Mulţimi

Teoria mulţimilor reprezintă un domeniu al matematicii care studiază conceptul de mulţime. Studiul
systematic al mulţimilor a fost iniţiat de către Georg Cantor . In cadrul teoriei descrise de Cantor, prin
mulţime înţelegem un ansamblu de obiecte bine determinate şi distincte în care dispunerea elementelor
nu are importanţă. Obiectele din care este constituită mulţimea se numesc elementele mulţimii.

Aceasta teorie, cunoscută în matematică şi sub numele de teoria naivă a mulţimilor, conducea însă la
paradoxuri. Unul dintre cele mai cunoscute paradoxuri este cel al ”mulţimii tuturor mulţimilor ce nu se
conţin ca element”, propus de către Bertrand Russel.

Dacă notăm cu 𝑅 mulţimea mulţimilor ce nu se conţin ca element ( ℛ = {𝑋/𝑋 ∉ 𝑋} ). Putem observa că

dacă ℛ ∈ ℛ atunci, ţinând cont de modul cum a fost definită mulţimea ℛ, rezultă că ℛ ∉ ℛ, contradicţie,
dacă ℛ ∉ ℛ atunci, având în vedere definiţia mulţimii, rezultă că ℛ ∈ ℛ, din nou obţinem contradicţie.
Astfel de paradoxuri au putut fi eliminate de teoria axiomatică a mulţimilor propusă în anul 1908 de
către Erns Zermelo şi completată ulterior de Abraham Frankel în 1922.

Înainte de a prezenta setul de axiome, vom introduce următoarea definiţie

Definiţia 1 Spunem că o mulţime B este inclusă în mulţimea A (sau că B este submulţime a lui A), şi

notăm B ⊆ A, când orice element al lui B se găseşte în A.

Cele opt axiome formulate de Zermelo-Fraenkel sunt:

1. Axioma determinării (a egalităţii între mulţimi). Spunem că două mulţimi A şi B sunt egale dacă

orice element al lui A se găseşte în B şi reciproc (altfel scris, A = B dacă A ⊆ B şi B ⊆ A).

2. Axioma mulţimilor elementare. Există mulţimi vide, generic notate cu ∅. Dacă a este un

obiect arbitrar, atunci există mulţimea {a} ce îl conţine pe a ca unic element. Dacă a şi b sunt ”obiecte”

arbitrare diferite, atunci există o mulţime {a, b} care conţine pe a şi b ca elemente unice.

3. Axioma de regularitate. Orice mulţime nevidă A conţine măcar un element a astfel încât a şi A

nu au nimic în comun.

4. Axioma sepărării. Dacă A este o mulţime şi ϕ este o proprietate pentru elementele mulţimii A,

atunci există o mulţime B ale cărei elemente sunt exact elementele mulţimii A ce satisfac condiţia ϕ.

5. Axioma submulţimilor. Pentru orice mulţime A există o mulţime P(A), numită mulţimea părţilor

mulţimii A, care conţine exact submulţimile mulţimii A.

6. Axioma reuniunii. Pentru orice mulţime de mulţimi F, există o mulţime A care conţine numai
elementele mulţimilor din F.

7. Axioma alegerii. Pentru orice mulţime de mulţimi nevide, disjuncte, există o mulţime care conţine

exact câte un element din fiecare mulţime din F

8. Axioma infinitului. Există o mulţime A astfel încât mulţimea vidă ∅ este un element al lui A şi

dacă a este din A, atunci şi {a} este din A.

Observaţia 1. Mulţimea părţilor lui A, notată P(A), conţine ∅ ca element, deoarece ∅ ⊆ A oricare ar fi A.

Propoziţia următoare menţionează câteva proprietăţi ale “⊆”:

Propoziţia 2 Dacă X este o mulţime oarecare, iar A, B, C ∈ P(X), atunci:

i) A ⊆ A;

ii) A ⊆ B şi B ⊆ C implică A ⊆ C.

