Sunteți pe pagina 1din 56

LOGICA MATEMATIC

A SI
COMPUTATIONAL

A
Sem. I, 2013 - 2014
Ioana Leustean
FMI, UB
MULTIMI. RELATII
Operat ii cu mult imi
A, B, C, T mult imi
A, B T
A B = x T[x A sau x B
A B = x T[x A si x B
A = x T[x , A
T(T) = A[A T
A B = (a, b)[a A si b B
Exemplu. T() = , T() = , ,
T(, ) = , , , , ...
Exercit iu. A, B, C T
A (B C) = (A B) (A C)
A (B C) = (A B) (A C)
Mult imi. Relat ii n-are
n numar natural, n 1
A
1
, . . ., A
n
T mult imi


n
i =1
A
i
= x T[ex. i 1, . . . , n x A
i


n
i =1
A
i
= x T[x A
i
or . i 1, . . . , n


n
i =1
A
i
= (x
1
, . . . , x
n
)[ x
i
A
i
or . i 1, . . . , n
Notat ie. A
n
= A A
. .
n
Denit ie
O relat ie ntre A
1
, . . ., A
n
este o submult ime a produsului
cartezian

n
i =1
A
i
. O relat ie n-ara pe A este o submult ime a lui A
n
.
Mult imi. Relat ii n-are
Exemple
[ N N
[ = (k, n)[ ex. m N a.. mk = n
< N N
<= (k, n)[ ex. m N a.. m ,= 0 si m + k = n
R N N N Z
R = (n
1
, n
2
, n
3
, z) [ z = n
1
n
2
+ n
3

Operat ii cu relat iii


A, B, C mult imi
relat ia inversa:
daca R A B atunci R
1
B A si
R
1
= (b, a)[(a, b) R
compunerea relat iilor:
daca R A B si Q B C atunci R Q A C si
R Q = (a, c)[ex. b B (a, b) R si (b, c) Q
diagonala
A
= (a, a)[a A
Exercit iu
(1) Compunerea relat iilor este asociativa.
(2) Daca R A B atunci
A
R = R si R
B
= R.
Relat iii
A, B mult imi
R A B (relat ie ntre A si B)
Denit ie
Relat ia R se numeste:
totala: or. a A ex. b B astfel ncat (a, b) R
surjectiva : or. b B ex. a A astfel ncat (a, b) R
injectiva: or. a
1
, a
2
A or. b B
(a
1
, b) R si (a
2
, b) R implica a
1
= a
2
funct ionala: or. a A or. b
1
, b
2
B
(a, b
1
) R si (a, b
2
) R implica b
1
= b
2
Funct ii.
A, B mult imi
O funct ie de la A la B este o relat ie totala si functionala, deci
R A B este funct ie daca
pentru orice a A exista un unic b B cu (a, b) R.
Notat ia f : A B are urmatoarea semnicat ie:
f (a) este unicul element din B care este n relat ie cu a.
Astfel funct ia R A B va notata prin f
R
: A B, unde
b = f
R
(a) ddaca (a, b) R.
Invers, relat ia asociata lui f : A B este R
f
= (a, f (a))[a A .
Vom nota prin 1
A
: A A funct ia f (a) = a oricare a A.
Evident, R
1
A
=
A
.
Compunerea funct iilor
f : A B si g : B C funct ii
Denim g f : A C unde (g f )(a) = g(f (a)).
Exercit iu. R
gf
= R
f
R
g
.
Spunem ca o funct ie f : A B este inversabila daca exista
g : B A astfel ncat g f = 1
A
si f g = 1
B
.
O biject ie este o funct ie injectiva si surjectiva.
Exercit iu. O funct ie este bijectiva ddaca este inversabila.
Funct ia caracteristica
T mult ime, A T
Funct ia caracteristica a lui A n raport cu T este

A
: T 0, 1,
A
(x) =
_
1, x A
0, x , A
Proprietat i
Daca A, B T si x T atunci
(1)
AB
(x) = min
A
(x),
B
(x) =
A
(x)
B
(x)
(2)
AB
(x) = max
A
(x),
B
(x) =
A
(x)+
B
(x)
A
(x)
B
(x)
(3)
A
(x) = 1
A
(x)
Funct ia caracteristica
T mult ime, 0, 1
T
= f : T 0, 1[f funt ie
Propozit ie
Exista o biject ie ntre T(T) si 0, 1
T
.
Dem. Funct iile care stabilesc biject ia sunt
F : T(T) 0, 1
T
, F(A) =
A
G : 0, 1
T
T(T), G(f ) = x T[f (x) = 1
Se arata ca F(G(f )) = f si ca G(F(A)) = A
oricare A T si f : T 0, 1.
Principiul Induct iei
Principiul Induct iei
Daca S N astfel ncat:
(i) 0 S,
(ii) or. n N (n S n + 1 S),
atunci S = N.
Dem. Fie S N a.. (i) si (ii) sunt adevarate. Presupunem ca
S ,= N, deci exista n
0
N S. Din (i) rezulta ca n
0
,= 0. Din (ii)
rezulta ca 1, . . . , n
0
1 S, deci n
0
S. Am obt inut o
contradict ie, deci S = N.
Mult imi numarabile
O mult ime A este numarabila daca exista f : N A funct ie
bijectiva si se numeste cel mult numarabila daca este nita sau
numarabila.
Exercit ii
(1) O reuniune nita de mult imi numarabile este numarabila.
(2) O reuniune numarabila de mult imi numarabile este numarabila.
(3) Q este numarabila.
Principiul Diagonalizarii
Principiul Diagonalizarii
Fie A o mult ime si R A A o relat ie binara pe A. Pentru orice
a A denim R
a
= x A [ (a, x) R. Fie
D
R
= x A [ (x, x) , R diagonala relat iei R. Atunci D
R
,= R
a
pentru orice a A.
Dem. Presupunem ca exista a A astfel ncat D
R
= R
a
.
Sunt posibile doua cazuri: a D
R
sau a , D
R
.
(1) a D
R
(a, a) , R a , R
a
= D
R
,
(2) a , D
R
(a, a) R a D
a
= D
R
.

In ambele cazuri ajungem la o contradict ie,


deci D
R
,= R
a
oricare a A.
Principiul Diagonalizarii
Propozit ie. T(N) nu este numarabila.
Dem. Presupunem ca T(N) este numarabila, deci exista o biject ie
F : N T(N). Denim
R = (n, k) N N [ k F(n) N N.
Daca n N atunci
R
n
= k N [ (n, k) R = k N [ k F(n) = F(n).
Principiul diagonalizarii implica D
R
,= F(n) pentru orice n N.
Dar D
R
N, deci D
R
T(N). Deoarece F este bijectiva, rezulta
ca exista un n
0
N astfel ncat F(n
0
) = D
R
.
Am obt inut o contradict ie, deci T(N) nu este numarabila.
Observat ii. (1) Exista o funct ie bijectiva ntre T(N) si 2
N
,
unde 2
N
= f : N 0, 1 [ f funct ie.
(2) Exista o funct ie bijectiva ntre 2
N
si R.

In consecint a 2
N
si R nu sunt numarabile.
Familii de elemente
I , A mult imi
O familie de elemente din A indexata de I este o funct ie f : I A.
Notam cu a
i

i I
familia f : I A, f (i ) = a
i
or. i I . Vom scrie
a
i

i
atunci cand I poate dedus din context.
Daca I = atunci a
i

i
este familia vida .
Fie A
i

i I
si B
i

i I
familii de submult imi ale unei mult imi T.
Denim

i I
A
i
= x T[ ex. i I a.. x A
i

i I
A
i
= x T[ x A
i
or . i I
Exercit iu.

i I
A
i
=

i I
A
i
Daca I = atunci

i
A
i
= ,

i
A
i
= T.
Produsul cartezian
I mult ime, A
i

i I
familie de mult imi indexata de I .
Vom nota prin (x
i
)
i
o familie de elemente a mult imii

i
A
i
cu
proprietatea ca x
i
A
i
or. i I .
Denim

i I
A
i
= f : I

i
A
i
[f (i ) A
i
or . i I
= (x
i
)
i
[x
i
A
i
or . i I .
Exercit iu. Fie I , J mult imi
(

i I
A
i
) (

j J
B
j
) =

(i ,j )I J
(A
i
B
j
)
(

i I
A
i
) (

j J
B
j
) =

(i ,j )I J
(A
i
B
j
)
Daca I = atunci

i
A
i
= = este singleton si cont ine
unica funct ie de la f

: .
Operatori de nchidere
T mult ime
Un operator de nchidere pe T este o funct ie ( : T(T) T(T)
care verica urmatoarele proprietat i oricare A, B T:
(I1) A ((A),
(I2) A B implica ((A) ((B),
(I3) ((((A)) = ((A).
Exercit iu. Fie X
0
T o submult ime xata. Atunci
( : T(T) T(T) denit prin ((A) = A X
0
or. A T
este operator de nchidere.
Operatori de nchidere
Exemplu.
Fie Var o mult ime de variabile si Form mult imea propozit iilor care
se pot construi folosind variabile din Var .
Pentru Form denim
(() = mult imea tuturor formulelor care sunt consecint e ale lui .
Funct ia ( : T(Form) T(Form) este un operator de nchidere.
RELATII BINARE. RELATII DE ORDINE.
RELATII DE ECHIVALENTA
Relat ii binare
A mult ime, R A A
Relat ia binara R se numeste:
reexiva: (x, x) R or. x A
simetrica: (x, y) R implica (y, x) R or. x, y A
antisimetrica: (x, y) R si (y, x) R implica x = y
or. x, y A
tranzitiva: (x, y) R si (y, z) R implica (x, z) R
or. x, y, z A
relat ie de preordine: reexiva, tranzitiva
relat ie de ordine: reexiva, antisimetrica, tranzitiva
relat ie de echivalent a: reexiva, simetrica, tranzitiva
Relat ii binare
Daca A mult ime si R A A denim:
1(R) = R
A
o(R) = R R
1
T (R) =

n1
R
n
, unde R
n
= R R
. .
n
pt. n 1, R
0
=
A
Propozit ie
(1) 1(R) este reexiva, o(R) este simetrica, T (R) este tranzitiva.
(2) Daca Q A A este reexiva (simetrica, tranzitiva) si R Q
atunci 1(R) Q (o(R) Q, T (R) Q).
Propozit ie
1, o, T : T(A A) T(A A) sunt operatori de nchidere.
Relat ii binare
Observat ie
Fie N mult imea numerelor naturale si
R = [ (relat ia de divizibilitate). Atunci o(T (R)) ,= T (o(R)).
Daca A mult ime si R A A denim c(R) = T (o(1(R))).
Propozit ie
(1) c(R) este relat ie de echivalent a oricare R A A.
(2) Daca Q A A este relat ie de echivalent a si
R Q atunci c(R) Q .
Propozit ie
c : T(A A) T(A A) este operator de nchidere.
Relat ii de echivalent a
Exemple:
Fie k 2 si N N
(n
1
, n
2
) ddaca ex. x
1
, x
2
0, ex. 0 r < k a..
n
1
= kx
1
+ r si n
2
= kx
2
+ r .
Fie f : A B o funct ie si ker f A A
ker f = (a
1
, a
2
) A A [ f (a
1
) = f (a
2
)
(X, E) un graf neorientat (E X X), X X
(x, y) ddaca x = y sau exista un drum de la x la y.
Fie Var o mult ime de variabile si Form mult imea formulelor
calculului propozit ional clasic care se pot construi folosind
variabilele din Var . Denim Form Form prin
(, ) ddaca formula ( ) ( ) este teorema.
Relat ii de echivalent a
Fie A o mult ime si A A o relat ie de echivalent a.
Vom nota prin x y faptul ca (x, y) .
Pentru orice x A denim x = y A[x y
(clasa de echivalent a a lui x).
Un sistem de reprezentant i pentru este o submultime X A
cu proprietatea ca oricare a A exista un unic x X astfel ncat
a x.
Propozit ie
Au loc urmatoarele proprietat i:
(1) x = y x y
(2) x y = x , y
(3) A =

x[x X oricare ar X A un sistem de


reprezentant i pentru .
Partit ii
A mult ime
O partit ie a lui A este o familie A
i

i I
de submult imi nevide ale
lui A care verica proprietat ile:
(p1) A
i
A
j
= oricare i ,= j ,
(p2) A =

i I
A
i
.
Propozit ie
(1)Daca A
i

i I
este o partit ie a lui A atunci relat ia
x y ex i I astfel ncat x, y A
i
este relat ie de echivalent a pe A.
(2) Daca A A este relat ie de echivalent a si X A este un
sistem de reprezentant i, atunci x[x X este o partit ie a lui A.
(3) Exista o biject ie ntre mult imea relat iilor de echivalent a pe A si
mult imea partit iilor lui A.
Dem. exercit iu
Mult imea cat
A mult ime, A A relat ie de echivalent a pe A
Denim A/

= x[x A (mult imea claselor de echivalent a).


Denim p

: A A/

, p

(x) = x or. x A (surject ia canonica).


Se observa ca ker p

=.
Proprietatea de universalitate a mult imii cat
Fie B o mult ime si
f : A B o funct ie a.. ker f .
Atunci exista o unica funct ie

f : A/

B a..

f ( x) = f (x) or. x A.
A
p

//
f

A/

f }}
B
Dem. exercit iu
Cardinali
Doua mult imi A si B sunt echipotente daca exista o funct ie
bijectiva f : A B.

In acest caz scriem A B.
Propozit ie. Urmatoarele proprietat i sunt adevarate:
(i) A A,
(ii) A B implica B A,
(iii) A B si B C implica A C.
Relat ia de echipotent a este o relat ie de echivalent a. Pentru o
mult ime A denim cardinalul lui A ca ind [A[ = B [ A B.
Doua mult imi nite sunt echipotente daca si numai daca au acelasi
numar de elemente. Cardinalul unei mult imi nite este numarul de
elemente.
Exista mult imi innite care nu sunt echipotente: N , 2
N
.
[N[ =
0
(aleph-zero) ,
2
0
= [2
N
[ = [R[ = c (puterea continuului)
Monoidul cuvintelor
Un alfabet este o mult ime de simboluri.
Un cuvnt este un sir nit de simboluri din alfabet.
Fie A un alfabet. Denim A
+
= a
1
. . . a
n
[ n 1, a
1
, . . . , a
n
A
si A

= A
+
unde este cuvntul vid.
Operat ia de concatenare : A

se deneste prin
(a
1
. . . a
n
) (b
1
. . . b
k
) = a
1
. . . a
n
b
1
. . . b
k
(A

, , ) este un monoid si se numeste


monoidul cuvintelor peste alfabetul A.
Pentru doua cuvinte w, w

denim
w w

daca si numai daca au acelasi numar de litere.


