1.

Multimi
Denit ia mult imii.
Denit ia 1.1. (Cantor) Prin mult ime nt elegem o colect ie de obiecte
bine determinate si distincte. Obiectele din care este constituita mult imea
se numesc elementele mult imii. Doua mult imi sunt egale daca ele sunt
formate din exact aceleasi elemente.
Notat ia 1.2. Daca x este un obiect si A este o mult ime, vom nota
- x A daca x este element al lui A;
- x / A daca x nu este element al lui A.
Observat ia 1.3. Doua mult imi A si B sunt egale daca si numai daca
are loc echivalent a (x A x B).
Moduri de a deni o mult ime:
- sintetic, prin enumerarea elementelor mult imii, e.g. A = 0, 1;
- analitic, cu ajutorul unei proprietat i ca caracterizeaza elementele
mult imii:
A = x [ x are proprietatea P
e.g. A = x [ x N, x < 2 = x R [ x
2
= x.
Mult imi importante.
- Mult imea numerelor naturale:
N = 0, 1, 2, . . . , n, n + 1, . . .
N

= 1, 2, . . . , n, n + 1, . . .
- Mult imea numerelor ntregi
Z = . . . , n 1, n, . . . , 2, 1, 0, 1, 2, . . . , n, n + 1, . . .
- Mult imea numerelor rat ionale
Q =
_
a
b
[ a, b Z, b ,= 0,
_
a
b
=
p
q
aq = pb
__
- Mult imea numerelor reale: R
- Mult imea numerelor complexe: C = x + iy [ x, y R
- Mult imea vida = x [ x ,= x.
1
2
Incluziunea mult imilor.
Denit ia 1.4. Daca A si B sunt mult imi, spunem ca A este submult ime
a mult imii B daca toate elementele lui A sunt si elemente ale lui B.
Notat ia 1.5. Notam A B faptul ca A este o submult ime a mult imii
B.
Observat ia 1.6. Urmatoarele armat ii sunt adevarate, oicare ar mult imile
A, B si C.
i) A B (x A, x B) (x A x B).
ii) A = B (A B si B A) (antisimetria).
iii) A B si B C A C.
iv) A A.
v) A.
Operat ii cu mult imi.
- intersect ia: A B = x [ x A si x B
- reuniunea: A B = x [ x A sau x B
- diferent a: A B = x [ x A si x / B
- complementara: Daca A E, atunci C
E
(A) = E A.
Propozit ia 1.7. Urmatoarele armat ii sunt adevarate pentru orice
mult ii A, B, C si E.
(as) A (B C) = (A B) C; A (B C) = (A B) C;
(asociativitatea operat iilor si )
(com) AB = B A; AB = B A; (comutativitatea operat iilor
si )
(dis) A(BC) = (AB)(AC); A(BC) = (AB)(AC);
(distributivitatea operat iei fat a de , respectiv a operat iei
fat a de )
(abs) A (A B) = A; A (A B) = A; (absort ia)
(dM) C
E
(AB) = C
E
AC
E
B; C
E
(AB) = C
E
AC
E
B (formulele
lui de Morgan).
2. Functii
Denit ia funct iei.
Denit ia 2.1. Fie A si B doua mult imi. Prin funct ie (aplicat ie) de
domeniu A si codomeniu B (funct ie denita pe A cu valori n B)
nt elegem o coresponent a f care asociaza ecarui element a A un
singur element din B, notat f(a), numit valoarea lui f n punctul (ar-
gumentul) a.
3
Notat ia 2.2. Notam o funct ie de domeniu A si codomeniu B prin f :
A B sau A
f
B. Legea de corespondent a se mai noteaza a f(a).