Definiţia 3 Fie X o mulţime nevidă şi A, B ∈ P(X).

a) Se numeşte reuniune a mulţimilor A şi B, mulţimea

A ∪ B := {x ∈ X | x ∈ A sau x ∈ B};

b) Se numeşte intersecţie a mulţimilor A şi B, mulţimea

A ∩ B := {x ∈ X | x ∈ A şi x ∈ B};

c) Se numeşte diferenţa mulţimilor A şi B, mulţimea

A \ B := {x ∈ X | x ∈ A şi x /∈ B};

Complementara absolută a mulţimii A este prin definiţie mulţimea X \ A, notată cu 𝐶𝑋𝐴 sau 𝐶𝐴 𝑋

d) Se numeşte diferenţa simetrică a mulţimilor A şi B, mulţimea

A∆B = (A \ B) ∪ (B \ A).
Următoarea propoziţie prezintă câteva proprietăţi ale operaţiilor de reuniune, intersecţie, diferenţă,
diferenţă simetrică şi complementariere.

Propoziţia 4 Fie X o mulţime nevidă. Atunci pentru orice A, B, C ∈ P(X), au loc următoarele proprietăţi:

1. A ∪ A = A; A ∩ A = A (idempotenţa);

2. A ∪ ∅ = A; A ∩ ∅ = ∅;

3. A ∪ B = B ∪ A; A ∩ B = B ∩ A (comutativitate);
4. A ∪ (B ∪ C) = (A ∪ B) ∪ C (asociativitatea reuniunii);

5. A ∩ (B ∩ C) = (A ∩ B) ∩ C (asociativitatea intersecţiei);

6. A ∩ (B ∪ C) = (A ∩ B) ∪ (A ∩ C) (distributivitatea intersecţiei faţă de reuniune);

7. A ∪ (B ∩ C) = (A ∪ B) ∩ (A ∪ C) (distributivitatea reuniunii faţă de intersecţie);

8. C(CA) = A; A ∪ CA = X; A ∩ CA = ∅;

9. C(A∪B) = CA ∩ CB; C(A∩B) = CA ∪ CB (legile lui De Morgan);

10. A \ (B ∪ C) = (A \ B) ∩ (A \ C); A \ (B ∩ C) = (A \ B) ∪ (A \ C);

11. (A ∪ B) \ C = (A \ C) ∪ (B \ C); (A ∩ B) \ C = (A \ C) ∩ (B \ C);

12. A ∪ (A ∩ B) = A; A ∩ (A ∪ B) = A (absorbţie);

13. A∆A = ∅; A∆B = B∆A; A∆∅ = A;

14. A∆(B∆C) = (A∆B)∆C.

Operaţiile de intersecţie şi reuniune se pot extinde la cazul unei familii de mulţimi.

Definiţia 5 Fie X o mulţime nevidă. Dacă I este o mulţime nevidă de indici, iar {𝐴𝑖}𝑖∈𝐼 o familie nevidă de

submulţimi ale lui X, atunci reuniunea tuturor mulţimilor Ai este definită prin

⋃ 𝐴𝑖 ≔ {𝑥/∃ 𝑖 ∈ 𝐼 𝑎𝑠𝑡𝑓𝑒𝑙 î𝑛𝑐â𝑡 𝑥 ∈ 𝐴𝑖 }

𝑖∈𝐼

iar intersecţia mulţimilor Ai este definită prin

⋂ 𝐴𝑖 ≔ {𝑥/∀ 𝑖 ∈ 𝐼, 𝑥 ∈ 𝐴𝑖 }
𝑖∈𝐼

Propoziţia 6 Fie X o mulţime nevidă, 𝐵 ∈ 𝑃(𝑋) şi {𝐴𝑖}𝑖∈𝐼 o familie nevidă de submulţimi ale lui X. Atunci

au loc următoarele:

1)

