Fundaţia Ecologică Green

Şcoala Postliceală FEG, Bucureşti

 

Lucrare de absolvire:
„Caterham Team Formula
1” 
Domeniul: Informatică
Specializare: Analiști Programatori
 

COORDONATOR,
Prof. Micu Alexandra-Elza

                                                               ABSOLVENT,
                                              Pandele Cosmin Florentin

FEBRUARIE 2021
 CUPRINS
ARGUMENT.........................................................................................................................................................4
CAPITOLUL 1.......................................................................................................................................................5
1.1.Baze de date. Noțiuni fundamental...............................................................................................................5
1.1. Ce este o bază de date.................................................................................................................................5
1.2. Părțile componente ale unei baze de date Access........................................................................................6
1.2.1. Tabele..................................................................................................................................................6
1.2.1. Tabele..................................................................................................................................................6
1.2.2.Formulare..............................................................................................................................................7
1.2.3.Rapoarte................................................................................................................................................8
1.2.4.Interogări...............................................................................................................................................9
1.2.5.Macrocomenzi....................................................................................................................................10
1.2.6.Module................................................................................................................................................10
CAPITOLUL 2.....................................................................................................................................................12
2.1. Organizarea datelor în fisiere clasice.........................................................................................................12
2.2. Organizarea datelor în baze de date...........................................................................................................15
2.3.  Sisteme de administrare a bazelor de date................................................................................................15
2.3.1. Modelul ierarhic.................................................................................................................................16
2.3.2.  Modelul retea....................................................................................................................................17
2.3.3. Modelul relational..............................................................................................................................17
2.3.3.1.  Tabele........................................................................................................................................18
2.3.3.2  Relatiile.......................................................................................................................................18
CAPITOLUL 3 REALIZAREA PROIECTULUI................................................................................................20
3.1.Crearea Tabelelor......................................................................................................................................20
3.2. Relaţiile.....................................................................................................................................................22
3.3.Schema de sistem.......................................................................................................................................22
3.4. Descrierea tabelelor...................................................................................................................................23
3.4.1.Tabelul Cauciucuri:.............................................................................................................................23
3.4.2.Tabelul Costuri:..................................................................................................................................23
3.4.3.Tabelul Mașini....................................................................................................................................24
3.4.3.Tabelul Piloți.......................................................................................................................................25
3.4.3.Tabelul Sezon 2014-2020...................................................................................................................26
3.4.6.Tabelul Time / Lap:.............................................................................................................................27
3.4.7. Tabelul Sponsori:...............................................................................................................................29
3.5. MENIUL PRINCIPAL..............................................................................................................................30
3.6. Interogarile................................................................................................................................................31
3.6.1. Interogarea Punctaj-Sezon:...............................................................................................................31
CAPITOLUL 4 RAPOARTE..............................................................................................................................33
4.1. Clasament:.................................................................................................................................................33
4.2. Costuri:......................................................................................................................................................34
4.3. Soferi (Punctajul realizat pe sezoane):.......................................................................................................35
4.4. Sponsori:...................................................................................................................................................38
CAPITOLUL 5 FORMS......................................................................................................................................41
5.1. Cauciucuri:................................................................................................................................................41
5.2. Adaugare clienti........................................................................................................................................41
5.2. Costuri:......................................................................................................................................................41
5.3. Meniul principal........................................................................................................................................42
5.4. Piloti:.........................................................................................................................................................42
5.5. Sponsori:...................................................................................................................................................43
Concluzie..............................................................................................................................................................44
Bibliografie..........................................................................................................................................................45

2
 ARGUMENT

Am preferat sa realizez acest proiect deoarece mi-a placut în mod special cursul
de baze de date, și am dorit să creez ceva mai special, personalizat la care să îmi facă
plăcere sa lucrez. Acesta fiind primul proiect făcut de mine de o asemenea aploare, am
dorit să aparțină de o tematică dragă mie, dar totuși să fie un proiect conceput în așa fel
încât să poată fii utilizat de oricine.

3
CAPITOLUL 1

1.Baze de date. Noțiuni fundamentale

1.1. Ce este o bază de date

O bază de date este un instrument pentru colectarea și organizarea informațiilor. Bazele de date
pot stoca informații despre persoane, produse, comenzi sau orice altceva. Multe baze de date încep sub
formă de liste într-un editor de text sau într-o foaie de calcul. Pe măsură ce lista crește, încep să apară
redundanțe și inconsistențe în datele prezente. Datele devin greu de înțeles în formă de listă, iar
posibilitățile de a căuta și a extrage subseturi de date pentru revizuire sunt limitate. Odată ce încep să
apară aceste probleme, este o idee bună să se transfere datele într-o bază de date creată de un sistem de
gestionare al bazelor de date (DBMS), cum ar fi Office Access 2007.

