INTELIGENTA COMPUTATIONALA-CURS 2-3

(i) Operatii cu multimi crisp

In Cursul 1 am introdus submultimile fuzzy ca o generalizare a

submultimilor crisp. Vom proceda in mod analog si in definirea operatiilor
cu submultimi fuzzy: ele vor generaliza operatiile cu submultimi crisp.
Vom discuta operatiile cu multimi crisp exprimate in termenii functiilor
caracteristice pentru a arata cum se face trecerea (generalizarea) de la
operatii cu multimi crisp la operatii cu multimi fuzzy.
Fixam un univers X ale carui elemente pot fi obiecte, indivizi, stari,
alternative, etc. Vom lucra in continuare cu submultimi crisp sau cu
submultimi fuzzy ale universului X.
In Cursul 1 am definit functia caracteristica a unei submultimi A crisp a lui

X si am aratat ca A este perfect determinata de functia sa caracteristica χ A

Notatie: ℘( X ) = familia submultimilor crisp ale lui X

F(X)=familia submultimilor fuzzy ale lui X.
Identificand o submultime crisp A a lui X cu functia sa caracteristica
χA ℘( X )  F(X).
, putem considera ca

Amintim urmatoare operatii cu submultimi crisp ale lui X (operatii pe

multimea ℘( X ) ).
Fie A, BX. Atunci, prin definitie:

1
AB={xX| xA sau xB}: reuniunea lui A si B
AB={xX| x A si xB} :intersectia lui A si B
Ā={x∈ X|x∉ A } :complementara (opusa) lui A

Vrem sa extindem cele trei operatii pe multimea ℘( X ) la operatii pe

multimea F(X).
Vom proceda in felul urmator :
- observam cum definitia celor trei operatii cu submultimi crisp se
transcrie in termenii functiilor lor caracteristice;
- definitia reuniunii, intersectiei si complementarei submultimilor
fuzzy va fi inspirata din relatiile gasite la pasul precedent.

Observatie: (Se va folosi in demonstratia Propozitiei 1 si a altor

rezultate.)
Fie functiile f , g : X →{0,1} . Sunt echivalente afirmatiile urmatoare:
a) f=g
b) f(x)=g(x), xX;
c) xX, f(x)=1 g(x)=1 ;
d) xX, f(x)=0 g(x)=0 .

Demonstratie:

a) ⇔ b) evident
b) ⇒ c) evident
c) ⇒ b)
Exista 2 cazuri. Fie x ∈ X .
• f (x )=1⇒ g( x )=1 ⇒ f ( x )=g( x )=1
• f (x )=0 ⇒ f ( x )≠1 ⇒ g( x )≠1⇒ g ( x )=0 ⇒ f ( x )=g ( x )=0
c ⇔ d : prin negarea lui c)

INFIMUM SI SUPREMUM

2
 Se observa ca operatiile cu multimi crisp (exprimate prin functii
caracteristice) folosesc operatiile booleene pe {0,1}: ˅ (supremum,
reprezentand disjunctia “sau” in logica bivalenta), ˄ (infimum,
reprezentand conjunctia “si” in logica bivalenta), ¬ (negatia in logica
bivalenta).
Aratam cum aceste operatii pe {0,1} se extind la operatii pe intervalul
[0,1].
Un concept fundamental in analiza matematica este cel de margine
inferioara si margine superioara a unei multimi de numere reale. Vom
prezenta unele notiuni introductive in continuare:

Definitia 1
O multime nevida A ⊂ R se numeste marginita inferior daca exista m
∈ R astfel incat m≤a, ∀ a ∈ A . In acest caz m se numeste minorant al

multimii A.

Definitia 2
O multime nevida A ⊂ R se numeste marginita superior daca exista M
∈ R astfel incat a≤M, ∀ a∈ A . In acest caz M se numeste majorant al
multimii A.

Definitia 3
O multime nevida A ⊂ R se numeste marginita daca este marginita
inferior si superior, adica daca exista m,M ∈ R astfel incat m≤a≤M,
∀a∈ A .

Definitia 4
O multime nevida A ⊂ R se numeste nemarginita inferior (superior)
daca nu are nici un minorant (majorant).
Exemple:
1. Multimea N a numerelor naturale este marginita inferior (0 este
minorant al acesteia) si nemarginita superior.
2. Multimile Z, Q, R sunt nemarginite inferior si superior.
3. Multimea A=(0,1] este marginita inferior (0 este un minorant) si
superior (1 este un majorant).