Ai ⊆ ⋃ 𝐴𝑖
𝑖∈𝐼

şi

⋂ 𝐴𝑖 ⊆ A𝑖
𝑖∈𝐼
pentru orice i ∈ I

2)

B ∩ {⋃ 𝐴𝑖 } = ⋃(𝐵 ∩ 𝐴𝑖 ) şi B ∪ {⋂ 𝐴𝑖 } = ⋂(𝐵 ∪ 𝐴𝑖 )
𝑖∈𝐼 𝑖∈𝐼 𝑖∈𝐼 𝑖∈𝐼

3)

𝑋\ (⋂ 𝐴𝑖 ) = ⋃(𝑋\𝐴𝑖 ) ş𝑖 𝑋\ (⋃ 𝐴𝑖 ) = ⋂(𝑋\𝐴𝑖 )
𝑖∈𝐼 𝑖∈𝐼 𝑖∈𝐼 𝑖∈𝐼

Dacă I este o mulţime finită, spre exemplu I = {1, 2, ..., n}, n ∈ N , atunci reuniunea şi respectiv intersecţia

mulţimilor 𝐴𝑖 , i = 1,…, n, se notează

𝑛

⋃ 𝐴𝑖
𝑖=1

.şi respectiv
𝑛

⋂ 𝐴𝑖
𝑖=1

Definiţia 7 Fie A şi B două mulţimi nevide. Produsul cartezian al mulţimilor A şi B, notat cu A×B, este

mulţimea tuturor perechilor ordonate (a, b) cu a ∈ A şi b ∈ B, adică mulţimea

A × B = {(a, b) | a ∈ A şi b ∈ B}.

Propoziţia 8 Fie X o mulţime nevidă şi A, B, C ∈ P(X). Atunci au loc egalităţile:

1. A × (B ∪ C) = (A × B) ∪ (A × C);

2. A × (B ∩ C) = (A × B) ∩ (A × C);

3. (A ∪ B) × C = (A × C) ∪ (B × C);

4. (A ∩ B) × C = (A × C) ∩ (B × C).

Pentru un număr finit de mulţimi nevide A1, A2, ..., An, produsul cartezian al mulţimilor Ai este definit prin

A1 × A2 × ... × An = {(a1, a2, ..., an) | a1 ∈ A1, a2 ∈ A2, ..., an ∈ An}.

Dacă A1, A2, ..., An coincid, având A1 = A2 = ... = An = A, atunci produsul cartezian A1 × A2 × ... × An se

notează, mai simplu, cu 𝐴𝑛 .

Exerciţii

EX.1) Se consideră mulțimile A={e,f,g} și B={a,e,g,h}.Determinați:

a)A∪B; b)A∩B; c)B-A; d)A\B.

EX.2) Se consideră mulțimile A={0,2,4,6} și B={2,3,4}.Determinați:

a)A∪B; b)A∩B; c)B-A; d)A\B; e)BXA; f)AXB.

EX.3) Fie mulțimile C={x∈N*/x≤4} și D={x∈N/x<3}. Verificați dacă: (D∩C)\D=(D\C)∩D.

EX.4) Determinați mulțimile E și F dacă îndeplinesc simultan condițiile:

E∪F={3,4,5,6,7,8}, E∩F={3,4,5} și E\F={6,7}.

EX.5) Enumerați elementele următoarelor mulțimi și precizați cardinalul acestora:

a) A={x/x este literă a cuvântului „algebră”};

b) B={x este număr natural/ x<7};

c) C={x∈N/ 2<x≤8};

d) D={x∈N*/ 0≤x≤4};

EX. 6) Se consideră mulțimea M={a,c,e,g,i,k}. Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:

a)c∈M; b)i∉M; c)cardM=9; d)e∉M;

EX. 7) Se consideră mulțimea F={0,1,2,5}. Determinați următoarele mulțimi:

a)A={x/x=3a+5,a∈F}; b)B={x/x=a³,a∈F}.