O bază de date computerizată este un container de obiecte. O bază de date poate conține mai
mult de un tabel. De exemplu, un sistem de urmărire al inventarului care utilizează trei tabele nu
reprezintă trei baze de date, ci o bază de date care conține trei tabele. În afara cazului în care a fost
proiectată în mod special pentru a utiliza date sau cod din altă sursă, o bază de date Access stochează
tabelele sale într-un singur fișier, împreună cu alte obiecte, cum ar fi formulare, rapoarte,
macrocomenzi și module. Bazele de date create în format Access 2007 au extensia .accdb, iar cele
create în formatele anterioare Access au extensia .mdb. Aveți posibilitatea să utilizați Access 2007
pentru a crea fișiere în formate anterioare (de exemplu, Access 2000 și Access 2002-2003).

Utilizând Access, avem posibilitatea să:

 Adăugam date noi la o bază de date, cum ar fi un element nou dintr-un inventar.
 Să editam datele existente dintr-o bază de date, cum ar fi modificarea locației curente a unui
element.
 Să ștergem informații, de exemplu în cazul în care un element este vândut sau înlăturat.
 Să organizam și să vizualizați datele în mai multe moduri.
 Să partajam datele cu alții prin intermediul rapoartelor, mesajelor de poștă electronică, un
intranet sau prin Internet.

4
1.2. Părțile componente ale unei baze de date Access

Următoarele secțiuni sunt scurte descrieri ale părților ce formează o bază de date Access obișnuită...

 Tabele
 Formulare
 Rapoarte
 Interogări
 Macrocomenzi
 Module

1.2.1. Tabele

Un tabel dintr-o bază de date este similar ca aspect cu o foaie de calcul, în sensul
că datele se stochează în rânduri și coloane. Astfel, este de obicei simplu să se importe o
foaie de calcul într-un tabel dintr-o bază de date. Diferența principală dintre stocarea
datelor într-o foaie de calcul și stocarea datelor într-o bază de date constă în modul în
care se organizează datele.

Pentru a obține flexibiliza la maxim o bază de date, datele trebuie să fie organizate
în tabele, astfel încât să nu se producă redundanțe. De exemplu, dacă stocați informații
despre angajați, fiecare angajat ar trebui să fi introdus o singură dată într-un tabel care
este configurat să conțină numai datele angajaților. Datele despre produse se vor stoca
într-un tabel separat, iar datele despre filiale se vor stoca în alt tabel. Acest proces este
denumit normalizare.

Fiecare rând dintr-un tabel se numește înregistrare. Înregistrările reprezintă locul

în care se stochează elemente informaționale individuale. Fiecare înregistrare este
compusă dintr-unul sau mai multe câmpuri. Câmpurile corespund coloanelor din tabel.
De exemplu, este posibil să dețineți un tabel denumit "Angajați", unde fiecare
înregistrare (rând) conține informații despre diferiți angajați, iar fiecare câmp (coloană)
conține un tip diferit de informații, cum ar fi prenumele, numele, adresa, etc. Câmpurile

5
trebuie să aibă un anumit tip de date, fie că este text, dată sau oră, număr sau alt tip de
date.

Alt mod de a descrie înregistrările și câmpurile este imaginând un catalog de fișe

al unei biblioteci. Fiecare fișă din catalog corespunde unei înregistrări din baza de date.
Fiecare element informațional dintr-o fișă (autor, titlu, etc.) corespunde unui câmp din
baza de date.

1.2.2.Formulare

Formularele sunt denumite uneori "ecrane de introducere de date". Ele reprezintă

interfața pe care o utilizați pentru a lucra cu date și conțin deseori butoane de comandă
care efectuează diverse comenzi. Aveți posibilitatea să creați o bază de date fără a utiliza
formulare, editând pur și simplu datele din foile de date ale tabelelor. Cu toate acestea,
majoritatea utilizatorilor de baze de date preferă să utilizeze formulare pentru
vizualizarea, introducerea și editarea datelor din tabele.

