„Baza de date club sportiv” 

CUPRINS

ARGUMENT.................................................................................................................................................4
CAPITOLUL 1. NOTIUNI INTRODUCTIVE .Ce este o Bază de Date?...........................................................5
1.1.Ce este proiectarea?..............................................................................................................................8
1.2.Ce este un formular?.............................................................................................................................8
1.3.Ce este un raport?.................................................................................................................................9
2. Notiune de baza de date.Tipuri de BD...............................................................................................10
2.1.Modelul ierarhic.................................................................................................................................10
2.2.Modelul retea.....................................................................................................................................11
2.3.Modelul relational..............................................................................................................................11
CAPITOLUL 3. Baze de date Access. Caracteristica generală..................................................................14
3.1.Lansarea sistemului MS Access 2013..............................................................................................14
3.2.Crearea / accesarea unei baze de date...........................................................................................15
3.3.Tabele Access......................................................................................................................................18
3.3.1 Crearea unui tabel............................................................................................................................18
CAPITOLUL . 4.Realizarea Bazei date Distributia produsellor lactate..............................................22
4.1.Gestiunea vanzarilor cu ajutorul bazei de date Access..................................................................22
2.2.Crearea unei baze de date pentru gestionarea vanzarilor(Distributie).........................................23
2.3.Crearea tabelelor: Distribuitori,Factura,Produse...........................................................................23
2.3.1.Crearea tabelului Responsabil.....................................................................................................24
2.3.2. Crearea tabelului Stoc lactate.....................................................................................................26
2.3.3.Crearea tabelului Facturate.........................................................................................................27
CAPITOLUL 3. Vizualizarea relatiilor intre tabele.................................................................................29
3.1.Functii Access......................................................................................................................................30
CAPITOLUL 4 . INTEROGARI..........................................................................................................................32
4.1. Introducere în interogari.....................................................................................................................32
4.2.Tipuri de interogari.............................................................................................................................33
4.3.Interogarea pentru raportul „Total facturari „...............................................................................34
4.4.Interogare parametrica......................................................................................................................35
Constructia interogarilor parametrice......................................................................................................35
4.5.Interogari de stergere a inregistrarilor (Delete Query)..................................................................36

1
 CAPITOLUL 5. RAPOARTE......................................................................................................................38
5.1.Crearea unui raport.............................................................................................................................38
5.2.Ştergerea unui raport..........................................................................................................................41
5.3.Salvarea şi închiderea unui raport...................................................................................................41
CAPTOLUL 6. FORMULARE...................................................................................................................42
6.1.Adăugarea unui formular.....................................................................................................................42
6.2.Deschiderea unui formular..................................................................................................................42
6.3.Crearea unui formular.........................................................................................................................42
6.4.Prezentarea generală a subformularelor.............................................................................................44
6.5.Ştergerea unui formular......................................................................................................................47
6.6.Salvarea şi închiderea unui formular...................................................................................................48
Bibliografie................................................................................................................................................49
CONCLUZIE................................................................................................................................................50

2
 ARGUMENT

Activitatea spotiva in facultate este foarte importanta pentru buns

oxigenare a creierului (sanatate) dar si pentru placere. M-a pasionat din

copilarie baschetul, fotbalul, volei si colegii mereu imi cereau sa facem echipa.

In sprijinul doritorilor de a organiza meciuri am creat aceasta baza de date.

3
 CAPITOLUL 1 BAZE DE DATE NOTIUNI GENERALE

O baza de date este o colectie de informatii structurate si legate intre

ele in functie de un model logic. Bazele de date (care mai sunt numite si Banci
de date) sunt utilizate pentru stocarea datelor in vederea accesarii simultane a
acestora de catre mii de utilizatori de pe intregul glob.
O bază de date este o colecţie de date centralizate, creată şi menţinută
computerizat, în scopul prelucrării datelor în contextul unui set de aplicaţii.[16]
Prelucrarea datelor se referă la operaţiile de introducere, ştergere, actualizare şi
interogare a datelor. Un sistem de baze de date este un sistem computerizat de
evidenţă a informaţiilor. Informaţia într-un sistem de baze de date consta atât
din date cât şi din informaţii despre date (metadata) cum ar fi relaţiile dintre
date.

