Access Problemar

UNIVERSITATEA DE STAT „B. P.
HASDEU” DIN CAHUL
Baze de date
ACCESS
Îndrumar de laborator
Svetlana BÎRLEA
CAHUL, 2015
CZU 004.6(076.5)
B 54
Aprobată spre publicare de către Comisia Metodico-

științifică din a Universității de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul,
proces verbal nr. 1 din 12.11.2015 în calitate de îndrumar de
laborator.
Recenzenţi:
Secrieru Nicolae, doctor, conferențiar universitar, șef
departamentul informațional, Universitatea Tehnică a
Moldovei.
Bîclea Diana, doctor, conf. univ. interim., Universitatea
de Stat „B.P. Hasdeu din Cahul”.
Baze de date ACCESS: Îndrumar de laborator/ Svetlana

Bîrlea. – Cahul: Universitatea de Stat "Bogdan Petriceicu
Hasdeu" din Cahul, 2015 (Tipogr. "Centrografic"). – 54 p.
Bibliogr.: p. 49-50. – 150 ex.
ISBN 978-9975-88-006-0.
004.6(076.5)
B 54
ISBN 978-9975-88-006-0.
Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
2
CUPRINS
PREFAȚĂ ................................................................................. 4
LUCRARE DE LABORATOR NR. 1.
REALIZAREA UNEI APLICAȚII ACCESS. ..................... 5
CREAREA ȘI UTILIZAREA TABELELOR. STABILIREA
RELAȚIILOR ÎNTRE TABELE. ............................................. 8
LUCRARE DE LABORATOR NR. 3
EXTRAGEREA INFORMAȚIILOR DIN BAZA DE
DATE. INTEROGĂRI DE SELECȚIE. CRITERII DE
SORTARE A ÎNREGISTRĂRILOR ...................................... 14
INTEROGĂRI DE EXCLUDERE A ÎNREGISTRĂRILOR
(DELETE QUERY). INTEROGĂRI DE ACTUALIZARE A
ÎNEGISTRĂRILOR (UPDATE QUERY).............................. 19
INTEROGĂRI DE GRUPARE ȘI TOTALIZARE ............ 24
INTEROGĂRI PARAMETRIZATE .................................. 29
INTEROGĂRI ÎNCRUCIȘATE (CROSSTAB QUERY) .. 33
INTEROGĂRI DE GENERARE A TABELELOR NOI ... 36
FORMULARE .................................................................... 39
LUCRARE DE LABORATOR NR. 10. ................................. 44
RAPOARTE ........................................................................ 44
BIBLIOGRAFIA ..................................................................... 49
ANEXE ................................................................................... 51
3
PREFAȚĂ
Bazele de date constituie, în prezent, cea mai importantă

metodă de memorare a datelor în cadrul sistemelor informatice.
Îndrumarul de laborator Baze de date ACCESS are
menirea de consolidare practică și de aprofundare a
cunoștințelor teoretice în ceea ce privește realizarea și
gestionarea bazelor de date Access.
Îndrumarul de față este destinat studenților, precum și
unor grupuri de utilizatori care folosesc baze de date sau sunt
pe cale de a folosi.
Obiectivele lucrării sunt însușirea conceptelor de bază și
formarea abilitățior practice legate de:
- organizarea și gestionarea volumelor mari de date
stocate în baze de date;
- formarea deprinderilor de utilzare a facilităților oferite
de SGBD Access;
- realizarea, proiectarea și gestionarea bazelor de date
proprii.
În acest scop, sunt propuse 10 lucrări practice, fiecare din
ele conține: scopul lucrării, cuvinte cheie și considerații
teoretice la tematica lucrării, precum și indicațiile metodice de
realizare a acesteia, sarcini practice și lucru individual.
Exemplele și sarcinile practice formulate spre rezolvare pleacă
de la problema enunțată la începutul lucrării.
În cadrul lucrării sunt expuse principiile de bază ale
realizării unei baze de date în MS Access și prezintă
principalele obiecte ale bazei de date Access, precum și
modalități de realizare a acestora.
Considerăm că această lucrare va fi utilă nu doar
studenților, ci și altor categorii de utilizatori care doresc să
obțină abilități practice fundamentale în realizarea și
gestionarea bazelor de date Access.
4
Lucrare de laborator nr. 1.
REALIZAREA UNEI APLICAȚII ACCESS.
Scopul lucrării: familiarizarea studenților cu etapele realizării

unei baze de date; crearea bazei de date în Access.
Cuvinte cheie: baze de date, SGBD, obiecte Access, tabele,

interogări, formulare, rapoarte, proiectarea bazei de date.
Considerații teoretice:
Baza de date este o colecție complexă de date integrată,
anume structurată și organizată. Baza de date poate fi privită ca
un sistem de colecții de date între care există o interdependență
logică multiplă, potrivit unor relații prestabilite din punct de
vedere logic.
Sistemul de gestiune a bazelor de date (SGBD) reprezintă
un ansamblu de componente care asigură crearea, utilizarea și
întreținerea uneia sau mai multor baze de date.
Microsoft Access este un sistem pentru crearea și
utilizarea bazelor de date și are următoarele funcții:
- descrierea datelor;
- manipularea/utilizarea datelor;
- confidențialitatea datelor și lucrul în regim utilizator;
- importul și exportul de date;
- integritatea datelor.
Obiectele bazei de date Access sunt:
- tabele, care stochează datele;
- interogări, utilizate pentru extragerea datelor;
- formulare, utilizate pentru introducerea și afișarea
datelor din tabele și interogări;
- rapoarte, folosite pentru prezentarea datelor din tabele
sau interogări într-o manieră adecvată imprimării și
analizei;
- alte obiecte.
Etape de realizare a unei aplicații Access:
1. Formularea și analiza problemei ce trebuie de
rezolvat, care se finalizează prin identificarea entităților
5
(tabelelor) și a legăturilor dintre acestea, precum și prin
precizarea datelor de intrare.
2. Proiectarea, care constă în proiectarea obiectelor bazei
de date.
3. Realizarea aplicației, care constă în crearea efectivă a
obiectelor cu structura și proprietățile proiectate, încărcarea
bazei de date și testarea aplicației.
Crearea unei baze de date Access:
În cele ce urmează, pentru facilitarea realizării
obiectivele propuse în lucrare si pentru o mai bună înțelegere a
modului de lucru cu baze de date Access, vom crea baza de
date a unui Salon de Automobile, care se axează pe activitatea
de vînzări automobile. Salonul are mai multe sucursale în
diferite orașe ale țării. Baza de date Auto_Salon include
următoarele tabele: Sucursala, Automobil, Client, Vînzări,
Vînzător_consultant.
Pentru a crea baza de date Salon Auto se vor executa
următoarele operații:
- din meniul File se selectează New Database sau se
execută clic pe butonul New Database din bara cu instrumente
de lucru);
- în fereastra New se acceptă cu OK varianta Blank
Database;
- în fereastra File New Database, care se afișează se
introduce numele baze de date în caseta File Name și anume:
Auto_Salon.
- se execută clic pe butonul Create, ca rezultat va apărea
fereastra Database (figura 1.1.).
Pentru închiderea bazei de date se execută următorii pași:
- se alege opțiunea Close din meniul File sau se
acționează butonul .
- Înainte de închiderea bazei de date se recomandă
salvarea bazei de date.
6
Fig. 1.1. Fereastra Database.
Sarcini propuse:
1. Creați baza de date Auto_Salon în MS Acces.
Lucru individual:
1. Realizați o bază de date pentru gestionarea activității
bibliotecii din cadrul Facultății de Economie, Informatică și
Matematică.
2. Să se realizeze o bază de date pentru evidența vînzărilor și a
furnizărilor unei baze angro de produse alimentare.
3. Să se realizeze o bază de date pentru evidența bolnavilor în
secția de Urgentă.
4. Realizați o bază de date pentru evidența salariului
angajaților unei instituții/întreprinderi.
5. Realizați o baza de date pentru gestiunea activității unei
întreprinderi de construcții.
7
CREAREA ȘI UTILIZAREA TABELELOR.
STABILIREA RELAȚIILOR ÎNTRE TABELE.
Scopul lucrării: crearea tabelelor în modul Design View și