Formularele oferă un format ușor de utilizat pentru lucrul cu date și se pot adăuga
elemente funcționale, cum ar fi butoanele de comandă. Aveți posibilitatea să programați
butoanele să determine care date apar în formular, să deschidă alte formulare sau
rapoarte sau să efectueze diverse alte activități. De exemplu, este posibil să aveți un
formular "Formular Clienți" în care să lucrați cu datele clienților. Formularul clienți
poate avea un buton care deschide un formular de comandă în care se poate introduce o
comandă nouă pentru acel client.

Formularele permit, de asemenea, să se controleze modul în care utilizatorii

interacționează cu datele din baza de date. De exemplu, aveți posibilitatea să creați un
formular care afișează numai anumite câmpuri și permite efectuarea numai a anumitor
operațiuni. Astfel, se protejează datele și se asigură faptul că datele se introduc corect.

6
 1.2.3.Rapoarte

Rapoartele sunt obiecte prin intermediul cărora generezi rezultate profesionale

care pot fi afișate pe ecran, tipărite pe hârtie sau afișate pe Internet. Există următoarele
metode de generare a rapoartelor:

 Autoreport – indicat pentru crearea unui raport simplu, bazat pe un singur tabel
sau pe o singură interogare.

 Report Wizard asigură un compromis acceptabil între ușurința de utilizare și

flexibilitate. Cu Report Wizard, poți utiliza mai multe tabele și interogări și poți
alege o machetă și un format pentru raportul tău.

 Creând un raport pornind de la zero, ai la dispoziție o grilă de machetare în

care plasezi câmpuri. Este modul cel mai dificil, dar asigură cel mai bun control
(Design View). Aceasta este cea mai folosită metodă, și se aplică inclusiv pentru
editarea rapoartelor care au fost create cu primele două metode.

Rapoartele se utilizează pentru sintetizarea și prezentarea datelor din tabele. Un

raport răspunde de obicei unei anumite întrebări, cum ar fi "Câți bani am încasat de la
fiecare client în anul curent?" sau "În ce orașe se află clienții noștri?" Fiecare raport
poate fi formatat pentru a prezenta informațiile în cel mai lizibil mod posibil.

Un raport poate fi executat oricând și va reflecta întotdeauna datele curente din

baza de date. Rapoartele sunt formatate în general pentru a fi imprimate, dar pot fi
vizualizate și pe ecran, pot fi exportate în alt program sau trimise ca mesaj de poștă
electronică.

7
 1.2.4.Interogări

Pentru dezvoltarea de interogări, Access oferă un "Designer de interogare", o

interfață grafică de utilizator, care permite utilizatorilor de a construi interogări fără
cunoașterea limbajului de programare SQL. În Query Designer, utilizatorii se pot "arăta"
sursele de date de interogare (care poate fi tabele sau interogări) și selecta câmpurile pe
care le doresc, printr-un simplu clic de mouse. Unul dintre beneficiile Acces din
perspectiva unui programator este compatibilitatea relativă cu SQL (structurat Query
Language ) - interogări pot fi vizualizate grafic sau editat ca declarații SQL, iar
declarațiile SQL pot fi folosite direct în Macrocomenzi și Visual Basic pentru a
manipula tabele Access.

Interogările sunt adevăratele animale de povară dintr-o bază de date, deoarece pot
efectua multe funcții diferite. Funcția lor cea mai obișnuită este de a regăsi date specifice
din tabele. Datele pe care doriți să le vedeți se află de obicei în mai multe tabele, iar
interogările permit vizualizarea lor într-o singură foaie de date. De asemenea, din
moment ce nu doriți să vedeți de obicei toate înregistrările odată, interogările permit
adăugarea de criterii pentru a "filtra" datele și a se afișa numai înregistrările dorite.
Interogările servesc deseori ca sursă de înregistrări pentru formulare și rapoarte.

Anumite interogări sunt "actualizabile", adică se pot edita datele din tabelele
subiacente prin intermediul foii de date a interogării. Dacă lucrați într-o interogare
actualizabilă, rețineți că modificările dvs. se efectuează de fapt în tabele, nu doar în foaia
de date a interogării.

Interogările se împart în două tipuri principale: interogări de selectare și interogări

de acțiune. O interogare de selectare regăsește pur și simplu datele și le face disponibile
pentru utilizare. Rezultatele unei interogări se pot vizualiza pe ecran, se pot imprima sau

8
se pot copia în clipboard. Aveți de asemenea posibilitatea să utilizați datele unei
interogări ca sursă de înregistrări pentru un formular sau raport.

