Unitatea de învăţare U1.

Prelucrarea şi gestionarea datelor prin

baze de date. Proiectare. Implementare. Gestionare. I

Cuprins
U1.1. Introducere ............................................................................................................ 6
U1.2. Obiectivele unităţii de învăţare şi competenţe ...................................................... 6
U1.3. Tratarea datelor prin sisteme de gestionare bazate pe fişiere................................ 7
U1.4. Tratarea datelor prin baze de date (BD) şi sisteme de gestionare a BD.............. 10
U1.5. Rezumat .............................................................................................................. 12
U1.6. Test de autoevaluare a cunoştinţelor................................................................... 13

U1.1. Introducere
Bazele de date au apărut ca răspuns la nevoia organizaţiilor de toate tipurile
(instituţii de stat, societăţi comerciale, organizaţii financiar-bancare, militare etc.)
de a eficientiza evidenţa datelor specifice activităţii lor, referitoare la clienţi,
tranzacţii de plăţi, împrumuturi, aprovizionare, stocuri, contabilitate, resurse
umane, vânzări etc.
Ne întâlnim cu date prelucrate şi gestionate în baze de date în viaţa de zi cu zi:
facturile primite, extrasele de cont, listele de ofertă, cartea de telefon şi mersul
trenurilor online sunt exemple de extrase din baze de date, obţinute prin interogări,
iar marcarea de articole cumpărate, scanarea legitimaţiilor de client, înscrierea
online pentru crearea unei adrese e-mail, tranzacţiile de internet banking sunt
numai câteva exemple de operaţiuni efectuate asupra unor baze de date.
Prelucrarea şi gestionarea datelor prin baze date la orice tip de organizaţie,
indiferent de profil sau dimensiune a devenit o necesitate.

U1.2. Obiectivele unităţii de învăţare şi competenţe

Această unitate de învăţare îşi propune ca obiectiv principal o introducere a
studenţilor în domeniul gestionării datelor şi a modurilor de tratare a acestora.
La sfârşitul acestei unităţi de învăţare studenţii vor fi capabili să:
ƒ explice diferenţele dintre tratarea datelor prin fişiere şi prin baze de date
ƒ explice modul fundamental de structurare a unei baze de date
ƒ explice diferenţa dintre o bază de date şi un sistem de gestionare a unei baze de
date.

Durata medie de parcurgere a unităţii de învăţare este de 2 ore.

 U1.3. Tratarea datelor. Sisteme de gestionare bazate pe fişiere

Generalităţi
Exprimându-ne mai precis, atunci când utilizăm termenul de bază de date ne referim
la o colecţie structurată de articole de date, între care există legături logice. O astfel de
colecţie, o BD, a fost construită pentru a servi pentru o anume aplicaţie, reprezentând o lume
în miniatură. Articolele dintr-o BD se manipulează, pentru a extrage informaţiile utile.
Un sistem de gestionare de bază de date (SGBD), sau database management system
(DBMS) este softul care permite ca bazele de date să fie definite/configurate, construite şi
exploatate/manipulate. Obiectul cursului este proiectarea de baze de date gestionate de
SGBDR, sisteme de gestionare de baze de date relaţionale.

Modelul relaţional de BD
Există trei modele uzuale de implementare de BD: ierarhic, reţea sau relaţional.
Fiecare se bazează pe conceptul de date stocate ca set sau mulţime de înregistrări. Imaginaţi-
vă un set de fişe, de exemplu. Modelele ierarhic şi reţea se bazează pe parcurgerea legăturilor
dintre date pentru a lucra cu baza de date; de regulă sunt utilizate pentru sisteme-cadru
generale, vaste şi nu fac obiectul cursului.
Sistemele de gestionare a bazelor de date relaţionale (SGBDR) au cunoscut o largă
răspândire, datorită modelului simplu, relaţional de date pe care-l utilizează:
• Datele se prezintă sub forma unei colecţii (unui set) de relaţii
• Fiecare relaţie are forma unui tabel (cea mai importantă componentă a unei BD)
• Rândurile (înregistrările) tabelului reprezintă entităţi
• Coloanele (câmpurile) tabelului sunt atribute/proprietăţi ale acestor entităţi. Atributele
se stabilesc în funcţie de scopul tabelului.
• Fiecare tabel are un atribute sau set de atribute, care împreună reprezintă o “cheie”
care defineşte fiecare entitate în mod unic.