stabilirea relațiilor dintre ele; introducerea datelor în tabele.
Cuvinte cheie: tabele, cîmp (coloană), atribut, structura/design-

ul tabelei, cheie primară, tipuri de date, proprietăți ale
cîmpurilor, înregistrări, date.
După ce s-a creat baza de date, avem posibilitatea de a
crea oarecare din obiectele nominalizate anterior. Dar deoarece
fiecare din obiectele Queries, Forms, Reports, Macros și
Modules se definesc în baza tabelelor, mai întîi trebuie să
creăm tabelele. Altfel spus, dacă o bază de date nu conține
tabele, crearea altor obiecte Access este imposibilă.
Deci, tabelul este obiectul de bază destinat păstrării
datelor privind un anumit subiect (produse, Furnizori, Clienți,
Cărți etc.). Tabelele sunt identificate printr-un nume, care
trebuie să fie unic în baza de date. Tabele este bidimensională,
pe linii avînd informațiile despre fiecare exemplar al
subiectului respectiv, iar pe coloane atributele.
Prin urmare a crea o tabelă înseamnă a-i defini structura
(design-ul) și a o popula (încărca) cu date. Structura cuprinde
informațiile despre numărul, tipul de date și proprietățile
cîmpurilor, cîmpurile cheie primară, cîmpurile indexate și tipul
indexării. Proprietățile sunt stabilite în faza de proiectare a
structurii.
În MS Access există mai multe posibilități de creare a
unui tabel. În cele ce urmează vom prezenta și utiliza modul de
lucru Design View pentru a crea tabelele bazei de date
Auto_Salon:
8
Se selectează din Meniul Create opțiunea Table Design,
ca rezultat apare fereastra din figura 2.1. pentru descrierea
structurii tabelului.
Fig. 2.1. Modul de definire a structurii tabelului.
Astfel, cînd introducem cîmpurile, pentru fiecare indicăm

numele, tipul de date respectiv fiecărui cîmp și opțional se
introduce o descriere a datelor (figura 2.2.).
După cum observăm din figura 2.2., pentru fiecare cîmp
al tabelului se specifică 2 caracteristici obligatoriu (Field Name
și Data Type) și 1 caracteristică este opțională (Description).
Observație:
Denumirea cîmpurilor nu poate conține semne speciale
(”.”, ”!”, etc.), cu excepția semnului subliniere: ”_”.
Tipuri de date utilizate: Text, Memo, Number,
Data/Time, Currency, Autonumber, Yes/No, OLE object,
Hyperlink.
9
Fig. 2.2. Definirea cîmpurilor tabelului Automobil.
După cum știm într-o bază de date tabelele sunt corelate,
asociate după anumite criterii logice și de înrudire a datelor.
Cîmpurile comune prin care se face corelarea între tabele
poarta numele de cheie primară (Primary key). Cheia primară
se definește în timpul creării structurii tabelului sau ulterior
după ce a fost creată structura, prin activarea opțiunii Primary
key sau a simbolului . În cazul tabelului Automobil cheia

primară a fost stabilită pe cîmpul codauto, pentru a exclude
eventualitatea repetării identificatorului automobilului (în
salonul auto nu pot exista 2 automobile cu același
identificator).
Dup încheierea procedurii de descriere a cîmpurilor și de
stabilire a cheii primare, salvăm tabelul selectînd comanda
Save din meniul File sau direct acționînd butonul , și
indicăm numele tabelului, în cazul nostru Automobil (figura
2.3.).
10
Fig. 2.3. Stabilirea numelui tabelului Automobil.
Dacă nu am stabilit o cheie primară (acest lucru nu este

obligatoriu), sistemul ne va avertiză, sugerîndu-ne stabilirea
cheii pe un cîmp de tip Autonumber. Pentru a confirma
acționăm butonul Yes, ca rezultat se va crea automat un cîmp
suplimentar de tip Autonumber și se va stabili pe el cheia
primară. Pentru a renunța la stabilirea cheii primare, acționăm
butonul No.
După ce am creat structura tabelului, la necesitate ea
poate fi modificată, adică se poate:
- modifica denumirea cîmpului, executînd clic pe denumirea
cîmpului și efectuăm schimbările necesare;
- adăuga un cîmp, prin comanda Insert Record;
- exclude un cîmp, prin comanda Delete Record;
- schimba ordinea cîmpurilor;
- schimba caracteristicile cîmpurilor;
- adăuga sau anula cheia primară.
Următoarea etapă, după stabilirea structurii tabelului, este
introducerea datelor în tabel. Astfel, pentru a introduce date în
tabelul Automobil deschidem tabelul în regimul Datasheet
View, acționînd butonul View (figura 2.4.).
11
Fig. 2.4. Modul de introducere a datelor în tabelul Automobil.
Administrarea relațiilor dintre tabele se face prin

intermediul unei interfețe speciale selectînd opțiunea
Relationships, ca rezultat va apărea fereastra Show table, în
care selectăm tabelele prin acționarea butonului Add. Relațiile
dintre tabelele bazei de date Auto_Salon pot fi vizualizate în
figura 2.5.
Fig. 2. 5. Relațiile dintre tabelele baze de date Auto_Salon.