Definitia 5
Fie A ⊂ R o multime nevida. Un numar real m se numeste margine
inferioara (sau infimum) a multimii A daca este cel mai mare minorant

3
al multimii A. Marginea inferioara a unei multimi, daca exista, este unica si
se noteaza inf(A).

Exemplu:
Daca A=(0,1], atunci inf(A)=0.

Definitia 6
Fie A ⊂ R o multime nevida. Un numar real M se numeste margine
superioara (sau supremum) a multimii A daca este cel mai mic majorant
al multimii A. Marginea superioara a unei multimi, daca exista, este unica si
se noteaza sup(A).

Exemplu:
Daca A=(0,1], atunci sup(A)=1.
inf(N)=0, sup(N) nu exista pe R.

•Daca A ⊂ R este o multime nevida si inf(A) ∈ A, atunci inf(A)=min(A),

unde min(A) este cel mai mic element al lui A.
•Analog, daca sup(A) ∈ A, atunci sup(A)=max(A), unde max(A) este cel
mai mare element al lui A.

sup[a,b]=max[a,b]=b; inf[a,b]=min[a,b]=a
sup(a,b]=max(a,b]=b; inf(a,b]=a; min(a,b] nu exista.
sup[a,b)=b; max[a,b) nu exista; inf[a,b)=min[a,b)=a.

Fie {ai }i∈I o familie oarecare de numere reale din [0, 1],
unde I este o multime de indici, finita sau infinita

Vom folosi notatiile urmatoare:

(A) : pentru supremum

¿ ai =sup ai
i∈ I i∈ I =cel mai mic majorant al familiei {ai }i∈I =SUPREMUM

4
 ¿a
Atunci m= i∈I i este echivalent cu conjunctia urmatoarelor doua
afirmatii:
a)m este majorant: ai ≤m ,i ∈ I
b)m este cel mai mic majorant: daca m’ este un alt majorant, atunci
m este mai mic sau egal cu m’:
' '
ai ≤m , i ∈ I ⇒m≤m
Definitia supremumului se mai scrie:
¿ ai ≤x ⇔a i≤x , ∀ i∈ I
i∈ I

(B) : pentru infimum

¿ ai =inf ai
i ∈I i∈ I =cel mai mare minorant al familiei {ai }i∈I =INFIMUM

¿a
Atunci n= i∈I i este echivalent cu conjunctia urmatoarelor doua
afirmatii:
a)n este minorant: n≤ai , i∈ I
b)n este cel mai mare minorant: Daca n’ este un alt minorant, atunci
n’ este mai mic sau egal cu n.
' '
n ≤ai ,i ∈ I ⇒ n ≤n
Definitia infimumului se mai scrie:
x≤ ¿ ai ⇔ x≤ai , ∀ i∈ I
i∈ I

Notatie:
Atunci cand avem o familie de doua elemente {x, y}, notam:
x∨ y=max( x, y )
x∧ y=min( x , y )

Pentru o familie oarecare {ai }i∈I nu avem in general:

¿ ai =max ai ; ¿ ai =min ai
i∈ I i∈ I
.
Maximul si minimul apartin multimii (daca ele exista!).
Maximul, minimul, infimumul si supremumul sunt unice (daca exista!).
Pentru orice multime marginita pe R exista sup si inf.
Sup=max atunci cand max exista.

5
Ex.: sup R nu exista, max R nu exista. inf R nu exista, min R nu
exista.

Observatii (pentru multimile de numere reale)

Daca nu exista sup, nu exista nici maxim. Atunci cand exista maxim,
exista sup si ele sunt egale.
Inf=min atunci cand min exista.
Daca nu exista inf, nu exista nici minim. Cand exista minim, exista inf
si ele sunt egale.
In cazul unei multimi finite de numere reale, sup=max si inf=min.

Propozitia 1 . Fie xX. Atunci

(i) χ A∪ B( x )=sup( χ A ( x ), χ B (x ))
(ii) χ A∩ B( x )=inf ( χ A ( x ), χ B ( x ))
(iii) χ Ā ( x )=1− χ A ( x )

Demonstratie. (i) Pentru orice element x al lui X au loc echivalentele

urmatoare:
χ A∪ B( x )=1⇔ x ∈ A∪B
⇔ x ∈ A sau x ∈ B
⇔ χ A ( x )=1 sau χ B ( x )=1
⇔sup ( χ A ( x ), χ B ( x ))=1

De aici rezulta χ A∪ B( x )=sup( χ A ( x ), χ B (x )) .

