Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BAZE DE DATE
AMG-1I
Cuprins
Introducere.................................................................................................................... 3
2.1.Crearea tabelelor.....................................................................................................8
Cap.4.Exemple de (S.G.B.D).........................................................................................10
Introducere
O bază de date conţine toate informaţiile necesare despre obiectele ce intervin într-o
mulţime de aplicaţii, relaţiile logice dintre aceste informaţii şi tehnicile de prelucrare
corespunzătoare. În bazele de date are loc o integrare a datelor, în sensul că mai multe fişiere
sunt privite în ansamblu, eliminându-se informaţiile redundante. Este permis accesul simultan
la aceleaşi date, situate în acelaşi loc sau distribuite spaţial, a mai multor persoane prin mai
multe
tipuri de interogări.
Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au fost preocupaţi de înregistrarea unor fapte şi
aspecte din viaţa de zi cu zi. Necesitatea de a organiza şi gestiona aspecte importante ale
societăţii a condus, de-a lungul istoriei la dezvoltarea a numeroase tehnici în acest sens.
În cadrul evoluţiei în timp a tehnicilor de organizare şi prelucrare a datelor se disting mai
multe etape după cum urmează :
Prima etapă. Datele sunt organizate sub formă de fişiere secvenţiale (o mulţime de date
de acelaşi tip, deci realizări de tip articol). Structura datelor este proiectată pentru a deservi o
singură aplicaţie ceea ce implică o redundanţă mare în memorarea datelor (aceleaşi date sunt
descrise independent în mai multe fişiere). Redundanţa conduce la o utilizare ineficientă a
spaţiului de memorie şi ridică probleme în cazul operaţiilor de actualizare. Dacă printr – un
program se modifică o dată dintr-un fişier, modificarea nu se face automat şi în alt fişier în care
aceeaşi dată este memorată ; prin urmare aceeaşi dată prezintă valori diferite în fişierele în care
apare. Acest fapt duce la o inconsistenţă a datelor.
Etapa a doua este marcată dee separarea dintre structura logică de date şi structura fizică,
separare prin care se realizează independenţa fizică a datelor. Datele sunt memorate în fişiere de
diferite organizări : secvenţiale, indexate, directe, inversate, pentru care se pot scrie programme
c a re r e g ă s e s c m a i ra p id d a t e le î n s ă r e d u n d a n ţa şi i n co
a c e as t ă e t a p ă . Pr i n se p ar a r e a st r u c tu r i i lo g i c e de c e a
n s i s te n ţ d at e l or n u es t e r e z o l v a t ă n i c i în
fi z i c ă s e as ig u r ă in d ep a n d e n ţ a a p l i c aţ i i lo r faţă de modul
de organizare a fişierelor şi faţă de modificările echipamentelor hardware (se pot schimba
dispozitivele de memorare fără a afecta aplicaţiile).
Etapa a treia. Pentru eliminarea redundanţei (şi implicit a inconsistenţei) este necesar ca
fiecare dată (informaţie) să fie memorată într-un singur fişier, iar între fişiere diferite trebuie
să existe anumite relaţii. O astfel de colecţie de fişiere între care există anumite relaţii
formează un sistem de fişiere. Pentru a nu obliga utilizatorii să gestioneze ei aceste relaţii,
există unele programe ( proceduri, funcţii) specializate pentru utilizarea relaţiilor definite. Aceste
programe pot sa fie schimbate (pentru o gestiune optimă) fără a trebui schimbate programele de
aplicaţie ce le folosesc
Etapa a patra. Limitările tratării bazate pe fişiere de mai sus se datorează următorilor
factori :
-definiţia datelor este încorporată în programele aplicaţie, în loc de a fi stocată separat şi
independent ;
- nu există un control al accesului şi prelucrării datelor, dincolo de cel impus de către
programele aplicaţie.
Pentru o tratare mai eficientă a datelor au apărut bazele de date şi sistemul de getiune a
bazelor de date (SGBD). Noutatea o constituie existenţa unui fişier de descriere globală a datelor
denumit dicţionar de date.
Extragerea şi modificrea datelor (lucrul cu fişierele de date), se derulează exclusiv
prin intermediul dicţionarului în care se găsesc informaţii privitoare la structura datelor şi
restricţiile îndeplinite de acestea. Avantajul constă în separarea datelor de programele aplicaţie.
Intr-o bază de date bine proiectată nu există elemente de date duplicate pe care utilizatorul sau
aplicaţia să le actualizeze. Elementele legate de date sunt grupate împreună într-o singură
structură sau înregistrare şi pot fi definite relaţii între aceste structuri sau înregistrări.
Etapa a cincea. Apariţia bazelor de date distribuite, plasate pe mai multe servere şi
accesibile de pe diferite staţii de la distanţă. Este vorba de un nivel mai ridicat de complexitate al
gestiunii informaţiilor şi al aplicaţiilor specifice.
