Mulţimi, relaţii, funcţii

Curs 1, partea a II-a

4 noiembrie 2018

(Institute) 4 noiembrie 2018 1 / 31

Teoria mulţimilor

Este considerat¼ a o ramur¼

a a Logicii matematice, al c¼
arei studiu a fost
iniţiat de Georg Cantor (~1870)
Ofer¼
a un limbaj unitar şi instrumente de lucru tuturor domeniilor
matematicii
Studiaz¼a: operaţii cu mulţimi, relaţii binare (de echivalenţ¼
a, de
ordine, funcţionale), cardinale.
Vom adopta punctul de vedere al "teoriei naive" a mulţimilor a lui
Georg Cantor ("Mulţimea este o colecţie de obiecte bine determinate
şi distincte"-descriere, nu de…niţie)
Noutatea teoriei lui Cantor: introducerea unor metode de comparare
a mulţimilor in…nite, prin trecerea de la conceptul intuitiv de num¼
ar
de elemente al unei mulţimi …nite la coceptul, mai general, de
cardinal al unei mulţimi.

(Institute) 4 noiembrie 2018 2 / 31

Termeni de baz¼
a. Moduri de de…nire a unei mulţimi

O mulţime este o colecţie de obiecte distincte, numite elementele

mulţimii.
Not¼am mulţimile cu litere mari: A, B, C ,...şi elementele cu litere mici:
a, b, c, .., x, y , z,etc.
Exemplu. Mulţimi de numere: N, Z, Q, R, C.
Apartenenţ¼ a. Dac¼ am a 2 A (a
a a este element al mulţimii A, not¼
aparţine mulţimii A). Dac¼ a a 2 A, spunem c¼ a A conţine elementul a. În
caz contrar (dac¼ a este adev¼ a : (a 2 A)), not¼
arat c¼ am a 2/ A.
Moduri de de…nire a unei mulţimi:
Sintetic: prin enumerarea tuturor elementelor mulţimii. Se scriu între
acolade toate elementele mulţimii, indeferent de ordine.
Analitic: se precizeaz¼a o proprietate pe care o elementele mulţimii şi
numai ele. fx : P (x )g înseamn¼a mulţimea elementelor x cu
proprietatea P (x ).

(Institute) 4 noiembrie 2018 3 / 31

Moduri de de…nire a unei mulţimi. Exemple

Sintetic: Mulţimea anotimpurilor, mulţimea lunilor din an, mulţimea

zilelor s¼
apt¼
amânii.
Analitic: Mulţimea persoanelor din lume n¼ascute în 2017, mulţimea
p¼
atratelor, mulţimea numerelor naturale pare.
Se admite existenţa unei mulţimi care nu are niciun element, numit¼ a
mulţimea vid¼a, notat¼ a cu ?.
Uneori se foloseşte o mulţime total¼
a, numit¼a şi mulţime de referinţ¼
a.
Exemple:
1) fx 2 N : x 4g = f0, 1, 2, 3, 4g.
2) fx 2 N : x este num¼ ar parg = f0, 2, 4, 6, 8, 10, 12, ...g
3) fx 2 N : x şi x + 1 sunt numere impareg = ?.

(Institute) 4 noiembrie 2018 4 / 31

Egalitatea mulţimilor. Relaţia de incluziune
Egalitate Dou¼
a mulţimi sunt egale atunci şi numai atunci când au aceleaşi
elemente.
DEF
A = B , (x 2 A , x 2 B )
Exemplu:
f1, 2, 3g = f1, 3, 2g = f2, 1, 3g = f2, 3, 1g = f3, 1, 2g = f3, 2, 1g (sunt
6 = 1 2 3 permut¼ ari)
Generalizare: f1, 2, ..., n 1, ng = fn 1, n, ..., 2, 1g (sunt
n! = 1 2 ... n permut¼ ari)
Incluziune A este inclus¼ a în B (şi scriem A B) dac¼ a orice element al
mulţimii A aparţine şi mulţimii B.
DEF
A B , (x 2 A ) x 2 B )
Dac¼
a A B, spunem c¼ a A este o submulţime (sau o parte) a lui B.
Observaţie. Mulţimea vid¼
a este submulţime a oric¼
arei mulţimi.
Dubla incluziune: A = B dac¼ a şi numai dac¼
a: A B şi B A.
(Institute) 4 noiembrie 2018 5 / 31
Exemple- egalitate, incluziune

