semnificativ
de proportia 𝜋 a clientilor din anul precedent . in acest caz ipotezele statistice sunt:
-> 𝐻0 : 𝜋 = 𝜋0
𝐻1 : 𝜋 ≠ 𝜋0
113.Se studiaza daca e𝑥ista diferente semnificative intre nivelul mediu al PIB-ului/locuitor al tarilor din OECD
𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 =0.732
𝑛𝑢𝑚𝑎𝑟𝑢𝑙 𝑔𝑟𝑎𝑑𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑙𝑖𝑏𝑒𝑟𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑒𝑠𝑡𝑒 25
114.In vederea testarii diferentei dintre o medie 𝜇 si o valoare fixa 𝜇0 pentru un esantion de volum n=50 se
-> α=0,05
-> [0,051;0,129]

->[0,1778;0,2221]
-> [7,3955; 7,6045]
120.In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie 𝜇 si o valoare fixa 𝜇0 pentru un esantion X se
-> α=0,10
120.b..In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie 𝜇 si o valoare fixa 𝜇0 pentru un esantion de
este z=1.96 riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza 𝐻0 este:
-> α= 0,05
121.Se verifica daca media unei populatii, 𝜇 difera in mod semnificativ de o valoare fixa 𝜇0 . In acest caz
-> 𝐻0 : µ = µ1
𝐻1 : µ ≠ µ1

-> [8,0736; 8,4264]
125.
MEAN 173
MEDIAN 180
MODE 180
KURTOSIS 1.17559..
SKEWNESS -0.5844…
RANGE 130
MINIMUM 100
MAXIMUM 230
SUM 1730
COUNT 10
LEVEL(99.0%)

Intr-o cercetare prin sondaj valoarea medie la nivelul unei populatii reprezinta:
a) Un parametru
b) O valoare tipica de sondaj
c) Un estimator
d) O estimatie
Valoarea medie la nivelul unui esantion intr-o cercetare prin sondaj reprezinta:
a) Un parametru
c) Un estimator
d) O estimatie
Formarea esantionului in cazul unui sondaj aleator simplu presupune ca:
a) Fiecarui individ din populatie sa i se asocieze o probabilitate egala sau inegala de a intra
in esantion
b) Esantionul sa se formeze prin extragerea unui numar de grappe
c) Esantionul sa se formeze prin extragerea aleatoare a unitatilor la nivelul fiecarei grupe
In cazul sondajului stratificat (tipic) simplu esantionul se formeaza extragand din fiecare grupa
omogena a colectivitatii generale:
a) Acelasi numar de unitati indiferent de ponderea fiecarei grupe in colectivitate
b) Un numar de unitati proportional cu ponderea grupelor in colectivitatea generala
c) Un numar de unitati proportional cu ponderea grupelor in colectivitatea generala si gradul
de dispersie din grupe
In cazul sondajului stratificat (tipic) proportional esantionul se formeaza extragand din fiecare
grupa omogena a colectivitatii generale:
a) Acelasi numar de unitati indiferent de ponderea grupelor in colectivitate
In cazul sondajului stratificat (tipic) optim esantionul se formeaza extragand din fiecare grupa
omogena a colectivitatii generale:
a) Acelasi numar de unitati indiferent de ponderea fiecarei grupe in colectivitate
In cazul unei cercetari prin sondaj se pot produce erori de:
a) Reprezentativitate
b) Respingere pe nedrept a unei ipoteze adevarate
c) Acoperire a populatie
Erorile de reprezentativitate reprezinta diferente intre:
a) Valoarea estimata si valoarea adevarata a unui parametru
b) Valorile reale si valorile inregistrate
c) Populatia reala si esantionul observat
Dupa sursa de provenienta erorile de reprezentativitate pot fi:
a) Erori sistematice
b) Erori intamplatoare
c) Erori de acoperire
Sunt erori probabile de reprezentativitate:
a) Eroarea medie de reprezentativitate
b) Eroarea sistematica
c) Eroarea limita
Marimea erorii limita depinde de:
a) Marimea erorii medii de reprezentativitate
b) Volumul esantionului
c) Coeficientul de probabilitate Z
Un estimator statistic reprezinta:
a) O functie de variabile aleatoare de selectie, independente si identic distribuite
c) O estimatie a parametrului populatiei
O estimatie reprezinta:
a) O functie de variabile aleatoare de selectie, independente si identic distribuite
c) O valoare a unui estimator al parametrului θ
Valoarea medie calculata la nivelul unui esantion reprezinta:
a) Un parametru
c) Un estimator
d) O estimatie
Valoarea medie calculata la nivelul unei populatii reprezinta:
a) Un parametru
c) Un estimator
d) O estimatie
Eroarea limita este folosita la stabilirea:
a) Preciziei unei estimatii
b) Masurarea biais-ului
c) Intervalului de variatie a mediei de selectie fata de media generala
Variabilele aleatoare de selectie 𝑋1 , 𝑋2 , …, 𝑋𝑛 :
a) Sunt independente stochastic in ansamblu
b) Urmeaza aceeasi lege de probabilitate cu variabila studiata X
c) Sunt dependente de probabilitatea de extragere a esantioanelor
Un estimator statistic reprezinta:
a) O functie de n variabile aleatoare (𝑋1 , 𝑋2 , …, 𝑋𝑛 ) independente si identic distribuite 𝜃̂ =

