REFERAT

BAZE DE DATE

Diaconescu Ana Maria

AMG-1I
 Cuprins

Introducere.................................................................................................................... 3

Cap.1.Modele de baze de date....................................................................................5

Cap.2.Proiectarea bazelor de date............................................................................7

2.1.Crearea tabelelor.....................................................................................................8

Cap.3.Sisteme de gestionare a bazelor de date(S.G.B.D).....................................9

3.1.Funcţiuni ale sistemelor de gestiune a bazelor de date....................9

Cap.4.Exemple de (S.G.B.D).........................................................................................10
 Introducere

O bază de date conţine toate informaţiile necesare despre obiectele ce intervin într-o
mulţime de aplicaţii, relaţiile logice dintre aceste informaţii şi tehnicile de prelucrare
corespunzătoare. În bazele de date are loc o integrare a datelor, în sensul că mai multe fişiere
sunt privite în ansamblu, eliminându-se informaţiile redundante. Este permis accesul simultan
la aceleaşi date, situate în acelaşi loc sau distribuite spaţial, a mai multor persoane prin mai
multe
tipuri de interogări.
Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au fost preocupaţi de înregistrarea unor fapte şi
aspecte din viaţa de zi cu zi. Necesitatea de a organiza şi gestiona aspecte importante ale
societăţii a condus, de-a lungul istoriei la dezvoltarea a numeroase tehnici în acest sens.
În cadrul evoluţiei în timp a tehnicilor de organizare şi prelucrare a datelor se disting mai
multe etape după cum urmează :
Prima etapă. Datele sunt organizate sub formă de fişiere secvenţiale (o mulţime de date
de acelaşi tip, deci realizări de tip articol). Structura datelor este proiectată pentru a deservi o
singură aplicaţie ceea ce implică o redundanţă mare în memorarea datelor (aceleaşi date sunt
descrise independent în mai multe fişiere). Redundanţa conduce la o utilizare ineficientă a
spaţiului de memorie şi ridică probleme în cazul operaţiilor de actualizare. Dacă printr – un
program se modifică o dată dintr-un fişier, modificarea nu se face automat şi în alt fişier în care
aceeaşi dată este memorată ; prin urmare aceeaşi dată prezintă valori diferite în fişierele în care
apare. Acest fapt duce la o inconsistenţă a datelor.

Etapa a doua este marcată dee separarea dintre structura logică de date şi structura fizică,
separare prin care se realizează independenţa fizică a datelor. Datele sunt memorate în fişiere de
diferite organizări : secvenţiale, indexate, directe, inversate, pentru care se pot scrie programme
c a re r e g ă s e s c m a i ra p id d a t e le î n s ă r e d u n d a n ţa şi i n co
a c e as t ă e t a p ă . Pr i n se p ar a r e a st r u c tu r i i lo g i c e de c e a
n s i s te n ţ d at e l or n u es t e r e z o l v a t ă n i c i în
fi z i c ă s e as ig u r ă in d ep a n d e n ţ a a p l i c aţ i i lo r faţă de modul
de organizare a fişierelor şi faţă de modificările echipamentelor hardware (se pot schimba
dispozitivele de memorare fără a afecta aplicaţiile).