Notat ia 2.3. Notat ie B
A
= f [ f : A B.
Observat ia 2.4. Fie f : A B si g : C D funct ii. Are loc
f = g A = C, B = D, si (a A, f(a) = g(a)).
Example 2.5. x x
2
Funct iile pot reprezentate cu ajutorul diagramelor Euler-Ven:
Example 2.6.
Denit ia 2.7. Fie A o mult ime, C A.
- Funct ia 1
A
: A A, a A, 1
A
(a) = a senumeste funct ia
identica.
- Daca f : A B este o funct ie, atunci f
|C
: C B, f
|C
(c) =
f(c), c C, se numeste restrict ia lui f la C.
- Funt ia i
CA
= (1
A
)
|C
s.n. aplicat ia de incluziune a lui C n A.
Imagine (inversa).
Denit ia 2.8. Fie f : A B o funct ie.
a) Daca X A, mult imea
f(X) = f(x) [ x X = y B [ x X a.. f(x) = y
se numeste imaginea (directa) lui X prin f.
b) Mult imea lui Im(f)
not.
= f(A) se numeste imaginea funct iei f.
4
c) Daca Y B, mult imea
f
1
(Y ) = a A [ f(a) Y
se numeste imaginea inversa (contraimaginea) lui Y prin f.
Example 2.9.
2.10. Fie f : A B o funct ie. Sa se arate ca:
a) f(X
1
X
2
) = f(X
1
) f(X
2
), oricare ar X
1
, X
2
A;
b) f(X
1
X
2
) f(X
1
) f(X
2
), oricare ar X
1
, X
2
A;
c) La b) nu poate demonstrata egalitatea.
2.11. Fie f : A B o funct ie. Sa se arate ca:
a) f(Y
1
Y
2
) = f(Y
1
) f(Y
2
), oricare ar Y
1
, Y
2
B;
b) f(Y
1
Y
2
) = f(Y
1
) f(Y
2
), oricare ar Y
1
, Y
2
B;
Compunerea funct iilor.
Denit ia 2.12. Fie f : A B si g : B C funct ii. Funct ia g f :
A C, (g f)(a) = g(f(a)) s.n. compusa funct iilor f si g.
Example 2.13. a) f 1
A
= f = 1
B
f.
b) Daca C A si f : A B, atunci f
A
= f i
CA
.
Teorema 2.14. Compunerea funct iilor este asociativa:
f : A B, g : B C, h : C D (h g) f = h (g f).
Demonstrat ie.
Funct ii injective, surjective, bijective.
Denit ia 2.15. Fie f : A B o funct ie. Spunem ca funct ia f este
- injectiva daca are loc implicat ia:
a
1
, a
2
A, a
1
,= a
2
f(a
1
) ,= f(a
2
);
5
- surjectiva daca este adevarata propozit ia:
b B, a A a.. f(a) = b;
- bijectiva daca f este injectiva si surjectiva.
Observat ia 2.16. Fie f : A B o funct ie. Urmatoarele armat ii sunt
echivalente:
a) f este injectiva;
b) a
1
, a
2
A, f(a
1
) = f(a
2
) a
1
= a
2
;
c) b B, ecuat ia f(x) = b are cel mult o solut ie.
Observat ia 2.17. Fie f : A B o funct ie. Urmatoarele armat ii sunt
echivalente:
a) f este surjectiva;
b) Im(f) = B;
c) b B, ecuat ia f(x) = b are cel put in o solut ie.
Observat ia 2.18. Fie f : A B o funct ie. Urmatoarele armat ii sunt
echivalente:
a) f este bijectiva;
b) b B, !a A a.. f(a) = b;
c) b B, ecuat ia f(x) = b are exact o solut ie.
Propozit ia 2.19. Fie f : A B si g : B C funct ii. Sunt adevarate
implicat iile:
i) f si g injective g f este injectiva;
ii) g f injectiva f este injectiva;
iii) f si g surjective g f este surjectiva;
iv) g f surjectiva f este surjectiva;
v) f si g bijective g f este bijectiva;
Demonstrat ie.