f(𝑋1 , 𝑋2 , …, 𝑋𝑛 )
b) O valoare a unei functii 𝜃̂ a parametrului θ
c) O valoare tipica de sondaj de forma: f(𝑥1 , 𝑥2 , …, 𝑥𝑛 )
Un estimator este nedeplasat daca:
a) M (𝜃̂) = θ
b) V (𝜃̂) → θ cand n → N
c) Este convergent si are varianta cea mai mica posibil fata de varianta oricarui alt estimator
calculat pentru acelasi esantion
Un estimator este convergent daca:
a) M (𝜃̂) = θ
c) are varianta cea mai mica posibil fata de varianta oricarui alt estimator calculat pentru
acelasi esantion
Un estimator este eficient daca:
a) M (𝜃̂) = θ
c) Este convergent si are varianta cea mai mica posibil fata de varianta oricarui alt estimator
calculat pentru acelasi esantion
Estimatorul 𝜇̂ este:
a) Nedeplasat, convergent, eficient
b) Deplasat, convergent, eficient
c) Nedeplasat, neconvergent, eficient
Estimatorul 𝑝̂ este:
a) Nedeplasat, convergent, eficient
b) Deplasat, convergent, eficient
c) Nedeplasat, neconvergent, eficient
Caracteristicile distributiei mediei de selectie pentru o populatie infinita sunt:
a) M (𝜇̂ ) = μ si V (𝜇̂ ) = 𝜎 2
b) M (𝜇̂ ) = μ si V (𝜇̂ ) = 𝜎𝜇̂2
𝜎2
c) M (𝜇̂ ) = μ si V (𝜇̂ ) = 𝑛
Caracteristicile distributiei mediei de selectie pentru o populatie finita sunt:

a) M (𝜇̂ ) = μ si V (𝜇̂ ) = 𝜎 2
b) M (𝜇̂ ) = μ si V (𝜇̂ ) = 𝜎𝜇̂2
𝜎2 𝑁−𝑛
c) M (𝜇̂ ) = μ si V (𝜇̂ ) = *
𝑛 𝑁
Caracteristicile distributiei proportiei de selectie pentru o populatie infinita sunt:

a) M (𝑝̂ ) = p si V (𝑝̂ ) = 𝜎 2
b) M (𝑝̂ ) = p si V (𝑝̂ ) = 𝜎𝑝2̂
𝑝(1−𝑝)
c) M (𝑝̂ ) = p si V (𝑝̂ ) =
𝑛
Caracteristicile distributiei proportiei de selectie pentru o populatie finita sunt:

a) M (𝑝̂ ) = p si V (𝑝̂ ) = 𝜎 2
b) M (𝑝̂ ) = p si V (𝑝̂ ) = 𝜎𝑝2̂
𝑝(1−𝑝) 𝑁−𝑛
c) M (𝑝̂ ) = p si V (𝑝̂ ) = *
𝑛 𝑁
Marimea intervalului de incredere al unui parametru creste o data cu:

a) Reducerea volumului esantionului
b) Cresterea coeficientului de incredere
c) Reducerea dispersiei
Marimea intervalului de incredere al unui parametru creste o data cu scaderea:
a) Volumului esantionului
b) Coeficientului de incredere
c) Variantei populatiei
Marimea intervalului de incredere al unei medii depinde de:
a) Volumul esantionului
b) Coeficientul de incredere
c) Dispersia populatiei
Cand nu se cunoaste varianta populatiei, limita inferioara a intervalului de incredere pentru
estimarea mediei unei populatii in cazul esantioanelor de volum n<30 este:
𝑠′
a) (𝑥̅ − 𝑡𝛼 ∗ √𝑛)
𝑠′
b) (𝑥̅ − 𝑡𝛼⁄2 ∗ √𝑛)
𝜎
c) (𝑥̅ − 𝑧𝛼⁄2 ∗ √𝑛)
In cazul esantioanelor de volum n>30 cand se cunoaste varianta populatiei, limita inferioara a
intervalului de incredere al mediei unei populatii este:
𝜎
a) (𝑥̅ − 𝑧𝛼⁄2 ∗ √𝑛)
𝜎
b) (𝑥̅ − 𝑧𝛼 ∗ )
√𝑛
𝑠′
c) (𝑥̅ − 𝑧𝛼⁄2 ∗ √𝑛)
Testul t se poate folosi pentru:

a) Testarea ipotezelor statistice cu privire la parametrii unui model
b) Testarea normalitatii unei distributii
c) Testarea egalitatii a doua medii
Eroarea de tip I este eroarea comisa in testarea ipotezelor:
a) De a respinge ipoteza nula cand in realitate aceasta este adevarata
b) De a accepta ipoteza nula atunci cand aceasta este falsa
c) De a respinge ipoteza alternativa cand in realitate aceasta este adevarata
Eroarea de tip II este eroarea comisa in testarea ipotezelor:
a) De a respinge ipoteza nula cand in realitate aceasta este adevarata
b) De a accepta ipoteza nula atunci cand aceasta este falsa
c) De a accepta ipoteza alternativa cand in realitate aceasta este falsa
Regiunea de respingere a unei ipoteze este intervalul dintr-o distributie de probabilitate a unei
statistici considerate in care:
a) Se respinge ipoteza nula
b) Se accepta ipoteza nula
c) Se accepta ipoteza alternativa
Regiunea de acceptare a unei ipoteze este intervalul dintr-o distributie de probabilitate a unei
statistici considerate in care:
a) Se respinge ipoteza nula
b) Se accepta ipoteza nula
c) Se accepta ipoteza alternativa
Intr-un test bilateral in legatura cu un parametru θ, ipotezele care pot fi formulate sunt:
a) 𝐻0 : 𝜃 = 𝜃0 ; 𝐻1 : 𝜃 ≠ 𝜃0
b) 𝐻0 : 𝜃 = 𝜃0 ; 𝐻1 : 𝜃 > 𝜃0
c) 𝐻0 : 𝜃 = 𝜃0 ; 𝐻1 : 𝜃 < 𝜃0
Intr-un test unilateral la dreapta, in legatura cu un parametru θ, ipotezele care pot fi formulate
sunt:
a) 𝐻0 : 𝜃 = 𝜃0 ; 𝐻1 : 𝜃 ≠ 𝜃0
b) 𝐻0 : 𝜃 = 𝜃0 ; 𝐻1 : 𝜃 > 𝜃0
c) 𝐻0 : 𝜃 = 𝜃0 ; 𝐻1 : 𝜃 < 𝜃0
Intr-un test unilateral la stanga, in legatura cu un parametru θ, ipotezele care pot fi formulate
sunt:
a) 𝐻0 : 𝜃 = 𝜃0 ; 𝐻1 : 𝜃 ≠ 𝜃0
b) 𝐻0 : 𝜃 = 𝜃0 ; 𝐻1 : 𝜃 > 𝜃0
c) 𝐻0 : 𝜃 = 𝜃0 ; 𝐻1 : 𝜃 < 𝜃0
Valoarea critica inferioara (Li) este definita de relatia:
a) 𝐿𝑖 = 𝜇𝜃̂ − 𝑧𝛼⁄2 ∗ 𝜎𝜃̂
b) 𝐿𝑖 = 𝜇𝜃̂ + 𝑧𝛼⁄2 ∗ 𝜎𝜃̂
c) 𝐿𝑖 = 𝜇𝜃̂ ± 𝑧𝛼⁄2 ∗ 𝜎𝜃̂
Valoarea critica superioara (Ls) este definita de relatia:

a) 𝐿𝑠 = 𝜇𝜃̂ − 𝑧𝛼⁄2 ∗ 𝜎𝜃̂
b) 𝐿𝑠 = 𝜇𝜃̂ + 𝑧𝛼⁄2 ∗ 𝜎𝜃̂
c) 𝐿𝑠 = 𝜇𝜃̂ ± 𝑧𝛼⁄2 ∗ 𝜎𝜃̂
In testarea ipotezelor cu privire la media unei distributii in cazul esantioanelor de volum mare,
cand σ este cunoscut, statistica test se calculeaza dupa relatia:
𝑥̅ −𝜇0
a) z = 𝜎⁄
√𝑛
𝑥̅ −𝜇0
b) z = 𝑠⁄ 𝑛
√
𝑥̅ −𝜇0
c) t = 𝜎⁄ 𝑛
√
In testarea ipotezelor cu privire la media unei distributii in cazul esantioanelor de volum mare,
cand σ nu este cunoscut, statistica test se calculeaza dupa relatia:
𝑥̅ −𝜇0
a) z = 𝜎⁄
√𝑛
𝑥̅ −𝜇0
b) z = 𝑠⁄ 𝑛
√
𝑥̅ −𝜇0
c) t = 𝜎⁄ 𝑛
√
In testarea ipotezelor cu privire la media unei distributii in cazul esantioanelor de volum mic,
cand σ nu este cunoscut, statistica test se calculeaza dupa relatia:
𝑥̅ −𝜇0
a) z = 𝜎⁄
√𝑛
𝑥̅ −𝜇0
b) z = 𝑠⁄ 𝑛
√
𝑥̅ −𝜇0
c) t = 𝜎⁄ 𝑛
√
In testarea ipotezelor cu privire la proportia unei distributii in cazul esantioanelor de volum mare
statistica test se calculeaza dupa relatia:
𝑓−𝑝
a) z = 𝑓(1−𝑓)0⁄
√𝑛
𝑓−𝑝0
b) t = 𝑓(1−𝑓)⁄√𝑛
𝑓−𝑝0
c) t = 𝑓(1−𝑓)⁄√𝑁
In testarea ipotezelor cu privire la proportia unei distributii in cazul esantioanelor de volum mic
statistica test se calculeaza dupa relatia:
𝑓−𝑝0
a) z =
𝑓(1−𝑓)⁄√𝑛
𝑓−𝑝0
b) t = 𝑓(1−𝑓)⁄√𝑛
𝑓−𝑝0
c) t = 𝑓(1−𝑓)⁄√𝑁
Conditia de normalitate este ceruta in aplicarea:

a) Testelor neparametrice
b) Testelor parametrice
c) Analizei de regresie
Conditia de homoscedasticitate este ceruta in aplicarea
a) Testelor neparametrice
b) ANOVA
c) Analizei de regresie
Testarea proportiei unei distributii se poate realiza folosind:
a) Testul 𝑋 2
b) Testul t Student
c) Testul Z
Testarea mediei unei distributii se poate realiza folosind:
a) Testul 𝑋 2
b) Testul t Student
c) Histograma
Pentru testarea egalitatii a doua medii se foloseste:
a) Testul t Student
b) Testul 𝑋 2
c) Testul Fisher
Pragul de semnificatie este:
a) Pragul pana la care se admite un rezultat aproximativ
b) O limita a erorii de speta I
c) O limita a erorii de speta a II-a
In cazul folosirii unui test unilateral, riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza 𝐻0 este:
a) 𝛼 ⁄2
b) α
c) (1-α)
In cazul testarii unei ipoteze se pot produce erori de:
a) Acceptare pe nedrept a unei ipoteze false
b) Respingere pe nedrept a unei ipoteze adevarate
c) Acoperire a populatiei esantionate
Verificarea normalitatii unei distributii se poate realiza pe cale grafica folosind:
a) Testul 𝑋 2
b) Dreapta Henry
c) Histograma
Componentele variatiei sunt:
a) Variatia intergrupe
b) Variatia totala
c) Variatia intragrupe
d) Variatia partiala
Conditiile cerute de ANOVA sunt:
a) Independenta esantioanelor
b) Normalitatea distributiilor populatiilor
c) Homoscedasticitatea populatiilor
d) Heterodasticitatea populatiilor
Pentru testarea egalitatii a trei sau mai multor medii se foloseste:
a) Testul F
b) Testul t
c) Testul Z
Testul F este un raport intre:
a) Estimatorul variantei reziduale si al celei totale
b) Estimatorul variantei explicate si al celei totale
c) Estimatorul variantei explicate si estimatorul variantei reziduale
Variatia intergrupe masoara:
a) Variatia mediilor grupelor fata de media lor
b) Variatia din interiorul fiecarei grupe
c) Variatia totala
Variatia intragrupe masoara:
a) Variatia mediilor grupelor fata de media lor
b) Variatia din interiorul fiecarei grupe
c) Variatia totala
Analiza de regresie este o metoda statistica care permite:
a) Studierea si masurarea relatiei care exista intre doua sau mai multe variabile
b) Descoperirea legii relative la forma legaturilor dintre variabile
c) Masurarea intensitatii legaturii dintre variabile
Analiza de corelatie este o metoda care permite:
a) Studierea si masurarea relatiei care exista intre doua sau mai multe variabile
b) Descoperirea legii relative la forma legaturilor dintre variabile
c) Masurarea intensitatii legaturii dintre variabile
Variabila factoriala (independenta) este:
a) Variabila care explica variatia altei variabile
b) Variabila estimata Y
c) Variabila care sintetizeaza toti factorii care influenteaza variabila Y dar sunt nespecificati
in model
Variabila rezultativa (dependenta) este:
in model
Variabila reziduala (aleatoare) este:
in model
Dupa numarul variabilelor corelate legaturile statistice pot fi:
a) Legaturi simple
b) Legaturi multiple
c) Legaturi directe
d) Legaturi inverse
Dupa sensul legaturii statistice acestea pot fi:
a) Legaturi simple
b) Legaturi multiple
c) Legaturi directe
d) Legaturi inverse
Dupa forma legaturile pot fi:
a) Legaturi simple
b) Legaturi rectilinii
c) Legaturi curbilinii
Metodele elementare de analiza a legaturilor statistice sunt:
a) Metoda seriilor statistice paralele interdependente
b) Metoda gruparilor statistice
c) Metoda tabelului de corelatie
d) Metoda grafica
Metoda celor mai mici patrate minimizeaza:
a) Suma patratelor erorilor
b) Produsul abaterilor de la medie
c) Suma abaterilor de la medie
Intervalul de incredere pentru parametrul β este:
a) Probabilist
b) Determinist
c) De lungime minima
Pentru testarea semnificatiei parametrului β se foloseste:
a) Statistica t Student
b) Statistica F
c) Statistica 𝑋 2
Coeficientul de corelatie Pearson se foloseste in cazul unei regresii :
a) Liniare simple
b) Liniare multiple
c) Neliniare, simple sau multiple
Coeficientul de corelatie Pearson poate lua valori in intervalul:
a) [-3,+3]
b) [0,1]
c) [-1,+1]
Pentru testarea semnificatiei coeficientului de coreltaie Pearson se foloseste:
b) Statistica F
Raportul de corelatie se foloseste in cazul unei regresii:
a) Liniare simple
b) Liniare multiple
c) Neliniare, simple sau multiple
Raportul de corelatie poate lua valori in intervalul:
a) [-3,+3]
b) [0,1]
c) [-1,+1]
Pentru testarea semnificatiei raportului de corelatie Pearson se foloseste:
b) Statistica F
Raportul de determinatie arata:
a) Proportia variatiei variabilei dependente explicate prin modelul de regresie
b) Proportia variatiei variabilei independente explicate prin modelul de regresie
c) Proportia variatiei variabilei reziduale explicate prin modelul de regresie
Raportul de determinatie poate lua valori in intervalul:
a) [-3,+3]
b) [0,1]
c) [-1,+1]
Coeficientul de concordanta Fechner poate lua valori in intervalul:
a) [-3,+3]
b) [0,1]
c) [-1,+1]
Coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman poate lua valori in intervalul:
a) [-3,+3]
b) [0,1]
c) [-1,+1]
Coeficientul de corelatie a rangurilor Kendall poate lua valori in intervalul:
a) [-3,+3]
b) [0,1]
c) [-1,+1]
Coeficientul de asociere caracterizeaza legatura dintre:
a) Doua variabile numerice
b) Doua variabile nominale
c) O variabila numerica si o variabila nominala
Coeficientul de asociere Yule poate lua valori in intervalul:
a) [-3,+3]
b) [0,1]
c) [-1,+1]
Trendul este componenta seriilor de timp care arata:
a) Variatia medie pe termen lung
b) Fluctuatiile regulate pe termen lung
c) Fluctuatiile regulate intr-o perioada mai mica decat un an
Componenta ciclica este componenta seriilor de timp care arata:
Componenta sezoniera este componenta seriilor de imp care arata:
Ajustarea seriilor cronologice se poate realiza prin:
a) Metoda grafica
b) Metoda sporului mediu
c) Metoda ritmului mediu
Ajustarea seriilor cronologice prin metoda sporului mediu se poate realiza cand termenii variaza
aproximativ dupa o progresie:
a) Aritmetica
b) Geometrica
c) Aleatoare
Ajustarea seriilor cronologice prin metoda ritmului mediu se poate realiza cand termenii variaza
aproximativ dupa o progresie:
a) Aritmetica
b) Geometrica
c) Aleatoare
Coeficientii de sezonalitate se calculeaza:
a) Ca medie aritmetica a indicilor de sezonalitate
b) Ca medie aritmetica a termenilor seriei ajustate
c) Ca medie aritmetica a termenilor seriei observate
Criteriile de alegere a celui mai bun model de trend sunt:
a) Metoda grafica
b) Metoda celor mai mici patrate
c) Metoda coeficientului de variatie
Prognoza statistica se poate realiza prin:
a) Metoda extrapolarii tendintei de variatie in timp
b) Metode normative
c) Metoda de regresie si corelatie
La un examen punctajele obtinute de studenti sunt distribuite normal cu media 500 si abaterea
standard 100. Un student a obtinut punctajul X = 650. Ce procent din studenti au obtinut un
punctaj mai mare decat el?
a) 4,3%
b) 1,5%
c) 6,7%
Pentru o variabila X ~ N(12,4), P(10< X <13) este:
a) 0,289
b) 0,532
c) 0,341
Intr-un sondaj aleator simplu de 400 studenti, pentru variabila nota la un test s-a obtinut o
valoare medie de 8,25 si o abatere standard de esantion modificata egala cu 1,8. Intervalul de
incredere pentru parametrul medie cu o probabilitate de 0,95 este:
a) (7,5260 – 9,3424)
b) (8,1280 – 9,2020)
c) (8,0736 – 8,4264)
In urma prelucrarii datelor privind venitul lunar (sute euro) realizat pentru un esantion de
persoane, s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Column 1
Mean 10
Median 9
Mode 9
Kurtosis 1,36942
Skewness 1,082532
Minimum 7
Maximum 15
Sum 100
Count 10
Confidence Levele (95.0%) 1,652046
Pentru un risc de 0,05 sunt corecte afirmatiile:

a) Intervalul de incredere pentru venitul mediu al populatiei este (8,35; 11,65)
b) Exista diferente semnificative intre venitul mediu al populatiei si venitul mediu al tarilor
din UE, de 15 sute euro
c) Eroarea maxim admisibila este de 1,652
d) Se respinge ipoteza 𝐻0 : 𝜇 = 15
Se testeaza diferentele dintre veniturile medii din 2 regiuni A si B si se obtin urmatoarele
rezultate: 𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 = 8,23, numarul gradelor de libertate = 25. Pentru un risc de 5% sunt
adevarate informatiile:
a) Valoarea teoretica a statisticii test este egala cu 1.960
b) Suma volumelor celor 2 esantioane este 27
c) Exista diferente semnificative intre veniturile medii din cele 2 regiuni
d) Ipoteza 𝐻0 este 𝜇1 = 𝜇2 = 𝜇3
Nivelul vanzarilor unei firme a inregistrat in perioada 2010 – 2013 urmatoarea evolutie:
Anii 2010 2011 2012 2013
Volumul vanzarilor (mld. lei) 2 8 10 12

a) Vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 50%
b) Vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 150%
c) Vanzarile firmei au crescut in 2012 fata de 2011 de 1,25%
Nivelul cifrei de afaceri (mld. lei) a unei firme pe trimestre a inregistrat in perioada 2010 – 2011
2010 2011
Trimestru 1 1 3
Trimestru 2 3 5
Trimestru 3 2 4
Trimestru 4 4 7
Stiind ca 𝑖̅ = 2,98 sunt corecte afirmatiile:

a) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 3,625 mld. lei pe an
b) Cifra de afaceri medie a firmei a crescut in medie cu 0,85 mld. lei pe trimestru
Intergrupe 2
Intragrupe 320
Totala 440 202
Variabila numerica este “Salariul” iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. In aceasta
situatie considerand un risc de 0,05 se poate afirma ca:
a) Se garanteaza cu o probabilitate de 0.95 ca factorul de grupare are o influenta
b) Ipoteza 𝐻0 este 𝜇1 = 𝜇2 = 𝜇3
c) Se respinge ipoteza 𝐻0
Pentru un esantion de persoane se cunosc urmatoarele rezultate:
Cumulative
Valid Masculin 4 40,0 40,0 40,0
Feminim 6 60,0 60,0 100,0
Total 10 100,0 100,0
Considerand un risc de 0,10 sa se calculeze limitele intervalului de incredere pentru proportia

persoanelor de sex fiminim la nivelul populatiei:
a) (0,316 ; 0,884)
Variatia explicata masoara:
a) Variatia sub influenta factorilor esentiali (de grupare)
b) Variatia sub influenta factorilor aleatori (intamplatori)
c) Variatia sub influenta factorilor esentiali si aleatori (intamplatori)