Exemplu
O societate are în baza sa de date un tabel cu angajaţi.
Atribute de interes: Cod angajat, Nume, Prenume, CNP, Adresă, Funcţie,

Identificaţi ce reprezintă fiecare entitate din acest tabel.

Identificaţi atributul (sau setul de atribute) „cheie”, care identifică fiecare entitate.
Identificaţi atributele necesare acestui tabel pentru situaţiile: evidenţă resurse
umane, ştat de plată, listă distribuţie mărţişoare.
 Tratarea datelor prin sisteme bazate pe fişiere
Superioritatea administrării datelor dintr-o organizaţie cu ajutorul unui sistem de
gestionare de baze de date (SGBD) rezultă dintr-o scurtă comparaţie între sistemele
tradiţionale de date, bazate pe fişiere şi sistemele de gestionare a bazelor de date (SGBD)
Sistemul bazat pe fişiere este o colecţie de programe de aplicaţie care efectuează
servicii pentru utilizatorii finali, cum ar fi producerea de rapoarte. Fiecare program defineşte
şi gestionează propriile date.
Exemplu
O firmă care furnizează componente pentru diferite proiecte/clienţi
Compartimentul magazie (al firmei) va ţine fişiere cu:
- componentele în stoc, pe fişa fiecărei componente apărând denumirea,
seria, costul, nr. bucăţi etc.
Compartimentul contabilitate (al firmei) va ţine fişiere cu:
- componentele în stoc, documentele de achiziţie, intrare, denumirea, seria,
costul, nr. bucăţi etc.
- ieşirile de componente, cu caracteristicile şi cantităţile de componente,
documentaţie însoţitoare de ieşire (inclusiv numele proiectelor/clienţilor
către care se furnizează)
Compartimentul vânzări (al firmei) va ţine fişiere cu:
- numele proiectelor către care se livrează, inclusiv nume clienţi, număr
contract, tipuri de componente livrate
cerinţele clienţilor, cu detalierea componentelor necesitate, inclusiv descrierea
componentelor, gradul de urgenţă şi prioritate etc.

Rezultă următoarele limitări ale sistemelor bazate pe fişiere:

- Separarea şi izolarea datelor. Atunci când datele sunt izolate în fişiere separate, ele
sunt mai greu de accesat. Extragerea corectă de date este dificilă, necesitând
sincronizarea prelucrării (în compartimente diferite) a două sau mai multe fişiere.
Exemplu
De aflat: ce componente până la o anumită limită de preţ şi în ce cantitate se află în
stoc pentru un anumit proiect
De extras date din fişierul cu proiecte, din cel cu stocuri (fişiere existând la
compartimente diferite)
De creat un fişier temporar care să cuprindă toate aceste date

Identificaţi altă situaţie care necesită extragerea de date din fişiere separate.

- Dublarea datelor. Din cauza modului de abordare descentralizat, specific fiecărui

compartiment, tratarea datelor pe bază de fişiere a dus la dublarea necontrolată
 (redundanţa) datelor. Observăm în exemplul nostru, că mai multe compartimente au
introdus aceleaşi date în fişierele lor.

Identificaţi dublarea datelor în fişierele de mai sus.

Dublarea datelor este de nedorit din următoarele cauze:

o Risipă: introducerea datelor de mai multe ori costă timp şi bani, ocupă spaţiu
suplimentar de stocare, deci alte costuri;
o Alterarea integrităţii datelor prin dublare - datele nu mai concordă.
Exemplu
Intrarea unor componente cu preţ nou:
- nu este comunicată de către compartimentul contabilitate celor de la magazie
- aceleaşi componente apar în fişierele diferitelor compartimente cu preţuri diferite.