Exercit iu. este relat ie de echivalent a pe A si A/

N.
Relat ii binare
Fie A mult ime si R A A o relat ie de preordine. Denim
x y ddaca (x, y) R si (y, x) R.
Propozit ie. este relat ie de echivalent a pe A.
Dem. exercit iu
Pe A/ denim x y (x, y) R.
Lema. este bine denita, adica
x x
1
, y y
1
si (x, y) R implica (x
1
, y
1
) R.
Dem. exercit iu
Propozit ie. este relat ie de ordine pe A/ .
Dem. exercit iu
Relat ii binare
Exemple. Dezvoltat i construct ia anterioara pentru:
A = Z (N 0)
R = ((z
1
, n
1
), (z
2
, n
2
)) A A[z
1
n
2
z
2
n
1

Aratat i ca A/ Q.
A = N
N
= f : N N [ f funct ie
Fie f , g A. Spunem ca f O(g) daca
ex. c > 0 n R si n
0
N a.. f (n) cg(n) or. n n
0
.
R = (f , g) A A[f O(g) este relat ie de preordine.
f g f O(g) si g O(f ) este relat ie de echivalent a
Pentru f A clasa de echivalent a a lui f se noteaza (f ) si
se numeste rata de crestere (rate of growth) a funct iei f .
Relat ii binare
Daca A si B sunt mult imi, denim
A B ddaca ex. f : A B funct ie injectiva.
Relat ia este preordine. Denim
A B ddaca A B si B A.
Relat ia este o relatie de echivalent a.
Teorema Cantor-Scroder-Bernstein.
Daca exista doua funct ii injective f : A B si g : B A
atunci A B.
Relat ia de ordine pe cardinali este denita prin:
[A[ [B[ ddaca A B ddaca ex. f : A B funct ie injectiva.
MULTIMI PARTIALORDONATE. LATICI.
TEOREME DE PUNCT FIX
Mult imi part ial ordonate
O mult ime part ial ordonata (mpo) este o pereche (A, R), unde A
este o mult ime si R este o relat ie de ordine pe A.
Exemple.
(T(T), ) unde T este o mult ime,
(N, ), (N, [) cu [ relat ia de divizibilitate,
(Pf (A, B), ) unde
A, B sunt mult imi,
Pf (A, B) = f : A B[f functie part iala,
f g = dom(f ) dom(g) si f (a) = g(a) or. a dom(f )
Relat iile de ordine sunt uzual notate cu .
Daca (A, ) este mpo si :=
1
atunci
(A, ) este mpo.
Mult imi total ordonate
Fie (A, ) mpo. Doua elemente a
1
, a
2
A se numesc
comparabile daca a
1
a
2
sau a
2
a
1
.
Exemplu. In (N, [) elementele 2 si 4 sunt comparabile, dar
elementele 3 si 7 nu sunt comparabile.
O relat ie de ordine part iala se numeste totala (liniara) daca
oricare doua elemente sunt comparabile. O mult ime total
ordonata este o pereche (A, ) unde A este o mult ime si este o
relat ie de ordine totala pe A. Pentru mult imile total ordonate este
folosita si denumirea de lant .
Exemplu. (L1,
lex
) este lant , unde L1 este mult imea cuvintelor
din DEX, iar
lex
este relat ia de ordine lexicograca.
Produsul cartezian de lant uri
Fie (A
1
,
1
), (A
2
,
2
) lant uri.
Pe A
1
A
2
denim relat ia de ordine pe componente
(x
1
, x
2
) (y
1
, y
2
) x
1

1
y
1
si x
2

2
y
2
.
(A
1
A
2
, ) este mpo.
Daca [A
1
[, [A
2
[ 2 atunci (A
1
A
2
, ) nu e lant .
Exemplu. In R R elementele (2, 3) si (4, 1) nu sunt comparabile.
Pe A
1
A
2
denim relat ia de ordine lexicograca
(x
1
, x
2
)
lex
(y
1
, y
2
) (x
1

1
y
1
si x
1
,= y
1
) sau
(x
1
= y
1
si x
2

2
y
2
).
(A
1
A
2
, ) este lant .
Exercitiu. Denit i relat ia de ordine lexicograca pe produsul
cartezian a n lant uri (A
1
,
1
), , (A
n
,
n
).
Elemente minimale si maximale
Fie (A, ) mpo. Un element e A se numeste
element minimal daca (a e a = e);
prim element (minim) daca e a or a A;
element maximal daca (e a a = e);
ultim element (maxim) daca a e or a A.
Exemplu. In mpo (2, 4, 5, 10, 12, 20, 25, [), elementele minimale
sunt 2 si 5, iar elementele maximale sunt 12, 20, 25.
Orice minim (maxim) este element minimal (maximal).
Invers nu este adevarat.
Diagrame Hasse
x y este reprezentat prin y
x
segment crescator
Exemplu. (2, 4, 5, 10, 12, 20, 25, [) este reprezentata prin
12 20
4 10 25
2 5
Sortarea topologica
Este folosita n probleme de planicare. Presupunem ca un project
este format din mai multe procese care se conditioneaza intre ele:
procesul p nu poate ncepe decat dupa terminarea procesului q.
Mult imea proceselor devine astfel mult ime part ial ordonata (P, ).
Se pune problema gasirii unei secvent e de execut ie a proceselor.
O relat ie de ordine totala P P este compatibila cu relat ia de
ordine part iala daca x y x y oricare x, y P.
Determinarea unei relat ii de ordine totale compatibile cu o relat ie
de ordine part iala data se numeste sortare topologica.
Algoritm de sortare topologica
Intrare: (P, ) mpo, n = [P[ k := 1
while P ,=

p
k
:= un element minimal al lui P;
P := P p
i
;
k := k + 1

Iesire: p
1
p
n
este o ordonare totala compatibila
Sortare topologica
12 20
4 10 25
2 5
x
1
:= 2
12 20
4 10 25
5
x
2
:= 5
Sortare topologica
12 20
4 10 25
x
3
:= 25
12 20
4 10
x
4
:= 4
.
.
.
2 5 25 4 10 12 20
Solut ia nu este unica.
Mult imi bine ordonate
O mpo (A, ) este bine ordonata daca orice submult ime nevida a
sa are prim element.
Observat ie. Orice mult ime bine ordonata este lant .
Principiul Bunei Ordonari. N este bine ordonata (fat a de relat ia de
ordine uzuala).
Demonstrat ii folosind PBO
Vrem sa dem P(n). Presupunem C := n[P(n) este falsa este
nevida. Conform PBO, mult imea C are un prim element n
0
. Daca
se obt ine o contradict ie, atunci C este vida, deci P(n) este
adevarata oricare n N.
Exerci tiu. Aratat i ca daca n 8 n N atunci n poate scris ca
suma dintre un multiplu de 3 si un multiplu de 5.
PBO PI
Principiul Induct iei. Daca S N astfel ncat:
(i) 0 S,
(ii) or. n N (n S n + 1 S),
atunci S = N.
PBO PI
Fie C = N S. Presupunem ca C ,= . Aplicand PBO, mult imea
C are un prim element n
0
. Observam ca n
0
,= 0, deci
n
0
1 N C Rezulta ca n
0
1 S. Din (ii), obt inem n
0
S,
ceea ce contrazice faptul ca n
0
C. Deci C = , adica S = N.
PBO PI
PI PBO
Pentru orice n N e P(n) urmatoarea proprietate:
or. E N cu E 0, , n , = are prim element.
Denim S = n N [ P(n)adevarata.
Este clar ca 0 S.
Presupunem ca n N a.si demonstram ca n + 1 S. Fie E N
cu E 0, , n + 1 , = . Daca E 0, , n + 1 = n + 1
atunci n +1 este prim element pentru E. Altfel E 0, , n , =
deci, aplicnd ipoteza de induct ie, rezulta ca E are prim element.
Din PI rezulta S = N, deci P(n) este adevarata pentru orice n N.
Daca E N, E ,= , atunci exista n E si P(n) e adevarata.

In consecint a, E are prim element.


Inmum si supremum
Fie (A, ) mpo. Un element a A se numeste
minorant al lui X daca a x or. x X;
majorant al lui X daca x a or. x X;
inmum al lui X daca a este cel mai mare minorant
(a este ultim element in multimea minorant ilor lui X);
supremum al lui X daca a este cel mai mic majorant
(a este prim element in multimea majorant ilor lui X).
Exercit iu. Inmumul (supremumul) unei mult imi, daca exista, este unic.
Inmumul (supremumul) lui X l vom nota inf X (sup X).
Daca X = x
1
, x
2
atunci notam infx
1
, x
2
, supx
1
, x
2
.
Exemple
(R, ), X = (3, 4], Y = N
mult imea majorant ilor lui X este [4, ),
4 este ultim element pt. X,
mult imea minorant ilor lui X este (, 3],
3 este inmum pt. X,
Y nu are majorant i (ultim element, supremum),
mult imea minorant ilor lui Y este (, 0),
0 este prim element pt. Y .
(N, [), X = n
1
, n
2

sup X = supn
1
, n
2
= cmmmcn
1
, n
2

inf X = infn
1
, n
2
= cmmdcn
1
, n
2

(2, 4, 5, 10, 12, 20, 25, [), X = 12, 20, 25


X nu are minorant i si nici majorant i
(T(T), ), A T(T)
sup A =

Y[Y A, inf A =

Y[Y A
CPO. Latici
CPO
O mpo completa (CPO) este o mult ime part ial ordonata
(C, ) cu proprietat ile:
C are prim element ,
sup X exista pentru orice lant X C.
Exemplu. (Pf (A, B), ) este CPO.
Latice
O mpo (L, ) este latice daca supx
1
, x
2
si infx
1
, x
2
exista
oricare ar x
1
, x
2
L. Laticea (L, ) este completa daca
inf X si sup X exista oricare ar X L.
Exemplu. (T(A), ) este latice completa.
Exercit iu.
(a) Orice latice completa este CPO.
(b) Orice latice completa are prim si ultim element.
Funct ie crescatoare. Puncte xe.
Funct ie crescatoare
Daca (A,
A
) si (B,
B
) sunt mpo atunci o funct ie f : A B
este crescatoare daca a
1

A
a
2
f (a
1
)
B
f (a
2
) or. a
1
, a
2
A.
Funct ie continua
Daca (A,
A
) si (B,
B
) sunt CPO atunci o funct ie f : A B
este continua daca pentru orice lant a
n
[n N din A
f (supa
n
[n N) = supf (a
n
)[n N.
Exercitiu. Orice funct ie continua este crescatoare.
Punct x
Un element a A este punct x al unei funct ii f : A A daca
f (a) = a.
Teoreme de punct x
Teorema Knaster-Tarski pentru latici complete
Fie (L, ) latice completa si F : L L o funct ie crescatoare.
Atunci a = infx L[F(x) x este cel mai mic punct x al
funct iei F.
Teorema Knaster-Tarski pentru CPO
Fie (C, ) o CPO si F : C C o funct ie continua. Atunci
a = supF
n
()[n N cel mai mic punct x al funct iei F.
Observam ca n ipotezele ultimei teoreme secvent a
F
0
() = F() F
2
() F
n
()
este un lant , deci a exista.
Teoreme de punct x
Exemplu.
Pf (N, N) CPO, : N N, (k) nedenita or. k N
F : Pf (N, N) Pf (N, N)
F(g)(k) :=
_
_
_
1, k = 0
k g(k 1), k > 0 si g(k 1) e denita
nedenit, altfel
Deoarece F este continua, conform Teoremei Knaster-Tarski, cel
mai mic punct x al funct iei F este f = supF
n
()[n N.
f (k) = F(f )(k) :=
_
_
_
1, k = 0
k f (k 1), k > 0 si f (k 1) e denita
nedenit, altfel
f este funct ia factorial.
Teoremele de punct x sunt folosite in semantica denotat ionala
pentru a deni semantica instruct iunii while.
Knaster-Tarski pentru CPO
Demonstrat ie.
Fie (C, ) CPO si F : C C funct ie continua.
(I) a = supF
n
()[n N este punct x.
F(a) = F(supF
n
()[n N)
= supF(F
n
())[n N (continuitate)
= supF
n+1
()[n N
= supF
n
()[n N = a
(II) a este cel mai mic punct x.
Fie b un alt punct x, i.e. F(b) = b. Demonstram prin induct ie
dupa n 1 ca F
n
() b. Pentru n = 0, F
0
() = b deoarece
este prim element. Daca F
n
() b, atunci F
n+1
() F(b),
deoarece F este crescatoare. Dar F(b) = b, deci F
n+1
() b.
Knaster-Tarski pentru latici
complete
Demonstrat ie.
Fie (L, ) latice completa si F : C C funct ie crescatoare.
(I) a = infx L[F(x) x este punct x.
Fie X := x L[F(x) x si e x X. Atunci a x, deci
F(a) F(x) x. Am demonstrat ca F(a) x oricare x X, deci
F(a) este un minorant pentru X.

In consecint a, F(a) a.
Observam ca F(a) X, deci a F(a). Din F(a) a si a F(a)
rezulta F(a) = a.
(II) a este cel mai mic punct x.
Fie b un alt punct x, i.e. F(b) = b.Atunci b X, deci a b.
Latici
Denitia L1.
O mpo (L, ) este latice daca supx
1
, x
2
, infx
1
, x
2

exista oricare x
1
, x
2
L.
Inmumul (supremumul) devin operat ii pe L:
: L L L, x
1
x
2
:= supx
1
, x
2
,
: L L L, x
1
x
2
:= infx
1
, x
2
.
Propozit ia L1-2.
Urmatoarele identitat i sunt satisfacute:
asociativitate:
(x y) z = x (y z), (x y) z = x (y z),
comutativitate: x y = y x, x y = y x,
absorbt ie: x (x y) = x, x (x y) = x.
Demonstrat ie. exercitiu.
Laticea (L, ) devine structura algebrica (L, , ).
Denit ia Algebrica a Laticilor
Denitia L2.
O latice este o structura algebrica (L, , ) unde si sunt
operat ii binare asociative, comutative si care verica proprietat ile
de absorbt ie.
Lema. x y = y x y = x or. x, y L.
Demonstrat ie. Daca x y = y, atunci x = x (x y) = x y.
Propozitia L2-1.
Fie (L, , ) in sensul Denit iei L2. Denim
x y x y = y x y = x.
Atunci (L, ) este latice in sensul Denitiei L1. In plus
supx, y = x y, infx, y = x y or. x, y L.
Demonstrat ie. exercit iu.
Latici marginite
O latice este marginita daca are prim si ultim element. Primul
element se noteaza cu 0, iar ultimul element se noteaza cu 1.
O latice marginita va notata prin (L, , 0, 1), iar ca structura
algebrica prin (L, , , 0, 1). Se observa ca:
x 0 = x, x 0 = 0, x 1 = 1, x 1 = x or. x L.
Elementul x este complement al lui y daca x y = 1 si x y = 0.
O latice este complementata daca orice element are cel put in un
complement.
Exemplu. Determinat i elementele complementate n laticile:
1
x y z
0
1
w
0
Algebre Boole
O latice (L, , ) este distributiva daca, or x, y L:
x (y z) = (x y) (x z) si x (y z) = (x y) (x z).
Lema

Intr-o latice distributiva si marginita, un element are cel mult un


complement.
Demostrat ie. Fie y
1
, y
2
complemente pentru x. Obt inem
y
1
= y
1
1 = y
1
(y
2
x) = y
1
y
2
= y
2
(y
1
x) = y
2
1 = y
2
O algebra Boole este o latice distributiva si complementata cu
prim si ultim element.Daca B este o algebra Boole, atunci pentru
orice element exista un unic complement. Putem deni o operat ie

: B B prin x := complementul lui x.