Într-o arhitectură a bazei de date client/server fişierele bazei de date şi softul SGBD
se afla pe server. Este furnizată o componentă de comunicare astfel ca aplicaţiile să poată fi
rulate de diferiţi clienţi. Aplicaţiile serverului sunt capabile de obicei să lucreze cu mai mulţi
clienţi în acelaşi timp. Pe sistemele Linux, cel mai folosit server de baze de date este
MySQL. Cu toate cã există un alt produs gratuit (MySQL este gratuit atât timp cât
aplicatia dezvoltată nu este revândută) - PostgreSQL, MySQL rãmâne preferatul
sperorvgerra mwaetbo r-i lPoHr Pde- Ldisnpuuxn. eDde ecoe?ePxetnentrsuiec ăMlyi mSQb aLj
uînl gcleol bmataăi. fDo alor snitu pneu pmarit eacedset lucru a influentat folosirea
MySQL. Una dintre alegeri a fost si datorit ă usurintei administrării acestui sever, el
dispunând de un client de accesare inclus.
CAP.1. Modele de baze de date
(- PCR).ESxeisgtma,eîntulelgeastuerancaulomguoldleului
lreiecroardhdici,ndsotruacntuortaiurneitedae, bi arz Pa:CpRarei nst e asni
arelolagticeupsaertindtien-copil modelul retea cu diferenta, care de altfel decurge din regulile de
mai sus, ca un segment poate fi descendentul unui singur parinte.
În sens larg, o bază de date este o colecţie de date organizată (structurată). O bază de date
are, în principal, următoarele roluri: stocare (memorare) şi organizarea datelor (structurare).
Ca şi utilitate, bazele de date ne permit (1) memorarea unor cantităţi mari de date, (2)
regăsirea datelor pe baza unor criterii ce căutare (ce sunt legate în mod direct de structurarea
datelor), dar şi (3) prelucrarea unor volume mari de date (filtrare, ordonare, agregare).
Modelul reţea este cel mai apropiat de forma de reprezentare a bazelor de date sub
forma diagramelor entitate-relaţie. Deosebirea constă în faptul că toate relaţiile ce apar pot
fi numai binare şi de tipul 1:1 sau 1:N. Această restricţie permite reprezentarea grafică a unei
baze de date de tip reţea sub forma unui graf direcţionat numit reţea.
Într-o reţea, nodurile corespund entităţilor şi relaţiile sunt reprezentate prin săgeţi între
noduri (de la tată la fiu) şi anume săgeţi simple dacă relaţia este de tipul 1:1 şi săgeţi duble
dacă relaţia este de tipul 1:N.
În modelul reţea, entităţilor le corespund fişiere logice care au drept câmpuri atributele
entităţii şi eventuale câmpuri de legătură pentru relaţii. Fiecărui element al entităţii îi corespunde
o înregistrare logică. Dacă înregistrările sunt identificate numai prin relaţia cu alte entităţi, atunci
se mai adaugă la înregistrarea logică încă un câmp ce cuprinde un număr de ordine care
permite identificarea acestor înregistrări.
Operaţiile cele mai frecvente pentru modelul reţea se împart în două categorii:
· căutarea unor elemente ale unor entităţi cu anumite proprietăţi sau căutarea unor
informaţii prin utilizarea legăturilor între entităţi;
· navigarea în reţeaua de date.
In fereastra DATABASE, executa dublu-clic pe optiunea Create Table in Design View. Se deschide modu
Tasteaza un nume de camp In primul rand din coloana Field Name, apoi apasa tasta TAB pentru a trece In c
•
Numele campurilor din Access pot avea o lungime de cel mult 64 de caractere si pot contine spatii prec
Evita simbolurile $, % sau # In numele de campuri, pentru ca unele dintre
acestea au anumite semnificatii In programul Access.
Apasa tasta TAB pentru a trece In coloana Descriptionsi introdu o descriere a campului (operatie facultati
In jumatatea inferioara a casetei de dialog, vezi panoul Field Properties pentru tipul de
camp pe care l-ai selectat. Poti face orice modificari doresti (vezi sectiunea Tipuri de date
si formate).
•
Daca ai mai multe campuri de introdus, repeta pasii anteriori. Executa clic pe butonul CLOSE (X) al f
Cand esti Intrebat daca vrei sa salvezi modificarile operate In tabel, executa clic pe Yes. Apare caseta
•
Tasteaza un nume pentru tabel In caseta Table Namesi apoi executa clic pe OK.
In final, tabelul va aparea In fereastra DATABASE, In sectiunea TABLES.
•
Este recomandabil ca în aplicaţii, părţile care implementează aceste prime două funcţiuni
să fie pe cât posibil distinct conturate, iar modificările aduse uneia să nu afecteze bunul mers
al celeilalte. Datele trebuie să aibă o stabilitate mai mare decât programele. În plus, datele
trebuie
pferno opmri ie nd ue l ui ni f eo xr mp l ao tzi izva rdei .n anii 1990, prin care firmele şi -au dezvoltat
proiecte
► SQL Server. Cu acest nume, compania Microsoft promovează sistemele de
gestiunea a bazelor de date, de tip client-server, pentru problemelecare depăşesc
capacităţile ACCESS sau FoxPro;10