Fig 1.1 Sistem computerizat a datelor reprezentare simbolica

Baza de date reprezintă un depozit de date unic, larg, care este definit
o singură dată şi este utilizat simultan de diferite departamente sau utilizatori.
Această soluţie substituie crearea mai multor fişiere separate cu date de cele mai
multe ori considerate a fi redundante şi presupune integrarea tuturor datelor
necesare, dublarea lor fiind în acest caz minimală. De aici decurge un prim
avantaj semnificativ: baza de date nu mai este deţinută de un singur
departament, ci constituie acum o resursă comună, partajată. Pe de altă parte,
baza de date conţine nu numai datele operaţionale ale unei organizaţii
4
sau instituţii, ci şi o descriere a acestora, întâlnite în literatură sub
denumirea de metadate (date despre date). [3]
Atunci când analizăm necesităţile informaţionale ale unei organizaţii,
avem în vedere în principal identificarea entităţilor, atributelor şi relaţiilor.
Putem privi o entitate ca un obiect distinct (o persoană, un departament, un
concept sau un eveniment) care aparţine unei organizaţii şi care trebuie
reprezentat în baza de date. Atributul este o proprietate care descrie un aspect
oarecare al obiectului pe care dorim să-l înregistrăm, iar relaţia se referă la o
asociaţie între diferite entităţi.
Astfel, putem spune că baza de date conţine entităţile, atributele, dar
şi relaţiile (legăturile) logice dintre ele
În literatura de specialitate sunt prezentate mai multe tipuri de
arhitecturi ale sistemelor de baze de date. [1, p.13]. Astfel, rolul unei arhitecturi
este de a realiza o reprezentare grafică a elementelor sistemului, precum şi a
legăturilor dintre ele. În funcţie de ceea ce se evidenţiază grafic, se folosesc
două tipuri de arhitecturi:
1.1.Arhitectura pe componente – oferă o imagine asupra elementelor care
formează un sistem de baze de date, dar şi a inter-dependenţelor dintre ele.
Componentele specifice arhitecturii pe componente sunt:
a. datele – sunt organizate într-o bază de date care conţine:
• colecţii de date propriu-zise;
• dicţionarul de date (structura de date, restricţiile de integritate,
vederile, etc.);
• fişierele anexe, aşa cum sunt cele de index.
b. software-ul – este aferent realizării şi exploatării bazei de date şi
conţine:
• sistemul de gestiune a bazei de date;

5
 • programele de aplicaţie dezvoltate, în cea mai mare parte, într-un
sistem de gestiune a bazelor de date.
c. elementele auxiliare – sunt componentele care contribuie la
realizarea şi funcţionarea întregului sistem de baze de date:
1. un set de proceduri automate (rutine) şi manuale;
2. reglementări legale şi administrative;
3. mijloace hardware utilizate;
4. persoane implicate pe categorii de utilizatori.
1.2. Arhitectura pe niveluri structurează un sistem de baze de date pe trei
niveluri şi oferă o imagine despre modul de organizare şi funcţionare al
acestuia.

Figura 1.2. Arhitectura pe niveluri a unui sistem de baze de date

În arhitectura prezentată în figura 1.2 sunt redate nivelurile de

organizare (reprezentare) a datelor în baza de date şi legăturile dintre ele:
nivelul conceptual, nivelul logic şi nivelul fizic. [2]

6
a. nivelul conceptual – este dat de viziunea administratorului bazei de date
asupra datelor. Legat de acest nivel, se pot menţiona următoarele aspecte:
 administratorul realizează structura conceptuală a bazei de date,
eventual cu ajutorul instrumentelor oferite de un SGBD;
 structura conceptuală se obţine utilizând un anumit model de date
pentru baza de date, precum şi o tehnică de proiectare cât mai
adecvată;
 structura conceptuală este o reprezentare în interiorul sistemului a
realităţii pe care baza de date o transcrie;
 viziunea administratorului asupra bazei de date este independentă
de aplicaţiile care vor fi dezvoltate (independenţa logică);
 rezultatul nivelului conceptual este schema conceptuală;
 realizarea schemei corespunde unei activităţi de modelare pentru că
este vorba despre o transpunere în termeni abstracţi a entităţilor
lumii reale;
 odată definită, schema conceptuală trebuie confruntată cu lumea
reală pentru identificarea şi soluţionarea neconcordanţelor sau a
omisiunilor; datorită caracterului său global şi unitar, se recomandă
ca schema conceptuală să fie gestionată de o singură persoană [2].
b. nivelul logic – este dat de viziunea programatorului asupra datelor. Legat
de acest nivel se pot prezenta următoarele aspecte:
 programatorul realizează programele de aplicaţie pentru descrierea şi
manipularea datelor, scrise într-un SGBD;
 programele implementează structura externă (logică) a datelor;
 structura externă este dedusă din structura conceptuală;
 structura externă reprezintă viziunea programatorului asupra bazei
de date pentru o anumită aplicaţie;