a) Volumul esantionului este de 95 unitati
b) Numarul de grupe ale factorului de grupare este 5
c) Numarul gradelor de libertate asociate variatiei totale este 99
Explicata (intergrupe) 350
Reziduala (intragrupe) 21
Totala 500 24
Variabila numerica este “Salariul” iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. In aceasta
a) Valoarea calculata a statisticii F este 16,33
b) Ipoteza 𝐻0 este 𝜇1 = 𝜇2 = 𝜇3 = 𝜇4
c) Se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca factorul de grupare are o influenta
variatie
Reziduala (intragrupe) 65 17 3,823
Variabila numerica este “Venitul” iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. In aceasta
a) Exista diferente semnificative intre veniturile medii pe regiuni la nivelul populatiilor
b) Valoarea teoretica a statisticii F considerand un risc de 0,05 este 3,592
c) Se respinge ipoteza 𝐻0 : 𝜇1 = 𝜇2 = 𝜇3
Evolutia cifrei de afaceri a unei firme in perioada 1990 – 2000 poate fi aproximata printr-un
model de forma: 𝑦1=15+1,5t. In aceasta situatie se poate considera ca:
a) Cifra de afaceri a firmei a inregistrat o crestere medie anuala de 1,5 unitati
b) Cifra de afaceri a firmei a inregistrat o reducere medie anuala de 1,5 unitati
c) Cifra de afaceri a firmei a inregistrat o reducere medie anuala de 1,5 ori
Evolutia cifrei de afaceri a unei firme in perioada 1990 – 2000 poate fi aproximata printr-un
model de forma: : 𝑦1=15-1,5t. In aceasta situatie se poate considera ca:
a) Cifra de afaceri a firmei a inregistrat o crestere medie anuala de 1,5 unitati
b) Cifra de afaceri a firmei a inregistrat o reducere medie anuala de 1,5 unitati
c) Cifra de afaceri a firmei a inregistrat o reducere medie anuala de 1,5 ori
Evolutia unei variabile este exprimata prin urmatoarea ecuatie de trend: 𝑦1=2+5t. Valoarea
estimata pentru un orizont de prognoza k=2 este:
a) 20
b) 12
c) 11
Pentru doua modele de trend estimate pentru aceeasi serie de timp s-au obtinut urmatoarele
rezultate privind valoarea coeficientului de variatie: v=3% pentru modelul de trend de forma
𝑦1=a+bt si v=15% pentru modelul de forma 𝑦1=a+bt+c𝑡 2 . Cel mai bun model de trend este:
a) Modelul liniar
b) Modelul parabolic
c) Modelul exponential
rezultate privind suma patratelor abaterilor valorilor empirice de la valorile teoretice:
2 2
∑(𝑦𝑖 − 𝑦𝑡𝑖 ) = 2,3 pentru modelul de trend de forma 𝑦𝑡 =a+bt si ∑(𝑦𝑖 − 𝑦𝑡𝑖 ) = 23 pentru
modelul de forma 𝑦1=a+bt+c𝑡 2 . Cel mai bun model de trend este:
a) Modelul liniar
rezultate privind suma abaterilor valorilor empirice de la valorile teoretice in valoare absoluta:
∑𝑖|𝑦𝑖 − 𝑦𝑡𝑖 | = 2,3 pentru modelul de trend de forma 𝑦𝑡 =a+bt si ∑𝑖|𝑦𝑖 − 𝑦𝑡𝑖 | = 1,2 pentru
modelul de forma 𝑦1=a+bt+c𝑡 2 . Cel mai bun model de trend este:
a) Modelul liniar
In urma observarii si prelucrarii datelor la nivelul unui esantion de volum n=50 se obtine o
ecuatie de regresie de forma 𝑦𝑥 = 15-1,5x. Varianta variabilei Y la nivelul populatiei este egala cu
25. Pentru testarea coeficientului de regresie β se foloseste:
a) Testul t
b) Testul F
c) Testul z
Pentru un esantion de volum n=10 se obtine o ecuatie de regresie de forma: 𝑦𝑥 =15+1,5x. Vrianta
variabilei Y la nivelul populatiei este egala cu 25. Pentru testarea coeficientului de regresie β se
foloseste:
a) Testul t
b) Testul z
c) Testul F
La nivelul unui esantion se obtine o valoare calculata a statisticii test t=5,821. Daca valoarea
teoretica a statisticii t Student este 𝑡0,025;3=3,182, atunci se poate considera ca:
a) Valoarea parametrului de regresie β este semnificativ diferita de zero
b) Valoarea parametrului de regresie β este egala cu zero
c) Exista o legatura statistica intre variabilele corelate
Pe baza unui esantion de volum n=100 s-a estimat un model de regresie de forma: 𝑦𝑥 =6-1,5x. In
acest caz se poate considera ca:
a) Nivelul variabilei Y creste in medie cu 1,5 unitati la o crestere cu o unitate a nivelului
variabilei X
b) Nivelul variabilei Y scade in medie cu 1,5 unitati la o crestere cu o unitate a nivelului
variabilei X
c) Nivelul variabilei X scade in medie cu 1,5 unitati la o crestere cu o unitate a nivelului
variabilei Y
Pentru un model de regresie de forma: 𝑦𝑥 =6+1,5x, valoarea coeficientului de regresie b arata ca:
a) Nivelul variabilei Y creste in medie cu 1,5 unitati la o crestere cu o unitate a nivelului
variabilei X
b) Nivelul variabilei Y scade in medie cu 1,5 unitati la o crestere cu o unitate a nivelului
variabilei X
c) Nivelul variabilei X scade in medie cu 1,5 unitati la o crestere cu o unitate a nivelului
variabilei Y
Pentru testarea semnificatiei coeficientului de corelatie Pearson s-a obtinut la nivelul unui
esantion o valoare calculata a statisticii test t=9,52. Daca valoarea teroretica a statisticii test t
Student este 𝑡0,025;48 =1,96, atunci se poate considera ca:
a) Valoarea parametrului coeficientul de corelatie p este semnificativ diferita de zero

b) Valoarea parametrului coeficientul de corelatie p este egala cu zero
c) Exista o legatura statistica intre variabilele corelate

Toate Grilele Bazele Statisticii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Toate Grilele Bazele Statisticii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C4.