6
Funct ii inversabile.
Denit ia 2.20. Spunem ca o funct ie f : A B este inversabila daca
exista g : B A astfel ncat g f = 1
A
si f g = 1
B
.
Teorema 2.21. O funct ie f este inversabila daca si numai daca ea
este bijectiva.

In aceste condit ii funct ia g din denit ia 2.20 este unica.
Demonstrat ie.

Denit ia 2.22. Funct ia g n denit ia 2.20 se numeste inversa funct iei

f si se noteaza cu f
1
.
Propozit ia 2.23. a) Daca funct ia f : A B este bijectiva, atunci
f
1
este bijectiva si (f
1
)
1
= f.
b) Daca f : A B si g : B C sunt funct ii bijective, atunci
g f : A C este bijectiva si (g f)
1
= f
1
g
1
.
Demonstrat ie. TEMA
Teorema 2.24. (Teorema alternativei) Fie A o mult ime nita si
f : A A o funct ie. Urmatoarele armat ii sunt echivalente:
a) f este bijectiva;
b) f este injectiva;
c) f este surjectiva.
Demonstrat ie.
7

Familii.

In anumite contexte,
Denit ia 2.25. Daca I si A sunt mult imi, o funct ie : I A se
numeste familie de elemente din A. Daca elementele mult imii A sunt
mult imi, spunem ca este o familie de mult imi.
Notat ia 2.26. 1) Daca : I A este o familie de elemente din A, si
i I, (i) = a
i
, atunci notam = (a
i
)
iI
= (a
i
).
2) Daca I = 1, . . . , n, atunci notam = (a
1
, . . . , a
n
) si numim
aceasta famlie n-uplu.
Denit ia 2.27. Fie (A
i
)
iI
o familie de mult imi. Atunci

iI
A
i
= x [ i I : x A
i

se numeste reuniunea familiei (A

i
)
iI
, iar
_
iI
A
i
= x [ i I : x A
i

se numeste intersect ia familiei (A

i
)
iI
,
Denit ia 2.28. Fie (A
i
)
iI
o familie de mult imi. Mult imea

iI
A
i
= : I
_
iI
A
i
[ i I, (i) A
i

se numeste produsul cartezian al familiei (A

i
)
iI
. Daca j I, atunci
funct ia p
j
:

iI
A
i
A
j
, p
j
)() = (j) s.n. proiect ia a j-a a pro-
dusului cartezian.
Example 2.29. 1) A
1
A
2
2) A
1
A
n
3) cazul general:
Observat ia 2.30. Daca i I, A
i
,= , atunci toate proiect iie canonice
sunt funct ii surjective.
3. Relatii de echivalent a
Denit ia relat iei de echivalent a.
Denit ia 3.1. Fie A o mult ime. O submult ime A A s.n. relat ie
omogena pe A. Daca (a, b) , atunci vom spune ca a se aa n relat ia
cu b.
Notat ia 3.2. Nota (a, b) cu ab si cu a b daca (a, b) / .
8
Example 3.3. 1)
2)
A
Denit ia 3.4. Fie o relat ie de echivalent a denita pe mult imea A.
Spunem ca este:
(r) reexiva daca a A, aa;
(t) tranzitiva daca (a, b, c A, ab, bc ac);
(s) simetrica daca (a, b A, ab ba);
Denit ia 3.5. Spunem ca o relat ie omogena este o relat ie de echivalent a
daca ea este reexiva, tranzitiva si simetica.
Example 3.6.
Mult ime factor.
Denit ia 3.7. Daca este o relat ie de echivalent a pe A si a A,
atunci mult imea a) = b A [ ab s.n. clasa e echivalent a a lui A.
Mult imea
A/ = a) [ a A
s.n. mult imea factor (cat) indusa de .
Notat ia 3.8. Clasele de echivalent a se noteaza de obicei cu a, a, [a] etc.
Teorema 3.9. Fie A ,= o mult ime si o relat ie de echivalent a pe
A. Atunci:
a) a A, a a);
b) ab a) = b);
c) a b a) , = b) a) b) = ;
d) A =