O algebra Boole este o structura algebrica
(B, , ,

, 0, 1).
ALGEBRE BOOLE
Scurt istoric
1854 George Boole: The Laws of Thought
All the operations of Language, as an instrument of reasoning,
may be conducted by a system of signs composed of the
following elements: literal symbols, ...signs of operation, ...
the sign of identity =. And these symbols of Logic are in their
use subject to denite laws, partly agreeing with and partly
diering from the laws of the corresponding symbols in the
science of Algebra.
1904 Edward V. Huntington: Sets of Independent Postulates for
the Algebra of Logic
1936 Marshall H. Stone: The Theory of Representations of
Boolean Algebras
1938 Claude E. Shannon: A Symbolic Analysis of Relay and
Switching Circuits
Algebra Boole
O algebra Boole este o latice distributiva si complementata cu
prim si ultim element.

In consecint a, o algebra Boole este o structura


(A, , ,

, 0, 1)
care satisface urmatoarele identitat i:
(L1) (x y) z = x (y z), (x y) z = x (y z),
(L2) x y = y x, x y = y x,
(L3) x (x y) = x, x (x y) = x,
(D) x (y z) = (x y) (x z), x (y z) = (x y) (x z),
(P) x 0 = x, x 0 = 0,
(U) x 1 = x, x 1 = 1,
(C) x x = 1, x x = 0.
Exemple
L
2
= (0, 1, , ,

, 0, 1),
(T(T), , ,

, , T)
Algebra Lindenbaum-Tarski a calculului propozit ional.
Mult imea evenimentelor asociate unui experiment.
Mult imea nchis-deschisilor unui spat iu topologic.
Exercit iu. Daca (A
i
,
i
,
i
,

i
, 0
i
, 1
i
) sunt algebre Boole oricare
1 i n atunci A
1
A
n
este algebra Boole cu operat iile
denite pe componente.
Diagrame Hasse
r
0

@
@
r r r
r r r
r

@
@

@
@

@
@
a b c
x y z
1
r
r r
r

@
@
@
@
00
01
11
10
a = z, b = y, c = x
Reguli de calcul
(A, , ,

, 0, 1) algebra Boole
x y = 1 si x y = 0 y = x,
y = y 1 = y (x x) = (y x) (y x) = y x =
(y x) 0 = (y x) (x x) = x (y x) = x 1 = x
principiul dublei negat ii: x = x,
Atat x, cat si x satisfac ecuat iile care denesc n mod unic
complementul lui x.
x y x z y z, x z y z
x y x y = 0 x y = 1 y x
x y x y y y x y = 0
x y = 0 y = y 0 = y (x y) = y x x y
Reguli de calcul
(A, , ,

, 0, 1) algebra Boole
si sunt idempotente
x x = x x = x
x x = x (x (x x)) = x, x x = x (x (x x)) = x
Legile lui De Morgan
x y = x y, x y = x y.
Se demonstreaza ca x y satisface ecuat iile care denesc n mod
unic complementul lui x y.
Principiul dualitat ii
Expresii Booleene
Mult imea expresiilor Booleene cu variabilele v
1
, . . ., v
n
este
denita recursiv astfel:
v
1
, . . ., v
n
, 0, 1 sunt expresii,
dc. E
1
, E
2
sunt expresii at. E
1
, E
1
E
2
, E
1
E
2
sunt expresii.
Vom nota E(v
1
, . . . , v
n
) o expresie cu variabilele v
1
, . . ., v
n
.
Duala unei expresii
Daca E(v
1
, . . . , v
n
) este o expresie, atunci expresia duala
E
d
(v
1
, . . . , v
n
) se obt ine interschimbnd 1 cu 0 si cu .
Exemplu. E(x, y, z) = x (y z) E
d
(x, y, z) = x (y z).
Exercitiu. E
d
(v
1
, . . . , v
n
) = E(v
1
, . . . , v
n
)
Principiul dualitat ii
E
1
(v
1
, . . . , v
n
) = E
2
(v
1
, . . . , v
n
) E
d
1
(v
1
, . . . , v
n
) = E
d
2
(v
1
, . . . , v
n
).
Funct ii Booleene
Funct iile Booleene sunt folosite n reprezentarea circuitelor
electronice. O funct ie Booleana de grad n este o funct ie
f : L
n
2
L
2
. O astfel de funct ie poate descrisa printr-un tabel.
x y z f (x, y, z)
0 0 0 0
0 0 1 0
0 1 0 1 m
1
= x y z
0 1 1 0
1 0 0 1 m
2
= x y z
1 0 1 1 m
3
= x y z
1 1 0 1 m
4
= x y z
1 1 1 1 m
5
= x y z
Orice funct ie Booleana poate denita printr-o expresie Booleana.
f (x, y, z) = m
1
m
2
m
3
m
4
m
5
= = x (y z).
Demonstrat iile n cadrul calculului propozit ional!
Operat iile , , +
(A, , ,

, 0, 1) algebra Boole
x y := x y
x y x y = 1,
x (y x) = 1, (x y) ((y z) (x z)) = 1.
x y := (x y) (y x)
x y = 1 x = y,
x y = x y, (x y) z = x (y z).
x + y := (x y)
d
= (x y) (y x)
x + x = 0, x + y = y + x,
x + z (x + y) (y + z).
Operat ia (x, y) x + y are proprietat ile unei distant e.
Inele Boole
(A, , ,

, 0, 1) algebra Boole
Denim x + y := (x y) (y x) si x y := x y.
Propozit ie
R(A) = (A, +, , 0, 1) este inel cu x x = x oricare x A.
Demonstrat ia: exercit iu.
Un astfel de inel se numeste inel Boole.
Oricarei algebre Boole i se poate asocia un inel Boole.
Inele Boole
(R, +, , 0, 1) inel Boole
(inel unitar cu x x = x oricare x R)
x y + y x = 0, y x = (x y)
(x + y) (x + y) = x + y x + x y + y x + y = x + y
x + x = 0, x = x
x y = y x
x y = (x y) = y x
Denim x y := x + y + x y si x y := x y.
Propozit ie
B(R) = (R, +, , 0, 1) este algebra Boole.
Demonstrat ia: exercit iu.
Inele Boole Algebre Boole
Propozit ie

Fie (R, +, , 0, 1) un inel Boole si (A, , ,

, 0, 1) o algebra Boole.
R si R(B(R)) coincid ca inele Boole.
Operat ia din B(R) este denita prin x y := x + y + x y,
iar operatia + din R(B(R)) este x +y := (x y) (y x).
Observam ca x = 1 + x. Trebuie sa aratam ca x + y = x +y.
A si B(R(A)) coincid ca algebre Boole.
Operat ia + din R(A) este denita prin
x + y := (x y) (y x), iar operat ia din B(R(A)) este
x y := x + y + x y. Trebuie sa aratam ca x y = x y.
Inelele Boole si algebrele Boole sunt clase de structuri echivalente.
Exemple fundamentale
Camp de mult imi (eld of sets)
A T(X) cu astfel incat A si
X
1
, X
2
A X
1
X
2
, X
1
X
2
, X
1
A.
Atunci (A, , ,

, , A) este o algebra Boole de mult imi.


F 0, 1
X
astfel ncat 0, 1 F si
f
1
, f
2
F f
1
f
2
, f
1
f
2
, f
1
F,
unde, oricare x X, 0(x) := 0, 1(x) := 1, f
1
:= f
1
(x),
(f
1
f
2
)(x) := f
1
(x) f
2
(x), (f
1
f
2
)(x) := f
1
(x) f
2
(x).
Atunci (F, , ,

, 0, 1) este o algebra Boole de funct ii.


Teorema de reprezentare a lui Stone arma ca orice algebra Boole
poate reprezentata printr-o algebra Boole care are una din
formele de mai sus.

In continuare vom demonstra aceasta teorema.
Not iuni de algebra universala
(A, , ,

, 0, 1), (B,
B
,
B
,

, 0
B
, 1
B
) algebre Boole
Fie S A astfel incat 0, 1 S si
x, y S x y, x y, x S.
Atunci (S, , ,

, 0, 1) este o algebra Boole, unde , si



sunt restrict iile operat iilor din A.

In acest caz spunem ca S
este o subalgebra a lui A.
O funct ie f : A B este un morsm de algebre Boole
daca: f (0
A
) = 0
B
, f (1
A
) = 1
B
, f (x) =

f (x),
f (x
A
y) = f (x)
B
f (y), f (x
A
y) = f (x)
B
f (y)
or. x, y A. Un morsm injectiv se numeste scufundare. Un
izomorsm este un morsm bijectiv.
O congruent a pe A este o relat ie A A de echivalent a
care verica urmatoarele proprietat i:
x y x y,
x
1
y
1
si x
2
y
2
x
1
x
2
y
1
y
2
x
1
x
2
y
1
y
2
.
Construct ia algebrei cat
Construct ia algebrei cat
Pe mult imea claselor de echivalent a A/ denim:
x y := x y, x y := x y, x :=

x.
Atunci (A/, , ,

0,

1) este o algebra Boole.


Exercit iu. Aratat i ca funct ia p : A A/, denita prin p(x) := x
este morsm de algebre Boole.
Exemplu
A = x
1
x
2
x
n
[ x
i
0, 1 oricare i , unde n N, n 1
(A, , ,

, 0 0, 1 1) este algebra Boole, unde operat iile sunt


denite pe componente
Fie k 1, . . . , n si 1 n
1
< n
2
< < n
k
n.
Denim x
1
x
2
x
n
y
1
y
2
y
n
x
n
i
= y
n
i
oricare 1 i k.
Atunci este o congruent a pe A.
Exercit iu. Demonstrat i ca L
k
2
A/.
Filtre si Ideale

In unele clase de structuri (inele, module, grupuri, algebre Boole)


congruent ele sunt unic determinate de submult imi particulare.
(A, , ,

, 0, 1) algebra Boole
Denit ie
O submult ime F A se numeste ltru daca:
1 F,
x F, x y y F,
x, y F x y.
Un ltru F se numeste propriu daca 0 , F (F ,= A).
Exercit iu. Not iunea duala este cea de ideal. Denit i not iunea de
ideal folosind principiul dualizarii.
Filtre
Exemple.
1 este ltru.
Mult imea a, 1 este ltru in T(a, b).
Daca A este o algebra Boole, atunci mult imea
[a) := x A[ a x
este ltru oricare a A. Observam ca [a) este propriu daca si
numai daca a ,= 0.
Daca f : A B este un morsm de algebre Boole atunci
f
1
(1) = x A[f (x) = 1
este ltru in A.
Fie A o algebra Boole si F A. Daca F este ltru si subalgebra
a lui A, atunci F = A.
Filtre si congruent e

(A, , ,

, 0, 1) algebra Boole
Teorema

(1) Daca F A ltru, denim


F
A A prin
x
F
y x y F x y F si y x F.
Atunci
F
este o congruent a pe A.
(2) Daca A A este o congruent a pe A, denim
F

:=

1 = x A[ x 1.
Atunci F

este ltru n A.
(3) Daca F A este un ltru si A A este o congruent a,
atunci F = F

F
si =
F
.
Exista o biject ie ntre ltre si congruente. Vom nota
A/F := A/
F
Demonstrat ie

.
(1), (2) exercit iu.
(3) Daca F este un ltru si x A, atunci
x F

F
x
F
1 x 1 F x F.
Fie congruent a si x y in A. Atunci
x y y y, deci x y 1
si, similar, y x 1. Rezulta x y 1,
deci x y F

, adica x
F
y.
Am demonstrat ca
F
.
Invers, e x
F
y, adica x y F

y.
Rezulta x y 1, deci x y 1 si y x 1.
Obt inem x = x 1 x (x y) = x y
si, similar, y x y. Asadar x y si
am demonstrat ca
F
.
Filtrele cubului
A=
r
0

@
@
r r r
r r r
r

@
@

@
@

@
@
a b c
x y z
1
F
0
= 0, a, b, c, x, y, z, 1,
F
1
= a, x, y, 1, F
2
= b, x, z, 1, F
3
= c, y, z, 1
F
4
= x, 1, F
5
= y, 1, F
6
= z, 1
u
F1
v u v F
1
a u v si a v u.
Exercit iu. Demonstrat i ca u
F1
v a u = a v or. u, v A.
Exercit iu. Determinat i algebra cat pentru ltrele F
0
, . . ., F
7
.
Ultraltre
(A, , ,

, 0, 1) algebra Boole
Teorema de caracterizare a ultraltrelor
Pentru un ltru propriu F A urmatoarele armat ii sunt
echivalente:
(1) x F x , F or. x A,
(2) x y F x F sau y F or. x, y A,
(3) F U, U ltru propriu F = U.
Denitie
Un ultraltru este un ltru propriu care verica proprietatile
echivalente de mai sus. Observam ca ultraltrele sunt elemente
maximale in multimea ltrelor proprii, ordonata cu incluziunea.
Exercit iu. F este ultraltru A/F L
2
Caracterizarea ultraltrelor
Demonstrat ia.
(1 2) Implicat ia este evidenta.
Fie x, y A astfel ncat x y F si x , F. Atunci x F,
deci (x y) x = y x F. Deoarece y x y, rezulta
y F.
(2 3) Fie U un ltru propriu astfel ncat F U. Presupunem ca
exista x U F. Deoarece 1 = x x F si x , F, rezulta
x F.