1) fx 2 N : x este num¼ ar parg = f2 k : k 2 Ng

2) fx 2 N : x x este num¼ ar parg = fx 2 N : x este num¼ ar parg
3) Mulţimea p¼ atratelor Mulţimea dreptunghiurilor
4) Mulţimea triunghiurilor echilaterale Mulţimea triunghiurilor isoscele
5) Mulţimea triunghiurilor în care coincid intersecţia medianelor şi
intersecţia în¼
alţimilor=Mulţimea triunghiurilor echilaterale.
6) N Z Q R C.
7) Trilogia fApus de soare, Viforul, Luceaf¼ arulg este o submulţime a
operelor lui Barbu Ştef¼ anescu-Delavrancea.

(Institute) 4 noiembrie 2018 6 / 31

Diagrame Euler-Venn
Etimologie (limba latin¼ a): includere =a închide în (in: în, claudere : a
închide)
Diagrama Euler-Venn este o reprezentare convenţional¼ a a unei mulţimi
oarecare prin mulţimea punctelor interioare unui contur (Contur=curb¼ a
plan¼
a închis¼
a şi simpl¼
a, adic¼
a f¼
ar¼
a puncte de autointersecţie)
Exemplu: Reprezentare pentru A B

(Institute) 4 noiembrie 2018 7 / 31

Operaţii cu mulţimi. Reuniunea, intersecţia
Fie A şi B mulţimi (considerate submulţimi ale aceleiaşi mulţimi de
referinţ¼
a).
Reuniunea a dou¼ a mulţimi A şi B este mulţimea elementelor care aparţin
a cu A [ B:
cel puţin uneia din mulţimile A şi B. Se noteaz¼
A [ B = fx : x 2 A sau x 2 B g .
Intersecţia a dou¼
a mulţimi A şi B este mulţimea elementelor care aparţin
ambelor mulţimi A şi B. Se noteaz¼a cu A \ B:
A \ B = fx : x 2 A şi x 2 B g .
Observa¸ tii. 1) La intersecţie lu¼
am toate elementele comune celor dou¼
a
mulţimi.
2) La reuniune lu¼ am elementele comune şi elementele necomune celor
dou¼a mulţimi, …ecare element câte o singur¼ a. (A \ B A [ B)
a dat¼
3) Dou¼ a mulţimi se numesc disjuncte dac¼ a nu au elemente comune
(intersecţia lor este mulţimea vid¼a).
4) Comutativitate: A [ B = B [ A şi A \ B = B \ A.
(Institute) 4 noiembrie 2018 8 / 31
Reuniunea/ intersecţia a dou¼
a mulţimi. Exemple

1) Fie A = f1, 2, 3, 4, 5, a, b, c, d, e g şi B = f5, 4, 3, 2, 1, ε, δ, γ, β, αg.

Avem A \ B = f1, 2, 3, 4, 5g şi
A [ B = f1, 2, 3, 4, 5, a, b, c, d, e, α,β,γ,δ,εg.
2) Fie P mulţimea p¼ atratelor, D mulţimea dreptunghiurilor, R mulţimea
romburilor, S mulţimea patrulaterelor plane care au toate laturile
congruente sau au toate unghiurile congruente. Atunci D \ R = P, iar
D [ P = S.
(Institute) 4 noiembrie 2018 9 / 31
Reuniunea/ intersecţia a dou¼
a mulţimi. Exemple

3) Not¼ am în mulţimea numerelor reale intervalul (închis şi m¼ arginit)

[a, b ] = fx 2 R : a x b g, unde a 2 R şi b 2 R (pe scurt, a, b 2 R).
(Observaţie: a x b este scriere prescurtat¼ a pentru: a x şi x b).
Pentru orice dou¼ a numere reale x, y not¼am cu max (x, y ) cel mai mare
dintre ele, iar cu min (x, y ) cel mai mare dintre ele.
Fie I = [a, b ] şi J = [c, d ]. Avem I \ J = [max (a, c ) , min (b, d )] şi
I [ J = [min (a, c ) , max (b, d )].