O interogare de acțiune efectuează, după cum sugerează și numele, o activitate cu

datele. Interogările de acțiune pot fi utilizate pentru crearea de tabele noi, pentru
adăugarea datelor la tabele existente, pentru actualizarea datelor sau ștergerea lor.

1.2.5.Macrocomenzi

Macrocomenzile sau macro-urile permit utilizatorilor cu ușurință înlănțuirea de

comenzi ușoare, cum ar fi rularea interogări, importul sau exportul de date, de
deschidere și închidere forme, previzualizare și tipărirea de rapoarte, macrocomenzi etc
Pot conține logica de bază (IF condiții) și capacitatea de a apela alte macro. Macro-urile
pot contine, de asemenea, sub-macro-uri, care sunt similare cu subrutinele.

Macrocomenzile în Access pot fi văzute ca un limbaj de programare simplificat,

care poate fi utilizat pentru adăugarea de elemente funcționale la baza dvs. de date. De
exemplu, aveți posibilitatea să atașați un buton de macrocomandă la un formular, astfel
încât macrocomanda să se execute când se face clic pe buton. Macrocomenzile conțin
acțiuni care efectuează activități, cum ar fi deschiderea unui raport, executarea unei
interogări sau închiderea bazei de date. Majoritatea operațiunilor de baze de date pe care
le efectuați manual pot fi automatizate prin utilizarea macrocomenzilor, astfel încât să
devină mijloace de economisire de timp.

1.2.6.Module

Într-un program procedural clasic, execuția începe cu prima instrucțiunedin

program și urmează un traseu bine determinat. În programarea dirijată pe evenimente, -
așa cum este Access, - un eveniment este o tastare, acționare de maus, modificarea
datelor unui form, închiderea unei ferestre etc. - ce duce la execuția unei părți de

9
aplicație (macro, procedură, ...). Ordinea în care se execută instrucțiunile depinde de
ordinea în care au apărut evenimentele recunoscute de aplicație.

Modulele, precum macrocomenzile, sunt obiecte care pot fi utilizate pentru a

adăuga funcționalitate la baza de date. În timp ce o macrocomandă se creează în Access
selectând-o dintr-o listă de macrocomenzi, modulele se scriu în limbajul de programare
Visual Basic for Applications (VBA) Un modul este o colecție de instrucțiuni și
proceduri care se stochează împreună ca o unitate. Un modul poate fi un modul clasă sau
un modul standard. Modulele clasă au atașate formulare sau rapoarte și conțin de obicei
proceduri specifice formularului sau raportului la care sunt atașate. Modulele standard
conțin proceduri generale care nu sunt asociate niciunui obiect. Modulele standard sunt
listate în secțiunea Module din Panoul de navigare, în timp ce modulele clasă nu sunt
afișate.

10
CAPITOLUL 2

 Metode de organizare a datelor în aplicatii

Principala formă de organizare externă a datelor este fişierul. Fişierul reprezintă o

colecţie organizată de date, omogenă din punct de vedere al conţinutului şi al prelucrării,
stocată pe un suport de memorie externă. Fişierul ocupă un anumit spaţiu pe suportul de
memorie externă, spaţiul alocat putând fi sau nu continuu, fiind sarcina sistemului de
operare să gestioneze alocarea fizică a acestuia pe suportul de memorie. Orice fişier este
definit prin următoarele elemente:

de natură externă:

 nume şi extensie fişier;

 caracteristicile suportului de memorie;

 atribute (Read Only, Hidden, System, Archive);

 data creării, a ultimei accesări şi modificări; o lungimea;

de natură internă:

 conţinutul informaţional (fişier de date, fişier program, fişier de comenzi, fişier

text, fişier grafic etc.);

 modul de organizare a conţinutului (secvenţial, relativ, secvenţial-indexat);

 modul de acces la înregistrări (secvenţial, direct);

 2.1. Organizarea datelor în fisiere clasice

11
 Limbajele de programare universale ca: BASIC, PASCAL, C, COBOL, FORTRAN,
etc., au pe lânga instructiunile de transfer, de atribuire sau de control , instructiuni
specifice pentru crearea si manipularea fisierelor de date.
Un fisier de date  este o colectie de date, care în general se refera la o anumita
entitate si au aceiasi structura.
Instructiunile specifice care manipuleaza un fisier de date trebuie sa rezolve în
general urmatoarele categorii de probleme:
 Descrierea structurii fisierului.