aA
a).
Demonstrat ie.
9

Example 3.10. 1)
2) Nucleul unei funct ii
Relat ia de congruent a modulo n.
Teorema 3.11. Fie n > 1 un numar natural. Consideram relat ia
omogena pe Z, denita de
x y(mod n) n[y x.
Sunt adevarate armat iile:
(a) Relat ia (mod n) este o relat ie de echivalent a.
(b) x y(mod n) daca si numai daca x si y dau acelasi rest prin
mpart irea la n.
(c) Mult imea factor indusa este:
Z
n
= nZ, 1 + nZ, . . . , (n 1) + nZ,
unde r + nZ = r + nk [ k Z.
Demonstrat ie. TEM

A.
Denit ia 3.12. Relat ia denita n teorema 3.11 se numeste relat ia de
congruent a modulo n.
Funct ii cu domeniul mult imi cat.
Observat ia 3.13. Daca A este o mult ime si este o relat ie de echivalent a
pe A. Daca denim o funct ie f : A/ B de o lege f(x)) =
F(x), atunci aceasta denit ie trebuie sa e independenta de alegerea
reprezentat ilor, i.e.
x) = y) F(x) = F(y).
Example 3.14.
4. Exercitii
4.1. Sa se arate ca au loc egalitat ile:
a) X (Y Z) = (X Y ) Z;
b) X (Y Z) = (X Y ) (X Z);
c) (X Y ) Z = (X Z) (Y Z)
d) (X Y ) Z = X (Y Z).
pentru orice mult imi X, Y si Z.
4.2. Doua mult imi A si B sunt egale daca si numai daca exista o
mult ime C astfel ncat A C = B C si A C = B C.
10
4.3. Fie A si B doua mult imi. Mult imea
AB = (AB) (BA).
se numeste diferent a simetrica a mult imilor A si B.
a) Fie A, B E. Diferent a simetrica se mai exprima si prin:
AB = (A C
E
(B)) (B C(A)).
b) Oricare ar mult imile A, B, C, avem:
(i) AA = ;
(ii) AB = BA (comutativitatea diferent ei simetrice);
(iii) (AB)C = A(BC) (asociativitatea diferent ei simet-
rice);
(iv) A = A = A ( este element neutru n raport cu
diferent a simetrica);
(v) A (BC) = (A B)(A C) (distributivitatea fat a
de ).
4.4. Daca X R, atunci notam X

= a R [ x X, a = [x + 1[.
Sa se arate ca:
a) (X Y )

= X

Y

, oricare ar X, Y R;
b) (X Y )

Y

, oricare ar X, Y R;
c) la punctul b) nu putem demonstra egalitatea;
d) (X Y )

= X

Y

, oricare ar X, Y [1, ).
5. Operatii binare; Monoizi; Grupuri
Operat ii binare.
Denit ia 5.1. Fie A o mult ime. O funct ie : AA A s.n. operat ie
binara (lege de compozit ie) pe A.
Notat ia 5.2. De obicei, o operat ie binara se noteaza cu , +, , etc.

In loc de (x, y) = x y(= xy).

Observat ia 5.3. O operat ie binara pe o mult ime nita poate reprezen-
tata cu ajutorul unei matrici, numita tabla lui Cayley.
Example 5.4. a) x y = x
y
b)
c) (tabla)
Denit ia 5.5. Fie A o mult ime si o operat ie binara pe A. Spunem ca
oprat ia
- este asociativa daca x, y, z A, (x y) z = x (y z);
- este comutativa daca x, y A, x y = y x;
- are element neutru daca e A a.. x A, x e = e x = x.
11
Example 5.6.
Observat ia 5.7. O operat ie are cel mult un element neutru.
Denit ia 5.8. Fie A o mult ime si o operat ie binara pe A care are
elementul neutru e. Spunem ca a A este inversabil daca
a

A a. a a

= a

a = e.

