Matematică 2

Curs 12
Mulţimi numărabile şi mulţimi nenumărabile
Definiţie. O mulţime numărabilă este o mulţime echipotentă cu N.
Exemplu Mulţimile Z şi Q sunt numărabile.
Definiţie. O mulţime infinită care nu este echipotentă cu N se numeşte
nenumărabilă.

Exemplu Mulţimea R este nenumărabilă.

Propoziţie Orice mulţime infinită conţine cel puţin o submulţime
numărabilă.

Corolar Dacă A este o mulţime infinită, atunci pentru orice F ⊆ A

submulţime finită, mulţimile A şi A − F sunt echipotente.
Proprietăţi ale mulţimilor numărabile
I Orice submulţime infinită a unei mulţimi numărabile este numărabilă.

I f : A → B funcţie injectivă şi B mulţime numărabilă =⇒ A mulţime

finită sau numărabilă.

I f : A → B funcţie surjectivă şi A mulţime numărabilă =⇒ B mulţime

finită sau numărabilă.

I A, B mulţimi numărabile =⇒ A ∪ B mulţime numărabilă.

I A, B mulţimi numărabile =⇒ A × B mulţime numărabilă.

S
I A1 , A2 , . . . , An , . . . mulţimi finite sau numărabile =⇒ n≥1 An
mulţime numărabilă.

I A mulţime numărabilă =⇒ P(A) mulţime nenumărabilă.

Relaţii
Definiţie
Fie A, B două mulţimi. O relaţie r : A 9 B este submulţime a produsului
cartezian
r ⊆A×B

Notaţie Pentru (x, y ) ∈ r mai scriem şi x r y .

Exemple

Relaţia vidă ∅ : A −→
X B

Relaţia universală A × B : A −→
X B

Relaţia identică (de egalitate) IdA = {(x, x) | x ∈ A} : A −→

X A

Graficul unei funcţii f : A −→ B Gf = {(x, f (x)) | x ∈ A} : A −→

X B
Reprezentarea relaţiilor
Reprezentarea matricială

Fie A = {x1 , . . . , xm }, B = {y1 , . . . , yn } mulţimi finite.

Fiecărei relaţii r : A −→
X B ı̂i putem asocia o matrice booleană
 
a11 . . . a1n (
 .. .. 1 , dacă xi r yj
Mr =  . .  unde aij =

0 , ı̂n caz contrar
am1 . . . amn
Exemple
     
0 ... 0 1 ... 1 1 ... 0
M∅ =  ... ..  MA×B =  ... ..  MIdA =  ... . . . ... 
   
. .
0 ... 0 1 ... 1 0 ... 1
Reprezentarea relaţiilor
Grafuri orientate

Fie A = {x1 , . . . , xm } o mulţime finită.

Fiecărei relaţii r : A −→
X A ı̂i putem asocia un graf orientat
(
vârfuri: x1 , . . . , xm ∈ A
Γr :
arce: xi → xj ⇐⇒ xi r xj
Proprietăţi ale relaţiilor r : A −→
X A

Reflexivitate x rx , ∀x ∈ A

Tranzitivitate x ry , y r z =⇒ x r z , ∀ x, y , z ∈ A

Simetrie x r y ⇐⇒ y r x , ∀ x, y ∈ A

Antisimetrie x r y şi y r x =⇒ x = y , ∀ x, y ∈ A
Relaţii de echivalenţă
Definiţie
O relaţie r : A −→
X A se numeşte relaţie de echivalenţă pe mulţimea A
dacă satisface următoarele proprietăţi:

Reflexivitate xrx , ∀ x ∈ A
Simetrie xry =⇒ y rx , ∀ x, y ∈ A
Tranzitivitate xry , y rz =⇒ xrz , ∀ x, y , z ∈ A

Exemple
I Relaţia identică IdA = {(x, x) | x ∈ A}
I Relaţia universală A × A = {(x, y ) | x, y ∈ A}
Relaţii de echivalenţă
Fie r o relaţie de echivalenţă pe mulţimea A.

Definiţie
Pentru orice x ∈ A, mulţimea

[x]r = {y ∈ A | xry }

se numeşte clasa de echivalenţă a elementului x.