 Conectarea si deconectarea programului la fisierul de date. Pentru aceste actiuni

se folosesc termenii de deschidere si închidere a fisierului.

 Pozitionarea pe o anumita înregistrare, pentru a permite prelucrarea ei.

 Citirea sau actualizarea(modificarea datelor dintr-un câmp, adaugarea unor noi

înregistrari sau stergerea unor înregistrari) înregistrarilor fisierului.

Organizarea si accesul la înregistrarile fisierelor clasice de date se poate face în

doua feluri:
   secvential - selectarea unei anumite înregistrari se face numai prin parcurgerea
tuturor înregistrarilor precedente;

  direct - selectarea unei înregistrari se face pe baza unei relatii de calcul care
determina locul (adresa) unde se gaseste pe suport înregistrarea respectiva,
permitând astfel accesul direct la ea;

Nota:     Mai exista o metoda hibrida de organizare a datelor în fisiere si anume metoda

secvential indexata implementata de limbajul COBOL. Prin aceasta metoda se creeaza
grupe cu mai multe înregistrari la care accesul se face direct, urmând ca selectionarea
unei anumite înregistrari dintr-o grupa sa se faca secvential.

12
 Metoda de realizare a unei aplicatii folosind organizarea datelor în fisiere clasice,
creeaza trei mari neajunsuri:

Independenta datelor fata de programele de aplicatii.

Frecvent exista situatii în care mai multe aplicatii folosesc aceleasi date. Programarea
clasica necesita pentru fiecare program în parte descrierea aceleasi structuri de date. O
modificare în aceasta structura de date implica refacerea tuturor programelor care au
acces la aceasta. Desi exista posibilitati de modernizare a programarii clasice prin
proceduri, functii si fisiere incluse, totusi dependenta programului de structurile de date
este foarte strânsa în cazul lucrului cu fisiere clasice, ceea ce duce la greutati deosebite
în activitatea de dezvoltare a aplicatiilor.

 Redundanta datelor din fisierele clasice.

Notiunea de redundanta se refera la repetarea unor informatii.

O aplicatie contine în general mai multe fisiere. Acestea au legaturi între ele prin
niste date comune. Aceste date comune (redundante) pot la aplicatii complexe sa ajunga
în cantitati foarte mari. Acest lucru creeaza pe lânga ocuparea unui spatiu de memorare
inutil, în special dificultati în actualizarea fisierelor (deoarece modificarea unei date
comune trebuie sa se faca în toate fisierele care o contin pe aceasta).

Integritatea datelor.

Notiunea de integritate se refera la faptul ca datele au o anumita structura si ele

trebuie sa respecte anumite corelatii logice. De exemplu, daca avem un câmp care
reprezinta vârsta unei persoane, o valoare negativa introdusa în acesta va determina o
'eroare logica' în date.

13
 Integritatea datelor .reprezinta poate cel mai important lucru pentru o aplicatie
complexa. Fisierele clasice nu au metode speciale de verificare si protectie a structurilor
logice (integritatea datelor) care se creeaza între datele apartinând unuia sau mai multor
fisiere.

2.2. Organizarea datelor în baze de date

Conceptul de baza de date a aparut în 1967 ca urmare a eforturilor pentru crearea

unei structuri de date care sa elimine cele trei mari neajunsuri introduse de programarea
cu fisiere clasice: independenta, redundanta si integritatea datelor.

În general este acceptata urmatoarea definitie pentru acest termen: "O baza de date
este o colectie de date operationale stocate, folosita de sistemele de aplicatii ale unei
anumite activitati ".
Baza de date va fi folosita de una sau mai multe aplicatii, care vor gestiona activitatea
respectiva.
Un sistem care permite crearea si manipularea bazelor de date se numeste SGBD
(Sistem de Gestiune a Bazelor de Date ), sau DBMS (Data Base Management System)
Implementarea acestei notiuni de catre sisteme ca IMS, IDMS, ORACLE, DBASE,
FOXPRO, Access, SQL, etc. s-a facut în principal cu scopul de a elimina sau reduce cele
trei neajunsuri ale programarii clasice.
Evident functie de performantele echipamentelor hardware pe care sunt implementate
aceste SGBD-uri, sunt eliminate într-o proportie mai mare sau mai mica cele trei
neajunsuri.
Deci practic fiecare SGBD rezolva într-o masura mai mare sau mai mica anumite
probleme legate de structurile de date, ne existând pâna în prezent un model perfect.
În general un sistem care rezolva într-o proportie acceptabila problema
independentei datelor de programe poate fi considerat un SGBD.

