Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului si Sportului Liceul Sf.

Maria

Examen de atestare profesional pentru absolvenii claselor de matematic informatic

Profesor indrumator: Prof. Fanase Alin An colar 2011-2012

Elev: Marin Florin

CUPRINS

I.FUNDAMENTARE TEORETICA II.MULTIMI EGALE III.RELATIA DE INCLUZIUNE IV.OPERATII CU MULTIMI

1.REUNIUNEA MULTIMILOR 2.INTERSECTIA MULTIMILOR 3.COMPLEMENTARA UNEI SUBMULTIMI 4.DIFERENTA A DOUA MULTIMI 5.PRODUS CARTEZIAN 6.PROPRIETATI ALE OPERATIILOC CU MULTIMI

V.PROGRAMUL SURS C++ VI.BIBLIOGRAFIE

I.FUNDAMENTARE TEORETIC

Notiunile de multime si de element al unei multimi fac parte din categoria acelor notiuni matematice care nu pot fi definite,dar sunt impuse de numeroase exemple: 1)multimea cuvintelor din limba romna; 2)multimea elevilor dintr-o clasa; 3)multimea numerelor naturale:0,1,2,3,.,etc. Elementele unei multimi sunt distincte,adica un acelasi element nu se poate repeta de mai multe ori. De asemenea,elementele unei multimi trebuie sa fie bine determinate.

Moduri de determinare a unei multimi: a)Numind individual elementele sale.n acest caz multimea se specifica scriind ntre acolade elementele sale:.De exemplu:A=,adica multimea formata din primele sase numere naturale;B=,adica multimea formata din literele mici ale alfabetului grec.

b)Specificnd o proprietate pe care o au elementele sale si nu le au alte elemente. Mai precis,data o proprietate ,se poate vorbi de multimea acelor obiecte pentru care proprietatea respectiva are loc. Multimile definite n acest mod se vor nota prin: A=,adica multimea acelor obiecte x,pentru care are loc P(x). Moduri de definire a unei multimi: -o multime definita dupa primul mod (a) se zice ca este data sintetic; -o multime definita n al doilea mod (b) se zice ca este data analitic; -o multime care are un numar finit de elemente se zice finita; -o multime care are un numar infinit de elemente se zice infinita. Exemple: Multimea elevilor dintr-o clasa,multimea oamenilor de pe glob,sunt multimi finite.

Multimea numerelor naturale,multimea numerelor naturale pare,sunt multimi infinite. n teoria multimilor se admite existenta unei multimi care nu are nici un element,ea numindu-se multime vida,si se noteaza cu simbolul .

II.Multimi egale
Se spune ca multimea A este egala cu o multime B daca orice element al lui A apartine lui B si reciproc.Notam faptul ca multimile A si B sunt egale astfel:A=B. Exemple: 1)=. 2)Multimea este egala cu numerelor naturale pare care sunt prime. 3)Multimile si nu sunt egale. multimea

Propietatile relatiei de egalitate ntre multimi: -este reflexiva adica A=A;

-este simetrica:daca A=B,atunci B=A; -este tranzitiva:daca A=B si B=C,atunci A=C.

II.Relatia de incluziune

Se spune ca o multime A este inclusa n multimea B daca orice element al multimi A este si element al multimii B. Se noteaza A B sau B A. B. A astfel

Daca A nu este inclusa n B se scrie A Altfel spus,A nct x B. B nseamna ca exista x

Cnd A este inclusa n B se mai spune ca B contine pe A sau ca A este o submultime (sau parte) a lui B. Exemple: 1) este inclusa n ,adica .

2)Multimea numerelor naturale pare este inclusa n multimea numerelor naturale. 3)N Z Q R.

4)Se face conventia ca pentru orice multime A ,multimea vida este inclusa n A , adica A. 5)Multimea nu multimea deoarece 1 . este inclusa n

Fie A o multime si o proprietate P(x) ; multimea elementelor din A care au proprietatea P(x) se noteaza : B=.

Exemple: 1)Multimea numerelor naturale care se divid cu 5 se noteaza A=. 2)Multimea numerelor ntregi x cu propritetatea 7x+8=-6 se scrie A=. Se vede ca A=.

Din definitia rezulta proprietatile :

relatiei

de A:

incluziune

a)este reflexiva,adica A

b)este antisimetrica ,adica daca A A,atunci A = B; B si B

B si C

c)este tranzitiva,adica din A rezulta A C.

Proprietatea b) se utilizeaza n practica n sensul ca pentru a dovedi ca A=B se probeaza incluziunile A B si B A . Daca A este o multime , atunci multimea care are ca elemente toate submultimile lui A , se numeste multimea partilor lui A si se noteaza cu P(A). Asadar P(A)=.