EX.8) Enumerați elementele următoarelor mulțimi și precizați cardinalul acestora:

a) A={x/x este literă a cuvântului „matematică”};

b) B={x este număr natural/ x<6};

c) C={x∈N/ 12<x≤18};

d) D={x∈N*/ 0≤x<2};

EX. 9) Se consideră mulțimea M={b,d,f,h,j}. Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:

a)c∉M; b)j∈M; c)card M=5; d)d∉M;

EX. 10) Se consideră mulțimea F={0,2,3,7}. Determinați următoarele mulțimi:

a)A={x/x=9·a+2,a∈F}; b)B={x/x=a²,a∈F}.

EX.11) Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:

a){i,j,k,l}={l,i,j,k,m}; b){1,3,5,7}≠{1,3,5,9}; c){m,ă}⊂{t,e,m,ă}.

EX.12) Precizați câte submulțimi conține mulțimea A={0,5,10,15,20,200}.

EX.13) Scrieți toate submulțimile mulțimii A={1,2,3}.

EX.14) Fie mulțimile C={x∈N*/x≤4} și D={z∈N/z=4-x,x∈C}. Verificați dacă C≠D.

EX.15) Determinați cardinalul mulțimii E dacă mulțimea E are 32 de submulțimi.

EX.16) Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:

a){a,c,f,l}={l,a,f,c}; b){2,13,9,7}≠{2,13,5,9}; c){t,o}⊂{m,a,t,e}.

EX.17) Precizați câte submulțimi conține mulțimea A={10,25,100}.

EX.18) Scrieți toate submulțimile mulțimii A={7,11,13} și mulțimii B={0,2,4,6}.

EX.19) Fie mulțimile C={x∈N*/x≤6} și D={t∈N/t=7-x,x∈C}. Verificați dacă C≠D.

EX.20) Determinați cardinalul mulțimii E dacă mulțimea E are 64 de submulțimi.

EX.21) Se consideră mulțimile A={e,f,g} și B={a,e,g,h}.Determinați:

a)A∪B; b)A∩B; c)B-A; d)A\B.

EX.22) Se consideră mulțimile A={0,2,4,6} și B={2,3,4}.Determinați:

a)A∪B; b)A∩B; c)B-A; d)A\B; e)BXA; f)AXB.

EX.23) Fie mulțimile C={x∈N*/x≤4} și D={x∈N/x<3}. Verificați dacă:

(D∩C)\D=(D\C)∩D.

EX.24) Determinați mulțimile E și F dacă îndeplinesc simultan condițiile:

E∪F={3,4,5,6,7,8}, E∩F={3,4,5} și E\F={6,7}.

EX.25) Se consideră mulțimile A={t,e,m,a} și B={m,a,u,f,i}.Determinați:

a)A∪B; b)A∩B; c)B-A; d)A\B.

EX.26) Se consideră mulțimile A={1,3,5,7} și B={2,3,7,14}.Determinați:

a)A∪B; b)A∩B; c)B-A; d)A\B; e)BXA; f)AXB.

EX.27) Fie mulțimile C={x∈N*/x≤2} și D={x∈N/x<4}. Calculați:

a)(D∩C)\D; b)(D\C)∩D.

EX.28) Determinați mulțimile E și F dacă îndeplinesc simultan condițiile:

E∪F={13,14,15,16,17,18}, E∩F={13,14,15} și E\F={16,17}

EX 29. A = { x / x ∈ ℕ*, 2x + 3 ≤ 9 }

a) Aflați elemetele mulțimii A.

b) Dacaă B = { 0;3;6;9 } aflați A ∩ B, A ∪ B, A - B, B – A

EX. 30. Se consideră două mulțimi care verifică condițiile:

A ∩ B = {5;6} ; A ∪ B = {1;2;5;6;7} ; B – A = {7} .

Aflați elementele fiecărei mulțimi.