Identificaţi în fişierele căror compartimente datele nu mai concordă

- Dependenţa de date. Dacă trebuie de modificat structura unui fişier (de ex. mărimea
unui câmp), atunci trebuie de identificat toate programele care lucrează cu acest fişier,
pentru a opera modificările respective în fiecare dintre ele. Această caracteristică a
sistemelor bazate pe fişiere se numeşte dependenţă program-date.
- Incompatibilitatea fişierelor. Este posibil ca fiecare compartiment să-şi genereze
fişiere în alt limbaj de programare; structura fişierelor va fi dependentă de limbajul în
care este scris programul.
Exemplu
Compartimentul vânzări:
- necesită detalii despre stocul existent pentru o anume componentă
- încearcă să acceseze fişierul corespunzător al compartimentului magazie:
câmpul “denumire componente”, existent în fişierele ambelor
compartimente
- fişierele sunt generate cu limbaje diferite
- intervine un programator: scrie un program de transformare a fişierelor într-un
format comun.
- Interogarea fixă şi proliferarea programelor de aplicaţie. Tratarea datelor prin
sisteme de fişiere a reprezentat un progres semnificativ faţă de sistemele manuale. Au
crescut cererile de interogări noi sau modificate, care necesitau de fiecare dată
intervenţia programatorului, care trebuia să scrie interogările. Astfel au apărut două
situaţii. Pentru a limita volumul de lucru al programatorilor, s-a ajuns la fixarea
numărului de interogări disponibile. Pentru a satisface numărul crescând de cereri de
interogări, a proliferat numărul de aplicaţii; au rezultat programe ineficiente, scrise în
grabă, cu documentaţie limitată şi dificil de întreţinut. Accesul la fişiere este limitat la
un singur utilizator o dată, deci nu exista partajarea accesului pentru mai mulţi
utilizatori din acelaşi compartiment.
 Limitările tratării datelor bazată pe fişiere au două cauze:
(1) definiţia datelor încorporată în programele de aplicaţie (nu este stocată independent);
(2) nu există control asupra accesului şi manipulării datelor dincolo de cel impus de
programele de aplicaţie.
Ca urmare a apărut o nouă tratare a datelor, prin baze de date (BD), gestionate de
sisteme de gestionare a bazelor de date (SGBD).

Să ne reaminitim …
O bază de date este o colecţie structurată de articole de date, între care există
legături logice. Articolele dintr-o BD se manipulează, pentru a extrage
informaţiile utile.
Modele uzuale de implementare de BD sunt ierarhic, reţea sau relaţional
Bazele de date relaţionale sunt gestionate de sistemul de gestionare a bazelor de
date relaţionale (SGBDR).
Predecesorul SGBD a fost sistemul bazat pe fişiere. Acesta reprezintă o serie de
programe de aplicaţie ce efectuează servicii (de regulă generarea de rapoarte)
pentru utilizatorii finali. Fiecare program îşi defineşte şi îşi gestionează propriile
date. Acest sistem reprezintă un mare progres faţă de sistemele manuale de
fişare şi îndosariere, dar are şi limitări semnificative: separarea şi izolarea
datelor, dublarea datelor, dependenţa de date, incompatibilitatea fişierelor,
interogarea fixă, proliferarea programelor de aplicaţie cum ar fi redundanţa
datelor şi dependenţa program – date.

U1.4. Tratarea datelor prin baze de date şi sisteme de gestionare a BD

Tratarea datelor prin baze de date (BD)

Baza de date este o colecţie partajată de date între care există relaţii logice (şi o
descriere a acestor date), proiectată pentru a satisface necesităţile informaţionale ale unei
organizaţii.
Baza de date nu mai este deţinută de un singur compartiment al unei organizaţii, ci
este o resursă comună, partajată. Datele sunt integrate, cu o dublare minimă. BD conţine
datele operaţionale ale organizaţiei şi descrierea acestora.

Într-o BD organizaţia din exemplele anterioare va avea un fişier unic intitulat

„Angajaţi” accesat de toate compartimentele interesate.
Identificaţi atributele necesare, pentru a satisface nevoia de informaţie specifică a
tuturor compartimentelor
 O bază de date este deci o colecţie autodescrisă de înregistrări integrate. Această
caracteristică BD este cunoscută şi ca independenţa program - date.
O bază de date relaţională conţine entităţile, atributele şi relaţiile logice dintre acestea,
reprezentate printr-o diagramă entitate – relaţie (ER). Vom reveni în detaliu asupra modelului
entitate-relaţie al bazelor de date.