(Institute) 4 noiembrie 2018 10 / 31

Reuniunea/ intersecţia a dou¼
a mulţimi. Leg¼
atura cu
incluziunea

Pentru orice mulţimi A, B, C , D avem:

1) a) A \ B A şi A \ B B.
(Mai mult: dac¼
aC A şi C B, atunci C A \ B. Reciproca este
adev¼arat¼
a)
b) A A [ B şi B A [ B.
a A D şi B D, atunci A [ B D. Reciproca este
(Mai mult: dac¼
adev¼arat¼
a).
2) Dac¼a A B, atunci A \ B = A (şi reciproc). În particular: A \ A = A,
B \ ? = ?.
Dac¼a A B, atunci A [ B = B (şi reciproc). În particular: A [ A = A,
B [ ? = ?.
3) Dac¼a A B şi C D, atunci A [ C B [ D şi A \ C B \ D.

(Institute) 4 noiembrie 2018 11 / 31

Operaţii cu mulţimi. Diferenţa a dou¼
a mulţimi

Diferenţa a dou¼ a mulţimi A şi B este mulţimea elementelor care aparţin

lui A şi nu aparţin lui B. Se noteaz¼ a cu A n B sau A B:

A n B = fx : x 2 A şi x 2
/ Bg .

Observa¸ tie. Întotdeauna mulţimile A n B şi B n A sunt disjuncte:

(A n B ) \ (B n A) = ?. Cu excepţia cazului când A = B, avem
A n B 6= B n A.
(Institute) 4 noiembrie 2018 12 / 31
Operaţii cu mulţimi. Diferenţa a dou¼
a mulţimi,
complementara unei mulţimi (în raport cu o mulţime de
referinţ¼
a)

A n B = fx : x 2 A şi x 2
/ Bg .
Observa¸ tie. Întotdeauna mulţimile A n B şi B n A sunt disjuncte:
(A n B ) \ (B n A) = ?. Cu excepţia cazului când A = B, avem
A n B 6= B n A.
Complementara unei submulţimi A a mulţimii de referinţ¼ a E este
mulţimea elementelor din E care nu aparţin lui A. Se noteaz¼ a cu CE A.

CE A = fx 2 E : x 2
/ Ag .

Observaţii: 1) Dac¼a A E , avem: A \ CE A = ? şi A [ CE A = E . De

asemenea, CE (CE A) = A (din dubla negaţie).
2) Pentru orice mulţimi A, B E , avem: A n B = A \ CE B.
(Institute) 4 noiembrie 2018 13 / 31
Propriet¼
aţi ale operaţiilor cu mulţimi

Se demonstreaz¼ a pe baza propriet¼ aţilor corespunz¼

atoare ale operatorilor
logici, ţinând seama de corespondenţele:
[ $ _ (Reuniune $Disjuncţie), \ $ ^ (Intersecţie $Conjuncţie),
CE $ : (Complementar¼ a$Negaţie)
1) Comutativitatea: A [ B = B [ A şi A \ B = B \ A.
2) Asociativitatea: (A [ B ) [ C = A [ (B [ C ) şi
(A \ B ) \ C = A \ (B \ C ).
3) Distributivitatea:
a de reuniune: A \ (B [ C ) = (A \ B ) [ (A \ C )
a) intersecţiei faţ¼
b) reuniunii faţ¼a de intersecţie: A [ (B \ C ) = (A [ B ) \ (A [ C )
4) Legile lui De Morgan: Pentru orice mulţimi A, B E , avem:
a) CE (A [ B ) = CE A \ CE B (Complementara reuniunii este intersecţia
complementarelor)
b) CE (A \ B ) = CE A [ CE B (Complementara intersecţiei este reuniunea
complementarelor)
(Institute) 4 noiembrie 2018 14 / 31
Num¼
arul de elemente al reuniunii a dou¼
a mulţimi …nite

Vom nota cu N (A) num¼ arul de elemente al unei mulţimi …nite A.

În predarea adun¼ arii numerelor naturale, se utilizeaz¼
a urm¼atorul principiu:
dac¼a A şi B sunt mulţimi …nite disjuncte, atunci
N (A) + N (B ) = N (A [ B )
(Pentru a aduna numerele naturale a şi b, consider¼ am mulţimile disjuncte
A şi B cu N (A) = a şi N (B ) = b; atunci a + b = N (A [ B )).
Generalizare: a + b + c = N (A [ B [ C ), unde a = N (A), b = N (B ),
c = N (C ) şi mulţimile A, B, C sunt disjuncte dou¼a câte dou¼a
(A \ B = ?, B \ C = ? şi C \ A = ?).