Etapa a treia. Pentru eliminarea redundanţei (şi implicit a inconsistenţei) este necesar ca
fiecare dată (informaţie) să fie memorată într-un singur fişier, iar între fişiere diferite trebuie
să existe anumite relaţii. O astfel de colecţie de fişiere între care există anumite relaţii
formează un sistem de fişiere. Pentru a nu obliga utilizatorii să gestioneze ei aceste relaţii,
există unele programe ( proceduri, funcţii) specializate pentru utilizarea relaţiilor definite. Aceste
programe pot sa fie schimbate (pentru o gestiune optimă) fără a trebui schimbate programele de
aplicaţie ce le folosesc
 Etapa a patra. Limitările tratării bazate pe fişiere de mai sus se datorează următorilor
factori :
-definiţia datelor este încorporată în programele aplicaţie, în loc de a fi stocată separat şi
independent ;
- nu există un control al accesului şi prelucrării datelor, dincolo de cel impus de către
programele aplicaţie.
Pentru o tratare mai eficientă a datelor au apărut bazele de date şi sistemul de getiune a
bazelor de date (SGBD). Noutatea o constituie existenţa unui fişier de descriere globală a datelor
denumit dicţionar de date.
Extragerea şi modificrea datelor (lucrul cu fişierele de date), se derulează exclusiv
prin intermediul dicţionarului în care se găsesc informaţii privitoare la structura datelor şi
restricţiile îndeplinite de acestea. Avantajul constă în separarea datelor de programele aplicaţie.
Intr-o bază de date bine proiectată nu există elemente de date duplicate pe care utilizatorul sau
aplicaţia să le actualizeze. Elementele legate de date sunt grupate împreună într-o singură
structură sau înregistrare şi pot fi definite relaţii între aceste structuri sau înregistrări.
Etapa a cincea. Apariţia bazelor de date distribuite, plasate pe mai multe servere şi
accesibile de pe diferite staţii de la distanţă. Este vorba de un nivel mai ridicat de complexitate al
gestiunii informaţiilor şi al aplicaţiilor specifice.
Într-o arhitectură a bazei de date client/server fişierele bazei de date şi softul SGBD
se afla pe server. Este furnizată o componentă de comunicare astfel ca aplicaţiile să poată fi
rulate de diferiţi clienţi. Aplicaţiile serverului sunt capabile de obicei să lucreze cu mai mulţi
clienţi în acelaşi timp. Pe sistemele Linux, cel mai folosit server de baze de date este
MySQL. Cu toate cã există un alt produs gratuit (MySQL este gratuit atât timp cât
aplicatia dezvoltată nu este revândută) - PostgreSQL, MySQL rãmâne preferatul

sperorvgerra mwaetbo r-i lPoHr Pde- Ldisnpuuxn. eDde ecoe?ePxetnentrsuiec ăMlyi mSQb aLj
uînl gcleol bmataăi. fDo alor snitu pneu pmarit eacedset lucru a influentat folosirea
MySQL. Una dintre alegeri a fost si datorit ă usurintei administrării acestui sever, el
dispunând de un client de accesare inclus.
 CAP.1. Modele de baze de date

Exista trei categorii de modele de baze de date:

Modelul ierarhic a fost dezvoltat primul în ordine istorica si, desi se bazeaza pe teoria
grafurilor, nu are un standard ca si modelele relational sau retea. SGBD-ul de referinta pentru
modelul ierarhic este IMS (Information Management System) dezvoltat de IBM si North
American Association (mai târziu Rockwell) începând din anii 1960 în legatura cu proiectul
APOLLO.
Ceea ce se transcrie în stuctura externa modelul ierarhic este o arboresceta grafica, un
graf orientat, conex fara cicluri. Alte proprietati ale acestui tip de graf ar fi:
- exista un singur vârf, numit radacina, în care nu este incident nici un arc

- exista varfuri, numite frunze, din care nu pleaca nici un arc;

- orice varf, daca nu este frunza, poate avea mai multi descendenti (directi), vârfuri la care se
poate ajunge parcurgând un singur arc
- orice varf, în afara de radacina, are un parinte unic (vârful al carui descendent este).
- Modelul ierarhic transpune scheme E-R de tipul 1 : n, în particular 1 :1.
- A doua aparitie a unei entitati poate fi numai o referinta la prima aparitie. Desi
notiunile folosite în legatura cu modelul ierarhic difera putin de cele de la modelul retea,
exista totusi multe asemanari.

(- PCR).ESxeisgtma,eîntulelgeastuerancaulomguoldleului
lreiecroardhdici,ndsotruacntuortaiurneitedae, bi arz Pa:CpRarei nst e asni
arelolagticeupsaertindtien-copil modelul retea cu diferenta, care de altfel decurge din regulile de
mai sus, ca un segment poate fi descendentul unui singur parinte.
În sens larg, o bază de date este o colecţie de date organizată (structurată). O bază de date
are, în principal, următoarele roluri: stocare (memorare) şi organizarea datelor (structurare).
Ca şi utilitate, bazele de date ne permit (1) memorarea unor cantităţi mari de date, (2)
regăsirea datelor pe baza unor criterii ce căutare (ce sunt legate în mod direct de structurarea
datelor), dar şi (3) prelucrarea unor volume mari de date (filtrare, ordonare, agregare).
 Modelul reţea este cel mai apropiat de forma de reprezentare a bazelor de date sub
forma diagramelor entitate-relaţie. Deosebirea constă în faptul că toate relaţiile ce apar pot
fi numai binare şi de tipul 1:1 sau 1:N. Această restricţie permite reprezentarea grafică a unei
baze de date de tip reţea sub forma unui graf direcţionat numit reţea.
Într-o reţea, nodurile corespund entităţilor şi relaţiile sunt reprezentate prin săgeţi între
noduri (de la tată la fiu) şi anume săgeţi simple dacă relaţia este de tipul 1:1 şi săgeţi duble
dacă relaţia este de tipul 1:N.
În modelul reţea, entităţilor le corespund fişiere logice care au drept câmpuri atributele
entităţii şi eventuale câmpuri de legătură pentru relaţii. Fiecărui element al entităţii îi corespunde
o înregistrare logică. Dacă înregistrările sunt identificate numai prin relaţia cu alte entităţi, atunci
se mai adaugă la înregistrarea logică încă un câmp ce cuprinde un număr de ordine care
permite identificarea acestor înregistrări.