Egalitatile (ii) si (iii) se demonstreaza intr-o maniera asemanatoare.

(ii) χ A∩ B( x )=1⇔ x ∈ A∩B

⇔ x ∈ A si x ∈ B
⇔ χ A ( x )=1 si χ B ( x )=1
⇔inf ( χ A ( x ), χ B ( x ))=1
.

(iii) χ Ā ( x)=1⇔ x ∈ Ā
⇔x∉ A
⇔ χ A ( x )=0

6
 ⇔1− χ A ( x )=1 . 

Observatie: Egalitatile (i)- (iii) vor sta la baza definitiei operatiilor de

reuniune, intersectie si complementara a multimilor fuzzy.

(II) Operatii cu multimi fuzzy

Fie A : X →[ 0,1 ] , B : X →[ 0,1] doua submultimi fuzzy ale lui X. Vom

defini urmatoarele submultimi fuzzy ale lui X :

A∪B : X →[0,1 ] (reuniunea lui A si B)

A∩B : X →[0,1 ] (intersectia lui A si B)
Ā : X →[ 0,1] (opusa lui A)
prin

(1) ( A∪B )(x )=sup( A ( x ), B( x )) ,pentru x ∈ X

(2) ( A∩B )(x )=inf ( A ( x), B( x )) ,pentru x ∈ X
(3) Ā ( x)=1−A ( x) ,pentru x ∈ X

Observatie : Este clar ca (1)- (3) generalizeaza relatiile (i)-(iii) din

propozitia precedenta, deci reuniunea, intersectia si complementara
submultimilor fuzzy extind reuniunea, intersectia si complementara
submultimilor crisp.

Pentru comoditatea scrierii vom introduce urmatoarele notatii uzuale:

pentru x, y  [0,1] , notam
x∨ y=sup( x , y )
x∧ y=inf( x , y )
Mai general, daca ( xi )i∈ I este o familie arbitrara de elemente din [0, 1],
vom nota:
¿ xi =sup x i ¿ xi =inf xi
i∈I , i∈ I i ∈ I
i∈ I

Cu aceste notatii, relatiile (1) si (2) pot fi rescrise sub forma :

(1’) ( A∪B )(x )= A( x )∨B( x )

(2’) ( A∩B )(x )= A( x )∧B( x )

7
Operatiile de reuniune si intersectie a doua multimi fuzzy se extind si la o
¿ Ai
familie arbitrara ( A i )i ∈I de multimi fuzzy: reuniunea i∈I si
intersect Ai
intersectia i∈I vor fi definite prin:
( ∪ A i )(x )= ¿ A i ( x)
(4) i∈I i∈ I ,pentru x ∈ X
(intersect A i )(x)= ¿ A i (x)
(5) i∈I i∈I , pentru x ∈ X .

Vom defini incluziunea A ⊆B a multimilor fuzzy A, B prin:

A(x)B(x), pentru orice x ∈ X .

Observatie. Fie A, B doua submultimi crisp ale lui X. Atunci sunt

echivalente afirmatiile urmatoare:
- A ⊆B
-Pentru orice x  X, x  A implica x  B
- Pentru orice x  X , χ A ( x )=1 implica χ B ( x )=1
- Pentru orice x  X, χ A ( x )≤ χ B ( x )

Echivalentele de mai sus arata ca definitia incluziunii submultimilor

fuzzy extinde definitia incluziunii multimilor crisp.

Operatiile cu multimi fuzzy au proprietati asemanatoare operatiilor cu

multimi crisp:

(a)  si  sunt asociative si comutative:

AB=BA, AB=BA –comutativitatea
(AB) C=A(BC), (AB) C=A(BC)-asociativitatea

(b)  si  sunt idempotente: A  A = A ; A  A = A

(c) distributivitatea intersectiei fata de reuniune

(A  B)  C = (A  C )  (B  C);
distributivitatea reuniunii fata de intersectie

(A  B)  C = (A  C )  (B  C)

8
 (d) A∪B= Ā∩ B̄ , A∩B= Ā∪ B̄ (de Morgan)
(e) Ā¯ = A
(f) A ⊆B implica B̄ ⊆ Ā , etc.
Dintre proprietatile operatiilor cu familii arbitrare de multimi fuzzy
mentionam:
( ∪ A i )∩B= ¿ ( A i∩B) (intersect A i )∪B=intersect (A i∪B)
i∈I i∈ I , i∈I i∈I - distributivitate
¿ A i=intersect Ai intersect A i= ¿ Ai
i∈ I i∈I , i∈I i∈I (de Morgan)

Observatie. Nu toate proprietatile operatiilor cu multimi crisp se

transfera operatii la multimi fuzzy. Pentru exemplificare, daca A este o
submultime crisp a lui X atunci A∩ Ā= ; A∪ Ā=X . In cazul cand
A este o submultime fuzzy a lui X, nu mai avem A∩ Ā= O si
A∪ Ā= 1.