(Institute) 4 noiembrie 2018 15 / 31

Num¼
arul de elemente al reuniunii a dou¼
a mulţimi …nite

Fie mulţimile …nite A şi B. Dac¼a A \ B = ?, atunci

N (A [ B ) = N (A) + N (B ), prin de…niţia sumei a dou¼ a numere naturale.
Dac¼a A \ B 6= ?, atunci N (A) + N (B ) > N (A [ B ), deoarece …ecare
element comun este num¼ arat de 2 ori.
Teorem¼ a. Pentru orice mulţimi …nite A şi B avem:
N (A [ B ) = N (A) + N (B ) N (A \ B ).
Demonstraţie. Folosind o diagram¼ a Euler-Venn, observ¼
am c¼
a:
A = (A \ B ) [ (A n B ), B = (A \ B ) [ (B n A) şi
A [ B = (A \ B ) [ (A n B ) [ (B n A). Mulţimile (A \ B ) , (A n B ),
(B n A) sunt disjuncte dou¼a câte dou¼a. Avem
1) N (A) = N (A \ B ) + N (A n B ); 2) N (B ) = N (A \ B ) + N (B n A); 3)
N (A [ B ) = N (A \ B ) + N (A n B ) + N (B n A).
Din 1) şi 2) rezult¼
a: 4)
N (A) + N (B ) = N (A \ B ) + N (A \ B ) + N (A n B ) + N (B n A).
a: N (A) + N (B ) = N (A \ B ) + N (A [ B ).
Din 3) şi 4) rezult¼
(Institute) 4 noiembrie 2018 16 / 31
Num¼
arul de elemente al reuniunii a trei mulţimi …nite
Teorem¼ a. Pentru orice mulţimi …nite P şi Q avem:
N (P [ Q ) = N (P ) + N (Q ) N (P \ Q ).
Consecinţ¼a. Pentru orice mulţimi …nite A, B, C avem:
N (A [ B [ C ) = N (A) + N (B ) + N (C )
[N (A \ B ) + N (B \ C ) + N (C \ A)] + N (A \ B \ C ).

(Institute) 4 noiembrie 2018 17 / 31

Produs cartezian

De…niţie. Produsul cartezian A B al dou¼ a mulţimi A şi B este

mulţimea perechilor ordonate (a, b ) în care a 2 A şi b 2 B.
A B = f(a, b ) : a 2 A şi b 2 B g.
În perechea (a, b ) numim a prima component¼ a şi b a doua component¼
a.
1) Perechea (numele tat¼ alui, numele mamei) din certi…catul de naştere.
2) Perechea (localitate, judeţ) dintr-o adres¼ a poştal¼
a din România
3) Perechea (utilizator, parol¼ a) utilizat¼
a pentru autenti…care
4) Perechea coordonatelor geogra…ce (latitudine, longitudine):
exemplu-oraşul Bac¼ au are coordonatele (46 350 N, 26 550 E ).
Observaţie. Avem egalitatea de perechi ordonate (a, b ) = (c, d ) dac¼ a şi
numai dac¼ a: a = c şi b = d.
În particular: (a, b ) = (b, a) , a = b.

(Institute) 4 noiembrie 2018 18 / 31

Produs cartezian. Exemple
1) P¼
atratele unei table de şah sunt notate (denumite) folosind elementele
produsului cartezian fA, B, C , D, E , F , G , H g f1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8g.

2) f1, 2, 3g fa, b g = f(1, a) , (1, b ) , (2, a) , (2, b ) , (3, a) , (3, c )g.

3) Variantele care apar la aruncarea a dou¼ a zaruri pot … indicate cu
ajutorul produsului cartezian f1, 2, 3, 4, 5, 6g f1, 2, 3, 4, 5, 6g.
4) R R, care este în corespondenţ¼ a bijectiv¼
a cu mulţimea punctelor
oric¼arui plan P (baza geometriei analitice plane). Consider¼ am cunoscut¼ a
axa numerelor reale. Fix¼ am în planul P un reper cartezian, format din
axele perpendiculare Ox şi Oy . Fiec¼ arui punct M din plan îi asociem o
unic¼ a pereche (x, y ) 2 R R (abscis¼ a, ordonat¼a). Aici x este coordonata
pe Ox a proiecţiei lui M pe Ox, iar y este coordonata pe Oy a proiecţiei
lui M pe Oy . Unicitatea perpendicularei într-un punct pe o dreapt¼ a)
funcţia M 7 ! (x, y ) este injectiv¼a. Din existenţa perpendicularei într-un
punct pe o dreapt¼ a şi din (Ox ?Oy şi d1 ?Ox şi d2 ?Oy în planul P ) d1
şi d2 sunt concurente) deducem: funcţia M 7 ! (x, y ) este surjectiv¼ a.
(Institute) 4 noiembrie 2018 19 / 31
Produs cartezian. Propriet¼
aţi

1 Distributivitatea la stânga (la dreapta) faţ¼

a de reuniune:
A (B [ C ) = (A B ) [ (A C )
((B [ C ) A = (B A) [ (C A)).