12
În acest, moment procesul de creare a bazei de date este
încheiat și se poate trece în continuare la exploatarea sa, adică
la extragerea informațiilor prin intermediul interogărilor
(Queries) sau afișarea informațiilor din baza de date prin
intermediul formularelor, rapoartelor.
Sarcini propuse:
1. Creați și introduceți date în tabelele bazei de date
Auto_Salon.
2. Stabiliți relațiile dintre tabele.
Lucru individual:
1. Creați structura tabelelor la una din bazele de date propuse
la lucrul individual de la lucrarea de laborator nr. 1.
2. Efectuați modificări în structura tabelelor, prin: adăugarea
unui cîmp, ștergerea unui cîmp, redenumirea unui cîmp,
activarea/dezactivarea opțiunii cheie primară.
3. Stabiliți relațiile dintre tabelele bazei de date.
4. Introduceți date în tabele.
13
EXTRAGEREA INFORMAȚIILOR DIN BAZA DE
DATE. INTEROGĂRI DE SELECȚIE. CRITERII DE
SORTARE A ÎNREGISTRĂRILOR
Scopul lucrării: realizarea interogărilor de selecție, utilizarea
criteriilor de selecție; realizarea interogărilor de sortare a
înregistrărilor.
Cuvinte cheie: extragerea informațiilor, interogări, queries,

tipuri de interogări, criterii de selecție, opțiune de ordonare
(sortare).
Puterea unei baze de date constă în posibilitatea de a
afișa rapid datele într-o ordine precizată de utilizator.
Interogările reprezintă modalități de selecție și de afișare a
informației din unul sau mai multe tabele, formulate cu ajutorul
unor condiții logice. Există mai multe tipuri de interogări pe
care le vom studia în cele ce urmează.
În lucrarea de laborator nr. 3 vom realiza interogări de
selecție și de sortare a înregistrărilor.
Access oferă mai multe modalități de definire a
interogărilor. În cazul nostru vom utiliza modul Design View
pentru crearea tabelelor bazei de date Auto_Salon.
Pentru a defini o interogare, de orice tip, acționăm
opțiunea Query Design din meniul Create (figura 3.1.):
Fig. 3.1. Modul de definire a unei interogări
14
Drept urmare, va apărea caseta Show table, în care
selectăm tabelele prin acționarea butonului Add (figura 3.2.).
După selectarea tabelelor acționăm butonul Close.
Fig. 3.2. Selectarea tabelelor pentru definirea interogării.
Dacă tabelele au cîmpuri comune, Access stabilește

automat legăturile dintre ele. În continuare indicăm, în partea
de jos a ferestrei, cîmpurile din fiecare tabel (în ordinea dorită)
care urmează a fi afişate sau pentru care se vor specifica
condiţii de selecţie şi/sau de sortare. Includerea cîmpurilor se
face prin "tragerea" lor cu ajutorul mouse-ului din tabelele din
caseta de sus în rîndul Field al casetei de jos sau prin
executarea unui dublu-clic pe denumirile respective. După
aceasta specificăm condiţiile selecţiei şi/sau ordinea sortării, în
acest fel interogarea se consideră definită (figura 3.3.).
Interogarea astfel definită poate fi executată imediat în
scopul obţinerii rezultatului, sau poate fi salvată pentru a fi
executată ulterior. În primul caz acţionăm butonul (Datasheet
View) din bara cu instrumente în al doilea caz executăm
comanda Save. La salvarea interogării indicăm numele ei, care
nu trebuie să coincidă cu numele unor tabele sau ale unor
interogări definite anterior.
15
Fig. 3.3. Specificarea condițiilor de selecție.
Criteriile de selecție le indicăm în partea de jos a

ferestrei, în rîndul Criteria. Pentru definirea criteriilor de
selecție putem utiliza:
- Operatori de comparare: >, <, =, >=, <=, <>;
- Operator logici: Or, In, Like, Between, And, Not.
Ordinea sortării înregistrărilor, pe unul sau mai multe
cîmpuri, se face prin executarea unui clic în rîndul Sort al
casetei de jos în drept cîmpului pentru care se prevede sortarea
și din lista derulantă alegem una din următoarele opțiuni:
- Ascending;
- Descending;
- Not sorted.
Sortarea datelor poate fi făcută şi fără a specifica condiţii
de selecţie. În acest caz se vor afişa toate înregistrările, dar
ordinea lor va corespunde condiţiilor stabilite în rîndul Sort
pentru cîmpurile respective.
Exemple:
1. Afișați lista automobilelor din salon în ordine alfabetică.
16
Fig. 3.4. Lista automobilelor ordonată crescător.
2. Afișați lista automobilelor de marca BMW produse după

anul 2010, ordonați descrescător după cîmpul Preț.
Fig. 3.5. Lista automobilelor ordonată descrescător.

17
Sarcini propuse:
În baza de date Auto_Salon creați următoarele interogări:
1. 5 interogări (simple) de selecție.
2. 3 interogări de sortare a înregistrărilor.
3. 3 interogări utilizînd operatori de comparare.
4. 2 interogări utilizînd operatorul logic Between.
5. 2 interogări utilizînd operatorul logic IN sau OR.
Lucru individual:
În baza de date (realizată individual la lucrarea de
laborator nr.1) creați următoarele tipuri de interogări:
1. Interogări simple de selecție a înregistrărilor (3 exemple).
2. Interogări de sortare a înregistrărilor (3 exemple).
3. Interogări cu utilizarea operatorului BETWEEN (2 exemple).
4. Interogări cu utilizarea operatorului LIKE (2 exemple).
5. Interogări cu utilizarea operatorului IN (2 exemple).
6. Interogări cu utilizarea operatorului OR (2 exemple).
7. Interogări cu utilizarea operatorilor de comparare (3
exemple).
8. Interogări cu extragerea datelor din 2 sau mai multe tabele
(4 exemple).
18
INTEROGĂRI DE EXCLUDERE A
ÎNREGISTRĂRILOR (DELETE QUERY). INTEROGĂRI
DE ACTUALIZARE A ÎNEGISTRĂRILOR (UPDATE
QUERY).
Scopul lucrării: crearea interogărilor de excludere a

înregistrărilor din baza de date; crearea interogărilor de
actualizare a înregistrărilor.
Cuvinte cheie: interogare, excluderea înregistrărilor, delete

query, update query, modificarea înregistrărilor, regimul design
view.
În cazul cînd dorim să excludem înregistrările din baza
de date se folosesc interogările de excludere a înregistrărilor.
Fie, de exemplu, că dorim să excludem din tabelul Automobil
toate automobilele produse pînă în anul 1997. Pentru aceasta,
executăm următoarele acţiuni:
1. Definim interogarea în modul descris la laboratorul nr. 3.
2. Includem tabelul Automobil.
3. Selectăm opțiunea Delete din meniul Design (Proiectare).
Ca rezultat, titlul ferestrei se schimbă în Delete Query iar în
partea de jos a ferestrei apare rîndul Delete.
4. Din lista cîmpurilor tabelului Automobil, afişată în partea de
sus a ferestrei (fig. 4.1.), selectăm cîmpurile care vor fi afişate
sau pentru care vor fi specificate condiţii de selecţie
anul_producerii, şi le "tragem" în celulele respective ale
rîndului Field din partea de jos. Ca rezultat, în celulele
respective pentru fiecare cîmp apare opţiunea Where (din
engleză - Unde, în care).
19
Fig. 4.1. Definirea interogării pentru excluderea înregistrărilor.
5. Introducem în celulele rîndului Criteria condiţiile selecţiei.

În cazul nostru pentru cîmpul anul_producerii scriem condiţia
<1997.
6. Pentru a obţine lista înregistrărilor care urmează a fi excluse,
acţionăm butonul (Datasheet View) din bara cu instrumente.
Ca rezultat, obţinem fereastra, reprezentată în figura 4.2.
Fig. 4.2. Vizualizarea înregistrărilor ce urmează să fie excluse.