Sistemul de gestionare a bazei de date (SGBD)

SGBD este un sistem de programe care permite utilizatorului definirea, crearea şi
întreţinerea bazei de date şi accesul controlat la aceasta.
SGBD constă în elemente de software care interacţionează cu programele de aplicaţie
ale utilizatorului pe de o parte şi cu baza de date pe cealaltă.

Identificaţi şi alte sisteme de gestionare de baze de date în afară de MS-Access.

Un SGBD oferă o serie de facilităţi:

- permite definirea BD printr-un limbaj de definire a datelor (DDL – data definition
language)
- permite inserarea, reactualizarea, ştergerea şi extragerea de date printr-un limbaj de
manipulare a datelor (DML – data manipulation language). BD fiind un depozit unic şi
central de date şi descrieri de date, DML poate oferi o interogare generală a acestor
date, numită limbaj de interogare. Un astfel de limbaj de interogare este SQL
(structured query language), care elimină utilizarea unui set fix de interogări
disponibile, ca în cazul tratării datelor prin sisteme de fişiere.
- Oferă accesul controlat la BD. Astfel SGBD poate furniza:
o Un sistem de securitate, pentru a împiedica accesul utilizatorilor neautorizaţi
o Un sistem de integritate, care menţine concordanţa datelor stocate;
o Un sistem de control al utilizării simultane, care permite accesul partajat la
baza de date;
o Un sistem de control al refacerii, care restaurează BD într-o stare precedentă
concordantă, ca urmare a unei defecţiuni hard sau soft;
o Un catalog accesibil utilizatorilor, care conţine descrieri ale datelor din BD
- Oferă generarea de vederi (views) numite şi moduri de vizualizare a BD prin
mecanismul de vizualizare. Astfel se vor afişa numai acele date din BD care sunt utile
utilizatorului, eliminându-se încărcarea rezultatului unei interogări cu date existente în
BD, dar care nu interesează utilizatorul.

Identificaţi atributele şi înregistrările dintr-o vedere asupra fişierului intitulat

„conturi clienţi persoane fizice” disponibilizată pentru un anume client.
Modurile de vizualizare oferă şi alte avantaje:
o Un anumit nivel de securitate; se exclud date care nu trebuie văzute de anumiţi
utilizatori;
o O personalizare a aspectului BD. De exemplu redenumirea câmpurilor după
preferinţele utilizatorului;
o O imagine coerentă, neschimbată a structurii BD, chiar dacă BD însăşi este
modificată; prin modul de vizualizare se va afişa în continuare structura
prestabilită a BD.

U1.5. Rezumat
- O bază de date este o colecţie structurată de articole de date, între care există
legături logice. Articolele dintr-o BD se manipulează, pentru a extrage informaţiile
utile.
- Modele uzuale de implementare de BD sunt ierarhic, reţea sau relaţional
- Bazele de date relaţionale sunt gestionate de sistemul de gestionare a bazelor de
date relaţionale (SGBDR).
- Predecesorul SGBD a fost sistemul bazat pe fişiere. Acesta reprezintă o serie de
programe de aplicaţie ce efectuează servicii (de regulă generarea de rapoarte) pentru
utilizatorii finali. Fiecare program îşi defineşte şi îşi gestionează propriile date. Acest
sistem reprezintă un mare progres faţă de sistemele manuale de fişare şi îndosariere,
dar are şi limitări semnificative: separarea şi izolarea datelor, dublarea datelor,
dependenţa de date, incompatibilitatea fişierelor, interogarea fixă, proliferarea
programelor de aplicaţie cum ar fi redundanţa datelor şi dependenţa program – date.
- Tratarea datelor prin baze de date rezolvă dificultăţile abordării pe bază de fişiere.
- O bază de date reprezintă un set partajat de date şi descrierea acestora între care
există relaţii logice. BD este proiectată pentru a satisface necesităţile informaţionale
ale unei organizaţii.
- Un SGBD este un sistem de elemente software, care permite utilizatorilor
definirea, crearea şi întreţinerea bazei de date şi acre permite accesul controlat la
aceasta. SGBD oferă un limbaj de definire a datelor (DDL), care permite
utilizatorilor definirea BD, şi un limbaj de manipulare a datelor (DML), care permite
utilizatorilor inserarea, reactualizarea, ştergerea şi extragerea datelor din BD.