In consecint a x U, deci x x = 0 U. Contrazicem
faptul ca U este propriu, deci presupunerea a fost eronata.
Rezulta U = F.
(3 1) Fie x A astfel ncat x , F. Daca
U := a A[ exista f F astfel incat f x a
atunci U este ltru, F U si x U (exercitiu). Deoarece
U ,= F, rezulta ca U nu e propriu, deci 0 U. Asadar exista
f F astfel ncat f x = O, adica f x.
Am demonstrat ca x F.
Filtrele cubului
A=
r
0

@
@
r r r
r r r
r

@
@

@
@

@
@
a b c
x y z
1
F
0
= 0, a, b, c, x, y, z, 1
F
1
= a, x, y, 1, F
2
= b, x, z, 1, F
3
= c, y, z, 1 ultraltre
F
4
= x, 1, F
5
= y, 1, F
6
= z, 1
Existent a ultraltrelor
Fie (A, , ,

, 0, 1) algebra Boole.
Mult imea ltrelor proprii ale algebrei A este nevida, deoarece
1 este ltru propriu n orice algebra Boole.
Pentru a demonstra existent a ultraltrelor folosim un rezultat
echivalent cu Axioma alegerii n sistemul axiomatic
Zermelo-Fraenkel, si anume Lema lui Zorn.
Lema lui Zorn
Fie (P, ) o mpo cu proprietatea ca orice lant C P are
majorant. Atunci P are cel putin un element maximal.
Existent a ultraltrelor
Propozit ie
Daca x ,= 0 in A atunci exista un ultraltru U astfel ncat x U.
Dem. Daca T = F [ F ltru propriu, x F, atunci (T, ) este
mpo. Obervam ca T este nevida, deoarece [x) este propriu, deci
[x) T. Fie ( un lant din T si V :=

F [ F (. Atunci V este
un ltru (exercit iu) si a V, deci V este majorant pentru (. Am
demonstrat ca orice lant are un majorant, deci Lema lui Zorn
asigura exitent a unui element maximal U in T. Aratam ca U este
ultraltru n A. Fie U U

, unde U

este un ltru propriu. Atunci


x U

, deci U

T. Cum U este maximal n T, obt inem U = U

.
Existent a ultraltrelor
Propozit ie
Daca x ,= 0 n A atunci exista un ultraltru U astfel ncat x U.
Corolar 1. Mult imea ultraltrelor este nevida.
Corolar 2.

U A[ U ultraltru = 1.
Dem. Fie x U oricare ar U ultraltru si presupunem ca x ,= 1.
Atunci x ,= 0, deci exista un ultraltru V astfel ncat x V.
Rezulta 0 = x x V, ceea ce contrazice faptul ca V este
ultraltru.
Teorema de reprezentare a lui Stone
Pentru orice algebra Boole A exista o mult ime X si un morsm
injectiv d : A T(X).
Observat ie
Orice algebra Boole este izomorfa cu o algebra Boole de mult imi:
A d(A) T(X).
Corolar
Pentru orice algebra Boole A exista o mult ime X si un morsm
injectiv d : A L
X
2
.
Dem. Este consecint a a faptului ca T(X) L
X
2
.
Teorema de reprezentare a lui Stone
Demonstrat ie.
Fie A o algebra Boole si e | mult imea ultraltrelor lui A. Denim
d : A T(|) prin d(a) := U | [ a U.
Fie x, y A si U |.
U d(x) x U x , U U d(x)
U d(x y) x y U x U sau y U U d(x) d(y)
Am demonstrat ca d(x) = d(x) si d(x y) = d(x) d(y),
deci d este un morsm Boolean.
Fie x, y A astfel ncat d(x) = d(y). Atunci
d(x y) = d(x) d(y) = |, adica
x y

U [ U ultraltru in A.
Rezulta x y = 1, deci x = y.
Am demonstrat ca d este un morsm injectiv.
Stone duality

Fie A o algebra Boole si | mult imea ultraltrelor lui A.
Denim U
a
= U | [ a U oricare a A si
U
I
=

U
a
[ a I pentru orice ideal I A.
U
I
[I ideal deneste o topologie pe |
(|, ) este compact Hausdor
U
a
[ a A este o baza de nchisi-deschisi (clopen sets)
Un astfel de spat iu topologic se numet e spat iu Boolean.
Teorema
A

= (U
a
[ a A, , ,

, U
0
, U
1
) este algebra Boole, unde
U
a
U
b
= U
ab
, U
a
U
b
= U
ab
, (U
a
)

= U
a
, U
0
= ,
U
1
= |
A A

Orice algebra Boole este izomorfa cu algebra nchis-deschisilor unui


spat iu topologic.
Atomi
(A, , ,

, 0, 1) algebra Boole
Denit ie
Elementele minimale n A 0 se numesc atomi. Algebra A se
numeste atomica daca pentru orice x ,= 0 exista un atom a A
astfel ncat a x.
Exercit iu
a este atom [a) este ultraltru.
Exercit iu
Daca A este atomica atunci x =
_
a A[ a atom, a x or. x ,= 0.
Exemple
A = L
n
2
are n atomi:
(0, . . . , 0), (1, 0, . . . , 0), . . ., (0, . . . , 0, 1)
B = T(X) are atomii de forma x cu x X.
C T(R) unde
C = , R
[a
1
, b
1
) . . . [a
n
, b
n
)[n 1, a
1
< b
1
< . . . < a
n
< b
n
n R
(, b
1
) . . . [a
n
, b
n
)[n 1, b
1
< . . . < a
n
< b
n
n R
[a
1
, b
1
) . . . [a
n
, )[n 1, b
1
< . . . < a
n
n R
C este o algebra Boole fara atomi.
Algebre Boole nite
Exercit iu
Orice algebra Boole nita este atomica.
A o algebra Boole nita, At(A) mult imea atomilor lui A, |(A)
mult imea ultraltrelor lui A.
Exercit iu
Daca U | si a =
_
x[x U atunci a At(A) si U = [a).
Exista o biject ie ntre At(A) si |(A).
Teorema
Daca A o algebra Boole nita, atunci A T(At(A)) si
izomorsmul este
d : A T(At(A)), d(x) = a A[ a atom, a x or. x A.
Dem. exercit iu
SILOGISME. LOGICA CLASELOR.

Inceputurile logicii
Aristotel (sec. IV i.e.n.)
primul studiu formal al logicii
a studiat silogismele, deduct ii formate din doua
premize si o concluzie.
Premiza Tot i oamenii sunt muritori.
Premiza Tot i grecii sunt oameni.
Concluzie Tot i grecii sunt muritori.
Silogismele
Patru tipuri de enunt uri (AIrmo nEgO)
A: Tot i X sunt Y. (universal armativ)
E: Nici un X nu este Y. (universal negativ)
I: Unii X sunt Y. (particular armativ)
O: Unii X nu sunt Y. (particular negativ)
Un silogism este format din doua premize si o concluzie,
ecare avand una din formele A E I O.
Premiza majora
Premiza minora
Concluzia
Silogismele
Barbara Festino
Premiza Tot i oamenii sunt muritori. Nici un caine nu este pisica.
Premiza Tot i grecii sunt oameni. Unele carnivore sunt pisici.
Concluzie Tot i grecii sunt muritori. Unele carnivore nu sunt caini.
Felapton AIO
Premiza Nici un X nu este Y. Tot i X sunt Y.
Premiza Tot i X sunt Z. Unii Z sunt Y.
Concluzie Unii Z nu sunt Y. Unii Z nu sunt X.
Adevarat pentru X ,= Fals
256 silogisme,
15 valide,
24 valide daca X, Y, Z ,=
Gottfried Wilhelm Leibniz, 1646 -1716
lingua characteristica universalis, calculus ratiocinator
If controversies were to arise, there would be no more need
of disputation between two philosophers than between two
accountants. For it would suce to take their pencils in their
hands, and say to each other: Calculemus - Let us calculate.
George Boole, 1815-1864
The Mathematical Analysis of Logic (1847)
The design of the following treatise is to investigate the
fundamental laws of the operations of the mind by which
reasoning is performed; to give expressions to them in the
symbolic language of calculus, and upon this foundation to
establish the science of logic and constructs its methods.
Logica algebrica
Analiza rat ionamentelor prin metode asemanatoare calculului
algebric.
x mult imea oamenilor,
y mult imea muritorilor,
z mult imea grecilor.
Barbara
Premiza Tot i oamenii sunt muritori. x(1 y) = 0 x = xy
Premiza Tot i grecii sunt oameni. z(1 x) = 0 z = zx
Concluzie Tot i grecii sunt muritori. z(1 y) = 0 z = zy
Dem. z = zx = z(xy) = (zx)y = zy
Logica algebrica
Exemplu. Fie a, b, c si d proprietat i ale substant elor care pot
interac tiona n cadrul unui experiment. Se cunosc urmatoarele:
(1) a si b apar simultan apare numai una dintre c si d,
(2) b si c apar simultan e a si d apar simultan,
e nu apare nici una,
(3) nici una dintre a si b nu apare nici una dintre c si d nu apare,
(4) nici una dintre c si d nu apare nici una dintre a si b nu apare.
Demonstrat i ca:
(a) nici una dintre a si b nu apare nu apare nici c,
(b) a, b si c nu apar simultan.
Logica algebrica
Fie A, B, C si D mult imile substant elor care au, respectiv,
proprietat ile a, b, c si d.
(1) a si b apar simultan cu sigurant a apare una dintre c si d,
A B (C D) (D C)
(2) b si c apar simultan e a si d apar simultan,
e nu apare nici una,
B C (A D) (A D)
(3) nici una dintre a si b nu apare nici una dintre c si d nu apare,
A B C D
(4) nici una dintre c si d nu apare nici una dintre a si b nu apare.
C D A B
Logica algebrica
Notam AB = A B. Folosim A B AB = .
Ipotezele:
(1) AB(C D)(C D) =
(2) BC(A D)(A D) =
(3) A B(C D) =
(4) C D(A B) =
Concluzia:
(1) A B C A BC =
Demonstrat ia:
A B(C D) = A BC A BD = A BC = si A BD =
(2) exercit iu.
CALCULUL PROPOZITIONAL CLASIC PC
Logica matematic a
Friedrich Ludwig Gottlob Frege, Begrisschrift, 1879
(a formula language, modeled upon that of arithmetic, for
pure thought)
Giuseppe Peano, Formulario Mathematico, 1894-1908
Bertrand Russell si Alfred North Whitehead
Principia Mathematica, 1910-1913
David Hilbert, Hilberts Pogram , 1921
Once a logical formalism is established one can expect that a
systematic, so-to-say computational, treatment of logic
formulas is possible, which would somewhat correspond to the
theory of equations in algebra.
Kurt Godel
Teorema de completitudine a calculului cu predicate (1929),
Teoremele de incompletitudine (1931)
Alfred Tarski
The Concept of Truth in Formalized Languages (1935),
On the Concept of Logical Consequence (1936)
Calculul propozit ional
O propozit ie este un enunt care poate
adevarat(1) sau fals(0).
Propozit iile sunt notate simbolic (, , , ) si sunt
combinate cu ajutorul conectorilor logici (, , , , ).
Exemplu.
Fie propozit ia: Azi este vineri, deci avem curs de logica.
Cine este ?
Propozit ia este: Azi este vieri si nu avem curs de logica.
Calculul propozit ional
Exemplu.
Daca trenul ntarzie si nu sunt taxiuri la gara,
atunci Ion ntarzie la ntalnire.
Trenul ntarzie. Ion nu ntarzie la ntalnire.

In consecint a, sunt taxiuri la gara.


= trenul ntarzie
= sunt taxiuri la gara
= Ion ntarzie la ntalnire
Rat ionamentul anterior poate reprezentat formal astfel:
( ) , ,
Sintaxa si semantica
Un sistem logic are doua componente: sintaxa si semantica.
Not iunile sintactice sunt descrise formal, simbolic.
Principalele not iuni sintactice sunt: limbajul, formulele,
teoremele, not iunea de demonstrat ie. Simbolul este sintactic
si are urmatoarea semnicat ie: notam prin faptul ca
formula este demonstrabila din mult imea de formule .
Semantica asociaza un nt eles, o interpretare not iunilor
sintactice si deneste riguros not iunea de formula universal
adevarata (tautologie). Alte not iuni semantice importante
sunt: evaluarile (interpretarile), modelele, mult imile de formule
satisabile. Simbolul [= este semantic si are urmatoarea
semnicat ie: notam prin [= faptul ca formula este
adevarata ori de cate ori toate formulele din sunt adevarate.
Sintaxa PC
Limbajul. Formulele.
Limbajul PC este format din:
o mult ime innta de variabile propozit ionale:
Var = v
1
, v
2
, . . . , v
n
, . . .
conectori logici: (unar), (binar)
paranteze: ( , ).
Formulele PC se denesc recursiv astfel:
(F0) orice variabila propozit ionala este formula,
(F1) daca este formula, atunci () este formula,
(F2) daca si sunt formule, atunci ( ) este formula,
(F3) orice formula se obt ine aplicand regulile (F0), (F1), (F2) de
un numar nit de ori.
Limbajul. Formulele
Exemple.
v
1
(v
2
), v
1
v
2
nu sunt formule .
((v
1
v
2
) (v
1
)), ((v
1
v
2
))sunt formule.
Vom presupune ca are precedent a cea mai mare si vom pune
parantezele numai atunci cand sunt necesare. Astfel formula
((v
1
v
2
) (v
1
)) o vom scrie (v
1
v
2
) v
1
.
Conectori derivat i
Pentru si formule oarecare, denim urmatoarele prescurtari:
:=
:= ( )
:= ( ) ( )
In aceasta prezentare a calculului propozit ional am considerat si
drept conectori principali. Conectorii derivat i , , sunt
denit i folosind conectorii principali.
Limbajul. Formulele.
Mult imea formulelor se deneste echivalent n modul urmator:
Mult imea formulelor este intersect ia tuturor mult imilor W de
cuvinte (siruri nite de simboluri din limbaj) care verica
urmatoarele proprietat i:
cont in variabilele propozit ionale,
sunt nchise la
(daca W atunci () W ),
sunt nchise la
(daca
1
,
2
W atunci (
1

2
) W).
Vom nota cu Form multimea formulelor PC.
Induct ia structurala
Principiul induct iei pe formule
Fie P() o proprietate a formulelor astfel ncat:
P(v) este adevarata oricare v Var ,
daca P() este adevarata, atunci P() este adevarata
oricare Form,
daca P() si P() sunt adevarate, atunci P( ) este
adevarata oricare , Form.
Atunci P() este adevarata pentru orice formula Form.
Dem. Fie W = Form [ P()adevarata. Din ipoteze rezulta
ca Var W si W este nchisa la si . Deoarece Form este
intersect ia mult imilor W cu proprietat ile de mai sus, rezulta
Form W, deci W = Form.
Sistemul deductiv
Vom prezenta sistemul deductiv al PC in stilul Hilbert, care
presupune existent a mai multor axiome si foloseste ca regula de
deduct ie modus ponens. Alte modalitat i de prezentare a unui
sistem de deductiv sunt deduct ia naturala si calculul cu secvent i
(sisteme Gentzen).
Axiomele
Oricare ar , si formule ale PC, urmatoarele formule sunt
axiome:
(A1) ( )
(A2) ( ( )) (( ) ( ))
(A3) ( ) ( ).
Regula de deduct ie
MP (modus ponens)
,