14
2.3.  Sisteme de administrare a bazelor de date

Exista trei categorii de administrare a bazelor de date: ierarhic, în retea si relational.

2.3.1. Modelul ierarhic

Modelul ierarhic a fost propus de firma IBM spre sfârsitul anilor '60. El sta la

baza SGBD-urile ierarhice care sunt primele care au aparut ca sisteme software ale
bazelor de date.
Sistemele ierarhice(arborescente) au dat rezultate foarte bune pentru aplicatiile cu
baze de date din domenii bine precizate, cum ar fi de exemplu tehnologia constructiilor
de masini.
Abordarea ierarhica pare cea mai naturala. Datele sunt organizate într-o structura
arborescenta ramificata, cu un singur vârf, sub forma unei piramide.
În modelul ierarhic fiecare nod din arbore corespunde unei clase de entitati din lumea
reala, iar drumurile dintre noduri reprezinta legaturile existente între obiecte. Într-o
asemenea structura fiecare 'parinte' poate avea mai multi 'copii', dar un 'copil' nu poate
avea decât un singur 'parinte'

În exemplul de mai jos este reprezentata o parte dintr-o baza de date, organizata ierarhic,
care contine componentele unui produs.
O asemenea abordare rezolva problema redundantei. De asemenea permite modificari
relativ usoare a structurii bazei de date.
Modelul ierarhic creeaza totusi dificultati majore:

 marimea exagerata a timpului de regasire a informatiilor(deci si a actualizarii

datelor), deoarece pentru a ajunge la o anumita entitate este necesara parcurgerea
fiecarei ramificatii de la vârf pâna la nivelul pe care se gaseste acesta;

15
  numarul de ierarhii posibile creste combinatoric cu numarul înregistrarilor, ceea
ce poate conduce la "explozia" volumului de date, greu controlabil;

 abordarea ierarhica nu este posibila pentru anumite structuri de date.

Acesta limite ale modelului ierarhic au determinat evolutia spre modelul retea.

2.3.2.  Modelul retea

Modelul retea folosit intens pentru realizarea bazelor de date în anii '70 si având un
domeniu de aplicabilitate mult extins fata de modelul ierarhic, a fost propus
de CODASYL(Conference of Data System Languages), un organism international de
lucru pentru baze de date

IDMS (Integrated Database Management System) realizat

de  firma Cullinet Software Inc., este cel mai utilizat SGBD pentru baza de date retea
destinat sa functioneze pe calculatoare IBM.
Modelul ierarhic si cel în retea, stau la baza primei generatii de SGBD-uri.
Schema conceptuala descrisa cu un SGBD retea este compusa din definitii de
înregistrari ce reprezinta entitatile si legaturile dintre ele, precum si din ansamblurile
care exprima legaturile multi valoare dintre înregistrari. Ea reprezinta o colectie de
noduri si legaturi (un graf), fiecare nod putând fi legat de oricare altul .

2.3.3. Modelul relational.

Limitele SGBD-urilor retea, au determinat evolutia spre sistemele relationale, care

reprezinta a doua generatie de SGBD-uri.
Modelul relational a fost prezentat pentru prima data în anul 1970 de
catre E.F. Codd si a fost perfectionat de catre C.J. Date cercetatori ai companiei IBM.
Concretizarea acestor studii a dus la aparitia SGBD-ului DBAZE 2.

16
 Modelul relational, este puternic, dar în acelasi timp este flexibil, simplu si natural,
permitând o proiectare relativ usoara a structurilor de date. Acest lucru se face totusi
printr-o crestere a redundantei datelor fata de celelalte doua modele.
Modelul relational se compune din doua elemente principale, tabele si relatii, prin
care, un proces sau fenomen se poate descrie schematic(modelare).

2.3.3.1.  Tabele

Tabelele, printr-o structura asemanatoare cu a fisierelor clasice, vor

contine entitatile care se gasesc în baza de date. Fiecare tabel poate fi considerat ca o
structura în plan, bidimensionala, care descrie prin entitatile pe care le contine o anumita
multime de obiecte de acelasi fel.

Entitatile continute într-un tabel vor avea aceiasi structura, care va reprezenta atributele
(caracteristicile, câmpurile) obiectelor continute de tabel.