Bibliografie: Elisabeta Jaba, Statistica, Ediţia a

 Experienţa aleatoare1 este experienţa al cărei rezultat variază la

 Se cunosc rezultatele posibile ale unei experienţe, dar nu ştim, pentru o

 Evenimentul aleatoriu este rezultatul unei experienţe aleatoare.

 Spaţiul de selecţie este mulţimea tuturor rezultatelor posibile ale

 Definiţia clasică a probabilităţii (Bernoulli şi Laplace)

 m este numărul efectiv de realizări ale unui eveniment dintr-

 Se presupune urmatoarea experienta: Aruncarea unei monede.

Frecventa relativa corespunzatoare

 V.a. discretă are ca valori numere bine precizate, de

 X: Numărul de capete obţinut la aruncarea unei monede

 Distribuţia unei v.a. = distribuţie teoretică = distribuţie

 Probabilităţile se pot calcula cu ajutorul:

 Funcţiei de probabilitate f(x)

 Distribuţia v.a. discrete X:

 V.a. continuă poate lua un număr infinit de valori posibile

 Funcţia de densitate de probabilitate

 Media unei v.a.

 Media unei v.a. discrete X este:

 Media unei v.a. continue X este:

 Varianţa unei v.a.

 Varianţa unei v.a. discrete X:

 Varianţa unei v.a. continue X:

 Distribuţia normală este modelul de distribuţie cel mai

 Fie o v.a. continuă X care urmează este o lege normală

 Funcţia de densitate de probabilitate a unei variabile X

 Funcţia de densitate de probabilitate este reprezentată

 Funcţia de repartiţie a legii normale este definită prin

 Proprietăţile legii normale:

 Proprietăţile legii normale:

% valorilor care se găsesc în intervalele

(   ,    ) Cel puţin 0% Aproximativ 68%

(  2 ,   2 ) Cel puţin 75% Aproximativ 95%

(  3 ,   3 ) Cel puţin 88,89% Aproximativ 99,7%

 Distribuţia normală standard este distribuţia variabilei

 V.a. Z urmează o lege de repartiţie normală standard.

 Funcţia de densitate de probabilitate este dată de

 Funcţia de repartiţie a unei variabile normale standard Z

 Pentru interese practice, de calcul al unor probabilităţi, se utilizează

 Valorile funcţiei  (z ) se găsesc tabelate (vezi tabelul următor).

 Pe baza funcţiei lui Laplace, se poate determina funcţia de

 P(Z < 1,26) = F(1,26) = 0,5 + (1,26) = 0,5 + 0,396 = 0,896

 Se poate determina şi probabilitatea ca v. a. normală

 Deoarece știm că: P (  a  Z  a )  2 ( a )

P(Z >1,26) = 1 - P(Z<1,26) = 1 – F(1,26)= 1 - [0,5 + (1,26)] = 0,5 – (1,26) =

 Pentru o variabilă X ~ N(10,4), să se calculeze probabilitatea

Fie X ~ N (22.08, 11.36)

P(X>30)=1-P(X<30)=1-P(Z<2.35)=0.5- Φ(2.35)= 0.5-

• Scorurile Z pot fi folosite pentru a compara observaţii care aparţin la

  100 şi scorul 30 la testul ACT care are   21.0 şi   4.7 .

SAT: z  650  500  1.5

Deoarece scorul z este mai mare pentru ACT, atunci elevul a

 Fie ν variabile aleatoare, independente şi identic

 Fie o v.a. X ~ N(0, 1) şi o v.a. Y ~ χ2(ν ), atunci v.a.

 Fie două v.a. X şi Y cu distribuţii de probabilitate Hi

care urmează o lege de repartiţie Fisher de parametrii ν1

Nr. total de Spaţiul de selecţie

 Experienţele sunt independente dacă rezultatul oricărei

Valorile posibile ale Nr.

Aruncarea unei {CCC, CPC, CCP, PCC, Numărul de

{1,1; 1,2; 1,3; 1,4; 1,5; 1,6; Suma

Bibliografie: Elisabeta JABA, Statistica, ediţia a 3-a, Ed.

 Sondajul aleator simplu