7
  viziunea programatorului este independentă de suportul tehnic de
informaţie (independenţa fizică);
 rezultatul nivelului logic este schema externă, ca parte din schema
conceptuală, implementată cu ajutorul unui SGBD.
c. nivelul fizic – este dat de viziunea analistului (inginerului) de sistem
asupra datelor şi are rolul de a descrie modul în care sunt stocate datele în
baza de date. Aferent nivelului fizic putem menţiona următoarele:
 analistul de sistem este cel căruia îi revine sarcina de a realiza
structura internă (fizică);
 structura internă este dedusă din cea externă conform unor tehnici
şi metode de alocare pe suport fizic;
 structura internă corespunde descrierii datelor pe suportul fizic de
informaţie;
 rezultatul la nivelul fizic este schema internă (fizică) care se
defineşte în termeni de fişiere şi înregistrări;
 implementarea schemei interne se face cu ajutorul sistemului de
gestiune a fişierelor (SGF) din cadr

Dupa numarul de utilizatori bazele date se clasifica astfel: 

1. Multiutilizator –  majoritatea bazelor de date sunt de acest tip. Ele permit accesul

concurent (in acelasi timp) a mai multor utilizatori.

2. Monoutilizator – sunt in numar redus de baze de date. Ele pot fi accesate doar de un

singut utilizator la un moment dat.

Dupa numarul de statii pe care este stocata baza de date:

8
1. Centralizate (Centralized Database System) – sistem de baze de date in care datele si

sistemul de gestiune sunt pe acelasi calculator.

2. Distribuit (Distributed Database System) – sistem de baze de date care poate avea atat

datele cat si sistemul de gestiune distribuite pe mai multe calculatoare interconectate printr-o

retea de comunicatie.

Se cunosc mai multe tipuri de baze de date după modul de organizare, modul de
dispunere pe suport magnetic a informaţiei şi a elementelor componente:

• modele primitive – datele sunt organizate la nivel logic în fişiere, structura de

bază este înregistrarea, mai multe înregistrări fiind grupate în structuri de tip fişier; utilizate
in contabilitate.

• baze de date ierarhice – legăturile dintre date sunt ordonate unic, accesul se
face numai prin vârful ierarhiei, un subordonat nu poate avea decât un singur superior direct
şi nu se poate ajunge la el decât pe o singură cale; utilizate in activitatea bancara, companii
multinationale.

• baze de date în reţea – datele sunt reprezentate ca într-o mulţime de ierarhii, în

care un membru al ei poate avea oricâţi superiori, iar la un subordonat se poate ajunge pe mai
multe căi; transporturi, comert, sanatate, multinationale.
• baze de date relaţionale – structura de bază a datelor este aceea de relaţie-
tabel, limbajul SQL (Structured Query Language) este specializat în comenzi de manipulare
la nivel de tabel. Termenul relaţional a fost introdus de un cercetător al firmei IBM, dr. E. F.
Codd în 1969, fiind cel care a enunţat cele 13 reguli de bază necesare pentru definirea unei
baze de date relaţionale. Baza de date relaţională reprezintă o mulţime structurată de date,
accesibile prin calculator, care pot satisface în timp minim şi într-o manieră selectivă mai
mulţi utilizatori. Această mulţime de date modelează un sistem sau un proces din lumea reală
şi serveşte ca suport unei aplicaţii informatice; mai nou se aplica in activitatile desfasurate in
sucursale interconectate.

9
 • baze de date distribuite – sunt rezultatul integrării tehnologiei bazelor de date
cu cea a reţelelor de calculatoare. Sunt baze de date logic integrate, dar fizic distribuite pe
mai multe sisteme de calcul. Integrarea bazei de date distribuite se face cu ajutorul celor trei
tipuri de scheme care sunt implementate:

1. schema globală – defineşte şi descrie toate informaţiile din baza de date

distribuită în reţea; 
2. schema de fragmentare – descrie legăturile dintre o colecţie globală şi
fragmentele sale. Ea este de tipul unu la mai mulţi şi are forma unei ierarhii; 
3. schema de alocare – descrie modul de distribuire a segmentelor pe
calculatoarele (nodurile) din reţea. Fiecare segment va avea o alocare fizică pe unul sau mai
multe calculatoare. Schema de alocare introduce o redundanţă minimă şi controlată: un
anumit segment se poate regăsi fizic pe mai multe calculatoare.