Demonstrat ie. Teoreme


Denitie
O demonstrat ie este o secvent a de formule
1
, . . .,
n
astfel
ncat, pentru ecare i 1, . . . , n, una din urmatoarele condit ii
este satisfacuta:

i
este axioma,

i
se obt ine din formulele anterioare prin MP:
exista j , k < i astfel ncat
j
=
k

i

k
,
j
=
k

i

i
O formula este teorema daca exista o demonstrat ie
1
, . . .,
n
astfel ncat
n
= . Vom nota prin faptul ca este teorema.
O formula este demonstrabila daca .
Teoreme ale PC
Lema 1. Pentru orice formula avem .
Dem.
(1) ( (( ) )) (( ( )) ( )) (A2)
(2) (( ) ) (A1)
(3) ( ( )) ( ) (1),(2), MP
(4) ( ) (A1)
(5) (3), (4), MP
Exercit iu. Daca
1
, . . .,
n
este o demonstrat ie,
atunci
i
oricare i 1, . . . , n.
Deduct ia din ipoteze
Fie o mult ime de formule.
Denit ie
O -demonstrat ie (demonstrat ie din ipotezele ) este o
secvent a de formule
1
, . . .,
n
astfel ncat, pentru ecare
i 1, . . . , n, una din urmatoarele condit ii este satisfacuta:

i
este axioma sau
i
,

i
se obt ine din formulele anterioare prin MP.
O formula este -teorema daca exista o -demonstrat ie

1
, . . .,
n
astfel incat
n
= . Notam prin faptul ca este
-teorema. Observam ca este echivalent cu .
O formula este demonstrabila din (consecint a sintactica a
lui ) daca .
Daca este o mult ime de formule atunci notam prin faptul
ca oricare .
Deduct ia din ipoteze
Exemplu.
Daca Ana merge n excursie, atunci Maria merge n excursie.
Daca Maria merge n excursie, atunci Elena merge n excursie.

In consecint a, daca Ana merge n excursie, atunci Elena merge n


excursie.
v
1
= Ana merge n excursie
v
2
= Maria merge n excursie
v
3
= Elena merge n excursie
Trebuie sa demonstram ca v
1
v
2
, v
2
v
3
v
1
v
3
.
Exercit iu. Daca si atunci .
TD (Herbrand, 1930)
Teorema deduct iei pentru PC

unde este o mult ime de formule, iar si sunt formule in PC.
Dem. Daca , atunci:
(1) ( )
(2) ( )
(3) (1), (2), MP
Presupunem ca si demonstram ca .
Teorema deduct iei pentru PC
Dem. (continuare)
Fie
1
, . . .,
n
= o demonstrat ie pentru din ipotezele .
Demonstram ca
i
prin induct ie dupa 1 i n.
Daca i = 1, atunci
1
este axioma sau
1
. Daca

1
= , atunci deoarce . Daca
1
sau
1
este axioma, atunci
1
si avem:
(1)
1
(2)
1
(
1
) (A1)
(3)
1
(1), (2), MP
Presupunem ca
k
oricare k < i . Daca
i
este axioma
sau
i
atunci demonstram ca mai sus.
Altfel, exista j , k < i astfel incat
j
=
k

i
. Rezulta:
(1) (
k

i
) (ip. de induct ie)
(2)
k
(ip. de inductie)
(3) ( (
k

i
)) ((
k
) (
i
)) (A2)
(4)
i
(1), (2), 2 MP.
Pentru i = n obt inem .
Teoreme ale PC
Fie , , formule n PC.
Lema 2. ( ) (( ) ( ))
Dem.
(1) , , (ipoteza)
(2) , , (ipoteza)
(3) , , (1),(2), MP
(4) , , (ipoteza)
(5) , , (3),(4), MP
(6) , TD
(7) ) ( ) TD
(8) ( ) (( ) ( )) TD.
Lema 3. ( ( )) ( ( ))
Dem. Exercit iu.
Teoreme ale PC
Lema 4. ( )
Dem.
(1) , ( ) (A1)
(2) , (ipoteza)
(3) , (1),(2), MP
(4) , ( ) ( ) (A3)
(5) , (3), (4), MP
(6) , (ipoteza)
(7) , (5), (6), MP
(8) TD
(9) ( ) TD
Lema 5. ( )
Dem. Exercitiu.
Teoreme ale PC
Lema 6. ( )
Lema 7. ( )
Lema 8. ( ) ( )
Lema 9. ( )
Lema 10. ( )
Dem. Exercit iu.
Reguli de deduct ie
O regula de deduct ie are forma

1

1
, . . . ,
n

n

.
A demonstra o regula de deduct ie derivata revine la a deduce
concluzia din premisele
1

1
, . . .,
n

n
.
Exemplu. Folosind teorema deduct iei se demonstreaza regula:


Reguli de deduct ie derivate
Observat ie
Daca atunci demonstram regula de deduct ie


astfel:
(1) (premisa)
(2) (-teorema)
(3) (1), (2), MP.
Exemplu.
,

Dem.
(1) (premisa)
(2) (premisa)
(3) ( ) (( ) ( )) (Lema 2)
(4) (1), (2), 2 MP.
Reguli de deduct ie derivate
Modus tollens
,

Dem.
(1) (premiza)
(2) ( ) ( ) (Lema 8)
(3) (1), (2), MP
(4) (premiza)
(5) (3), (4), MP
Reguli de deduct ie derivate
Reductio ad absurdum
,

Dem.
(1) (premiza)
(2) (premiza)
(3) ( ( )) (Lema 4)
(4) ( ) (1), (2), (3), 2 MP
(5) ( ) TD
(6) ( ( )) (( ) ) (A3)
(7) ( ) (5), (6), MP
(8) (Lema 1)
(9) (7), (8), MP
Semantica PC
Evaluare (Interpretare)
Valori de adevar
Mult imea valorilor de adevar este 0, 1 pe care consideram
operat iile de algebra Boole.
Denit ie
O evaluare(interpretare) este o funct ie e : Var 0, 1.
Teorema
Pentru orice evaluare e : Var 0, 1 exista o unica funct ie
f
e
: Form 0, 1 care verica urmatoarele proprietat i:
(e0) f
e
(v) = e(v) oricare v Var ,
(e1) f
e
() = f
e
() oricare Form,
(e2) f
e
( ) = f
e
() f
e
() oricare , Form.
Dem. Vom demonstra atat existent a, cat si unicitatea, prin
induct ie structurala pe formule.
Evaluare
Existent a. Fie o mult imea tuturor secvent elor nite de simboluri
din limbajul PC. Denim recursiv funct ia part iala f
e
: o 0, 1
astfel:
f
e
(v) := e(v) oricare v Var ,
daca o si f
e
() este denita, atunci f
e
() := f
e
(),
daca
1
,
2
o si f
e
(
1
), f
e
(
1
) sunt denite, atunci
f
e
(
1

2
) := f
e
(
1
) f
e
(
2
).
Consideram proprietatea P() = f
e
() este denita .
Aplicand principiului induct iei structurale deducem ca P() este
adevarata oricare Form.

In consecint a f
e
este denita pentru
orice formula si satisface evident proprietat ile cerute.
Evaluare
Unicitate. Fie g : Form 0, 1 o funct ie care extinde e si
satisface (e0), (e1), (e2).
Consideram proprietatea P() = f
e
() si g() coincid .
Observam ca:
f
e
(v) = g(v) = e(v) oricare v Var ,
daca f
e
() = g(), atunci f
e
() = f
e
() = g() = g(),
daca f
e
() = g() si f
e
() = g(), atunci
f
e
( ) = f
e
() f
e
() = g() g() = g( ),
oricare , Form.
Conform principiului induct iei structurale, P() este adevarata
oricare Form, deci f
e
() = g() oricare Form.
Tautologii. Modele
Denit ie
O evaluare e : Var 0, 1 este model al unei formule
daca f
e
() = 1.
O formula este satisabila daca admite un model. O
mult ime de formule este satisabila daca exista o evaluare
e : Var 0, 1 astfel ncat f
e
() = 1 oricare .
O formula este tautologie (valida, universal adevarata)
daca f
e
() = 1 pentru orice evaluare e : Var 0, 1. Notam
prin [= faptul ca este o tautologie.
Fie o mult ime de formule. O formula este tautologie
(consecint a semantica a lui ) daca orice model al lui
este si model pentru , i.e.
f
e
() = 1 f
e
() = 1 oricare e : Var 0, 1.
Notam prin [= faptul ca este o -tautologie.
Metoda tabelului
Vrem sa demonstram ca o formula este tautologie: [=
Daca v
1
, . . ., v
n
variabilele care apar n , atunci
cele 2
n
evaluari posibile e
1
, . . ., e
2
n pot scrise ntr-un tabel:
v
1
v
2
. . . v
n

e
1
(v
1
) e
1
(v
2
) . . . e
1
(v
n
) f
e1
()
e
2
(v
1
) e
2
(v
2
) . . . e
2
(v
n
) f
e2
()
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
e
2
n (v
1
) e
2
n (v
2
) . . . e
2
n (v
n
) f
e
2
n
()
Fiecare evaluare corespunde unei linii din tabel.
Corectitudinea
Teorema. Orice -teorema este -tautologie.
[=
oricare ar Form si Form.

In particular, daca atunci [= .


Dem. Fie e : Var 0, 1 astfel ncat f
e
() = 1 oricare .
Trebuie sa aratam ca f
e
() = 1.
Fie
1
, . . .,
n
= o demonstrat ie pentru din ipotezele .
Demonstram ca f
e
(
i
) = 1 prin induct ie dupa 1 i n.
Pentru i = 1,
1
este axioma sau
1
. Daca
1
, atunci
f
e
() = 1 deoarece e este un model al lui . Daca
1
este axioma,
se verica f
e
(
1
) = 1 prin calcul direct (exercit iu).
Presupunem ca f
e
(
k
) = 1 oricare k < i si demonstram ca
f
e
(
i
) = 1. Daca
i
este axioma sau
i
atunci procedam ca
mai sus. Altfel, exista j , k < i astfel ncat
j
=
k

i
. Rezulta
f
e
(
j
) = f
e
(
k
) f
e
(
i
). Folosind ipoteza de induct ie avem
1 = 1 f
e
(
i
), deci f
e
(
i
) = 1. Pentru i = n, avem f
e
() = 1.
Mult imi consistente
Denit ie
O mult ime de formule se numeste consistenta daca exista o
formula astfel ncat , .
Propozit ie
este consistenta.
Dem. Aratam ca , ( ). Presupunem ca ( ).
Deoarece deduct ia este corecta, obt inem f
e
(( )) = 1 oricare
ar e o evaluare. Dar f
e
(( )) = (f
e
() f
e
()) = 0,
deci obt inem o contradict ie.
Exercit iu. Teoreme := Form[ este consistenta.
Exercit iu. Orice mult ime satisabila este consistenta.
Mult imi inconsistente
Denit ie
O mult ime de formule se numeste inconsistenta daca nu este
consistenta, i.e. oricare Form .
Propozit ie
Pentru o mult ime Form sunt echivalente:
(1) este inconsistenta,
(2) exista Form, si .
Dem. (1) (2) este evidenta.
(2) (1) se demonstreaza folosind teorema ( ).
Mult imi inconsistente
Propozit ie
Pentru Form si Form sunt echivalente:
(1) este inconsistenta,
(2) .
Dem. (1) (2)
TD
( ) (teorema)

(2) (1) rezulta folosind propozit ia anterioara, deoarece
si .
Mult imi consistente
Propozit ie
Pentru orice mult ime consistenta Form exista o mult ime
Form cu urmatoarele proprietat i:
,
este consistenta,
oricare Form, sau ,
oricare , Form
sau .
Dem.

Se arata ca mult imea


( =

Form[

consistenta,

.
este inductiv ordonata (orice lant din ( are un majorant). Aplicand
Lema lui Zorn, ( are un element maximal, .
Evident si este consistenta.
Multimi consistente
Dem. (continuare)
Demonstram ca implica oricare Form.
Presupunem ca exista Form astfel ncat si , .
Deoarece , rezulta ca este
inconsistenta, deci . Dar , deci este inconsistenta.
Obt inem o contradict ie, deci este nchisa la deduct ia sintactica.
Fie Form astfel ncat , . Rezulta ca este
inconsistenta, . Asadar sau oricare
Form.
Fie , Form astfel ncat . Daca , , atunci
. Asadar si , deci . Am aratat ca
sau . Invers, daca sau obt inem
folosind teorema ( ), respectiv
( ).
Completitudine
Teorema de completitudine extinsa
Orice mult ime consistenta este satisabila.
Dem. Fie Form o multime consistenta. Trebuie sa
demonstram ca are un model. Fie mult imea obt inuta prin
aplicarea propozit iei anterioare. Denim e : Var 0, 1 prin
e(v) = 1 daca v , e(v) = 0 daca v , .
Fie P() = f
e
() = 1 . Demonstram prin induct ie
structurala ca P() este adevarata pentru orice Form. Din
denit ia evaluarii e, P(v) este adevarata oricare v Var .
Presupunem ca P() si P() sunt adevarate. Avem
f
e
() = 1 f
e
() = 0 , ,
f
e
( ) = f
e
() f
e
() = 1 f
e
() = 0 sau
f
e
() = 1 , sau .
Conform principiului induct iei structurale, P() este adevarata
pentru orice Form, adica f
e
() = 1 .
Deoarece , e este un model al lui .
Completitudine
Teorema de completitudine
-teoremele si -tautologiile coincid, i.e.
[=
oricare are Form si Form.

In particular, [= .
Dem. corectitudinea.
Presupunem ca , . Atunci , si este
consistenta. Fie e : Var 0, 1 un model pentru .
Obt inem f
e
() = 1 si f
e
() = 1, deci f
e
() = 0. Din ipoteza,
orice model al lui este si model al lui , deci f
e
() = 1. Am
ajuns la o contradict ie, deci presupunerea noastra a fost falsa.