Exemplu. Consideram multimea fuzzy A definita prin

A(x)=¿ {x ,daca x∈[0,1 ] ¿ ¿¿¿

Atunci

Ā(x)=1−A(x)=¿ {1−x, x∈[0,1 ] ¿ ¿¿¿

9
Opusa multimii fuzzy A, Ā :

10
Pe un grafic se reprezinta ambele multimi fuzzy A (cu albastru) si Ā
(cu rosu):

11
Reuniunea A Ā se reprezinta grafic:

12
 1 1
{ {
A(x)∨Ā(x)=¿{1, daca x≤0¿ 1−x, daca 0≤x≤ ¿ x, daca ≤x≤1¿ ¿
2 2
Intersectia A  Ā se reprezinta grafic cu culoarea rosie:

13
 1 1
{ {
A(x)∧Ā(x)=¿{0, daca x≤0¿ x, daca 0≤x≤ ¿ 1−x, daca ≤x≤1 ¿ ¿
2 2
Se observa ca nu avem A( x)∨ Ā ( x)=1 si A ( x)∧ Ā ( x)=0 pentru orice
xX.

(III) Multimi de nivel (taieturi)

Fie X un univers si A o submultime fuzzy a lui X. Pentru γ ∈[ 0,1]

notam

14
 [ A ]γ ={x ∈ X|A ( x )≥γ}
.
γ
[ A ] se numeste multimea de nivel  (taietura) a lui A.
In figura de mai jos este reprezentata grafic taietura de nivel α a unui
numar fuzzy triunghiular.

Exemplu
Fie multimea fuzzy

x−a
{
A(x)=¿ {0 ,dacax≤a¿ ,dacaa≤x≤b ¿ ¿¿¿
b−a
γ
Fie γ ∈[ 0,1] . Atunci [ A ] =[ x γ , ∞) , unde x γ este solutia ecuatiei
A ( x γ )=γ .

15
Putem determina punctul x γ :
x γ −a
A ( x γ )=γ , x γ ∈[ a ,b ]⇒ =γ ⇒ x γ =γ ( b−a)+a
b−a

Propozitia 2
Fie A, B doua submultimi fuzzy ale lui X.
γ γ
A=B  [ A ] =[ B ] pentru orice γ ∈[ 0,1] .
Demonstratie
“” Evident.
“” Presupunem prin absurd ca A≠B deci exista x 0 ∈ X cu
A ( x 0 )<B (x 0 ) . Luam γ=B( x 0 )∈[ 0,1 ] .
γ
A ( x 0 )<γ ⇒ x0 ∉[ A ]
γ
B ( x0 )=γ ⇒ x0 ∈[ B ]
Contradictie! 
γ
Observatie Multimile de nivel [ A ] sunt submultimi crisp ale lui X.
Trecerea de la o multime fuzzy la multimile sale de nivel se numeste
proces de defuzificare.

16
 In teoria multimilor fuzzy, se foloseste adesea defuzificarea pentru a
transforma o problema formulata in entititati fuzzy intr-o problema
exprimata in entitati crisp. De fapt, prin defuzificare o problema din
teoria multimilor fuzzy se transforma intr-o familie de probleme din
teoria multimilor crisp: cate una pentru fiecare nivel.

Propozitia 2 arata ca orice multime fuzzy este perfect determinata de

multimile sale de nivel. Aceasta observatie sta la baza unui proces de
defuzificare.

(IV) Taieturile numerelor fuzzy

O multime fuzzy A a lui R este definita de functia sa de apartenenta (de

asemenea notata cu A): A:R→[0,1].
Daca x ∈ R atunci A(x) este interpretat ca gradul de apartenenta al lui x la
A.