20
7. Dacă rezultatele obţinute în p.6 sunt cele dorite, revenind la
regimul Design View, putem elimina realmente înregistrările,
executînd comanda Run din meniul Design sau acţionăm
butonul (Run) din bara cu instrumente (figura 4.3.). Ca
rezultat, pe ecran apare un mesaj despre numărul total al
înregistrărilor care urmează a fi eliminate. Dacă acţionăm
butonul Yes, înregistrările vizate sunt eliminate definitiv.
Pentru renunţare, acţionăm butonul No.
Fig. 4.3. Comanda RUN de excludere a înregistrărilor.
8. Salvăm interogarea, executînd comanda Save As și indicînd

numele interogării.
În cazul cînd este necesar de a modifica un număr mare

de înregistrări conform unuia şi aceluiaşi algoritm, putem
defini o interogare de modificare a înregistrărilor (Update
Query).
Se descrie în cele ce urmează modul de definire a unei
interogari pentru reducerea cu 15% a prețului automobilelor cu
cutie de viteză manuală, produse în perioada 1990-2000. Pentru
aceasta efectuăm următorii pași:
1. Definim interogarea în modul descris la lucrarea de laborator
nr. 3.
3. Selectăm opțiunea Update din meniul Design. Ca rezultat
titlul ferestrei se modifică în Update Query, iar în partea de
jos apare rîndul Update To (fig.4.4.).
4. Includem (prin “tragere” sau dublu clic) în celulele rîndului
Field cîmpurile marca, cutie de viteza, anul_producerii, pret.
21
Fig. 4.4. Definirea unei interogări de modificare a
înregistrărilor.
5. Introducem în rîndul Update To pentru cîmpul marca

expresia [marca], cutie de viteza expresia [cutie de viteza],
anul_producerii expresia [anul_producerii] și pentru cîmpul
pret expresia [preț]*0,85 sau [pret]-0,15*[pret].
6. Introducem în rîndul Criteria pentru cîmpul cutie de viteză
condiţia manual iar pentru cîmpul anul_producerii condiția
Between 1990 and 2000.
7. Acţionăm butonul Datasheet View din bara cu instrumente,
pentru a obţine valorile curente ale cîmpului pret care urmează
a fi modificate (figura 4.5.).
Modificările propriu-zise vor fi operate numai după
trecerea în regimul Design View şi acţionarea butonului din
bara cu instrumente sau executarea comenzii Run din meniul
Design. În acest caz pe ecran va apărea un mesaj despre
numărul total al înregistrărilor care urmează a fi modificate.
Acţionînd butonul Yes, Access va efectua modificările. Pentru
a renunţa la modificări, acţionăm butonul NO.
22
Fig. 4.5. Vizualizarea înregistrărilor ale căror valori vor fi
modificate.
Notă: În cazul executării repetate a interogării de tip

UPDATE, vom obține de fiecare dată modificări a valorilor
înregistrărilor. De exemplu,în cazul nostru, în cazul executării
repetate a comenzii RUN, vom obține de fiecare dată reducere
a prețului cu 15%.
Sarcini propuse:
1. Interogări de excludere sau ștergere a înregistrărilor (5
exemple).
2. Interogări de modificare a înregistrărilor (5 exemple).
Lucru individual:
1. Interogări de excludere a înregistrărilor (10 exemple).
2. Interogări de modificare a înregistrărilor (10 exemple).
23
INTEROGĂRI DE GRUPARE ȘI TOTALIZARE
Scopul lucrării: crearea interogărilor de grupare și totalizare a

înregistrărilor.
Cuvinte cheie: înregistrări, date, gruparea înregistrărilor,

totalizare, funcții agregat, sum, min, max, avg, count, group by.
În multe cazuri apare necesitatea de a obţine valori
rezumative referitoare la toate înregistrările din tabel sau pentru
o submulţime a lor. De exemplu, ar putea să ne intereseze cîte
automobile de fiecare marcă sunt în Salonul de Automobile. În
acest scop în Access pot fi definite interogări în care sunt
specificate condiţii de grupare şi totalizare.
Pentru obţinerea valorilor rezumative, sunt prevăzute
următoarele funcţii:
 Sum, pentru calcularea sumei valorilor cîmpului;
 Avg, pentru calcularea mediei valorilor cîmpului;
 Min, pentru găsirea valorii minime;
 Max, pentru găsirea valorii maxime;
 Count, calculează numărul de valori ale cîmpului (excluzînd
cele vide);
 StDev, pentru calcularea abaterilor standard;
 Var, pentru calcularea dispersiei.
Valorile rezumative pot fi obținute atît pentru toate
înregistrările din tabel, cît și pentru grupuri de înregistrări
(caroserie, marcă, carburant, culoare etc.)
A. Obținerea valorilor rezumative pentru toate

înregistrările din tabel:
De exemplu dacă dorim să aflăm cîte automobile au fost
produse pînă în anul 2015 și care este prețul lor mediu
efectuăm următorii pași:
24
1. Definim interogarea în modul descris la lucrarea de
laborator nr. 3.
3. Includem cîmpurile marca, anul_producerii și pret.
4. Selectăm opțiunea Totals din meniul Design. Ca rezultat în
partea de jos apare rîndul Total, iar în celulele respective ale
cîmpurilor selectate apare opțiunea Group by (figura 5.1.).
Fig. 5.1. Definirea unei interogări de obținerea a unor

valori rezumative, utilizînd funcții-agregat.
5. Din lista derulantă a câmpului marca (rîndul Total)

selectăm opţiunea Count, din lista derulantă a câmpului pret
(rîndul Total) selectăm opţiunea Avg.
6. Introducem în rîndul Criteria pentru cîmpul
anul_producerii condiția <2015 și din lista derulantă în rîndul
Total selectăm opţiunea Where.
7. Acţionăm butonul Datasheet View pentru a obţine valorile
căutate (figura 5.2.).
8. Salvăm interogarea.
25
Fig. 5.2. Vizualizarea rezultatelor interogării.
B. Obținerea valorilor rezumative pentru grupuri de

înregistrări:
De exemplu dacă dorim să aflăm cîte automobile au fost
produse și care este prețul lor mediu, grupate după marca
automobilului, efectuăm următorii pași:
laborator nr. 3.
3. Includem cîmpurile marca, anul_producerii și pret.
4. Selectăm opțiunea Totals din meniul Design. Ca rezultat în
partea de jos apare rîndul Total, iar în celulele respective ale
cîmpurilor selectate apare opțiunea Group by (figura 5.3.).
5. Din lista derulantă a câmpului marca (rîndul Total) selectăm
opţiunea Count, din lista derulantă a câmpului pret (rîndul
Total) selectăm opţiunea Avg.
6. Pentru primul cîmp marca lăsăm neschimbată opțiunea
Group by.
7. Acţionăm butonul Datasheet View pentru a obţine valorile
căutate (figura 5.4.).
26
Fig. 5.3. Definirea unei interogări de grupare și totalizare
a înregistrărilor.
Fig. 5.4. Vizualizarea rezultatelor.