Utilizatorul unei asemenea baze de date o vede ca pe o bază de date unică,

compactă (nivel logic), cu toate că în realitate ea este distribuită pe mai multe calculatoare
legate în reţea (nivel fizic). Această organizare a dus la o creştere substanţială a vitezei de
acces la o bază de date într-o reţea de calculatoare. Anumite date stocate pe un server local
sunt mult mai rapid accesate decât dacă ele s-ar afla pe un server la distanţă, unde baza de
date ar fi fost stocată în întregime (nedistribuită);

• modele semantice – orientate spre obiecte. Aceste modele sunt orientate pe

reprezentarea semnificaţiei datelor. Structura de bază folosită pentru reprezentarea datelor
este cea de clasă de obiecte, definită prin abstractizare din entitatea fizică pe care o regăsim în
lumea reală. Aici există entităţi simple şi clase de entităţi care se reprezintă prin obiecte
simple sau clase de obiecte, ordonate în ierarhii de clase şi subclase. Acest tip de bază de date
a apărut din necesitatea gestionării obiectelor complexe: texte, grafice, hărţi, imagini, sunete
(aplicaţii multimedia) şi a gestionării obiectelor dinamice: programe, simulări. 

Baze de date 

- integrarea datelor (baza de date este un ansamblu de colecţii de date

intercorelate, cu redundanţă controlată), 

10
 - integritatea datelor (se referă la corectitudinea datelor încărcate şi manipulate
astfel încât să se respecte restricţiile de integritate), 

- securitatea datelor (limitarea accesului la baza de date), 

- partajarea datelor (datele pot fi accesate de mai mulţi utilizatori, eventual în
acelaşi timp), 
- independenţa datelor (organizarea datelor să fie transparentă pentru utilizatori,
modificările în baza de date să nu afecteze programele de aplicaţii).

1.3.Sistemele de gestiune a bazelor de date

Un SGBD trebuie să asigure următoarele funcţii:

• definirea - crearea bazei de date; 

• introducerea (adăugarea) datelor în baza de date; 
• modificarea unor date deja existente în baza de date; 
• ştergerea datelor din baza de date; 
• consultarea bazei de date – interogare/extragerea datelor.

În plus, un SGBD mai asigură şi alte servicii:

• suport pentru limbaj de programare; 

• interfaţă cât mai atractivă pentru comunicarea cu utilizatorul; 

• tehnici avansate de memorare, organizare, accesare a datelor din baza de date; 
• utilitare încorporate: sistem de gestiune a fişierelor, liste, tabele etc.; 
• „help” pentru ajutarea utilizatorului în lucrul cu baza de date.
Stadiul actual in utilizarea bazelor de date
Modelul relaţional de organizare a datelor a fost conturat odată cu cele două articole
publicate în 1969 şi 1970 de către E.F. Codd, matematician la centrul de cercetări din San
Jose, California, al firmei IBM. În acel moment, tehnologia bazelor de date era centrată pe
modelele ierarhic şi reţea, modele ce depind într-o mai mare măsură de organizarea internă a
datelor pe suportul de stocare. Codd a propus o structură de date tabelară, independentă de
tipul de echipamente şi software de sistem pe care este implementată. 

11
Deşi IBM a fost prima companie care a iniţiat un proiect destinat elaborării unui
sistem de gestiune a bazelor de date relaţionale (System/R, începând cu 1974),
prima firmă care a lansat primul SGBDR comercial a fost Relational Software
Inc., astăzi Oracle.

Mecanismele tranzacţionale nu sunt o noutate în lumea bazelor de date. În anii

70, la doar câteva sute de kilometri distanţă, laboratoarele IBM de la San Jose şi
Universitatea Berkeley dezvoltau în paralel primele sisteme relaţionale, System
R şi Ingres, ambele cuprinzând anumite forme de procesare tranzacţională.
Începând de atunci, toate SGBD-urile importante încorporează mecanisme
tranzacţionale.
Impunerea pe piaţă a SGBD-urilor grefate pe modelul relaţional a fost
mult mai dificilă decât s-ar putea înţelege astăzi.
Abia în anii ’90, datorită vitezei îmbunătăţite, securităţii sporite şi, mai
ales, productivităţii dezvoltatorilor de aplicaţii, modelul relaţional a câştigat
supremaţia.