Functii de apartenenta posibile la salariul lunar “mic” si “mare”:

Daca x 0 este marimea salariului, atunci x 0 apartine multimii fuzzy

A 1 =mic
cu gradul de apartenenta

17
 x 0−2000
{
A 1(x 0 )=¿ 1−
4000
,daca 2000≤x 0≤6000 ¿ ¿¿¿

si x 0 apartine multimii fuzzy

A 2 =mare
cu gradul de apartenenta

6000−x0
{
A2(x0 )=¿ {1 ,x0≥6000 ¿ 1−
4000
, 2000≤x0≤6000 ¿ ¿¿¿

Definitie
O multime fuzzy A se numeste numar fuzzy triunghiular cu varful (centrul)
a, marginea inferioara α>0 si marginea superioara β>0 daca functia sa de
apartenenta are forma:

a −t t −a
{ {
A(t)=¿ 1− ,daca a−α≤t≤a¿ 1− ,daca a≤t≤a+β ¿ ¿
α β
si se va folosi notatia A=(a,α,β).

Numar fuzzy triunghiular

Un numar fuzzy triunghiular cu centrul a poate fi vazut ca o cantitate fuzzy:

18
“x este aproximativ egal cu a”.

Problema: Sa se arate ca taietura numarului fuzzy triunghiular A=(a,α,β)

este:
[ A ] γ =[a−(1−γ )α , a+(1−γ ) β ], ∀ γ ∈[0,1 ] .

Fixam γ ∈[ 0,1] .
[ A ] γ =[ x 1 , x2 ] .
Din grafic se observa:
x 1 ∈[ a−α , a ] , x 2 ∈[a , a+β ]
a−x 1
A ( x 1 )=γ ⇒ 1− =γ ⇒ x 1 =a−α (1−γ )
α
x −a
A ( x 2 )=γ ⇒ 1− 2 =γ ⇒ x2 =β (1−γ )+ a
β
Definitie
O multime fuzzy A se numeste numar fuzzy trapezoidal cu intervalul de
toleranta [a,b] , marginea inferioara α>0 si marginea superioara β>0 daca
functia sa de apartenenta are forma:

19
 a −t t −b
{ {
A(t)=¿ 1− ,daca −α≤t≤a¿{1,daca a≤t≤b¿ 1− ,daca b≤t≤b+β ¿ ¿
α
si vom folosi notatia A=(a,b,α,β).
β
Un numar fuzzy trapezoidal poate fi interpretat ca un numar fuzzy “x este
aproximativ in intervalul [a,b]”.

Numar fuzzy trapezoidal

Problema: Sa se arate ca taietura numarului fuzzy trapezoidal A=(a,b,α,β)

este:
[ A ]γ =[a−(1−γ )α , b+(1−γ ) β ], ∀ γ ∈[0,1 ] .

Fixam γ ∈[ 0,1] .
[ A ] γ =[ x 1 , x2 ] .
Din grafic se observa:
x 1 ∈[ a−α , a ] , x 2 ∈[b , b+β ]
a−x 1
A ( x 1 )=γ ⇒ 1− =γ ⇒ x 1 =a−α (1−γ )
α
x 2−b
A ( x 2 )=γ ⇒ 1− =γ ⇒ x2 =β (1−γ )+ b
β

20
 (V) Modele fuzzy in luarea deciziei

Modelarea deciziei manageriale utilizand tehnici fuzzy presupune

modelarea informatiilor imprecise, subiective, lingvistice, care apar in
situatiile reale ale procesului decizional.
Introducem urmatoarele notatii:

D=o decizie fuzzy reprezentata de functia de apartenenta D(x)

O=un obiectiv fuzzy cu functia de apartenenta O(x)
R=o restrictie fuzzy cu functia de apartenenta R(x)
x=un element al multimii de alternative X

Prin definitie, decizia optima (fuzzy) este data de:

D=O∩R
In termeni de functii de apartenenta:
D(x)=O(x)˄R(x), x ∈ X

x optim={x|max D( x )=max min( O( x ) , R ( x )}

x

21
Relatiile de mai sus pot fi generalizate pentru probleme in care apar mai
multe obiective si mai multe restrictii. De exemplu, in cazul obiectivelor
O1 , O2 si restrictiilor R1 , R2 , R3 , R4 , decizia optima (fuzzy) este:
D=O1 ∩O2 ∩R 1∩R 2∩R 3∩R 4
cu functia de apartenenta:
D(x)=min{ O1 ( x),O2 ( x),R 1 ( x),R 2 ( x), R 3 ( x),R 4 ( x )¿ ,x ∈ X ¿
Decizia optima este:
x optim={x|max D(x )}

Studiu de caz 1. Selectarea personalului.