(Institute) 4 noiembrie 2018 20 / 31

Produs cartezian. Propriet¼
aţi

1 Distributivitatea la stânga (la dreapta) faţ¼

a de reuniune:
A (B [ C ) = (A B ) [ (A C )
((B [ C ) A = (B A) [ (C A)).
2 Distributivitatea la stânga (la dreapta) faţ¼
a de intersecţie:
A (B \ C ) = (A B ) \ (A C )
((B [ C ) A = (B A) [ (C A)).

(Institute) 4 noiembrie 2018 20 / 31

Produs cartezian. Propriet¼
aţi

1 Distributivitatea la stânga (la dreapta) faţ¼

a de reuniune:
A (B [ C ) = (A B ) [ (A C )
((B [ C ) A = (B A) [ (C A)).
2 Distributivitatea la stânga (la dreapta) faţ¼
a de intersecţie:
A (B \ C ) = (A B ) \ (A C )
((B [ C ) A = (B A) [ (C A)).
3 Distributivitatea la stânga (la dreapta) faţ¼
a de diferenţ¼
a:
A (B n C ) = (A B ) n (A C )
((B n C ) A = (B A) n (C A)).

(Institute) 4 noiembrie 2018 20 / 31

Produs cartezian. Propriet¼
aţi

1 Distributivitatea la stânga (la dreapta) faţ¼

a de reuniune:
A (B [ C ) = (A B ) [ (A C )
((B [ C ) A = (B A) [ (C A)).
2 Distributivitatea la stânga (la dreapta) faţ¼
a de intersecţie:
A (B \ C ) = (A B ) \ (A C )
((B [ C ) A = (B A) [ (C A)).
3 Distributivitatea la stânga (la dreapta) faţ¼
a de diferenţ¼
a:
A (B n C ) = (A B ) n (A C )
((B n C ) A = (B A) n (C A)).
4 (A C ) \ (B D ) = (A \ B ) (C \ D ) (intersecţia produselor
carteziene este produsul intersecţiilor pe componente).

(Institute) 4 noiembrie 2018 20 / 31

Produs cartezian. Propriet¼
aţi

1 Distributivitatea la stânga (la dreapta) faţ¼

a de reuniune:
A (B [ C ) = (A B ) [ (A C )
((B [ C ) A = (B A) [ (C A)).
2 Distributivitatea la stânga (la dreapta) faţ¼
a de intersecţie:
A (B \ C ) = (A B ) \ (A C )
((B [ C ) A = (B A) [ (C A)).
3 Distributivitatea la stânga (la dreapta) faţ¼
a de diferenţ¼
a:
A (B n C ) = (A B ) n (A C )
((B n C ) A = (B A) n (C A)).
4 (A C ) \ (B D ) = (A \ B ) (C \ D ) (intersecţia produselor
carteziene este produsul intersecţiilor pe componente).
5 (A [ B ) (C [ D ) = (A C ) [ (A D ) [ (B C ) [ (B D ).