Mulţimea tuturor claselor de echivalenţă se numeşte mulţimea factor şi
se notează
A/r = {[x]r | x ∈ A}

Propoziţie
Există o corespondenţă bijectivă ı̂ntre mulţimea relaţiilor de echivalenţă pe
mulţimea A şi mulţimea partiţiilor mulţimii A.
Relaţii de ordine
Definiţie
O relaţie r : A −→
X A se numeşte relaţie de ordine pe mulţimea A dacă
satisface următoarele proprietăţi:
Reflexivitate xrx , ∀ x ∈ A
Antisimetrie xry , y rx =⇒ x = y , ∀ x, y ∈ A
Tranzitivitate xry , y rz =⇒ xrz , ∀ x, y , z ∈ A

Perechea (A, r) se numeşte mulţime parţial ordonată.

Notaţie De regulă, o relaţie de ordine se notează cu ≤ ı̂n loc de r. Vom

scrie deci x ≤ y . De asemenea, x < y ı̂nseamnă x ≤ y şi x 6= y .

Observaţie O relaţie de ordine pe o mulţime A se numeşte totală dacă

∀ x, y ∈ A =⇒ x ≤ y sau y ≤ x
Relaţii de ordine
Definiţie
Fie (A, ≤) o mulţime partial ordonată şi x, y ∈ A.
I x este predecesor al lui y (echivalent: y este succesor al lui lui x)

x ≤y

I x este predecesorul direct al lui y dacă

∀ z ∈ A . x ≤ z ≤ y =⇒ z = x sau z = y

Notaţie Vom nota ı̂n acest caz x ≺ y .

Propoziţie
Fie (A, ≤) o mulţime parţial ordonată finită şi x, y ∈ A astfel ı̂ncât x < y .
Atunci există un lanţ (finit) de elemente

x = x0 ≺ x1 ≺ . . . ≺ xn = y ∀ i = 1, n
Relaţii de ordine
Observaţie
Relaţia ≺ determină ı̂n mod unic relaţie de ordine ≤ pe orice mulţime
parţial ordonată finită:

x = y

x ≤ y ⇐⇒ sau

există un lanţ finit x = x0 ≺ ... ≺ xn = y


Graful orientat asociat relaţiei ≺ se numeşte diagrama Hasse a mulţimii

parţial ordonate (A, ≤).

Propoziţie
Pentru orice mulţime parţial ordonată (A, ≤), există o funcţie
f : A → P(A) astfel ı̂ncât

∀ x, y ∈ A . x ≤ y ⇐⇒ f (x) ⊆ f (y )
Relaţii de ordine

Definiţie
Fie (A, ≤) o mulţime parţial ordonată. Un element x ∈ A se numeşte

I minim (sau cel mai mic element) ⇐⇒ ∀ y ∈ X . x ≤ y .

I maxim (sau cel mai mare element) ⇐⇒ ∀ y ∈ X . y ≤ x.
I element minimal ⇐⇒ ∀ y ∈ X . y ≤ x =⇒ y = x.
I element maximal ⇐⇒ ∀ y ∈ X . x ≤ y =⇒ y = x.
Relaţii de ordine

Propoziţie
Fie (A, ≤) o mulţime parţial ordonată finită nevidă.
Atunci există cel puţin un element minimal ı̂n A (respectiv maximal).

Propoziţie (Sortare topologică)

Fie (A, ≤) o mulţime parţial ordonată finită nevidă.
Atunci există o relaţie de ordine totală  pe mulţimea A care extinde
relaţia ≤:
∀ (x, y ∈ A) . x ≤ y =⇒ x  y
Relaţii de ordine. Funcţii monotone şi puncte fixe
O funcţie f : (A, ≤) → (B, ≤) se numeşte monotonă dacă

x ≤ y =⇒ f (x) ≤ f (y )

Un punct fix pentru f este un element x ∈ A astfel ı̂ncât f (x) = x.

Teoremă (Knaster-Tarski)
Fie f : P(M) → P(M) o funcţie monotonă. Atunci există cel puţin un
punct fix pentru f . Mai precis,
\ [
Xmin = {S ⊆ M | f (S) ⊆ S} şi Xmax = {S ⊆ M | S ⊆ f (S)}

sunt cel mai mic, respectiv cel mai mare punct fix al lui f .

Corolar (Thm. Cantor-Schröder-Bernstein)

Fie A, B mulţimi nevide astfel ı̂ncât există o funcţie injectivă A → B şi o
funcţie injectivă B → A. Atunci A şi B sunt echipotente.