27
Sarcini propuse:
1. Interogări de obținere a unor valori rezumative, utilizînd
funcții-agregat (5 exemple).
2. Interogări de grupare și totalizare a înregistrărilor, utilizînd
Lucru individual:
1. Interogări de obținere a unor valori rezumative, utilizînd
2. Interogări de grupare și totalizare a înregistrărilor, utilizînd
28
INTEROGĂRI PARAMETRIZATE
Scopul lucrării: Crearea interogărilor parametrizate.
Cuvinte cheie: înregistrări, date, parametru, tipul parametrilor,

query.
Cînd extragem informații din baza de date, apare uneori
necesitatea selectării informației cu ajutorul interogărilor
utilizînd criterii de selecție care î-și schimbă frecvent valoarea.
De exemplu, ne-ar putea interesa lista automobilelor
pentru diferite mărci auto, produse în ani diferiți și cu tipuri de
carburant diferit. O soluție în rezolvarea acestei cereri este
utilizarea parametrilor la definirea interogării. Pentru definirea
unei astfel de interogări,efectuăm următorii pași:
laborator nr. 3.
3. Includem cîmpurile marca, carburant și anul_producerii.
4. În rîndul Criteria al cîmpului marca scrim condiția
[marca], în cîmpul carburant scrim opțiunea [carburant], în
cîmpul anul_producerii scrim [anul_producerii] (figura 6.1.).
Astfel, valorile acestor 3 parametri vor fi cerute și vor putea fi
introduse de fiecare dată cînd executăm interogarea.
5. Specificăm tipul fiecărui parametru, deoarece au tipuri
diferite. Pentru aceasta din meniul Design selectăm opțiunea
Parameters (figura 6.2.).
6. Introducem valorile parametrilor în cele 3 casete (numărul
de casete este = cu numărul de parametri care-i conține
interogarea) care apar după execuția interogării, (figura 6.3.-
6.5).
7. După introducerea valorilor parametrilor obținem rezultatele
dorite, (figura 6.6.)
29
Fig. 6.1. Definirea unei interogări parametrizate.
Fig. 6.2. Specificarea tipului parametrilor.

30
Fig. 6.3. Specificarea mărcii.
Fig. 6.4. Specificarea tipului de carburant.
Fig. 6.5. Specificarea anului producerii automobilului.

31
Sarcini propuse:
1. În baza de date Auto_Salon creați 5 interogări parametrizate.
Lucru individual:
1. În baza de date (realizată individual la lucrarea de laborator
nr.1) creați 5 interogări parametrizate.
32
INTEROGĂRI ÎNCRUCIȘATE (CROSSTAB QUERY)
Scopul lucrării: Realizarea interogărilor încrucișate.
Cuvinte cheie: înregistrări, date, interogări, interogări

încrucișate, valoare, group by, grupare pe rînd, grupare pe
coloană.
În multe cazuri rezultatele unei interogări sunt greu de
perceput din cauza volumului mare de informaţii selectate. În
figura 7.1. sunt prezentate datele despre cîte mașini sau produs
de fiecare marcă în fiecare an, obţinute cu ajutorul unei
interogări de grupare şi totalizare.
Fig. 7.1. Rezultatele interogării de grupare și totalizare.

33
Access permite gruparea şi reprezentarea datelor într-o
formă compactă, formă care se aseamănă cu un tabel
electronic. În acest scop se definesc interogări speciale, numite
interogări încrucişate (Crosstab Query), figura 7.2.
Fig. 7.2. Definirea unei interogări încrucișate.
Pentru a defini o interogare încrucişată procedăm iniţial

ca în cazul unei interogări de selecţie obişnuită, adică:
laborator nr. 3.
3. Includem cîmpurile marca, codauto și anul_producerii.
4. Selectăm opţiunea Crosstab din meniul Design. Ca rezultat,
în partea de jos apare rândul Crosstab.
5. Definim câmpul marca, valorile căruia vor servi în calitate
de denumiri ale rîndurilor tabelului. Pentru aceasta acţionăm
butonul cu săgeată din rîndul Crosstab pentru câmpul marca şi
din lista derulantă care apare selectăm opţiunea Row Heading.
34
6. În mod analogic definim câmpul anul_producerii, valorile
căruia vor servi în calitate de denumiri ale coloanelor tabelului.
Pentru aceasta acţionăm butonul cu săgeată din rândul
Crosstab pentru câmpul anul_producerii şi din lista derulantă
care apare selectăm opţiunea Column Heading.
7. În rândul Total înlocuim opţiunea Group By din câmpul
codauto cu operatorul Count.
8. Pentru câmpul codauto în rândul Crosstab stabilim
opţiunea Value pe care o selectăm din lista derulantă prin
analogie cu acţiunile descrise mai sus.
9. Acţionăm butonul Datasheet View pentru vizualizarea
rezultatelor (figura 7.3.).
Sarcini propuse:
2. În baza de date Auto_Salon creați 5 interogări încrucișate.
Lucru individual:
nr.1) creați 5 interogări încrucișate.
35
INTEROGĂRI DE GENERARE A TABELELOR NOI
Scopul lucrării: Realizarea interogărilor de generare a

tabelelor noi.
Cuvinte cheie: înregistrări, date, interogări de generare a

tabelelor noi.
Acest tip de interogări permit crearea unei noi tabele,
elementele căreia constituie o submulțime a elementelor altui
tabel. De exemplu, din tabelul Automobil dorim să obținem un
tabel nou cu date doar despre mașinile cu cutie de viteză
automată și tipul de carburant diesel. Pentru aceasta este
necesar să parcurgem următorii pași:
laborator nr. 3.
3. Includem cîmpurile marca, carburant, cutie de viteză și
preț.
4. Introducem în rîndul Criteria pentru cîmpul carburant
condiția diesel iar pentru cîmpul cutie de viteză condiția
automat (figura 8.1.).
5. Din meniul Design selectăm opţiunea Make-Table-Query.
Ca rezultat va apărea o casetă de dialog în care vom introduce
numele tabelului nou, în cazul nostru Auto_diesel_automat
(figura 8.2.).
6. Executăm comanda RUN pentru a cea noul tabel.
8. Trecem in clasa de obiecte table pentru a ne convinge ca
noul tabel a fost creat (figura 8.3.).
În acest mod putem genera noi tabele în baza celor
existente deja în baza de date, în dependență de cerințele
utilizatorului.
36
Fig. 8.1. Stabilirea criteriilor de selecție.
Fig. 8.2. Specificarea denumirii noului tabel.
37
Fig. 8.3. Vizualizarea noului tabel în clasa de obiecte table.
Sarcini propuse:
1. În baza de date Auto_Salon creați 5 interogări de generare a
tabelelor noi.
Lucru individual:
nr.1) creați 5 interogări de generare a tabelelor noi.
38
FORMULARE
Scopul lucrării: Realizarea formularelor în modul Form