Cele mai accesibile şi, implicit, cele mai utilizate sunt SGBD-urile dedicate
iniţial uzului individual: Access, Paradox, Visual FoxPro. Astăzi, ele au şi
caracteristici profesionale şi pot fi folosite la dezvoltarea de aplicaţii. Pentru
aplicaţiile complexe din bănci, corporaţii, organizaţii şi instituţii de mari
dimensiuni s-au impus SGBDR-urile de „categorie grea”: Oracle, DB2 (IBM),
Informix (DB2), Sybase, SQL Server (Microsoft).
Tipologia cea mai frecvent utilizata astazi a bazelor de date este cea
Relationala (DB construite pe modelul logic relational), unde datele sunt
stocate in Tabele. Pentru aceasta tipologie de Baze de Date Relationale limbajul
de interogare utilizat este SQL – Structured Query Language. Acesta este un

12
limbaj ce permite extragerea de informatii intr-o baza de date prin intermediul
cererilor numite si Query.

1.3.DBMS – Data Base Management System Sisteme de gestiune a

bazelor a date

Bazele de date sunt manipulate cu ajutorul Sistemelor de gestiune a

bazelor de date. Un sistem de tipul DBM este un sistem software proiectat
pentru a da posibilitatea crearii si manipularii (din partea administratorului) si a
interogarii eficiente (din partea unuia sau a mai multor utilizatori) a unei baze
de date.[8]

Unul dintre sistemele DBM cele mai cunoscute si utilizate astazi este

MySQL. Acesta este un software liber ce are nevoie la randul sau de un sistem
de administrare. MySQL este un sistem de gestiune a bazelor de date relaţionale
cu implementări pentru sistemele de operare Linux, Unix, Windows. Acest
sistem se poate utiliza gratuit, fiind open source. Ultima versiune şi
documentaţia sistemului de gestiune a bazelor de date MySQL se poate
descărca de la adresa http://www.mysql.com. Acest sistem este compatibil cu
standardul SQL2, dar unele prevederi ale standardului fiind implementate
parţial.
O bază de date, uneori numită şi „bancă de date”, reprezintă o
modalitate de stocare a unor informaţii şi date pe un suport extern (un
dispozitiv de stocare), cu posibilitatea regăsirii rapide a acestora. De obicei,
o bază de date este memorată într-unul sau mai multe fişiere. Bazele de
date sunt manipulate cu ajutorul sistemelor de gestiune a bazelor de date.

13
La nivel mondial, cei mai importanţi furnizori de sisteme de gestiune a
bazelor de date sunt Oracle, IBM, Microsoft, Sybase. 
Sistemele de gestiune a bazelor de date (SGBD) reprezintă totalitatea
programelor utilizate pentru crearea, interogarea şi întreţinerea unei baze de
date. Include două categorii de module: module care sunt comune cu cele ale
calculatoarelor şi module cu funcţii specifice bazei de date . Apariţia şi
răspândirea reţelelor de calculatoare au dus la dezvoltarea SGBD-urilor în
direcţia multiuser: mai mulţi utilizatori folosesc simultan aceeaşi bază de date.

Utilizator Aplicatie SGBD Baza de date

Figura 1.

Fig. 1.3. Componente ale sistemului de baze de date

Baza de date poate fi privită ca o colecţie de fişiere interconectate

care conţin nucleul de date necesare unui sistem informatic. O înregistrare fizică
este o unitate de transfer între memoria internă şi cea externă a calculatorului. O
înregistrare logică este unitatea de prelucrare din punct de vedere al
programului utilizator.
O înregistrare se compune din câmpuri (atribute) care descriu anumite
aspecte ale realităţii.
Datele dintr-o bază de date pot fi structurate pe 3 niveluri, în funcţie
de categoria de personal implicată:
• nivelul conceptual (global) – exprimă viziunea administratorului
bazei de date asupra datelor. Acestui nivel îi corespunde structura conceptuală
(schema) a bazei de date, prin care se realizează o descriere a tuturor datelor,
într-un mod independent de aplicaţii, ce face posibilă administrarea datelor. 