In
consecint a, .
Conectorii derivat i
Conectori derivat i
Pentru si formule oarecare, denim urmatoarele prescurtari:
:=
:= ( )
:= ( ) ( )
Exercit iu. Daca e : Var 0, 1 evaluare, atunci
f
e
( ) = f
e
() f
e
(),
f
e
( ) = f
e
() f
e
(),
f
e
( ) = f
e
() f
e
().
Conectori derivat i
Aratati ca v
1
(v
2
(v
1
v
2
)).
Aplicand teorema de completitudine, aceasta revine la a demonstra
[= v
1
(v
2
(v
1
v
2
))
v
1
v
2
v
1
(v
2
(v
1
v
2
))
0 0 1
0 1 1
1 0 1
1 1 1
Sintaxa si Semantica
Lema
Sunt echivalente:
(1) ,
(2) f
e
() f
e
() oricare e : Var 0, 1 evaluare.
Lema
Sunt echivalente:
(1) ,
(2) f
e
() = f
e
() oricare e : Var 0, 1 evaluare.
Dem. exercit iu
Algebra Lindenbaum-Tarski
LINDA
Algebra Lindenbaum-Tarski
Daca pe Form denim relat ia binara prin
si ,
atunci au loc urmatoarele proprietat i:
(1) este o relat ie de echivalent a,
(2) LINDA= (Form/ , , ,

, 0, 1) este o algebra Boole, unde




:=

,

:=

, := ,
1 := , 0 := [ 1.
Algebra LINDA se numeste algebra Lindenbaum-Tarski a PC.
LINDA
Dem. (1) Relat ia este reexiva, simetrica si tranzitiva deoarece:


si
(2) Trebuie sa demonstram ca operat iile sunt bine denite:

1
,
1

1

1

1
,
1

1
si
1
f
e
() = f
e
(
1
) si f
e
() f
e
(
1
) oricare e evaluare
f
e
() f
e
() = f
e
(
1
) f
e
(
1
) oricare e evaluare
f
e
( ) = f
e
(
1

1
) oricare e evaluare

1

1
Analog pentru , .
Ecuat iile algebrelor Boole devin teoreme n PC. De exemplu, a
verica distributivitatea n LINDA revine la a demonstra ca
( ( )) (( ) ( )). Datorita teoremei de
completitudine, acest lucru se poate demonstra sintactic sau
semantic.
LINDA
Dem.(continuare)
Aratam ca 1 = [ si 0 = [ .
Fie si doua teoreme. Din (A1), ( ), deci
si, similar, . Rezulta , deci oricare doua
teoreme sunt echivalente.
Daca teorema si , atunci . Aplicand MP,
rezulta . Orice formula echivalenta cu o teorema este teorema.
Asadar teoremele formeaza o clasa distincta.
Daca atunci, din (A1) obt inem oricare . Aceasta
nseamna ca

n LINDA, deci 1 = [ .
Observat ie. 1 e clasa teoremelor, asadar
= 1 n LINDA.
LINDA
Lema
Daca v ,= u Var , atunci v ,= u n LINDA .
Dem. Deoarece v ,= u putem deni o evaluare e : Var 0, 1
astfel ncat e(v) ,= e(u).

In consecint a f
e
(v) ,= f
e
(u), deci
, v u.
Teorema
Pentru orice evaluare e : Var 0, 1 exista un unic
morsm de algebre Boole

f
e
: LINDA L
2
astfel ncat

f
e
( v) = e(v) oricare v Var .
LINDA
Dem. Var


//
e
""
Form

//
f
e

Form/

f
e
morsm
yy
0, 1
Denim

f
e
( ) := f
e
().
Daca =

, atunci , deci f
e
() = f
e
().
Am aratat ca denit ia este independenta de reprezentant i.
Demonstram ca

f
e
este morsm:

f
e
( ) =

f
e
( ) = f
e
() = f
e
() =

f
e
( ),

f
e
(

) =

f
e
( )

f
e
(

) (exercit iu).
Fie g : LINDA 0, 1 un morsm astfel ncat g( v) = e(v)
oricare v Var . Se demonstreaza prin induct ie structurala ca
g( ) = f
e
() oricare Form, deci g =

f
e
.
SAS
Algebra
Sintaxa Semantica
Teorema
Pentru Form, sunt echivalente:
(1) ,
(2) = 1 n LINDA,
(3) [= .
SAS
( ) (( ) ( ))
Demonstrat ia sintactica
(1) , , ( ) ( ) (teorema)
(2) , , (ipoteza)
(3) , , (1), (2), MP
(4) , , (ipoteza)
(5) , , (3), (4), MP
(6) , , (ipoteza)
(7) , , (5), (6), MP
(8) , TD
(9) ( ) ( ) TD
(10) ( ) (( ) ( )) TD
SAS
Demonstrat ia semantica
[= (v
1
v
2
) ((v
1
v
3
) (v
2
v
3
))
Metoda tabelului
v
1
v
2
v
3
(v
1
v
2
) ((v
1
v
3
) (v
2
v
3
))
0 0 0 1
0 0 1 1
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
1 1 1 1
Lema substitut iei. Fie o formula si v
1
, . . ., v
n
variabilele care
apar n . Fie (
1
, . . . ,
n
) formula obt inuta nlocuind v
i
cu
i
oricare i 1, . . . , n. Daca [= atunci [= (
1
, . . . ,
n
).
Rezulta [= ( ) (( ) ( ))
SAS
Demonstrat ia algebrica
( ) (( ) ( ))
Daca := ( ) (( ) ( )), atunci

:= (

) (( ) (

)) in LINDA .
Notam a := , b :=

, c := si obt inem

= (a b) ((a c) (b c))
= (a b) ((a c) c b)
= (a b) b (a c) c
= (a b) (a c) = 1
Am aratat ca

= 1 in LINDA, deci .
CALCULUL PROPOZITIONAL CLASIC
Forme normale
Metoda tabelului
Vrem sa demonstram ca o formula este tautologie: [=
Daca v
1
, . . ., v
n
variabilele care aparin , atunci
cele 2
n
evaluari posibile e
1
, . . ., e
2
n pot scrise ntr-un tabel:
v
1
v
2
. . . v
n

e
1
(v
1
) e
1
(v
2
) . . . e
1
(v
n
) f
e1
()
e
2
(v
1
) e
2
(v
2
) . . . e
2
(v
n
) f
e2
()
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
e
2
n (v
1
) e
2
n (v
2
) . . . e
2
n (v
n
) f
e
2
n
()
Fiecare evaluare corespunde unei linii din tabel.
Exemplu
Aratat i ca [= v
1
(v
2
(v
1
v
2
)).
v
1
v
2
v
1
(v
2
(v
1
v
2
))
0 0 1
0 1 1
1 0 1
1 1 1
Acest tabel deneste o funct ie F : 0, 1
2
0, 1
x
1
x
2
F(x
1
, x
2
)
0 0 1
0 1 1
1 0 1
1 1 1
Funct ia asociata unei formule
Fie o formula v
1
, . . ., v
n
variabilele care apar n ,
e
1
, . . ., e
2
n evaluarile posibile. Tabelul asociat
v
1
v
2
. . . v
n

.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
e
k
(v
1
) e
k
(v
2
) . . . e
k
(v
n
) f
e
k
()
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
deneste funct ia F

: 0, 1
n
0, 1
x
1
x
2
. . . x
n
F

(x
1
, . . . , x
n
)
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
e
k
(v
1
) e
k
(v
2
) . . . e
k
(v
n
) f
e
k
()
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
Funct ia asociata unei formule
Fie o formula cu variabilele v
1
, . . ., v
n
.
Denit ie
Funct ia asociata lui este F

: 0, 1
n
0, 1 denita prin
F

(x
1
, . . . , x
n
) = f
e
(),
unde e(v
1
) = x
1
, e(v
2
) = x
2
, . . ., e(v
n
) = x
n
Denit ie
O funct ie Booleana n n variabile este o funct ie
F : 0, 1
n
0, 1.
F

este o funct ie Booleana pentru orice .


Teorema
Daca si sunt formule cu variabilele v
1
, . . ., v
n
, atunci
[= F

= F

Dem. exercit iu
Caracterizarea funct iilor Booleene
Teorema FB
Pentru orice funct ie Booleana H : 0, 1
n
0, 1 exista o
formula cu n variabile astfel ncat H = F

.
Dem. Daca x 0, 1
n
atunci x = (x
1
, . . . , x
n
). Denim
T = x 0, 1
n
[H(x) = 1 si F = x 0, 1
n
[H(x) = 0,

1
:=
_
xT
_
_
x
i
=1
v
i

_
x
i
=0
v
i
_
,

2
:=
_
xF
_
_
x
i
=1
v
i

_
x
i
=0
v
i
_
.
F
1
(y
1
, . . . , y
n
) = 1
exista x T astfel ncat
_
x
i
=1
y
i

_
x
i
=0
y
i
= 1
_
x
i
=1
y
i
= 1 si
_
x
i
=0
y
i
= 1
x
i
= y
i
oricare i 1, . . . , n
(y
1
, . . . , y
n
) = x T H(y
1
, . . . , y
n
) = 1.
Similar F
2
(y
1
, . . . , y
n
) = 0 H(y
1
, . . . , y
n
) = 0.
Am demonstrat ca H = F
1
= F
2
.
Exemplu
Fie H : 0, 1
3
0, 1 descrisa prin tabelul:
x y z H(x, y, z)
0 0 0 0 M
1
= x y z
0 0 1 0 M
2
= x y z
0 1 0 1 m
1
= x y z
0 1 1 0 M
3
= x y z
1 0 0 1 m
2
= x y z
1 0 1 1 m
3
= x y z
1 1 0 1 m
4
= x y z
1 1 1 1 m
5
= x y z
H(x, y, z) = m
1
m
2
m
3
m
4
m
5
H(x, y, z) = M
1
M
2
M
3
FND si FNC
Denit ie
Un literal este o variabila sau negat ia unei variabile.
O forma normala disjunctiva (FND) este o disjunct ie
de conjunct ii de literali.
O forma normala conjuctiva (FNC) este o conjunct ie
de disjunct ii de literali.
Teorema
Pentru orice formula exista o FND
1
si o FNC
2
astfel ncat
[=
1
si [=
2
Dem. Fie
1
si
2
formulele denite n demonstrat ia teoremei
anterioare pentru H = F

. Atunci F

= F
1
= F
2
.
FNC
Orice formula poate adusa la FNC prin urmatoarele transformari:
1. nlocuirea implicat iilor si echivalent elor
,
( ) ( )
2. regulile De Morgan
( ) ,
( ) ,
3. principiului dublei negat ii

4. distributivitatea
( ) ( ) ( ),
( ) ( ) ( )
Exemple
1. Determinat i FNC pentru formula
(p q) (p q)
(p q) (p q)
(p q) (p q)
(p q) (p q)
(p p q) (q p q)
2. Determinat i FNC pentru formula
((p q) q)
((p q) q)
p q q
Satisabilitate
Denit ie
Fie o mult ime de formule. Un model al lui este o evaluare
e : Var 0, 1 cu f
e
() = 1. Mult imea este satisabila
daca are un model.
O formula este consecint a (semantica) a lui ( [= ) daca
orice model al lui este si model pentru .
Teorema.
Sunt echivalente:

1
, . . . ,
n
[= ,

1
, . . . ,
n
, nu este satisabila,

1
. . .
n
nu este satisabila.
Dem. exercit iu
SAT [problema NP-completa (Stephen Cook 1971)]
Fiind data o formula (n forma normala conjunctiva) exista o
evaluare e : Var 0, 1 astfel ncat f
e
() = 1?
CALCULUL PROPOZITIONAL CLASIC
Clauze. Rezolut ie. Algoritmul Davis-Putnam.
Rezolut ia
Rezolut ia propozit ionala este o regula de deduct ie pentru
calculul propozit ional clasic.
Multe demonstratoare automate si SAT-solvere au la baza
rezolut ia.
Utilizand rezolut ia se poate construi un demonstrator automat
corect si complet pentru calculul propozit ional, fara alte
teoreme si reguli de deduct ie.
Limbajul PROLOG este fundamentat de rezolut ie.
Rezolut ia este o metoda de vericare a satisabilitat ii
pentru formule n forma clauzala.
Clauze
Denitii
Un literal este o variabila sau negatia unei variabile.
O clauza este o multime nita de literali:
C = L
1
, . . . , L
n
, unde L
1
, . . ., L
n
sunt literali.
O clauza C este triviala daca exista p Var astfel incat p,
p C.
O clauza C = L
1
, . . . , L
n
este satisfabila daca formula
L
1
. . . L
n
este satisabila. Daca e : Var 0, 1 este o
evaluare vom nota e(C) := f
e
(L
1
. . . L
n
).
Clauza vida := nu este satisabila (disjunctie indexata de ).
O multime de clauze o = C
1
, . . . , C
m
este satisabila daca exista
o evaluare e : Var 0, 1 astfel incat e(C
i
) = 1 oricare
i 1, . . . , m.
Clauze
Observatie
Putem identica
clauza C = L
1
, . . . , L
n
cu L
1
. . . L
n
,
multimea de clauze o = C
1
, . . . , C
m
cu C
1
. . . C
m
.
clauza disjunctie de literali
multime de clauze FNC
Denitie
C clauza, o multime de clauze
Var (C) = p Var [p C sau p C,
Var (o) =

Var (C)[C o.
Exemple
1. p, r , q sunt literali.
2. p, r , r , r , q, p, q, p, r sunt clauze.
3. o = p, r , r , r , q, p, q, p, r este satisabila.
Dem. Consideram e(p) = e(q) = 1.
4. o = p, q, r , q, p, r nu este satisabila.
Dem. Daca exista o evaluare e care satisface (, atunci
e(p) = e(r ) = 1. Rezulta e(q) = 0, deci
f
e
(p, q) = f
e
(p q) = 0. In consecinta, p, q nu e
satisfacuta de e.
5. O multime de clauze triviale este intotdeauna satisabila.
Proprietati
Propozitie
Fie C, D clauze si T , o, | multimi de clauze. Urmatoarele
implicatii sunt adevarate.
(p1) C D, C satisabila D satisabila
(p2) C D satisabila C satisabila sau D satisabila
(p3) p , Var (C) C p, C p satisabile
(p4) o T , T satisabila o satisabila
(p5) Fie p Var si |, T , o multimi de clauze astfel incat
p , Var (|),
or. T T (p T si p , T),
or. S o (p , S si p S).
Atunci | satisabila | T , | o satisabile
Dem. exercitiu
Regula Rezolutiei
Rez
C
1
p, C
2
p
C
1
C
2
unde p, p C
1
= si p, p C
2
= .
Propozitie
Regula Rezolutiei pastreaza satsiabilitatea, i.e.
C
1
p, C
2
p satisabila C
1
C
2
satisabila.
Dem. Fie e : Var 0, 1 este o evaluare astfel incat
e(C
1
p) = e(C
2
p) = 1.Daca e(p) = 1 atunci e(C
2
) = 1,
deci e(C
1
C
2
) = 1. Similar pentru e(p) = 0.
Invers, presupunem ca e(C
1
C
2
) = 1, deci e(C
1
) = 1 sau
e(C
2
) = 1. Daca e(C
1
) = 1 consideram e