Wizard.
Cuvinte cheie: formulare, modul Form Wizard, modul Design

View, date, interogări.
În practică,există mai multe moduri de afișare a
informației din baza de date. Unul dintre cele mai comode
modalități de afișare a informației sunt formularele.
Scopul utilizării formularelor:
- Prezentarea datelor într-o formă convenabilă
utilizatorului;
- Extragerea și prelucrarea înregistrărilor din mai multe
tabele corelate între ele;
- Prezentarea înregistrărilor ordonate după anumite
criterii;
- Posibilitatea de a utiliza în formulare butoane de
comandă și cîmpuri calculate;
- Posibilitatea de a crea formulare diferite pentru
utilizatori diferiți.
Un inconvenient al formularelor este faptul că ele nu pot grupa
datele după diverse criterii, lucru care poate fi realizat prin
intermediul rapoartelor.
Formularele pot fi create atît în baza tabelelor cît și a
interogărilor.
Access permite mai multe posibilități de creare a
formularelor. În cele ce urmează vom prezenta modul Form
Wizard de realizare a unui formular pentru afișarea informației
din tabelul Automobil. În acest scop:
1. Acționăm clasa de obiecte Forms, după care din meniul
Create selectăm opțiunea Form Wizard.
39
2. Din caseta care apare (figura 9.1.), din lista derulantă a
cîmpului Table/Queries (figura 9.2.) selectăm numele
tabelului pentru care se definește formularul, în cazul nostru
Automobil, apoi indicăm cîmpurile pe care dorim să le
includem în formular, în cazul nostru: marca, carburant, cutie
de viteza, anul_producerii și pret (figura 9.3.).
Fig. 9.1. Utilizarea asistentului în proiectarea formularelor.
Fig. 9.2. Selectarea tabelului pentru care se va face formularul.
40
Fig. 9.3. Selectarea cîmpurilor
3. Pentru a include un cîmp din lista Avaible Fields în lista

cîmpurilor viitorului formular, îl selectăm după care acționăm
butonul >, iar pentru a exclude un cîmp din lista deja formată,
îl selectăm și acționăm butonul <. Pentru a include toate
cîmpurile selectăm butonul >>, iar pentru a le exclude pe toate
din lista deja formată acționăm butonul <<.
4. După ce am selectat cîmpurile care dorim să fie afișate în
noul formular, acționăm butonul Next >, ca rezultat se va
deschide o casetă nouă din care vom selecta tipul formularului,
în cazul nostru alegem Datasheet (figura 9.4.).
Fig. 9.4. Specificarea tipului formularului.

41
5. Din nou acționăm butonul Next > și în casetele care apare
indicăm stilul fundalului și apoi titlul formularului, în cazul
nostru: FormularAuto (figura 9.5.), după care acționăm butonul
Finish.
Fig. 9.5. Stabilirea titlului formularului.
6. Pe ecran va apărea formularul creat (figura 9.6.).
Fig. 9.6. Vizualizarea formularului FormularAuto.
După cum am menționat, formularele pot fi create și în

baza interogărilor. Pașii sunt aceeași, doar că din lista derulantă
42
a cîmpului Tables/Queries (figura 9.2.) alegem o interogare
pentru crearea formularului. În asemenea caz formularul va
conține date care satisfac condiția interogării. Dacă interogarea
este creată în baza mai multor tabele, atunci și formularul va
afișa date ce se conțin în cîteva tabele, lucru imposibil de
realizat în mod obișnuit.
Formularele pot nu doar să fie vizualizate pe ecran, dar
pot fi și imprimate prin comanda Print. Modificarea aspectului
formularului se face în regimul Design View.
Sarcini propuse:
În baza de date Auto_Salon creați următoarele formulare
în Regimul Form Wizard:
1. 3 formulare în baza tabelelor din baza de date.
2. 5 formulare în baza interogărilor definite în baza de date.
Lucru individual:
laborator nr.1) creați următoarele formulare în Regimul Form
Wizard:
1. 2 formulare în baza a 2 tabele din baza de date.
2. 5 formulare în baza a 5 interogări definite în baza de date.
3. Modificați aspectul unui formular în modul Design View.
43
RAPOARTE
Scopul lucrării: Realizarea rapoartelor în modul Report

Wizard.
Cuvinte cheie: rapoarte, modul Report Wizard, modul Design

View, date, sortarea și gruparea datelor, afișarea datelor,
imprimarea rapoartelor.
Rapoartele sunt obiecte prin intermediul cărora generezi
rezultate ce pot fi vizualizate în diverse moduri. Rapoartele în
Access sunt destinate în primul rînd pentru tipărire la
imprimantă, dar pot fi afișate și pe ecran.
Rapoartele, spre deosebire de formulare, permit să
facem totaluri, subtotaluri și rezumate, permit gruparea datelor
pe diferite nivele. Însă, rapoartele nu permit editarea și
modificarea datelor.
În cele ce urmează vom prezenta modul de creare a unui
raport în regimul Report Wizard:
1. Acționăm clasa de obiecte Reoprts, după care din meniul
Create slectăm opțiunea Report Wizard.
2. Din caseta care apare, din lista derulantă a cîmpului
Table/Queries selectăm numele tabelului în baza căruia se va
face raportul, în cazul nostru Automobil, pentru a obține un
raport cu privire la gruparea automobilelor după marca sa, în
ordine descrescătoare a prețului. Apoi indicăm cîmpurile pe
care dorim să le includem în formular, în cazul nostru: marca,
carburant, cutie de viteza, și pret (figura 10.1.) și acționăm
butonul Next >. Modalitatea de includere/ excludere a
cîmpurilor s-a examinat la laboratorul nr. 9 (crearea
formularelor în regimul Form Wizard).
44
Fig. 10.1. Selectarea cîmpurilor.
3. În caseta de dialog care apare specificăm cîmpul, în

conformitate cu care se va face gruparea înregistrărilor, în
cazul nostru selectăm cîmpul marca (figura 10.2.) și acționăm
butonul Next >.
Fig. 10. 2. Indicarea cîmpului după care se va face gruparea

datelor.
45
4. În caseta care apare indicăm (dacă nu este necesar de a sorta
informația nu indicăm nici-un cîmp) unul sau mai multe
cîmpuri după care se va face sortarea. În cazul nostru selectăm
cîmpul preț, sortat în ordine descendentă (descrescătoare),
figura 10.3. După ce s-au selectat cîmpurile (sau nu s-au
selectat) acționăm butonul Next >. În cazul cînd cîmpurile
conțin date de tip numeric apare butonul Summary options, prin
care avem posibilitatea să modificăm pentru fiecare cîmp una
sau mai multe opțiuni de calcul (sume, medii, valori minime
sau maxime).
Fig. 10. 3. Indicarea cîmpului după care se va face sortarea

datelor.
5. Apăsînd pe butonul Next >, apare o casetă în care putem

specifica aspectul raportului, în cazul nostru alegem modul
Alternativ și orientarea Portret (figura 10.4.).
6. Executăm clic pe butonul Next >, ca urmare apare o casetă
unde indicăm titlul raportului, în cazul nostru RaportAutomobil
(figura 10.5.).
7. Acționăm butonul Finish și obținem formularul dorit (figura
10.6.).
8. Salvăm raportul și dacă este necesar în imprimăm executînd
comanda Print.
46
Rapoartele create pot fi modificate, ca și în cazul
formularelor, utilizînd regimul Design View pentru clasa de
obiecte Reports.
Fig. 10. 4. Specificarea aspectului raportului.
Fig. 10. 5. Indicarea titlului raportului.
47
Fig. 10. 6. Vizualizarea raportului RaportAutomobil.
Sarcini propuse:
1. În baza de date Auto_Salon creați 2 rapoarte în Regimul
Report Wizard.
Lucru individual:
nr.1) creați 4 rapoarte în Regimul Report Wizard.
48
BIBLIOGRAFIE
1. Bolun I., Covalenco I. Bazele informaticii aplicate, ediția a