Observam ca multimea vida si multimea totala A sunt elemente ale lui P(A). Exemple: Fie A=. Avem P(A)=,,,,,,}.

III.Operatii cu multimi
1.Reuniunea multimilor Definitie: Se numeste reuniunea a doua multimi A si B multimea tuturor elementelor care apartin cel putin uneia din multimile A sau B . Notam reuniunea multimilor A si B prin A "A reunit cu B". B si citim

Deci A

B=.

Exemple: 1) 2) =. =.

2.Intersectia multimilor
Definitie: Se numeste intersectia a doua multimi A si B multimea elementelor care apartin lui A si lui B.

Intersectia multimilor A si B se noteaza A citeste "A intersectat cu B". Deci : A B=.

B si se

Multimile A si B se numesc disjuncte daca A B = ,adica daca nu au n comun nici un element .

Exemple: 1) 2) 3) =; =; = .

3. Complementara unei submultimi

Definitie: Fie E o multime si A o submultime a lui E.Submultimea lui E formata din acele elemente ce nu apertin lui A se numeste complementara lui A n raport cu E.Aceasta multime se noteaza CEA (sau mai simplu CA cnd nu exista nici un dubiu asupra multimii E).

Deci: CEA = .

Exemple: 1)Daca E = si A =,atunci CEA=. 2)Daca A este multimea numerelor naturale pare , atunci CNA este multimea numerelor naturale impare. 3)Daca E = si A= , atunci CEA=. 4)CEE= si CE =E.

4. Diferenta a doua multimi

Definitie: Fie A si B doua multimi .Multimea formata din elementele lui A care nu sunt elemente ale lui B se numeste diferenta dintre multimea A si multimea B si se noteaza A-B. Deci : A-B = .

Exemple:

1) -=. 2) -=. 3) -=.

5.Produs cartezian
Definitie : Se numeste pereche ordonata (cuplu) formata din elementele x si y o ordine ntre elementele x si y n sensul ca x este primul element ,iar y este al doilea element si se noteaza cu (x,y). n perechea (x,y) , x se mai numeste prima componenta , iar y a doua componenta .

Doua perechi (x,y) si (x' si y') sunt egale daca si numai daca x=x' si y=y' . Rezulta ca (x,y) (y,x) , egalitatea avnd loc numai pentru x=y .De aici rezulta ca notiunea de pereche ordonata este diferita de cea de multime formata din doua elemente .

Exemple :

1)Cu numerele 1 si 2 putem forma doua perechi ordonate : (1,2) si (2,1) care sunt distincte .n plus perechile (1,2) si (2,1) sunt diferite de multimea ; 2)Cu numerele 1 si 1 putem forma cuplul (1,1). Definitie: Fie A si B doua multimi .Multimea ale carei elemente sunt toate perechile ordonate (a,b) , n care a A si b B se numeste produsul cartezian al multimilor A si B si se noteaza A x B . Deci A x B = .

Cnd A = B , se noteaza A x A = A2 . Exemplu : Fie A = si B =. Atunci AxB = BxA=. Se observa ca A x B B x A deoarece ,de exemplu ,elementul (1,2) A x B si (1,2) BxA. si

6.Proprietati ale operatiilor cu multimi

1 . Daca A,B,C sunt trei multimi, atunci A (B C) = (A B) C si A (B C) =(A B) C (asociativitatea reuniuni si a intersectiei ).

2 .Daca A si B sunt multimi , atunci A B = B A si A B = B A (comutativitatea reuniunii si intersectiei ).

3 .Daca A este multime , atunci A A = A A ( idempotenta reuniunii si intersectiei ).

A=

4 . Oricare ar fi multimea A , A = .

= A si A

5 . Daca A,B,C sunt trei multimi , atunci A ( B C ) = (A B) (A C)( distributivitatea reuniunii fata de intersectie) si A (B C ) = (A B) (A C) ( distributivitatea intersectiei fata de reuniune).

6 . Daca A,B,C sunt trei multimi , atunci : A-(B A-(B (A (A C) = (A-B)-C; C) = (A-B) B)-C = (A-C) B)-C =A (A-C); (B-C); B.