EX. 31. Fie mulțimea M= { 3,5,7,11,12,13 }. Scrieți în dreptul fiecărei propoziții de

mai jos valoarea de adevăr ( adevărat sau fals) .

a) 3 ∈ M

b) 8 ∈ M

c) 5 ∈ M

d) 11 ∉ M

e) 13 ∈ M

EX. 32. Fie mulțimea A = { x / x este cifră } . Enumerați elementele mulțimii A .

EX. 33. Enumerați elemetele mulțimii B = { x / x ∈ ℕ, 183 < x < 190 } .

EX. 34. Fie mulțimea C = { x / x este ultima cifră a numărului 6^2015 } . Enumerați

elementele mulțimii C .

EX. 35. Fie mulțimea S = { x / x este un număr natural si 14 < x ≤ 26 } . Scriți în

dreptul fiecărei proproziții de mai jos valoarea de adevăr ( adevărat sau fals)
.

a) 14 ∈ S

b) 15 ∈ S

c) 26 ∈ S

d) 20 ∉ S

e) 28 ∉ S

EX. 36. Stabiliți cardinalul mulțimi A = { x / x este literă din cuvântul ‘ caiet’ }.

EX. 37. Stabiliți cardinalul mulțimi B = { x / x ∈ ℕ*, x < 2015 }.

EX. 38. Fie mulțimea M = { x / x ∈ ℕ, x ≤ 2016 } . Scriți în dreptul fiecărei proproziții

de mai jos valoarea de adevăr ( adevărat sau fals) .

a) card M = 2017

b) card M = 2016

c) M este o mulțime finită

d) 2016 ∈ M

e) 0 ∉ M

EX. 39. Aflați cardinalul mulțimii S = { x / x ∈ ℕ*, x < 35, x este divizibil cu 5 } .

EX. 40. Stabiliți care dintre mulțimile de mai jos sunt mulțimi infinite şi care sunt

finite :

a) ℕ

b) A = { x / x este elev în clasa a 11-a şi trăieşte in România }

c) ℕ*

d) B = { x / x ∈ ℕ, x > 15 }

e) 𝜙

EX. 41. Fie mulțimile A = {5,6,7,8}, B = {7,8,9,10}. Aflați A ∪ B.

EX. 42. Fie mulțimile A = {10,11,12,13,14}, B = {11,13,15,16}. Aflați A ∩ B.

EX. 43. Fie mulțimile A = {10,20,30,40}, B = {20,25,30,35}. Aflați A − B.

EX. 44. Fie mulțimile A = {9,6,8,3}, B = {8,5,7,9}, C = {2,3,4,5}. Aflați A ∪ B ∩ C.

EX. 45. Fie mulțimile A = {2,4,5,7,8,9}, B = {1,2,4,6,7}, C = {1,5,7,10}. Aflați:

a) A \ (B ∩ C)

b) C \ (A ∩ B)

c) A \ (B ∪ C)

d) C \ (B \ A)

e) B \ (A ∩ C)

EX. 46. Fie mulţimile : A=⦃x+7; 2x+3;3x-5⦄ şi B=⦃2x+1; x+9;4x+5⦄, determinaţi pe x astfel încât A = B.

EX. 47. Se dau mulţimile : A = {0,2,4,7}, B = {4,5,6}

Calculaţi : A ∪ B; A ∩ B; A ∩ 𝜙; B ∪ ℕ

EX. 48. Enumeraţi elementele mulţimii A şi B ştiind că sunt indeplinite simultan

condiţiile:

𝐴 ∪ 𝐵 = {0,1,2,3,4}

𝐴 ∩ 𝐵 = {1,2,3}

A \ B = {0}

EX. 49. Se dau mulţimile E = {x ∈ N* / x < 8 şi x nu este divizibil cu 3} şi

F = {x ∈ N / 3X < 53}.

a) Enumeraţi elementele mulţimilor E şi F;

b) Desenaţi diagrame cu mulţimile E şi F;

c) Aflaţi E ∩ F, E ∪ F, (E – F) ∩ (F – E);