3-a. Iași: Bonitas, 2005, 727 p.
2. Bucos M. Sisteme de baze de date relaționale. Timișoara:
Politehnica, 2014. 202 p.
3. Burtescu E. Servere de baze de date: manual universitar.
Craiova: Sitech, 2012. 174 p.
4. Cotelea V., Cotelea M. Microsoft SQL Server 2008. Lucrări
practice. Baze de date. Chișinău: ASEM, 2009. 205 p.
5. Dulu A. Baze de date – Access. ECDL modulul 5.
București: Andreco Educational, 2004. 64 p.
6. Fehily Chris. SQL. București: ALL, 2004. 416 p.
7. Florescu V. Baze de date: fundamente teoretice și practice.
București: Infomega, 2002. 548 p.
8. Fotache M. SQL. Dialecte DB2, Oracle și Visual FoxPro.
Iași: Polirom, 2001. 368 p.
9. Fotache M. Proiectarea bazelor de date. Normalizare și
postnormalizare. Implementări Oracle și SQL. Iași: Polirom,
2005. 348 p.
10. Fotache M. Baze de date relaționale. Organizare,
interogare și normalizare. Iași: Junimea, 1997. 385 p.
11. Hernandez M. J. Proiectarea bazelor de date. București:
Teora, 2003. 402 p.
12. Ionescu F. Baze de date relaționale și aplicații. București:
Tehnica, 2004. 359 p.
13. Iorga V. Colecții de date. Cluj-Napoca: Albastra, 2012.
244 p.
14. Lungu I. Baze de date: organizare, proiectare și
implementare. București: All, 1995. 354 p.
15. Lupsoiu C. Sisteme de baze de date – fundamente
teoretice. Craiova: Sitech, 2010. 240 p.
16. Mureșan M., Ilie E. Access 2007. Aplicații economice
(Meniuri și comenzi). București: Ideea europeană, 2010, 206 p.
17. Oprea D., Airinei D., Fotache M. Sisteme informaționale
pentru afaceri. Iași: Polirom, 2002. 392 p.
49
18. Popa G. ș.a. Baze de date Access. București: Cison, 2003.
372 p.
19. Pugna I. Databases. București: Dual Tech, 2005, 206 p.
20. Великова Т., Сиркели В. Язык запросов SQL. учебно-
методическое пособие. Комрат: Комрат. гос. ун-т, 2012. 59
стр.
50
ANEXE
Anexa 1
Tabelele bazei de date Auto_Salon
Automobil
coda marca caroserie carburant cutie de anul_pro culoare pret

uto viteza ducerii
a1 BMW universal diesel manual 1995 metal 21250€
a2 Toyota suv diesel automat 2008 alb 120000€
a3 Dacia hatchback diesel automat 2010 metal 30000€
a4 Dacia coupe benzina manual 2012 negru 12000€
a5 Ford sedan benzina manual 2015 negru 45000€
a6 Peugeot crossover diesel automat 2015 metal 352000€
a7 Peugeot suv diesel automat 2015 alb 120000€
a8 Peugeot universal diesel manual 2008 albastru 32000€
a9 Peugeot hatchback benzina automat 2010 rosu 25000€
a10 Peugeot hatchback diesel automat 2005 rosu 47000€
a11 Mazda universal diesel automat 2005 negru 65000€
a12 BMW crossover benzina manual 2012 verde 35000€
a13 Mazda hatchback benzina manual 2000 albastru 29000€
a14 BMW coupe diesel automat 1997 metal 17000€
a15 BMW universal benzina automat 1997 argintiu 45000€
a16 BMW sedan diesel automat 2010 gri 60500€
a17 Mercedes sedan diesel automat 2008 maro 80000€
a18 Mercedes suv benzina manual 1998 maro 90500€
a19 Toyota crossover diesel manual 1997 argintiu 75000€
a20 Toyota coupe diesel manual 2008 negru 151000€
Client
codc numecl prenumecl CNP adresa tel

c1 Marin Ioan 0124578987451 Cahul 49745
c2 Popov Alexandru 2987458741203 Chisinau 25213
c3 Ciobanu Mihai 9001245987002 Leova 28965
c4 Cretu Nicolae 9002589696541 Cahul 42005
c5 Iacob Dumitru 9001852052013 Cahul 26965
c6 Croitoru Adrian 90004856320201 Ungheni 25687
c7 Miron Andrei 0215465654179 Leova 40058
c8 Balan Oleg 6541203987451 Comrat 36874
c9 Carastan Ion 6987120356987 Cahul 25489
c10 Miron Vasile 9002159874002 Cahul 26587
c11 Boitan Roman 9001520036915 Leova 45896
51
Sucursala
codsr denumireasr adresa tel

s1 Sediul central Chisinau 25869
s2 Filial nr1 Chisinau 20301
s3 Filial nr2 Chisinau 26001
s4 Filial nr3 Cahul 41262
s5 Filial nr3 Balti 25959
s6 Filial nr5 Comrat 36541
s7 Filial nr6 Edinet 20145
Vinzator_consultant
codvc numevc prenumevc

v1 Nastase Ana
v2 Calin Tudor
v3 Savastin Inga
v4 Bujoreanu Ion
v5 Popovici Maia
v6 Circhelan Ruslan
v7 Botezatu Iulia
v8 Miron Elena
v9 Munteanu Ivan
v10 Gisca Robert
v11 Girnet Mihail
v12 Dunaf Vitalie
v13 Carp Mihail
v14 Balanici Valeriu
52
Comenzi
codcom codsr codvc codcl codauto datav cantitate