Pentru a ocupa un post intr-o organizatie, se prezinta 5 candidati

x i ,i=1,...,5 . Acestia formeaza multimea de alternative. Comisia de selectie
vrea sa aleaga candidatul care satisface in cel mai inalt grad obiectivele:
O1 : experienta;
O2 : cunostintele de utilizare a calculatorului;
O3 : varsta (cat mai tanar); acest obiectiv nu este comunicat explicit
pentru a nu crea o problema de discriminare
Comitetul de selectie are si o restrictie:
R: salariul acordat si acceptat sa fie cat mai mic.

Dupa analiza CV-urilor si desfasurarea interviurilor, fiecare membru al

comisiei a stabilit pentru fiecare candidat gradul de apartenenta la
multimea obiectivelor si restrictiilor. Au fost apoi prelucrate multimile fuzzy
determinate de fiecare membru al comisiei si s-a calculat valoarea medie a
functiilor de apartenenta pentru fiecare obiectiv si fiecare candidat.
Au rezultat urmatoarele multimi fuzzy definite pe multimea X a
alternativelor:

O1={( x 1 ,0 .8),( x 2 ,0 .6 ),( x3 ,0.3 ),( x 4 ,0.7),( x5 ,0 .5)}

O2 ={(x 1 ,0 .7),( x 2 ,0.6),( x3 ,0.8),(x 4 ,0.2),(x 5 ,0. 3)}
O3 ={(x 1 ,0.7),( x 2 ,0.8),( x 3 ,0.5),( x 4 ,0.5),(x 5 ,0.4)}
R={( x 1 ,0 .5 ),( x2 ,0 .7 ),( x 3 ,0.6),( x 4 ,0.8 ),(x 5 ,0 .9 )}

In cazul unui numar mare de candidati si/sau a unor conditii minime de

indeplinire a obiectivelor si a restrictiei impuse pentru selectie, se poate

22
determina o multime γ-taietura pe multimea candidatilor. In cazul
prezentat, pentru γ=0.5, ar ramane in discutie numai candidatii x 1 si x 2 .

Decizia va fi data de
D=O 1 ∩O2 ∩O3∩R
Iar functia de apartenenta D(x) este:
D(x)={ ( x1 ,0.5),( x 2 ,0.6),( x 3 ,0.3),(x 4 ,0.2),( x 5 ,0.3)¿¿
Rezultatul final:
x optim=x 2
Candidatul 2 are gradul de apartenenta cel mai mare la cele 3 obiective si la
restrictia impusa.

Studiu de caz 2. Decizia de angajare.

Un absolvent al programului de masterat doreste sa se angajeze si se

gandeste la trei criterii (restrictii):
C1 : apropierea fata de domiciliu;
C2 : solicitarea la locul de munca cat mai mica;
C3 : gradul de satisfactie al activitatii prestate cat mai mare.

Aduna oferte de la trei firme {F1,F2,F3} si are obiectivul ca salariul obtinut

sa fie cat mai mare. Din analiza datelor rezulta ca nici unul din locurile de
munca nu indeplineste simultan criteriile de selectie.
Multimea alternativelor este: {F1,F2,F3}.
Stabileste gradul de apartenenta pentru criteriile 1, 2 si 3:

C1 ={(F1, 0.5), (F2, 0.7), (F3, 0.8)}

C2 ={(F1, 0.8), (F2, 0.6), (F3, 0.5)}
C3 ={(F1, 0.4), (F2, 0.5), (F3, 0.9)}

Cele trei firme ofera salariile (in u.m.):

Firma F1 F2 F3
Salariu 4000 3500 3000

23
Functia de apartenenta a absolventului la obiectivul “salariu bun” este:

x−2500
S(x)=
{
{0,0≤x≤2500¿ ,2500≤x≤4500¿ ¿¿¿
2000
Graficul functiei de apartenenta este urmatorul:

Rezulta
S(4000)=0.75 , S(3500)=0.5, S(3000)=0.25
Sau, exprimat pe multimea alternativelor:

O={(F1, 0.75), (F2, 0.5), (F3, 0.25)}

Decizia va fi data de:

D= O∩C 1∩C 2 ∩C3
Iar functia de apartenenta
D(x)={(F1,0.4), (F2, 0.5), (F3, 0.25)}

24
Rezultatul final:
x optim=F 2
Firma F2 are gradul de apartenenta cel mai mare la cele 3 criterii stabilite
de student si la obiectivul propus “salariu bun”.

25