14
 • nivelul logic – exprimă viziunea programatorului de aplicaţie asupra
datelor. La acest nivel se realizează o descriere a datelor corespunzătoare unui
anumit program de aplicaţie. 
• nivelul fizic – care exprimă viziunea inginerului de sistem asupra
datelor. Corespunde schemei interne a bazei de date prin care se realizează o
descriere a datelor pe suport fizic de memorie.

CAPITOLUL 2 TIPURI DE BAZA DE DATE

Printre multiplele forme de organizare a datelor, bazele de date ocupă un loc

aparte.

O baza de date (BD) reprezinta o colectie de date integrata, anume

structurata si dotată cu o descriere a structurii si a relatiilor dintre date.

In functie de modul de organizare a informatiilor, se cunosc cateva modele

de BD:

ierarhic (arborescent), reţea, relaţional etc.

1.4.1Modelul ierarhic.Cu ajutorul modelului conceptual ierarhic, schema

bazei de date poate fi reprezentata sub forma unui arbore în care nodurile
exprimă colectii de date, iar ramurile reflectă relatiile de asociere între
înregistrarile colectiilor de date superioare si inferioare.

Accesul la înregistrarile colectiilor de date inferioare se face prin traversarea

arborelui, adica se parcurg toate colectiile aflate în subordonare ierarhica dintre
colectia – radacina si colectia cercetata. Unui element superior îi pot corespunde
unul sau mai multe elemente inferioare, iar unui element inferior îi corespunde
un singur element superior.

15
 1.4.2.Modelul retea. Modelul reţea se aseamana cu cel ierarhic, diferenta
constand în aceea ca unui element inferior ii pot corespunde unul sau mai multe
elemente superioare.

1.4.3.Modelul relational. Modelul relational este în prezent cel mai

raspandit model de baze de date. Acest model are o singura structura de date:
relatia sau tabelul. O baza de date relationala este un ansamblu de relatii
(tabele) grupate în jurul unui subiect bine definit. Deci, o relatie poate fi redata
printr-un tabel, în care fiecare rand reprezintă o inregistrare diferita, iar fiecare
coloana un atribut. Coloanele tabelului sunt identificate prin nume diferite si
reprezintă campurile (atributele, caracteristicile) modelului conceptual. In
fiecare coloana datele trebuie sa fie de acelasi tip. Cautarea în acest model de
BD se face secvential toate articolele si comparand criteriile de cautare.
Articolele ce satisfac conditiei cautarii se selecteaza si pot fi afisate.

Subiectele pe care se axeaza tabelele unei BD pot fi cele mai diverse:

activitatea unei firme, stocarea marfurilor la un depozit, rezultatele unui
recensamant,etc. Desi în modelul relational principala structură de date o
reprezinta tabelul, o baza de date este mai mult decat o simplă multime de
tabele.Pe parcurs vom vedea ca între tabelele bazei de date exista o
interdependenta stransa, în timp ce între tabelele de calcul obisnuite această
interdependenta practic lipseste.

16
 În ultimii ani, dezvoltarea sistemelor de baze de date reprezintă unul dintre
cele mai importante aspecte în domeniul tehnologiei informaţiei, având un
impact decisiv asupra modului de organizare şi funcţionare a numeroaselor
instituţii şi servicii.

Acestea sunt companiile de comunicaţie, intreprinderile de comerţ,

serviciile bancare, serviciile de transport, asigurările, universităţile etc. Acestea
sunt dependente de funcţionarea corectă şi neîntreruptă a sistemelor de baze de
date.

Sistemele de baze de date sunt o componentă importantă a vieţii de zi cu zi

în societatea modernă. Zilnic, majoritatea persoanelor desfăşoară activităţi care
implică interacţiunea cu o bază de date: depunerea sau extragerea unei sume de
bani din bancă, rezervarea biletelor de tren sau de avion, căutarea unei cărţi într-
o bibliotecă computerizată, gestiunea angajaţilor dintr-o firmă, cumpărarea unor
produse etc.

Bazele de date pot avea mărimi (număr de înregistrări) şi complexităţi

extrem de variate, de la câteva zeci de înregistrări(de exemplu, baza de date
pentru o agendă de telefon a unei persoane) sau pot ajunge la milioane de
înregistrări (de exemplu, baza de date pentru cărţile dintr-o bibliotecă, baza de
date cu stocarea angajaţilor unei firme sau baza de date unde se păstrează
informaţii despre situaţia studenţilor etc). Marea majoritate a sistemelor de baze
de date existente în momentul de faţă sunt relaţionale şi există un număr mare
de astfel de sisteme comerciale care pot fi achiziţionate şi folosite pentru
propriile dezvoltări. Modelul relaţional de baze de date a fost introdus în anul
1970 de către E.F.Codd.