1 s1 v1 c1 a1 29.12.2014 1
2 s2 v2 c11 a1 29.12.2014 1
3 s3 v1 c10 a2 29.12.2014 1
4 s4 v2 c10 a2 25.12.2014 1
5 s5 v1 c1 a3 29.12.2014 1
6 s6 v2 c1 a3 29.12.2014 1
7 s7 v1 c1 a3 25.12.2014 1
8 s1 v2 c2 a4 25.12.2014 3
9 s2 v1 c3 a4 25.12.2014 3
10 s1 v3 c4 a5 25.12.2014
11 s2 v3 c1 a6 25.12.2014 2
12 s1 v3 c2 a1 20.12.2014 4
13 s2 v3 c3 a1 20.12.2014 1
14 s1 v4 c4 a2 20.12.2014 3
15 s2 v4 c1 a2 20.12.2014 2
16 s1 v4 c10 a3 20.12.2014 2
17 s3 v5 c10 a3 2.12.2014 2
18 s4 v5 c10 a3 2.12.2014 2
19 s5 v5 c10 a4 2.12.2014 1
20 s3 v5 c1 a4 2.12.2014 1
21 s4 v6 c1 a5 2.12.2014 1
22 s5 v6 c9 a6 2.12.2014 1
23 s3 v6 c9 a7 9.12.2014 3
24 s4 v6 c9 a7 29.12.2014 2
25 s5 v7 c9 a8 29.12.2014 4
26 s3 v7 c9 a8 9.12.2014 4
27 s4 v7 c9 a8 9.12.2014 4
28 s5 v7 c9 a8 9.12.2014 3
29 s3 v7 c1 a9 9.12.2014 3
30 s4 v8 c1 a10 9.12.2014 2
31 s5 v8 c1 a10 29.12.2014 3
32 s6 v8 c1 a11 27.12.2014 1
33 s7 v8 c8 a4 27.12.2014 3
34 s1 v9 c8 a5 27.12.2014 4
35 s6 v9 c8 a6 7.12.2014 2
36 s7 v9 c8 a7 7.12.2014 2
53
37 s1 v9 c7 a7 27.12.2014 1
38 s6 v9 c7 a12 27.12.2014 3
39 s7 v10 c7 a13 27.12.2014 3
40 s1 v10 c7 a14 13.12.2014 4
41 s6 v10 c7 a15 27.12.2014 2
42 s7 v10 c6 a7 27.12.2014 1
43 s2 v10 c6 a12 13.12.2014 1
44 s3 v10 c6 a13 13.12.2014 2
45 s4 v10 c6 a14 13.12.2014 2
46 s5 v10 c4 a15 13.12.2014 1
47 s6 v10 c4 a7 13.12.2014 1
48 s7 v10 c4 a12 13.12.2014 2
49 s2 v11 c4 a13 13.12.2014 3
50 s3 v11 c5 a14 23.12.2014 5
51 s4 v11 c5 a15 27.12.2014 5
52 s5 v11 c2 a16 23.12.2014 2
53 s6 v11 c2 a17 23.12.2014 1
54 s7 v11 c2 a18 23.12.2014 1
55 s2 v11 c2 a19 23.12.2014 1
56 s3 v11 c2 a20 23.12.2014 3
57 s4 v11 c3 a1 9.12.2014 4
58 s1 v11 c3 a18 9.12.2014 4
59 s1 v12 c3 a19 9.12.2014 2
60 s2 v12 c3 a20 9.12.2014 1
61 s3 v13 c3 a1 30.12.2014 1
62 s2 v13 c3 a2 16.01.2015 1
63 s3 v14 c2 a5 16.01.2015 1
64 s4 v14 c11 a12 16.01.2015 2
65 s5 v12 c11 a10 16.01.2015 2
66 s6 v14 c11 a20 16.01.2015 2
67 s7 v12 c11 a1 16.01.2015 2
68 s4 v10 c11 a2 16.01.2015 2
69 s5 v1 c11 a5 16.01.2015 7
70 s6 v2 c1 a2 16.01.2015 3
71 s7 v11 c1 a4 12.01.2015 3
72 s4 v1 c1 a6 12.01.2015 2
73 s5 v2 c1 a7 12.01.2015 2
74 s2 v2 c1 a13 12.01.2015 1
54

Access Problemar

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Access Problemar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE STAT „B. P.

HASDEU” DIN CAHUL

Aprobată spre publicare de către Comisia Metodico-

Baze de date ACCESS: Îndrumar de laborator/ Svetlana

Bazele de date constituie, în prezent, cea mai importantă

Scopul lucrării: familiarizarea studenților cu etapele realizării

Cuvinte cheie: baze de date, SGBD, obiecte Access, tabele,

Scopul lucrării: crearea tabelelor în modul Design View și

Cuvinte cheie: tabele, cîmp (coloană), atribut, structura/design-

Fig. 2.1. Modul de definire a structurii tabelului.

Astfel, cînd introducem cîmpurile, pentru fiecare indicăm

key sau a simbolului . În cazul tabelului Automobil cheia

Dacă nu am stabilit o cheie primară (acest lucru nu este

View, acționînd butonul View (figura 2.4.).

Administrarea relațiilor dintre tabele se face prin

Fig. 2. 5. Relațiile dintre tabelele baze de date Auto_Salon.

Cuvinte cheie: extragerea informațiilor, interogări, queries,

Fig. 3.1. Modul de definire a unei interogări

Fig. 3.2. Selectarea tabelelor pentru definirea interogării.

Dacă tabelele au cîmpuri comune, Access stabilește

Criteriile de selecție le indicăm în partea de jos a

2. Afișați lista automobilelor de marca BMW produse după

Fig. 3.5. Lista automobilelor ordonată descrescător.

Scopul lucrării: crearea interogărilor de excludere a

Cuvinte cheie: interogare, excluderea înregistrărilor, delete

5. Introducem în celulele rîndului Criteria condiţiile selecţiei.

Fig. 4.2. Vizualizarea înregistrărilor ce urmează să fie excluse.

Fig. 4.3. Comanda RUN de excludere a înregistrărilor.

8. Salvăm interogarea, executînd comanda Save As și indicînd

În cazul cînd este necesar de a modifica un număr mare

5. Introducem în rîndul Update To pentru cîmpul marca

Notă: În cazul executării repetate a interogării de tip

Scopul lucrării: crearea interogărilor de grupare și totalizare a

Cuvinte cheie: înregistrări, date, gruparea înregistrărilor,

A. Obținerea valorilor rezumative pentru toate

Fig. 5.1. Definirea unei interogări de obținerea a unor

5. Din lista derulantă a câmpului marca (rîndul Total)

B. Obținerea valorilor rezumative pentru grupuri de

Fig. 5.4. Vizualizarea rezultatelor.

Scopul lucrării: Crearea interogărilor parametrizate.

Cuvinte cheie: înregistrări, date, parametru, tipul parametrilor,

Fig. 6.2. Specificarea tipului parametrilor.

Fig. 6.4. Specificarea tipului de carburant.

Fig. 6.5. Specificarea anului producerii automobilului.

Fig. 6.6. Vizualizarea rezultatelor.

Scopul lucrării: Realizarea interogărilor încrucișate.

Cuvinte cheie: înregistrări, date, interogări, interogări

Fig. 7.1. Rezultatele interogării de grupare și totalizare.

Fig. 7.2. Definirea unei interogări încrucișate.

Pentru a defini o interogare încrucişată procedăm iniţial

Fig. 7.3. Vizualizarea rezultatelor.

Scopul lucrării: Realizarea interogărilor de generare a

Cuvinte cheie: înregistrări, date, interogări de generare a

Fig. 8.2. Specificarea denumirii noului tabel.

Scopul lucrării: Realizarea formularelor în modul Form

Cuvinte cheie: formulare, modul Form Wizard, modul Design

Fig. 9.1. Utilizarea asistentului în proiectarea formularelor.

Fig. 9.2. Selectarea tabelului pentru care se va face formularul.

3. Pentru a include un cîmp din lista Avaible Fields în lista

Fig. 9.4. Specificarea tipului formularului.

Fig. 9.5. Stabilirea titlului formularului.

6. Pe ecran va apărea formularul creat (figura 9.6.).

Fig. 9.6. Vizualizarea formularului FormularAuto.

După cum am menționat, formularele pot fi create și în