In aceste condit ii a

s.n. inversul (simetricul) lui A

Example 5.9. a) (N, +)
b) (Z, )
c) (Q

, :)
d) tabla
Observat ia 5.10. Daca A este o mult ime si este o operat ie binara
asociativa pe A care admite un element neutru, atunci orice element
din A are cel mult un invers (n A).
5.1. Semigrupuri si monoizi.
Denit ia 5.11. Fie A o mult ime si o operat ie binara pe A.
(a) Perechea (A, ) s.n. grupoid.
(b) Daca este asociativa, spunem ca (A, ) este un semigrup.
(c) Daca este asociativa si are element neutru, spunem ca (A, )
este un monoid.
Daca, n plus este comutativa, atunci avem grupoid, semigrup sau
monoid comutativ.
Observat ia 5.12. Un monoid este un semigrup cu element neutru.
Notat ia 5.13.

In general vom nota cu operat ia unui semigrup sau
monoid. Aceasta notat ie s.n. multiplicativa.
Daca (A, ) este un monoid, atunci
1 reprezinta elementul neutru si este numit unitate;
a
1
este inversul lui a A;
a
1
= a, a
n+1
= a
n
a, foralln N

(notat ie valabila si pentru

semigrupuri);
12
a
0
= 1.
Observat ia 5.14. Pentru usurarea expunerii, ne vom referi doar la mult imea
suport A, atunci cand discutam despre un monoid in notat ie multiplica-
tiva: monoidul Amonoidul (A, ).
Notat ia 5.15. Pentru monoizi comutativi se foloseste de obicei notat ia
aditiva (A, +). Daca (A, +) este un monoid, atunci
0 reprezinta elementul neutru si este numit zero;
a este imetricul lui a A;
1a = a, (n + 1)a = na + a, n N

(notat ie valabila si pentru

semigrupuri);
0a = 0.
Propozit ia 5.16. Daca A este un monoid, atunci
(a) Pentru orice a A si orice m, n N au loc egalitat ile
a
m
a
n
= a
m+n
, (a
m
)
n
= a
mn
;
(b) Daca a, b A sunt elemente inversabile, atunci ab este iversabil
si (ab)
1
= b
1
a
1
;
(c) Daca a, b A sunt elemente care comuta (i.e. ab = ba), atunci
(ab)
m
= a
m
b
m
pentru orice m N.
Demonstrat ie. a) si c) prin induct ie
b) vericare directa.
Example 5.17. a) (N, +)
b) (N

, +)
c) (Z, )
d) M mult ime, (M
M
, ).
Grupuri.
Denit ia 5.18. Spunem ca monoidul (G, ) este un grup daca toate
elementele sale sunt inversable. Daca, n plus, este comutativa, atunci
(G, ) este grup comutativ (abelian).
Example 5.19. 1) (N, +), (Z, )
2) (Z, +), (Q, +), ...
3) (Q, ), ...
4) (Q

, ), ...
5) Orice mult ime cu un element este grup: (1, ), 1 1 = 1.
Propozit ia 5.20. Fie (A, ) un monoid. Nota cu U(A) mult imea el-
ementelor inversabile ale lui A. Atunci restrict ia operat iei la U(A)
este o operat ie pe U(A) si (U(A), ) este un grup.
13
Demonstrat ie. Tema.
Example 5.21. a) Daca M este o mult ime, si S(M) = f : M
M [ f este bijectiva, atunci (S(M), ) este un grup, numit grupul
permutarilor mult imii M.
b) Daca n N

si M
n
(R) reprezinta mult imea matriilor patratice de
tipul n n cu coecient i n R, iar GL
n
(R) este mult imea matricilor
inversabile cu coecient i n R, atunci (M
n
(R), ) este un monoid, iar
(GL
n
(R), ) este un grup, numit grupul general liniar cu coecient i
reali.
Teorema 5.22. Un semigrup (G, ) este grup daca si numai daca ori-
care ar a, b G, ecuat iile ax = b si xa = b au solut ii n G.