(B-C)=(A-C)

V.PROGRAMUL SURS C++

#include<iostream.h> #include<stdio.h> #include<iomanip.h> #include<conio.h> #include<math.h> #include<string.h> #define N 100 void activ_F_CIT() void activ_F_DATE() void activ_F_REZ() //definirea obiectului multime de numere intregi

typedef struct multime_Z //FUNCTIE PT ORDONARE CRESC void ordc(); //FUNCTIE MEMBRU PENTRU AFISAREA UNEI MULTIMI intr-o fereastra void afisare_multime(); //FUNCTIE CARE STABILESTE APARTENENTA LA O MULTIME int apartine(long x); //FUNCTIE CARE ADAUGA UN ELEMENT LA O MULTIME //A U void adaug(long x); //FUNCTIE PENTRU A DOUA MULTIMI INTERSECTIA

void intersectie(multime_Z A,multime_Z B); //FUNCTIE PENTRU A DOUA MULTIMI REUNIUNEA

void reuniune(multime_Z A,multime_Z B);

//FUNCTIE PENTRU A DOUA MULTIMI

DIFERENTA

void diferenta(multime_Z A,multime_Z B); //FUNCTIE PENTRU INCLUZIUNE int inclus(multime_Z B); //FUNCTIE PENTRU CITIREA UNEI MULTIMI IN FERASTRA void cit_mul(char nume1[N]); }multime_Z;//sf def obiect multime_Z //FUNCTIE MEMBRU PENTRU AFISAREA UNEI MULTIMI intr-o fereastra void multime_Z::afisare_multime() cprintf(" }"); } //FUNCTIE CARE STABILESTE APARTENENTA LA O MULTIME //RETURNEAZA 1 PENTRU APARTENENTA SAU 0 PENTRU CAZ CONTRAR //Se aplica pentru obiectul curent A.apartine(long e)

int multime_Z::apartine(long x) } return 0; } //FUNCTIE CARE ADAUGA UN ELEMENT LA O MULTIME //A U //A nu se schimba ea A.adaug(long e) daca x se afla in

void multime_Z::adaug(long x) elemente[card++]=x; } // CARE ADAUGA UN ELEMENT LA O MULTIME //FUNCTIE PENTRU A DOUA MULTIMI INTERSECTIA

//REZULTATUL ESTE PUS IN OBIECTUL CURENT void multime_Z::intersectie(multime_Z A,multime_Z B) }

ordc(); } //FUNCTIE PENTRU A DOUA MULTIMI REUNIUNEA

//REZULTATUL ESTE PUS IN OBIECTUL CURENT void multime_Z::reuniune(multime_Z A,multime_Z B) for(i=0;i<B.card;i++)

ordc(); } //FUNCTIE PENTRU A DOUA MULTIMI DIFERENTA

//REZULTATUL ESTE PUS IN OBIECTUL CURENT void multime_Z::diferenta(multime_Z A,multime_Z B) } ordc(); } //FUNCTIE PENTRU INCLUZIUNE

//RETURNEAZA 1 DACA A INCLUS IN B SAU 0 IN CAZ CONTRAR //Se apeleaza cu A.inclus(B)

int multime_Z::inclus(multime_Z B) } return 1; } //FUNCTIE PENTRU CITIREA UNEI MULTIMI IN FERASTRA void multime_Z::cit_mul(char nume1[N]) gotoxy(2,3); cprintf("Dati un element = "); for(;;)

} ordc(); gotoxy(2,5); getch(); }

//FUNCTIE PENTRU ORDONARE CRESCATOARE void multime_Z::ordc() } } } typedef struct prod_cartezian //INCARCARE PRODUS CARTEZIAN void prod_cart(multime_Z A,multime_Z B); //AFISARE PRODUS CARTEZIAN IN FEREASTRA void afis(); }prod_cartezian; //INCARCARE PRODUS CARTEZIAN void prod_cartezian::prod_cart(multime_Z A,multime_Z B) } } //AFISARE PRODUS CARTEZIAN IN FEREASTRA void prod_cartezian::afis()

if(i%4==0&&i>0)

} cprintf(" }"); } //FUNCTIE PENTRU CITIREA UNEI MULTIMI IN FERASTRA void afis_inclus(multime_Z A,multime_Z B) else gotoxy(2,2); if(B.inclus(A)) else } //FUNCTIE EGALITATE PENTRU PENTRU AFISARE

void egal(multime_Z A,multime_Z B) else

} //FUNCTIE PENTRU AFISAREA MENIULUI de rezolvare void meniu_op(char aleg)

} } void main(void) //sf switch if(alegere=='0') } //sf for getch(); }

VI.BIBLIOGRAFIE

Livia Toca,Cristian Opincaru,AdrianSindile , MANUAL DE INFORMATICA PENTRU CLS.a-X a, Editura Niculescu ; Radu Visinescu,BAZELE PROGRAMARII , Editura Petrion ; Cristian Udrea,TEORIE SI APLICATII, Editura Arves ;