(Institute) 4 noiembrie 2018 20 / 31

Relaţii binare
De…niţie. Se numeşte relaţie binar¼ a între dou¼ a mulţimi A şi B orice
submulţime a produsului cartezian A B.
Fie o relaţie R A B. Dac¼ a (x, y ) 2 R mai scriem x Ry şi spunem c¼ a
"x este în relaţie cu y ".
Comentariu. Pentru o exprimare mai explicit¼ a, unii autori numesc relaţie
între dou¼ a mulţimi A şi B un triplet ρ = (A, P, B) cu P A B, caz în
care P se numeşte gra…cul relaţiei ρ. În de…niţia de mai sus, am considerat
precizate mulţimile A şi B, iar R este gra…cul relaţiei în sensul de triplet.
De…niţie. Se numeşte relaţie binar¼ a pe o mulţime A o relaţie binar¼ a între
A şi A.
Exemple 1) Relaţia de egalitate pe o mulţime A este reprezentat¼ a de
mulţimea f(x, x ) : x 2 Ag A A (mulţime numit¼ a diagonala produsului
cartezian A A).
2) Relaţia între mulţimea A a localit¼ aţilor din România şi B mulţimea
judeţelor din România, la care se adaug¼ a municipiul Bucureşti, de…nit¼a
prin: x Ry , x este în judeţul y .
(Institute) 4 noiembrie 2018 21 / 31
Relaţii binare. Alte exemple
Notaţie. Pentru orice mulţime E se noteaz¼ a cu P (E ) mulţimea p¼ arţilor
(submulţimilor) lui E .
Exemple
1) Relaţia de apartenenţ¼a la o submulţime a mulţimii A este o relaţie
a R între A şi P (A), astfel încât xRy , x 2 y .
binar¼
2) Relaţia de incluziune între submulţimi ale unei mulţimi E este o relaţie
R pe P (E ), astfel încât xRy , x y .
Num¼ arul relaţiilor binare între dou¼ a mulţimi …nite
Fie mulţimile …nite A şi B. Atunci

N (A B ) = N (A) N (B ) .

Reamintim c¼ a am notat cu N (E ) num¼arul de elemente din E .

Dac¼a N (E ) = n, atunci N (P (E )) = 2n . Rezult¼ a c¼ a num¼
arul relaţiilor
binare între A şi B este N (P (A B )) = 2 N ( A ) N ( B ) .
(Institute) 4 noiembrie 2018 22 / 31
Relaţii binare pe o mulţime. Tipuri remarcabile
1) Relaţia R se numeşte re‡exiv¼a dac¼
a: este adev¼arat¼
a propoziţia xRx
pentru orice x 2 A (avem (8x 2 A) (xRx ));
2) Relaţia R se numeşte simetric¼a dac¼
a: ori de câte ori xRy , avem yRx,
adic¼
a este adev¼arat¼
a propoziţia

(8x 2 A) (8y 2 A) [xRy ! yRx ] .

Pe scurt, scriem xRy ) yRx

3) Relaţia R se numeşte antisimetric¼a dac¼
a: ori de câte ori xRy şi yRx,
avem x = y , adic¼a este adev¼arat¼
a propoziţia

(8x 2 A) (8y 2 A) [xRy ^ yRx ! x = y ] ;

Pe scurt, scriem: (xRy ) ^ (yRx ) ) (x = y ).

4) Relaţia R se numeşte tranzitiv¼a dac¼
a: ori de câte ori xRy şi yRz, avem
xRz.
Pe scurt, (xRy ) ^ (yRz ) ) (xRz )
(Institute) 4 noiembrie 2018 23 / 31
Relaţii de echivalenţ¼
a
De…niţie. Se numeşte rela¸ tie de echivalen¸
t¼a pe o mulţime o relaţie binar¼
a
re‡exiv¼ a, simetric¼
a şi tranzitiv¼
a pe acea mulţime.
Exemple de relaţii de echivalenţ¼ a
1) Relaţia de egalitate a numerelor pe A, unde A 2 fN, Z, Q, R, Cg este
o relaţie de echivalenţ¼a pe A.
2) Relaţia de egalitate a mulţimilor este o relaţie de echivalenţ¼
a.
3) Fie A o mulţime de persoane. Pentru x, y 2 A spunem c¼ a xRy , x şi y
au aceeaşi vârst¼a.
4) Fie m 2 N . Pe Z se de…neşte relaţia de congruenţ¼ a modulo m prin
DEF
a b (mod m ) () m divide (a b ). Se arat¼ a m divide (a b ) , a
a c¼
şi b dau acelaşi rest la împ¼arţirea cu m.
5) Relaţia de congruenţ¼ a (pe mulţimea segmentelor; pe mulţimea
unghiurilor; pe mulţimea triunghiurilor, etc.) este relaţie de echivalenţ¼
a.
6) Pe mulţimea dreptelor din spaţiu de…nim relaţia R prin
DEF
d1 Rd2 , (d1 = d2 sau d1 k d2 ) .
(Institute) 4 noiembrie 2018 24 / 31
Relaţii de ordine
De…niţie. Se numeşte rela¸ tie de ordine pe o mulţime o relaţie binar¼ a
re‡exiv¼ a, antisimetric¼ a şi tranzitiv¼a pe acea mulţime.
Exemple de relaţii de ordine
1) Relaţia uzual¼ a între numere se extinde progresiv de la N la Z, Q, R.
Relaţia pe R este relaţia de ordine total¼ a cel mai frecvent utilizat¼a în
matematic¼ a şi în aplicaţiile matematicii.
2) Relaţia de incluziune pe mulţimea p¼ arţilor unei mulţimi.
3) Relaţie "ordine alfabetic¼ a" pe mulţimea cuvintelor unei limbi este o
relaţie de ordine total¼ a, care st¼ a la baza ordon¼ arii şi apoi a g¼
asirii
cuvintelor dintr-un dicţionar.
4) Relaţia de…nit¼ a pe N prin "xRy dac¼ a x divide y " este o relaţie de
ordine, care nu este total¼ a.
Oric¼arei relaţii de ordine pe A i se asociaz¼ a o relaţie de ordine dual¼a ,
dar şi o relaţie < pe A, care nu este relaţie de ordine:
x < y , [(x y ) ^ (x 6= y )] .
(Institute) 4 noiembrie 2018 25 / 31
Relaţii funcţionale. Funcţii