Nota: Definirea tabelelor, a proprietatilor lor si a câmpurilor componente, permit asa

cum se va vedea ulterior, rezolvarea problemelor legate deintegritatea existentiala si
de domeniu a bazei de date, adica de a garanta existenta în baza de date a unor entitati
unice si logice.

2.3.3.2  Relatiile

Relatiile, au rolul de a introduce a treia dimensiune în modelul relational, deci de a

permite extragerea de informatii din mai multe tabele în acelasi timp(asemanator scarilor
care fac legatura între nivele unei cladiri).

Asa cum se observa si din figura alaturata relatiile se realizeaza între doua câmpuri
(atribute), care reprezinta acelasi fel de informatii si care apartin celor doua tabele între
care se stabileste o relatie. Dealtfel, datorita acestei dublari a informatiei folosita la
realizarea relatiilor, modelul relational are un grad  ridicat de redundanta.

17
Nota: Relatiile au, asa cum se va vedea ulterior, o proprietate foarte importanta, care va
permite ca în baza de date sa se rezolve problemele de integritate referentiala, adica de a
se pastra corelatiile logice care trebuie sa existe între câmpurile tabelelor cuplate prin
relatii.

Exemplu.               

Daca ne referim la exemplul prezentat anterior vom avea urmatoarele relatii între
tabele:

 Între tabelele 'STUDENŢI' si 'ÎNSCRISI', relatia dintre entitatile celor doua tabele

se va realiza prin câmpul(atributul): 'Cod student(CNP)'. În acest fel, se poate
acum stii care este codul specializarii la care este înscris fiecare student, dar
informatia folosita pentru aceasta legatura('CNP') se va gasi în ambele tabele;

 Între tabelele 'SPECIALIZĂRI' si 'ÎNSCRIȘI', relatia dintre entitatile celor doua

tabele se va realiza prin câmpul(atributul): 'Cod specializare'. Cu ajutorul celor
doua relatii introduse pâna acum se va putea cunoaste cum se numeste specializarea
la care este înscris fiecare student;

 Între tabelele 'SPECIALIZĂRI' si 'MATERII', relatia dintre entitatile celor doua

tabele se va realiza prin câmpul(atributul): 'Cod specializare'. Cu ajutorul celor trei
relatii introduse

Modelul relational prezentat, va arata ca în figura de mai jos:

Explicatie.     Relatiile introduse între tabele permit ca sa se poata obtine informatii

complexe despre datele continute în tabele. Practic o relatie introdusa permite
completarea informatiilor obtinute dintr-o tabela, cu alte informatii din alta tabela, deci
cu obtinerea unei noi tabele, virtuale, care are atributele(câmpurile) ambelor tabele.

18
CAPITOLUL 3 REALIZAREA PROIECTULUI

Tema acestui proiect constă  în  gestiunea unei baze de date pentru o echipă ce
participă la campionatele de formula 1. Am ales această temă deoarece m-a atras
dintotdeauna acest domeniu, de asemenea am o pasiune pentru tot ce înseamnă strategie
în cursă, de la linia de traseu, până la mașina folosită. Am creat cu drag acest proiect,
sper să fie de folos cuiva ce activează în acest domeniu.

Baza de date am făcut-o in așa fel incât sa fie ușor de introdus si șters date din ea,
de aceea fiecare tabel are un formular pentru ușurinta utilizatorului. Astfel proiectul este
mai estetic si ușor de folosit.

De asemenea am folosit la unele imagini Photoshop pentru a spori estetica

proiectului.
Puteam folosi un nume inventat de echipă, doar că am preferat să fie cat mai
aproape de realitate in limita informațiilor. Am folosit și unele informatii oficiale extrase
din surse oficiale, pentru a oferii un realism aparte proiectului.

3.1.Crearea Tabelelor

Tabelele sunt: Cauciucuri, Costuri, Sponsori Mașini, Piloti, Sezon, Time / Lap vom
defini:
- atributele
- relațiile intre tabele

19
Entităţi Atribute
1. Cauciucuri #ID
*Distribuitor
*Rezistență
2.Costuri * An
* Inscriere Sezon
* Cauciucuri
* Intreținere Mașină
* Benzina
3.Mașini # ID
* Distribuitor
* Șasiu
* Motor
* Greutate
* An folosință
4.Piloți * Nume
* Prenume
# Cod-Angajat
* Țară-Origine
5.Sezon * Anul
* Șasiu
* Pneuri
* Piloți
* Țări
6.Time / Lap * Anul
* Pneuri
* Pilot
* Țări
7.Sponsori * An
* Sponsor
* % din actiuni
* Investitie / an
8.Costuri *An
*Inscriere Sezon
*Cauciucuri
*Intretinere Mașina
*Benzină