In aceste
condit ii solut iile ecuat iilor sunt unice.
Demonstrat ie.

Corolarul 5.23. Un semigrup (G, ) este grup daca si numai daca

pntru orice a A translat iile t
a
, t

a
: G G, t
a
(x) = ax, t

a
(x) = xa
sunt bijective.
Observat ia 5.24. Un semigrup nit (G, ) este grup daca si numai daca
n tabla operat iei sale, ecare linie si ecare coloana reprezinta o per-
mutare a mult imii G.
Subgrupuri.
Denit ia 5.25. Fie (G, ) un grupoid. Spunem ca H G este o parte
stabila a lui G n raport cu daca
x, y H, xy H.
14
Denit ia 5.26. Fie G un grup. Spunem ca o submult ime H G este
un subgrup al lui G daca este parte stabila a lui G n raport cu si H
mpreuna cu restrict ia operat iei
|H
formeaza un grup.
Example 5.27. a) 2Z este subgrup n (Z, +);
b) N este parte stabila n (Z, +), dar nu este subgrup.
Notat ia 5.28. Notam cu H G faptul ca H este subgrup al lui G.
Teorema 5.29. Fie G un grup si H G. Urmatoarele armat ii sunt
echivalente:
a) H G.
a) i) 1 H;
ii) x, y H, xy H;
iii) x H, x
1
H.
b) i) 1 H
ii) x, y H, xy
1
H
Demonstrat ie.

Observat ia 5.30. Condit ia 1 H poate nlocuita cu H ,= .

5.31. Scriet i enunt ul teoremei pentru notat ia aditiva.
Teorema 5.32. Intersect ia unei familii de subgrupuri este subgrup.
Demonstrat ie.
15

Denit ia 5.33. Fie G un grup si X G. Subgrupul

X) =

XHG
H
s.n. subgrupul generat de X.
Observat ia 5.34. 1. Subgrupul X) este cel mai mic subgrup care
cont ine mult imea X.
2. ) = 1.
Propozit ia 5.35. Fie G un grup si ,= X G. Atunci
X) = x
1
. . . x
n
[ n N

, i 1, . . . , n, x
i
X X
1
,
unde X
1
= x
1
[ x X.
Notat ia 5.36. Daca X = x
1
, . . . , x
n
, atunci X) = x
1
, . . . , x
n
).
Denit ia 5.37. 1. Fie G un grup si g G. Subgrupul g) s.n. subgrupul
ciclic generat de G.
2. Spunem ca grupul G este ciclic daca exita g G a.. G = g).
Example 5.38. Z
Q
Observat ia 5.39. g) = g
k
[ k Z.
Teorema 5.40. Sugrupurile unui grup ciclic sunt ciclice.
Ordinul unui element.
Notat ia 5.41. Daca (G, ) este un grup, g G si n N, atunci g
n
=
(g
n
)
1
.
Propozit ia 5.42. Daca G este un grup, atunci
(a) Pentru orice g G si orice m, n Z au loc egalitat ile
a
m
a
n
= a
m+n
, (a
m
)
n
= a
mn
;
(b) Daca g, h G sunt elemente care comuta (i.e. gh = hg), atunci
(gh)
m
= g
m
h
m
pentru orice m N.
Denit ia 5.43. Fie G un grup si g G. Spunem ca
ordinul lui g este daca n N

, g
n
,= 1;
ordinul lui g este n N

daca g
n
= 1 si n este cel mai mic
numar natural nenul cu aceasta proprietate.
Notat ia 5.44. Notam cu ord(g) ordinul lui G.
16
Example 5.45. 1.
2.
Propozit ia 5.46. Daca G este un grup si g G, atunci ord(g) = [g)[,
unde [X[ reprezinta cardinalul mult imii X.
Demonstrat ie.