: Var 0, 1 o
evaluare cu e

(v) = e(v) daca v Var (C


1
) si e

(p) = 0. Atunci
e

(C
1
) = e(C
1
) = 1, deci e

(C
1
p) = 1.De asemenea
e

(C
2
p) = e

(C
2
) e

(p) = 1, deci e

este model pentru


multimea de clauze C
1
p, C
2
p.
Exemple
p, p

p, p, q
q
Atentie
Aplicarea simultana a regulii pentru doua variabile diferit este
gresita. De exemplu
p, q, p, q

contrazice rezultatul anterior, deoarece p, q, p, q este


satisabila (e(p) = e(q) = 1).
Aplicarea corecta a Regulii Rezolutiei este
p, q, p, q
q, q
.
Derivare prin rezolutie
Denitie
Fie o o multime de clauze. O derivare prin rezolutie din o este o
secventa nita de clauze astfel incat ecare clauza este din o sau
rezulta din clauze anterioare prin rezolutie.
Exemplu o = p, q, q, r , s, p, r , s
O derivare prin rezolutie pentru din o este
C
1
= s ( o)
C
2
= q, r , s ( o)
C
3
= q, r (C
1
, C
2
, Rez)
C
4
= r ( o)
C
5
= q (C
3
, C
4
, Rez)
C
6
= p, q ( o)
C
7
= p (C
5
, C
6
, Rez)
C
8
= p ( o)
C
9
= (C
7
, C
8
, Rez)
Algoritmul Davis-Putnam(DP)
Intrare: o multime nevida de clauze netriviale.
o
1
:= o; i := 1;
P1. v
i
Var ((
i
);
T
1
i
:= C o
i
[v
i
C;
T
0
i
:= C o
i
[v
i
C;
T
i
:= T
0
i
T
1
i
;
|
i
:= ;
P2. if T
0
i
,= and T
1
i
,= then
|
i
:= C
1
v
i
C
0
v
i
[C
1
T
1
i
, C
0
T
0
i
;
P3. o
i +1
= (o
i
T
i
) |
i
; o
i +1
= o
i +1
C o
i +1
[C triviala;
P4. if o
i +1
= then SAT
else if o
i +1
then NESAT
else i := i + 1; go to P1.
Run DP
Exemplu
o
1
:= o = p, q, s, r , q, p, r , p, r , s
v
1
:= p; T
1
1
:= p, r , p; T
0
1
:= p, q, s;
U
1
:= r , q, s, q, s;
o
2
:= r , q, r , s, r , q, s, q, s; i := 2;
v
2
:= q; T
1
2
:= r , q, s, q, s; T
0
2
:= r , q;
U
2
:= r , q, r , s, r ;
o
3
:= r , s, s, r ; i := 3;
v
3
:= r ; T
1
3
:= r ; T
0
3
:= s, r ; U
3
:= s;
o
4
:= s, s; i := 4;
v
4
:= s; T
1
4
:= s; T
0
4
:= s; U
4
:= ;
o
5
:=
In consecinta, o nu este satisabila
Exemplu
o
1
:= o = p, r , q, p, q, p, r
v
1
:= r ; T
1
1
:= q, p, r ; T
0
1
:= p, r ;
U
1
:= q, p, p;
o
2
:= q, p; i := 2;
v
2
:= q; T
1
2
:= q, p; T
0
2
:= ;
U
2
:= ;
o
3
:=
In consecinta, o este satisabila
Algoritmul DP
Fie o o multime nita de clauze si n este numarul de variabile care
apar in o. Algoritmul DP se opreste deoarece
Var (o
i +1
) Var (o
i
). Daca n este numarul de variabile care apar
in o, atunci exista un n
0
n astfel incat Var (o
n0+1
) = , deci
o
n0+1
= sau o
n0+1
= .
Pentru simplitate, vom presupune in continuare ca n
0
= n.
Propozitie
o
i
satisabila o
i +1
satisabila
oricare i 1, . . . , n 1.
Dem. Fie i 1, . . . , n 1. Stim ca o
i +1
= (o
i
T
i
) |
i
.
Consideram cazurile U
i
= si U
i
,= .
Daca U
i
= , atunci T
0
i
= sau T
1
i
= si o
i
= (o
i +1
T
i
). Ne
aam in ipotezele proprietatii (p5) . Din (p4) si (p5) obtinem
concluzia dorita.
Algoritmul DP
Dem. cotinuare
Daca U
i
,= , notam (
i
:= o
i
T
i
. In consecinta o
i
= (
i
T
i
si
o
i +1
= (
i
|
i
.Observam ca ecare clauza din |
i
se obtine
aplicand Regula Rezolutiei pentru doua clauze din T
i
. Am
demonstrat ca Regula Rezolutiei pastreaza satisabilitatea:
|
i
satisabila T
i
satisabila.
Au loc urmatoarele echivalente:
o
i
= (
i
T
i
satisabila (
i
, T
i
satisabile
(
i
, |
i
satisabile |
i
T
i
= o
i +1
satisabila.
Algoritmul DP
Teorema DP
Algoritmul DP este corect si complet, i.e. o nu este satisabila
daca si numai daca iesirea algoritmului DP este .
Dem. Din propozitia anterioara, o nu este satisabila daca si
numai daca o
n
nu este satisabila. Fie p unica variabila
propozitionala care apare in o
n
.
Daca o
n
= p atunci o
n
este satisabila deoarece e(p) = 1
este un model. Daca o
n
= p atunci o
n
este satisabila
deoarece e(p) = 0 este un model. In ambele cazuri o
n+1
= .
Daca o
n
= p, sau o
n
= p, atunci o
n
nu este
satisabila si o
n+1
= . Daca o
n
= p, p sau
o
n
= p, p, atunci o
n
nu este satisabila, putem aplica
Regula Rezolutiei si obtinem o
n+1
= .
Se observa ca S
n
nu este satisabila daca si numai daca
S
n+1
= .
Rezolutia
Observatie
Algoritmul DP cu intrarea o se termina cu daca si numai
daca exista o derivare prin rezolutie a clauzei vide din o.
Teorema
Daca o este o multime nita nevida de clauze, sunt echivalente:
o nu este satisabila,
exista o derivare prin rezolutie a clauzei vide din o.
Regula Rezolutiei este corecta si completa pentru PC.
Forma clauzala
Denitie
Fie o formula si C
1
C
n
o FNC astfel incat
[= C
1
C
n
. Spunem ca multimea de clauze
C
1
, , C
n
este forma clauzala a lui .
Lema
satisabila C
1
C
n
satisabila C
1
, , C
n

satisabila
Dem. exercitiu
Denitie
Daca =
1
, . . . ,
n
este o multime de formule atunci o forma
clauzala pentru este o := o
1
o
n
unde o
i
este forma
clauzala pentru
i
oricare i .
Lema
satisabila o satisabila
Dem. exercitiu
Demonstratii prin rezolutie
Teorema
Fie o multime nita de formule, o formula si o o forma
clauzala pentru . Sunt echivalente:
(1) [= ,
(2) nu e satisabila,
(3) o nu este satisabila,
(4) exista o derivare prin rezolutie a clauzei vide din o.
Observatie
Teorema este adevarata si pentru multime oarecare.
Demonstratia foloseste compacitatea calculului propozitional:
o multime de formule este satisabila daca si numai daca orice
submultime nita a sa este satisabila.
Exemplu
A demonstra ca [= p (q p) revine la a demonstra ca
(p (q p)) nu e satisabila.Pentru aceasta
determinam o forma clauzala pentru (p (q p)) si
aplicam DP.
Determinam FNC pentru (p (q p)):
(p (q p)) (p q p) p q p
Forma clauzala este o = p, q, p.
Aplicam DP:
p, q, p
p, p

o nu este satisabila deoarece exista o derivare prin rezolutie a


clauzei vide din o. In consecinta, [= p (q p).
Exemplu
Cercetati daca p q [= p q. Aceasta revine cerceta
satisabilitatea multimii = p q, (p q).
O forma clauzala pentru p q este p, q. O forma clauzala
pentru (p q) este p, q.
Forma clauzala pentru este o = p, q, p, q.
Aplicam DP:
p, q, p, q
q, q
(multimea vida)
In acest caz o este satisabila, deci p q,[=p q.
Exemplu
Cercetati daca p, p (q r ) [= p (p q r ).
Determinam forma clauzala pentru
p, p (q r ), (p (p q r )).
Forma clauzala a lui p este p.
p (q r ) p q r (FNC)
Forma clauzala a lui p (q r ) este p, q, r .
(p (p q r )) (p (p q r )) p (p q r ))
Forma clauzala a lui (p (p q r )) este
p, p, q, r .
Aplicam DP:
p, p, q, r , p, p, q, r
q, r , , q, r
r ,

Este adevarat ca p, p (q r ) [= p (p q r )
Concluzie
Fie o multime de formule si o formula.
Notam prin
Rez
faptul ca exista o derivare prin rezolutie a
clauzei vide dintr-o forma clauzala a lui . In acest caz
spunem ca se demostreaza prin rezolutie din .
Teorema
Sunt echivalente:
[= ,