20
3.2. Relaţiile:

Entităţi Tip relaţie Relaţii

1. Mașini One to Many O mașină poate participa la mai multe
curse dintr-un sezon.
2. Cauciucuri One to Many Intr-o cursă se schimbă de 2 ori setul
de pneuri, de aceea relația este One to
Many
3: Piloți One to Many Un pilot poate participa la mai multe
curse, in mai multe sezoane.

3.3.Schemă de sistem

21
3.4. Descrierea tabelelor

3.4.1.Tabelul Cauciucuri:

Structura

Conținut:

3.4.2.Tabelul Costuri: Structura:

22
Conținut:

3.4.3.Tabelul Mașini:

Structura:

Conținut:

3.4.4.Tabelul Piloți:

23
Structura:

Conținut:

24
3.4.5.Tabelul Sezon 2014-2020

Structura:

Conținut:

25
3.4.6.Tabelul Time / Lap:

Structura:

Conținut:

26
27
3.4.7. Tabelul Sponsori:

Structura:

Conținut:

28
3.5. Meniul principal

29
30
3.6. Interogări

3.6.1. Interogarea Punctaj-Sezon:

Structura:

Rezultatul executării interogării:

31
CAPITOLUL 4 RAPOARTE

Fiecare raport este creat din interogarea cu același nume. Am ales această soluție pentru
a fi mai ușor în viitor să fac eventuale corecturi și de a fii mai ușor de organizat.
4.1. Clasament:

Cu acest raport observăm sezonul în care avem cele mai multe puncte, astfel observăm
unde putem îmbunătății timpul per lap. Astfel observăm în ce sezon am excelat, și în ce
sezon nu.

32
Forma de proiectare a raportului (design view):

4.2. Costuri:

33
Acest raport calculează toate totalul costurilor în 6 sezoane.

Forma de proiectare a raportului (design view):

4.3. Soferi (Punctajul realizat pe sezoane):

34
Acest raport adună punctele făcute de același pilot, în sezoane diferite și arată totalul
acesora, de asemenea afișează un total al punctelor făcute pe același traseu de-a lungul
celor 6 sezoane.

Forma de proiectare a raportului (design view)

35
36
4.4. Sponsori:

37
Acest raport calculează suma totală primită pe an de la sponsori. De asemenea afișează
suma totală primită din 2014 până în prezent.
Forma de proiectare a raportului (design view):

38
4.5. Mașini:

Forma de proiectare a raportului (design view)

39
CAPITOLUL 5 FORMS

În baza de date am creat câte unul pentru fiecare tabel, astfel fiind ușor de

utilizat și de introdus noi valori în baza de date. Este mai simplu și mai estetic în acest
mod. Din fiecare form, se poate adaugă record-uri de asemenea
tabelele sunt încă disponibile.
5.1. Cauciucuri:

5
.2. Costuri:

40
5.3. Masini:

41
5.4. Piloti:

42
5.5. Sponsori:

43
 Concluzie

Aplicaţia se poate utiliza cu succes pentru o echipă de formula 1 in domeniul

managementului. Se poate dezvolta introducand alte tipuri de informaţii cu codificarea
corespunzătoare a obiectului.

44
 BIBLIOGRAFIE

1. Baze de date, Sabau Gheorghe, Editura Matrix Rom, Bucuresti 2008

2. Baze de date : organizare, proiectare si implementare, Lungu Ion, Bodea
Constanta Editura All, Bucuresti, 1995
3. Depozite de date, AIRINEI D Editura Polirom, Iasi, 2002.
4. Baze de date, BÂSCA O, Editura ALL, Bucuresti, 1997.
5. DATE C.J., Baze de date, Editura Plus, Bucuresti, 2005.
6. DOLLINGER R., Baze de date si gestiunea tranzactiilor, Editura Albastra,
7. EAGLESTONE B., s.a., Web Database Systems, Mc Graw Hill Book Company,

8. http://sinf.ase.ro/cursuri/ie/cursul_7_2
9. https://ro.wikipedia.org/wiki/Microsoft_Access,
10.https://www.formula1.com

45
 Va multumesc !

cosminflorentin2@yahoo.com

46