Teorema 5.47. (Teorema lui Lagrange) Fie G un grup nit si

H G. Atunci [H[ divide [G[.
Demonstrat ie.

Corolarul 5.48. Daca G este un grup si g G, atunci ord(g) divide

[G[.
Morsme.
Denit ia 5.49. Fie G si G

grupoizi si f : G G

o funct ie.
Spunem ca f este un morsm (de grupoizi) daca f(gh) =
f(g)f(h) pentru orice g, h G.
Daca G si G

sunt monoizi, spunem ca f este un morsm de

monoizi daca este un morsm de grupoizi si f(1) = 1

, unde 1
reprezinta unitatea lui G, iar 1

este unitatea lui G

.
17
Daca G si G

sunt grupuri, spunem ca f este un morsm de

grupuri daca f este un morsm de monoizi si g G, f(g
1
) =
(f(g))
1
.

In toate cele trei cazuri, daca n plus f este bijectiva, spunem ca f este
un izomorsm.

In aceasta situat ie spunem ca G si G

sunt izomorfe.
Notat ia 5.50. Notam cu G

= G

faptul ca G si G

sunt izomorfe.
Teorema 5.51. Fie G si G

doua grupuri si f : G G

o funct ie.
Funct ia f este un morsm de grupuri daca si numai daca x, y
G, f(xy) = f(x)f(y) (i.e. f este morsm de grupoizi).
Demonstrat ie.

Propozit ia 5.52. a) Compusa a doua morsme este un morsm.

b) Inversa unui izomorsm este un izomosm.
Example 5.53. 1.
2.
5.54. Fie f : G G

un morsm de monoizi (grupuri). Atunci f(x

n
) =
(f(x))
n
pentru orice n N (n Z).
5.55. Fie f : G G

un morsm de grupuri.
a) Aratat i ca Ker(f) = g G [ f(g) = 1

este un subgrup al lui G

(numit nucleul lui f).
b) f este funct ie injectiva daca si numai daca Ker(f) = 1.
Exemple de grupuri.
Grupul numerelor ntregi: (Z, +)
Teorema 5.56. O submult ime H Z este subgrup n Z daca si numai
daca H = nZ pentru n N.
Lema 5.57. Fie m, n N. mZ nZ n [ m.
18
Corolarul 5.58. a) mZ nZ = [m, n]Z;
b) mZ + nZ
def
= mk + nl [ k, l Z = (m, n)Z;
c) (m, n) = d k, l Z a. d = km + ln;
d) (m, n) = 1 k, l Z a. 1 = km + ln.
Grupuri de clase de resturi. : (Z
n
, +).
Daca n Z, n 2, Z
n
=

0, . . . ,

n 1. Consideram operat ia

i +

j =

i + j.
Atunci (Z
n
, +) este un grup ciclic.
5.59.

i) = Z
n
(i, j) = 1.
Grupuri de permutari. Daca X este o mult ime, atunci X
X
= f [
f : X X este un monoidn raport cu compunerea fuct iilor. Rezulta
ca (S(X), ), unde S(X) = f : X X [ f este bijectiva, este un
grup, numit grupul permutarilor mult imii X.
Denit ia 5.60. Spunem ca grupul G se scufunda n grupul H daca
exista un morsm injectiv G H.
Teorema 5.61. Orice grup se scufunda ntr-un grup de permutari.
Demonstrat ie.