Utilizatorii unei baze de date au posibilitatea să efectueze mai multe

categorii de operaţii asupra datelor stocate aici:

17
 • Introducerea de noi date (insert)

• Ştergerea unor date existente în baza de date(delete)

• Actualizarea datelor stocate(update)

• Interogarea bazei de date (query) pentru regăsirea anumitor informaţii,

selectate după un criteriu ales.

La inceputul anilor 80 s-a produs o trecere în masă la elaborarea si

utilizarea sistemelor de gestiune a bazelor de date de tip relational.Acest
fenomen se explică prin atingerea unor limite tehnice si prin flexibilitatea
redusa a sistemelor de gestiune a bazelor de date cu structuri arborescente si
reţea care se foloseau pînă atunci .Inzestrate cu limbaje de generatia a patra si
cu generatoare de aplicaţii puternice ,baze de date de tip relaţional oferă
numeroase facilitati de proiectare şi dezvoltare a aplicatilor .Cele mai raspindite
baze de date de acest tip sunt: Oracle, Informix, SyBase, MySQL, Interbase,
Access, acesta din urmă fiind subiectul capitolului de fata.

Sistemul de gestiune a bazelor de date MS Access 2013 (şi versiunile care

l-au precedat) a fost realizat de corporaţia Microsoft şi reprezintă o nouă

ideologie în acest domeniu, avînd performanţe sporite.

Functii Access

MS Access contine un set de funcţii standard de cele mai diferite

tipuri.Pentru descrierea lor vom folosi urmatoarele:

CampNum - argument ce reprezintă campuri de tip Number sau Currency;

CampText - argument ce reprezintă campuri de tip Text;

CampDate - argument ce reprezintă campuri de tip Date/Time;

Camp - argument ce reprezintă campuri de orice tip;

18
 n,m - argumente ce reprezintă numere naturale;

i - argument ce reprezintă numere întregi;

{} - argumentele incluse în paranteze figurate sunt optionale

(neobligatorii);

Argumentele functiei se pun între paranteze rotunde si se separa prin

punct si virgula (uneori prin virgula). În cazul lipsei argumentelor, dupa
denumirea functiei se pun paranteze rotunde care nu contin în interior
nimic. În cazul cand argumentul funcţiei reprezintă un camp, numele campului
se ia între paranteze pătrate [].

Enumerăm în cele ce urmează cateva dintre funcţiile sistemului Access:

1. Abs(CampNum) - calculeaza valoarea absoluta (modulul).

2. Avg(CampNum) - calculeaza media aritmetică.
3. Sin(CampNum) - calculeaza valoarea sinusului.
4. Exp(CampNum) - calculeaza puterea numarului e.
5. Log(CampNum) - calculeaza logaritmul natural.
6. Sqr(CampNum) - calculeaza radacina patrata.
7. Int(CampNum) - calculeaza partea întreaga.
8. Rnd(i) sau Rnd() - returneaza un numar aleator situat între 0 şi 1.

9. Sum(CampNum) - calculeaza suma.

10. Max(CampNum)-calculeaza valoarea maximă
11. Min(CampNum) - calculeaza valoarea minimă.
12. Var(CampNum) - calculeaza variatia (dispersia).
13. Count(Camp) - calculeaza numarul valorilor nenule.
14. Left(CampText) - extrage primele n caractere (din stanga).

19
 CAPITOLUL 3 REA

Pentru a deschide o baza de date existenta în zona „Deschide” a ferestrei

reprezentate in figura de mai sus, executam un click pe denumirea uneia din
bazele de date utilizate recent.In caseta de dialog care apare indicăm numele
BD.

2.3.Tabele Access

2.3.1 Crearea unui tabel

Dupa ce am deschis o baza de date , eveniment confirmat prin aparitia

ferestrei cu cele 7 clase de obiecte, putem crea diferite obiecte în oricare din
clasele nominalizate. Dar deoarece fiecare din clasele Queries, Forms, Reports,
Pages, Macros şi Modules se definesc în baza tabelelor, acestea (tabelele)
trebuie create în primul rand. Cu alte cuvinte, dacă o BD nu contine cel putin un
tabel, crearea altor clase de obiecte devine lipsita de sens.