De…niţie. Fie A şi B mulţimi nevide. O relaţie binar¼

a R A B se
numeşte relaţie funcţional¼
a cu domeniul A şi codomeniul B (sau funcţie
de…nit¼
a pe A cu valori în B) dac¼ a

pentru orice x 2 A exist¼

a un unic y 2 B astfel încât xRy . (1)

Pentru simplitate, vom nota relaţia funcţional¼

a R de mai sus sub forma
funcţiei f : A ! B, de…nit¼
a prin f (x ) = y dac¼a xRy .
O funcţie f : A ! B este determinat¼ a de 3 elemente:
1) Mulţimea A, numit¼ a domeniul de de…niţie al funcţiei.
2) Mulţimea B, numit¼ a codomeniul funcţiei (mulţimea în care funcţia ia
valori).
3) Legea de corespondenţ¼a (precizeaz¼ a regula dup¼
a care asociem …ec¼ arui
element x 2 A un singur element y = f (x ) 2 B).

(Institute) 4 noiembrie 2018 26 / 31

Funcţii. Moduri de reprezentare

Legea de corespondenţ¼
a poate … dat¼
a în dou¼
a moduri:
a) sintetic: printr-o diagram¼ a, un tablou, prin gra…c.
Gra…cul funcţiei f : A ! B este Gf = f(x, f (x ) : x 2 Ag A B.
b) analitic: o regul¼ a de asociere, una sau mai multe formule.
Exemple:
1) f : f0, 1, 2, 3g ! f1, 2, 3, 4, 5, 6g de…nit¼ a prin f (x ) = x + 2 poate …
x 0 1 2 3
dat¼a şi prin tabloul
f (x ) 2 3 4 5
2) Fie A mulţimea persoanelor din toate timpurile. De…nim f : A ! A prin
f (x ) = y dac¼ a y este mama biologic¼ a a lui x.
3) D : N N ! N , unde D (x, y ) =cel mai mare divizor comun al
numerelor x şi y .
4) Fie E o mulţime …nit¼ a şi N : P (E ) ! N de…nit¼ a prin N (x ) =num¼
arul
de elemente ale mulţimii x E .

(Institute) 4 noiembrie 2018 27 / 31

Funcţii: injective, surjective

Fie f : A ! B o funcţie. Dac¼ a y = f (x ), atunci y este numit imaginea lui

x prin funcţia f (valoarea funcţiei f în punctul x), iar x este o preimagine
a lui y prin f .
De…niţie. Funcţia f : A ! B se numeşte injectiv¼ a dac¼a orice dou¼a
elemente distincte au imagini distincte: pentru orice x1 6= x2 (în A) avem
f (x1 ) 6= f (x2 ).
Echivalent: f (x1 ) = f (x2 ) ) x1 = x2 ; Orice element y 2 B are cel mult
o preimagine.
De…niţie. Funcţia f : A ! B se numeşte surjectiv¼ a dac¼a orice element
y 2 B are cel puţin o preimagine:
8y 2 B, 9x 2 A astfel încât y = f (x )
Echivalent: Mulţimea valorilor funcţiei coincide cu codomeniul (În general,
mulţimea valorilor funcţiei este inclus¼
a în codomeniu).