Daca X = 1, . . . , n, atunci notam S(X) = S

n
si grupul per-
mutarilor mult imii X s.n. grupul permutarilor de grad n.
reprezentarea permutarilor de grad n...
Denit ia 5.62. Fie S
n
. Spunem ca o pereche (i, j) cu 1 i < j n
determina o inversiune pentru daca (i) > (j). Notam cu Inv()
numarul inversiunilor lui . Numarul () = (1)
Inv()
s.n. signatura
permutarii .
19
Propozit ia 5.63. a) Daca S
n
, atunci () =

1i<jn
(j)(i)
ji
.
b) : S
n
1, 1 este un morsm de grupuri.
6. Inele s i corpuri
Denit ia 6.1. Un triplet (A, +, ), format dintr-o mult ime A si doua
operat ii pe A s.n. inel daca
a) (A, +) este un grup abelian,
b) (A, ) este un semigrup,
c) operat ia este distributiva fat a de +: x(y + z) = xy + xz si
(x + y)z = xz + yz, oricare ar x, y, z A.
Daca (A, ) este un monoid, atunci spunem ca inelul este cu unitate.
Notat ia 6.2. Se folosesc notat iile standard pentru scrierea aditiva, re-
spectiv multiplicativa:
0 reprezinta elementul neutru din (A, +) si este numit zeroul
inelului.
daca x A, atunci x este simetricul lui x (fat a de operat ia
+)
1 noteaza elementul neutru fat a de (daca exista) si este numit
unitatea inelului.
Observat ia 6.3.

In cazul general nu putem deduce 0 ,= 1. Daca (A, +)
este un grup abelian si este operat ia pe A denita de
x y = 0, x, y A,
atunci (A, +, ) este un inel cu unitate n care 0 = 1. Acest inel s.n.
inelul nul.
6.4. Daca A este un inel, atunci x 0 = 0 x = 0, x A.
Denit ia 6.5. Un inel (K, +, ) pentru care (K

, ), unde K

= K 0
este un grup s.n. corp. Daca inelul este comutativ, atunci si corpul
este corp comutativ.
6.6. Demonstrat i ca orice corp este inel cu unitate.
Denit ia 6.7. Fie A un inel si x, y A

. Daca xy = 0, atunci spunem

ca x si y sunt divizori ai lui 0. Un inel comutativ, cu unitate astfel
ncat 1 ,= 0 si fara divizori ai lui 0 s.n. domeniu de integritate
6.8. Orice corp comutativ este domeniu de integritate.
Teorema 6.9. Orice domeniu de integritate nit este un corp.
20
Demonstrat ie.

Exemple de inele si corpuri.

1. Inelul numerelor ntregi: (Z, +, ) este un domeniu de integritate
care nu este corp.
2. Inelul ntregilor lui Gauss
3. corpul numerelor rat ionale si corpul numerelor reale
4. corpul cuaternonilor
5. Clase de resturi
21
6. Polinoame
Subinele si subcorpuri.
Denit ia 6.10. Fie R un inel (corp) si S R. Spunem ca S este un
subinel (respectiv subcorp) al lui R daca S este stabila fat a de operat ii
si mpreuna cu restrict iile acestora formeaza un inel (respectiv corp).
Example 6.11.
Teorema 6.12. (teorema de caracterizare a subinelelor) Fie R
un inel si S R. Urmatoarele armat ii sunt echivalente:
a) S este un subinel al lui R;
b) (i) S ,= (0 S),
(ii) x, y S x y S,
(iii) x, y S xy S.
Demonstrat ie.

22
Teorema 6.13. (teorema de caracterizare a subcorpurilor) Fie
K un corp si S K. Urmatoarele armat ii sunt echivalente:
a) S este un subcorp al lui K;
b) (i) [S[ > 1 (0, 1 S),
(ii) x, y S x y S,
(iii) x S, y S 0 xy
1
S.
Demonstrat ie. TEM

A
Teorema 6.14. Intersect ia unei familii de subinele (subcorpuri) este
un subinel (subcorp).
Demonstrat ie. Tema
Observat ia 6.15. Ca n cazul grupurilor, se pot deni subinelul generat
de o mult ime si subcorpul generat de o mult ime.