Rez
.
Folosind rezolutia (fara alte axiome si reguli de deductie) se poate
construi un demonstrator automat pentru PC.
CALCULUL CU PREDICATE
Calculul cu predicate- Prezentare
informala
Introduce predicatele si cuanticatorii.
Un predicat este o functie cu valori booleene P : X 0, 1.
Exista doi cuanticatori: existential () si universal ().
Varful x are cel putin doi vecini diferiti
yz(y ,= z E(x, y) E(x, z))
Fiecare varf are cel putin doi vecini distincti.
xyz(y ,= z E(x, y) E(x, z))
Calculul cu predicate- Prezentare
informala
Fie X o multime nevida si presupunem ca pentru ecare x X,
sunt denite doua predicate P(x) si Q(x). Cercetati daca
urmatorul enunt este adevarat sau fals.
((x P(x)) (x Q(x))) (x(P(x) Q(x)))
Enuntul nu este intotdeauna adevarat. Fie X = N si
P(x) : x este numar par,
Q(x) : x este multiplu de 3.
Atunci x P(x) este falsa, deci (x P(x)) (x Q(x)) este
adevarata. Pe de alta parte, P(2) Q(2) este falsa, deci
x(P(x) Q(x) este falsa. Obtinem o implicatie cu premisa
adevarata si concluzia falsa (1 0), care este falsa.
Calculul cu predicate- Prezentare
informala
Fie X o multime nevida si presupunem ca pentru ecare x X,
este denit predicatul P(x). Cercetati daca urmatorul enunt este
adevarat sau fals.
yx(P(y) P(x))
Exemplu: X este multimea studentilor din anul I si
P(x) : eu il cunosc pe x
Enuntul este intotdeauna adevarat. Analizam doua cazuri:
1. Exista un y
0
X a.i. P(y
0
) este falsa; atunci P(y
0
) P(x)
este adevarata oricare x, deci enuntul este adevarat.
2. P(x) este adevarata oricare x X; evident, enuntul este
adevarat in acest caz.
LOGICA DE ORDINUL I
Limbaj de ordinul I. Structura de ordinul I.
Limbaj de ordinul I
Un limbaj de ordinul I are urmatoarele componente:
(i) o multime numarabila Var = v
1
, v
2
, v
3
. . . de variabile;
(ii) o multime T de simboluri de functii; oricare F T are
aritatea n 1;
(ii) o multime 1 de simboluri de relatii; oricare R 1 are
aritatea m 1;
(iii) o multime ( de simboluri de constante;
(iv) conectorii si ;
(v) simbolul de egalitate =;
(vi) cuanticatorul universal ;
(vii) parantezele (, ).
Fie L un limbaj de ordinul I.
Termeni. Formule atomice
Termenii lui L se denesc inductiv astfel:
(T1) o variabila este termen;
(T2) un simbol de constanta este termen;
(T3) daca F T are aritatea n si t
1
, . . . , t
n
sunt termeni, atunci
F(t
1
, . . . , t
n
) este termen.
Term
L
:= multimea termenilor lui L.
Formulele atomice ale lui L sunt expresiile de forma:
(At1) t
1
= t
2
, unde t
1
si t
2
sunt termeni;
(At2) R(t
1
. . . t
n
), unde R 1
n
si t
1
, . . . , t
n
sunt termeni.
FAtom
L
:= multimea formulelor atomice ale lui L
Formule
Formulele lui L au urmatoarea denitie inductiva:
(F1) o formula atomica este formula,
(F2) daca este formula, atunci este formula,
(F3) daca si sunt formule, atunci este formula,
(F4) daca este formula si x este variabila, atunci x este
formula.
Form
L
:= multimea formulelor lui L
Conectorii , , si cuanticatorul existential sunt introdusi
prin urmatoarele abrevieri:
:=
:= ( )
:= ( ) ( )
x := x.
Se considera ca si au precedenta mai mare decat , , .
Astfel x este (x) si nu x( ).
Exemplu
L
1
: T = s, 1 = P, ( = 0,
unde aritatea(s) = 1, aritatea(P) = 1.
Exemple de termeni: 0, s(0), s(s(0)), s(s(s(0))), x, s(x),
s(s(x)), s(s(s(x))), . . .
FAtom = t
1
= t
2
[t
1
, t
2
Term P(t)[t termen
Exemple de formule:
x(0 = s(x))
xy(s(x) = s(y) x = y)
P(0) (x(P(x) P(s(x))) xP(x)) (schema inductiei)
Exemplu
L
2
: 1 = , T = s, +, ( = 0,
unde aritatea(s) = 1, aritatea(+) = 2.
Exemple de termeni: 0, s(0), s(s(0)), +(0, 0),
+(s(s(0)), +(0, s(0))), +(s(0), s(s(s(s(0))))), x, s(x), s(s(x)),
+(x, x), +(x, s(x)) , . . .
Pentru +(x, y) putem folosi notatia x + y, deci
+(s(s(0)), +(0, s(0))) se poate scrie s(s(0)) + (0 + s(0))
Exemple de formule:
xy(x + y = y + x)
xyz((x + y) + z = x + (y + z))
Exemplu
L
3
: 1 = R, T = ( = , unde aritatea(R) = 2.
Term = Var , FAtom = R(x, y)[x, y Var x = y[x, y Var
Exemple de formule:
xR(x, x)
xy(R(x, y) R(y, x))
xyz((R(x, y) R(y, z)) R(x, z))
xyv(R(x, v) R(y, v) z((R(x, z) R(y, z)) R(v, z)))
L-structura
O L - structura are forma
/ = (A, T
A
, 1
A
, (
A
)
unde
A ,= este o multime,
T
A
= F
A
[F T este o multime de operatii pe A astfel
incat, daca F are aritatea n atunci F
A
: A
n
A,
1
A
= R
A
[R 1 este o multime de relatii pe A astfel
incat, daca R are aritatea n atunci R
A
A
n
,
(
A
= c
A
A[c ( este o multime de constante.
Multimea A se numeste universul structurii /.
Daca 1 = 0, atunci / se numeste structura algebrica.
Daca T = ( = 0, atunci / se numeste structura relationala.
Exemple
L
1
: T = s, 1 = P, ( = 0
A = (N, s
N
, P
N
, 0
N
) unde
s
N
: N N, s
N
(n) := n
2
P
N
N, P
N
= n[n este impar
0
N
:= 1
L
2
: 1 = , T = s, +, ( = 0
A = (N, s
N
, 0
N
) unde
s
N
: N N, s
N
(n) := n + 1,
+
N
: N N N, +
N
(n, m) := n + m,
0
N
:= 0
L
3
: 1 = R, T = ( =
A = (X, R
X
) unde
(X, ) multime partial ordonata si R
X
:=
Interpretare (evaluare)
Fie / o L structura.
O interpretare (evaluare) a lui L in / este o functie e : Var A.
Daca e : Var A este o interpretare si t Term
L
atunci denim
inductiv valoarea t
A
(e) astfel:
daca t = v Var , atunci t
A
(e) := e(v),
daca t = c (, atunci t
A
(e) := c
A
,
daca t = F(t
1
, . . . , t
n
), atunci
t
A
(e) := F
A
(t
A
1
(e), . . . , t
A
n
(e)).
| |
e
Fie / o L structura si e : Var A o interpretare.
Denim | |
e
: Form
L
0, 1 astfel:
|t
1
= t
2
|
e
= 1 t
A
1
(e) = t
A
2
(e),
|R(t
1
, . . . , t
n
)|
e
= 1 (t
A
1
(e), . . . , t
A
n
(e)) R
A
Notatie
Daca e : Var A este o interpretare si a A denim interpretarea
e[x a] : Var A prin
e[x a](v) =
_
e(v) daca v ,= x,
a daca v = x.
||
e
= ||
e
,
| |
e
= ||
e
||
e
|x|
e
= 1 ||
e[xa]
= 1 oricare a A.
Propozitie
(1) |x|
e
=
_
aA
||
e[xa]
,
(2) |x|
e
= 1 exista a A, ||
e[xa]
= 1,
(3) |x|
e
=
_
aA
||
e[xa]
.
Dem. (2) |x|
e
= 1 |x|
e
= 1
|x|
e
= 1 |x|
e
= 0
exista a A ||
e[xa]
= 0
exista a A ||
e[xa]
= 1
Exemplu
L
1
: T = s, 1 = P, ( = 0
A = (N, s
N
, P
N
, 0
N
) unde 0
N
:= 1
s
N
: N N, s
N
(n) := n
2
, P
N
N, P
N
= n[n este impar
e : Var N, e(x) = 3, e(y) = 4
t = s(s(x)), t
N
(e) = s
N
(s
N
(e(x))) = (3
2
)
2
= 81
t = s(s(y)), t
N
(e) = s
N
(s
N
(e(y))) = (4
2
)
2
= 256
|P(z)|
e
= 1 e(z) P
N
e(z) este impar
|P(x)|
e
= 1 si |P(y)|
e
= 0
Model. Formula valida
Fie / o L-structura si Form
L
. Spunem ca / este model al lui
daca ||
e
= 1 oricare ar e : Var A o interpretare. Notam
prin / [= faptul ca / este model al lui .
Spunem ca este formula universal adevarata (valida) daca
/ [= oricare ar / o L-structura. Notam prin [= faptul ca
este universal adevarata.
Fie o multime de formule. O structura / este model al lui
daca / este model pentru ecare . Notam prin / [= faptul
ca / este model al lui .
Spunem ca o formula este consecinta semantica a lui daca
orice model al lui este si model al lui . Notam prin [=
faptul ca este consecinta semantica a lui .
Exemplu
L
1
: T = s, 1 = P, ( = 0
A = (N, s
N
, P
N
, 0
N
) unde 0
N
:= 1,
s
N
: N N, s
N
(n) := n
2
, P
N
N, P
N
= n[n este impar
A [= x(P(x) P(s(x)))
Notam = x(P(x) P(s(x))) si e e : Var N
||
e
= 1 |P(x) P(s(x))|
e[xn]
= 1 oricare n N
|P(x)|
e[xn]
|P(s(x))|
e[xn]
= 1 oricare n N
|P(x)|
e[xn]
= 0 sau |P(x)|
e[xn]
= |P(s(x))|
e[xn]
= 1
oricare n N
e[x n](x) , P
N
sau e[x n](x) = e[x n](s
N
(x)) P
N
oricare n N
(n este par) sau (n si n
2
sunt impare) oricare n N
ceea ce este intodeauna adevarat
Variabile libere. Enunturi
Var () := multimea variabilelor care apar in .
Multimea VL() a variabilelor libere ale unei formule poate
denita si prin inductie dupa formule:
VL() = Var (), daca este formula atomica;
VL() = VL();
VL( ) = VL() VL();
VL(x) = VL() x.
O variabila v Var () care nu este libera se numeste legata in .
Un enunt al lui L este o formula fara variabile libere.
Prin notatia t(x
1
, . . . , x
n
) intelegem ca Var (t) x
1
, . . . , x
n
, iar
prin notatia (x
1
, . . . , x
n
) intelegem ca VL() x
1
, . . . , x
n
.
Fie / o L-structura.
Propozitie
Daca e
1
, e
2
: Var A sunt interpretari, atunci
e
1
(v) = e
2
(v) oricare v VL() ||
e1
= ||
e2
oricare ar formula .
Observatie
Daca este un enunt atunci ||
e1
= ||
e2
oricare ar e
1
,
e
2
: Var A doua interpretari. Vom nota ||
A
:= ||
e
pentru e
o interpretare. In acest caz
/ [= ||
A
= 1.
Propozitie
Pentru o formula (x
1
, . . . , x
n
) sunt echivalente:
/ [= ,
/ [= x
1
x
n
(x
1
, . . . , x
n
).
Notatie
Fie / o L-structura si (x
1
, . . . , x
n
)
(VL() x
1
, . . . , x
n
)
Daca a
1
, . . ., a
n
A notam
/ [= [a
1
, . . . , a
n
] ||
e
= 1 unde e(x
1
) = a
1
, . . . e(x
n
) = a
n
.
Exemplu
[= x(P(x) Q(x)) ((xP(x)) (xQ(x)))
Fie / o structura L-structura.
|x(P(x) Q(x)) ((xP(x)) (xQ(x)))|
A
= 1
|x(P(x) Q(x))|
A
|((xP(x)) (xQ(x)))|
A
= 1
/ [= x(P(x) Q(x)) implica / [= (xP(x)) (xQ(x))
Presupunem ca / [= x(P(x) Q(x)). Atunci / [= P[a] Q[a]
oricare a A.
Daca / [= xP(x), atunci / [= P[a] oricare a A. Dar
/ [= P[a] Q[a] oricare a A, deci / [= Q[a] oricare a A.
Rezulta / [= xQ(x). Am demonstrat ca
/ [= xP(x) implica / [= xQ(x),
deci / [= (xP(x)) (xQ(x)).
Exemplu
L
1
: T = s, 1 = P, ( = 0,
unde aritatea(s) = 1, aritatea(P) = 1.
Fie :=
1
,
2
,
3
, unde

1
= x(0 = s(x)),

2
= xy(s(x) = s(y) x = y),

3
= P(0) (x(P(x) P(s(x))) xP(x)) (schema inductiei)
Aat = (N, s
N
, P
N
, 0
N
) unde 0
N
:= 0,
s
N
: N N, s
N
(n) := n + 1, P
N
= N
Aat [= (axiomatizarea Peano a numerelor naturale)
LOGICA DE ORDINUL I
Sintaxa
L limbaj de ordinul I
O axioma a lui L este o formula care are una din formele:
(A1) ( )
(A2) ( ( )) (( ) ( ))
(A3) ( ) ( )
(A4) x( ) (x x)
(A5) x
(A6) x daca x , Var ()
(E1) x(x = t) daca x , Var (t)
(E2) t
1
= t
2
( ), daca si sunt formule atomice si
se obtine din prin inlocuirea
unei aparitii a lui t
1
in cu t
2
.
(MP)
,

si (GEN)

x
(generalizarea)
Deductia din ipoteze
Fie o multime de formule.
Denitie
O demonstratie din ipotezele este o secventa de formule

1
, . . .,
n
astfel incat una din urmatoarele conditii este
satisfacuta oricare i 1, . . . , n:

i
este axioma sau
i
,

i
se obtine din formulele anterioare prin MP:
exista j , k < i astfel incat
j
=
k

i

i
se obtine din formulele anterioare prin GEN:
exista k < i si x Var astfel incat
i
= x
k
O formula este o consecinta sintactica a lui daca exista o
-demonstratie
1
, . . .,
n
astfel incat
n
= .
Notam prin faptul ca este consecinta sintactica a lui .
Observam ca este echivalent cu .
Tautologii
O formula Form
L
se numeste tautologie daca f () = 1
oricare ar f : Form
L
0, 1 o funct ie care satisface
urmatoarele proprietat i:
(T1) f () = f (),
(T2) f ( ) = f () f ()
f este numita funct ie de adevar (truth valuation).
Propozit ie
Orice tautologie este teorema.
Teorema lui Post
Daca
1
, . . .,
n
, Form
L
astfel ncat

1
(
2
(
n
) ) este tautologie, atunci

1
, . . .,
n
implica .
Observat ie
Exista formule valide care nu sunt tautologii (exemplu: v = v).
Teoreme
Lema 1. Pentru orice termen t avem t = t.
Dem. Fie x o variabila care nu apare in t.
(1) x = t (x = t t = t) (E2)
(2) (t = t) (x = t) ( ( ( )) ( ), MP)
(3) x((t = t) (x = t)) (2), GEN
(4) x(t = t) x(x = t) (3), (A4), MP
(5) (t = t) x(t = t) (A6)
(6) (t = t) x(x = t) (4), (5)
(7) x(x = t) (t = t) (6)
(8) x(x = t) t = t
(9) t = t (8), (E1), MP
Lema 2. x
Dem. exercitiu
Lema 3. x( ) ( x) daca x , VL() .
Dem. exercitiu (numai pentru x , Var ()).
FOL
Forma prenex
O formula este in forma prenex daca = Q
1
x
1
. . . Q
n
x
n

unde Q
1
, . . ., Q
n
sunt cuanticatori si este o formula fara
cuanticatori.
Teorema

Orice formula este logic echivalenta cu o formula in forma prenex.
Forma prenex a unei formule se obtine astfel:
1. Se redenumesc variabilele cuanticate astfel incat:
nici o variabila libera sa nu coincida cu una cuanticata,
cunaticatori distincti sa lege variabile distincte.
Forma prenex
2. Se inlocuiesc si :
,
( ) ( )
3. Se aplica urmatoarele teoreme:
x x
x x
x x
x x( ) daca x , VL()
x x( ) daca x , VL()
x x( ) daca x , VL()
x x( ) daca x , VL()
Forma prenex - Exemplu
= x((yR(x, y)) (xR(x, y)))
x((vR(x, v)) (zR(z, y)))
x((vR(x, v)) (zR(z, y)))
x(vR(x, v) (zR(z, y)))
xv(R(x, v) (zR(z, y)))
xv(R(x, v) zR(z, y))
xvz(R(x, v) R(z, y))
FOL

Inchiderea unei formule


Daca este o formula si VL() = v
i1
, . . . , v
i
k
unde i
1
< < i
k
atunci inchiderea lui este enunt ul v
i1
v
i
k
.
Propozit ie
Daca

este inchiderea lui atunci:


ddaca

/ [= ddaca / [=

Dem. exercit iu
FOL
Teorema deduct iei (J. Herbrand)
Daca este o multime de formule, o formula si un enunt,

Dem. (schita) Fie
1
, . . .,
n
= o demonstrat ie pentru din
ipotezele .
Demonstram ca
i
prin induct ie dupa 1 i n.
i = 1: evident
Presupunem ca
k
oricare k < i .
Distingem urmatoarele cazuri:
(I)
i
este axioma sau
i
: evident.
(II) exista j , k < i astfel incat
j
=
k

i
: evident.
(III) exista k < i si x Var astfel incat
i
= x
k
.

k
(ip. de induct ie)
x(
k
) (G)
x
k
(Lema 3, MP)

i
Corectitudinea FOL
Teorema
[=
oricare ar Form
L
si Form
L
.
Dem. Fie / o L-structura astfel ncat / [= . Trebuie sa aratam
ca / [= .
Fie
1
, . . .,
n
= o demonstrat ie pentru din ipotezele .
Demonstram ca / [=
i
prin induct ie dupa 1 i n.
Pentru i = 1,
1
este axioma sau
1
, demonstrat ia este
evidenta.
Presupunem ca / [=
k
oricare k < i si demonstram ca / [=
i
.
Daca
i
este axioma sau
i
atunci procedam ca mai sus.
Daca exista j , k < i astfel ncat
j
=
k

i
, atunci / [=
k
si
/ [=
j
, deci / [=
i
.
Daca exista k < i astfel ncat
i
= x
k
, atunci / [=
k
, deci
/ [= x
k
pentru orice x Var (exercit iu).
FOL
Multimi consistente
O mult ime Form
L
se numeste consistenta daca exista o
formula astfel ncat , .
Propozitie
Dacua Form
L
si este un enunt atunci sunt echivalente:
(1)
(2) inconsistenta .
Dem. exercit iu
Teorema de completitudine (K. Godel)
Teorema de completitudine II

O mult ime Form


L
este consistenta ddaca are un model.
Teorema de completitudine I
Daca este o multime de formule si o formula, atunci
ddaca [=
Dem. Presupunem ca [= si , . Daca

este inchiderea
lui , atunci ,

. Rezulta ca

este consistenta, deci


are un model (din forma II). Fie / astfel incat / [= si / [=

.
Rezulta / ,[= , ceea ce contrazice ipoteza.
Teorema de compacitate
Daca este o multime de formule astfel incat orice submultime
nita a sa are un model atunci are un model.
Dem. exercitiu
FOL
Observatie

In teorema deductiei

nu putem renunta la cerinta ca sa e enunt:
v
0
= v
1
v
0
= v
2
Daca / [= v
0
= v
1
atunci A = a, deci / [= v
0
= v
2
.
, v
0
= v
1
v
0
= v
2
Daca N este mult imea numerelor naturale, atunci
N ,[= v
0
= v
1
v
0
= v
2
.
Din corectitudine obtinem rezultatul dorit.