(Institute) 4 noiembrie 2018 28 / 31

Funcţii: injective, surjective. Exemple
1) Funcţia f : f0, 1, 2, 3g ! f1, 2, 3, 4, 5, 6g de…nit¼a prin f (x ) = x + 2
este injectiv¼a (…ind strict cresc¼
atoare), dar nu este surjectiv¼ a: elementul 1
din codomeniu nu are nicio preimagine (analog, elementul 6).
2) Funcţia f : f 3, 2, 3g ! f4, 9g de…nit¼ a prin f (x ) = x 2 este surjectiv¼
a
(4 = f (2), 9 = f (3)), dar nu este injectiv¼ a (f ( 3) = f (3)).
3) Fie A mulţimea persoanelor din toate timpurile şi B mulţimea femeilor
din toate timpurile. De…nim f : A ! B prin f (x ) = y dac¼ a y este mama
biologic¼a a lui x. Funcţia nu este injectiv¼a (exist¼
a cel puţin o mam¼ a cu mai
mulţi copii biologici), nu este surjectiv¼a (unele femei nu avut copii
biologici)
4) O funcţie de gradul I , f : R !R este de…nit¼ a prin f (x ) = ax + b, unde
a, b 2 R şi a 6= 0 este injectiv¼
a şi surjectiv¼
a.
Injectiv¼
a:
f (x1 ) = f (x2 ) ) a x1 + b = ax2 + b j ( b ) ) ax1 = ax2 j : a ) x1 = x2 .
Surjectiv¼a:
y = f (x ) , y = ax + b , y b = ax , ax = y b , x = 1a (y b ).
(Institute) 4 noiembrie 2018 29 / 31
Funcţii bijective (injective şi surjective în acelaşi timp)

De…niţie. Funcţia f : A ! B se numeşte bijectiv¼ a dac¼a este injectiv¼

a şi
surjectiv¼
a.
Reamintim c¼ a: 1) f : A ! B este injectiv¼ a dac¼ a şi numai dac¼ a orice y 2 B
are cel mult o preimagine x 2 A.
2) f : A ! B este surjectiv¼a dac¼a şi numai dac¼ a orice y 2 B are cel mult
o preimagine x 2 A.
Atunci: f : A ! B este bijectiv¼ a dac¼ a şi numai dac¼ a orice y 2 B are
exact o preimagine x 2 A.
Fie f : A ! B o funcţie bijectiv¼
a. Atunci …ecare y 2 B se scrie în mod
unic ca y = f (x ), cu x 2 A; astfel, putem de…ni o funcţie g : B ! A prin
g (y ) = x, numit¼a inversa funcţiei f (not¼ am: g = f 1 ).
Se observ¼ a c¼
af 1 : B ! A este bijectiv¼ a şi are inversa f : A ! B.

(Institute) 4 noiembrie 2018 30 / 31

Mulţimi echipotente (cu aceeaşi putere)

De…niţie. Spunem c¼ a dou¼a mulţimi A şi B sunt echipotente (scriem

A B) dac¼ a exist¼ a f : A ! B.
a o funcţie bijectiv¼
Relaţia de echipotenţ¼ a a mulţimilor este:
1) Re‡exiv¼ a (A A pentru orice mulţime A, deoarece funcţia identitate
1A : A ! A, cu 1A (x ) = x pentru orice x 2 A, este bijectiv¼ a)
2) Simetric¼ a (A B ) B A, deoarece din faptul c¼ a f : A ! B este
funcţie bijectiv¼a rezult¼
a c¼
a exist¼a inversa f 1 : B ! A, care este bijectiv¼ a)
3) Tranzitiv¼ a: (A B ) ^ (B C ) ) A B (aceasta rezult¼ a din faptul
c¼
a prin compunerea a dou¼ a funcţii bijective se obţine totdeauna o funcţie
bijectiv¼a).
De…niţie. Spunem c¼ a dou¼a mulţimi A şi B echipotente au acelaşi cardinal.
Cardinalul unei mulţimi A este clasa tuturor mulţimilor echipotente cu A.
Exemplu. Fiecare num¼ ar natural este cardinalul unei mulţimi …nite.
Num¼ arul natural n este clasa tuturor mulţimilor echipotente cu
f1, 2, ..., ng (cu alte cuvinte, clasa mulţimilor cu n elemente).
(Institute) 4 noiembrie 2018 31 / 31