Pentru a crea un tabel nou ,de exemplu, Comenzi, selectam clasa de

obiecte Tabele , apoi actionam butonul „Nou”. Caseta de dialog Tabel Nou care
arata asa:

20
 Am creata tabele

 Student,
 Facultate,
 Echipa,
 Antrenor

Tabelul STUDENT stuctura – Cheia primara este Id_student de tip text pe 3

caractere.

Continut : se vede ca avem 40 destudenti incarcati in tabel

21
Tabelul ECHIPA stuctura Cheia primara este formata din trei campuri

Id echipa de tip text , size 3,

Id student de tip text , size 3

Id antrenor tip text , size 3

Aceasta cheie primara defineste in mod unic un articol in tabelul Echipa.

22
 Continutul tabelei

Tabelul ANTRENOR are stuctura

Cheie primara este Id antrenor, text Size 3

Continutul :Acel + care apare in fata Id antrenor ne arata ca acest tabel este
in legatura cu alt tabel.

23
Tabelul FACULTATE are structura :

Cheia primara este ID facultate , tip text, size 3

Continut

CAPITOLUL 3 SCHEMA DE SISTEM LEGATURILE

24
 Dupa cum se vede din schema de sistem avem 4 tabele legate intre ele.

O facultate foate sa fie frecventata de mai multi studenti deci intre tabelele
Facultate si Student legatura este 1 la mai multi

Un antrenor poate sa antreneze mai multe echipe deci avem legatura 1 la

mai multi .

Un student poate sa joace in mai multe echipe deci intre tabelul Student si
Echipe avem legatura unu la mai multi.

25
 CAPITOLUL 4 INTEROGARILE

 Lista studentilor care joaca baschet

 Lista studentilor care joaca in Divizia A
 Lista studentilor antrenati de antrenorul Hagi

4.1. Lista studentilor care joaca baschet

Forma de proiectare , in coloana Tip sport si pe randul Criteria am scris baschet

Rezultatul interogarii

4.2. Lista studentilor care joaca in Divizia A

26
Rezultatul executiei interogarii

4.3. Lista studentilor antrenati de antrenorul Hagi

Criteriul de selectie este numele Hagi scris pe coloana Nume si in randul

Criteria.

27
Rezultatul

28
CAPITOLUL 5 RAPOARTELE

Rapoartele sunt create din interogarea cu acelasi nume.

 Lista studentilor care joaca baschet

 Lista studentilor care joaca in Divizia A
 Lista studentilor antrenati de antrenorul Hagi

5.1. Raportul Lista studentilor care joaca baschet

5.2. Lista studentilor care joaca in Divizia A

29
5.3. Lista studentilor antrenati de antrenorul Hagi

30
Forma de proiectare a raportului

CAPITOLUL 6 FORMULARE

6.1. Formular pentru incarcare Faculate

31
Formular pentru incarcare

6.2. Formular pentru incarcarea tabelului student

32
33
6.3. Formular pentru incarcarea tabelului Echipa

34
35
 Bibliografie

1. Cârstoiu, Dorin, Baze de date relaţionale, Editura Printech,1999

2. Ionescu, Felicia, Baze de date relaţionale şi aplicaţii,Editura
Tehnică, 2004
3. Browne, Allen, Balter Alison, Bazele Access 95, EdituraTeora, 1999
4. Pascu, C., Pascu A., Totul despre SQL, Editura Tehnică,1994
5. Rădulescu, Florin, Baze de date în Internet, Editura
6. Printech, 2000
7. Baltac, Vasile, ECDL-Excel, Access, PowerPoint în 20 lecţii şi 75 de
simulări, Editura Andreco, 2003
8. Browne, Allen, Balter Alison, Bazele Access 95, Editura Teora, 1999
9. Pribeanu, Costin, Baze de date şi aplicaţii, Editura MatrixRom,
2000
10. Boian F. M. - Sisteme de operare interactive, Ed. Libris, Cluj-
Napoca, 1994
11. Andrew S. Tanenbaum, Sisteme de Operare Moderne, Ed.
Byblos
12. Tiberiu S. Leţia, Sisteme de timp-real, Ed. Albastră, 2000
13. Ed Bott, Woody Leonard – Microsoft Office XP – Editura
Teora;

36
 CONCLUZIE
Bazele de date sunt accesibile unei mase largi de speciallisti IT si asigura
rapiditate in luarea deciziilor iar programele sunt usor de invatat .

37
 VA MULTUMESC

dragomir.alexandru@yahoo.com

38