Operaţiile cele mai frecvente pentru modelul reţea se împart în două categorii:
· căutarea unor elemente ale unor entităţi cu anumite proprietăţi sau căutarea unor
informaţii prin utilizarea legăturilor între entităţi;
· navigarea în reţeaua de date.

Model relaţional de baze de date cuprinde trei componente principale:

· structura datelor prin definirea unor domenii (valori atomice) şi a relaţiilor
“n” (atribute, tupluri, chei primare);
· integrarea datelor prin impunerea unor restricţii;
· prelucrarea datelor prin operaţii din algebra relaţională sau calcul
relaţional.

Modelul relaţional se bazează pe noţiunea matematică de relaţie (din teoria mulţimilor)

definită ca o submulţime a produsului cartezian a unei liste finite de mulţimi numite domenii.
Elementele unei relaţii se numesctupluri (sau n-cupluri), iar numărul de domenii din
produsul cartezian se numeşte arietatea relaţiei (FOTACHE 1997, 102).
 CAP.2. Proiectarea bazelor de date

Proiectarea unei baze de date reprezintă un proces ce implică dezvoltarea şi rafinarea

structurii unei baze de date pe baza cerinţelor formulate de către beneficiarul bazei de date şi a

cerinţelor deduse pe baza efectuării analizei domeniului ce urmează a fi modelat.

Principalul obiectiv urmărit la proiectarea unei baze de date este asigurarea consistenţei,
integrităţii şi preciziei datelor. Dacă proiectul unei baze de date este incorect este foarte greu de
extras informaţiile necesare, fiind posibilă obţinerea de informaţii false. În scopul realizării unui
proiect corect al unei baze de date trebuie urmărite o serie de obiective, cum ar fi:
- baza de date trebuie să înmagazineze datele necesare obţinerii de informaţii descrise în
faza de analiză a cerinţelor precum şi orice interogare ce poate fi pusă la un moment dat
de către utilizator;
- tabelele trebuie să fie construite corect şi eficient; fiecare tabel din baza de date reprezentând
o singură entitate şi fiind compus din câmpuri distincte, păstrând o redundanţă minimă a
datelor, fiecare înregistrare dintr-un tabel putând fi identificată cu ajutorul unei valori unice;
- integritatea datelor se impune la nivel de tabel, câmp, relaţie; aceste nivele de integritate ajută
la garantarea faptului că structurile de date împreună cu valorile acestora sunt valide şi
precise în orice moment;
- baza de date trebuie să suporte regulile specifice domeniului pe care îl modelează; datele
trebuie să ofere informaţie validă şi precisă, având tot timpul înţeles;
- la proiectarea bazelor de date trebuie să se prevadă dezvoltările viitoare; structura bazei de
date trebuie să fie uşor de modificat sau extins odată cu modificarea cerinţelor impuse.
Este greu de realizat toate aceste obiective permanent, dar un proiect corect al unei baze de
date trebuie să aibă în vedere obţinerea cât mai rapidă a rezultatelor. Aplicarea tehnicilor de
proiectare conduce la obţinerea următoarelor beneficii:
- structura bazei de date este uşor de modificat şi gestionat deoarece modificările efectuate
- adsauteplrea usunnuti cuâşmorp dsaeu mtaobdeilfnicuatafdeecotearzeăcealtme
ocdâimfipcuarei asavuatlaobreiileuanlueibaczâemi pdedi na t re-;un tabel nu afectează valorile
altor câmpuri din acelaşi sau alte tabele ale bazei de date; mai mult decât atât, o proiectare
corectă a unei baze de date va duce la păstrarea unei redundanţe minime a datelor;
- informaţiile sunt uşor de extras deoarece se pot crea cu uşurinţă interogări dacă tabelele
sunt corect alcătuite iar relaţiile sunt stabilite în mod corespunzător;
- aplicaţiile create de utilizator sunt uşor de proiectat şi gestionat.
Planificarea bazei de date reprezintă controlul activităţilor ce permit realizarea efectivă şi
eficientă a etapelor de proiectare a unei baze de date. În acest scop se realizează următoarea
documentaţie:

-identificarea scopului bazei de date;

-obiectivele bazei de date (identificarea fiecărei activităţi individuale ce trebuie suportată de baza
de date);
Proiectarea bazei de date cuprinde următoarele trei etape:
- proiectarea conceptuală a bazei de date;
- proiectarea logică a bazei de date;

2.1 CREAREA TABELELOR

Baza de date reprezintă una sau mai multe colecţii de date aflate în interdependenţă
împreună cu descrierea datelor şi a relaţiilor dintre ele.
Pentru a crea un tabel, urmeaza urmatorii pasi:

In fereastra DATABASE, executa dublu-clic pe optiunea Create Table in Design View. Se deschide modu
Tasteaza un nume de camp In primul rand din coloana Field Name, apoi apasa tasta TAB pentru a trece In c
•

sCealnecdtetraezcai ulanctoiplodaenacaDmapta(vTeyzipi see, catpiuanr eao Tl isptuaurdi edreuldantea.siD

Numele campurilor din Access pot avea o lungime de cel mult 64 de caractere si pot contine spatii prec
Evita simbolurile $, % sau # In numele de campuri, pentru ca unele dintre
acestea au anumite semnificatii In programul Access.

Apasa tasta TAB pentru a trece In coloana Descriptionsi introdu o descriere a campului (operatie facultati
In jumatatea inferioara a casetei de dialog, vezi panoul Field Properties pentru tipul de
camp pe care l-ai selectat. Poti face orice modificari doresti (vezi sectiunea Tipuri de date
si formate).
•

Daca ai mai multe campuri de introdus, repeta pasii anteriori. Executa clic pe butonul CLOSE (X) al f
Cand esti Intrebat daca vrei sa salvezi modificarile operate In tabel, executa clic pe Yes. Apare caseta
•

Tasteaza un nume pentru tabel In caseta Table Namesi apoi executa clic pe OK.
In final, tabelul va aparea In fereastra DATABASE, In sectiunea TABLES.
•

Datele care vor fi continute de acest tabel se introduc In felul urmator:

Executi dublu-clic pe numele tabelului. Acesta se va deschide In modul de

vizualizare Datasheet View.
 Vei introduce datele In coloanele corespunzatoare conform tipului ales pentru campul
respectiv.

CAP.3. Sisteme de gestionare a bazelor de date(S.G.B.D)

Sistemele de gestiune a bazelor de date (SGBD) reprezinta sisteme informatice

specializate în stocarea si gestionarea unui volum mare de date în rezolvarea unor probleme
asupra unui volum mare de date.

Un SGBD trebuie sa asigure:

- definirea bazei de date;
- adaugarea de date la baza de date;

- stergerea de date din baza de date;

- extragerea de informatii din baza de date.
Sistemele de gestiune a bazelor de date relationale sunt prevazute cu posibilitatea
realizarii de legaturi între doua sau mai multe baze de date , legaturi ce permit accesarea
simultana a unor date care se afla într-o anumita relatie din baze de date diferite.

3.1 Funcţiuni ale sistemelor de gestiune a bazelor de date

Un sistem de gestiune a bazelor de date are următoarele funcţiuni:

1. Definirea bazei de date, în principal a structurii tabelelor, vederilor, interogărilor, a
relaţiilor sau a altor obiecte specifice SGBD-urilor. Partea din limbaj specializată pentru aceste
sarcini se constituie într-un Limbaj de Definire a Datelor (abreviat în mod uzual: LDD), alcătuit
din diferite comenzi (dacă un astfel de limbaj nu există), şi/sau dintr-o interfaţă cu
utilizatorul (variantă mult utilizată).
2. Manipularea informaţiilor din baza de date, este principalul scop al unui SGBD
perceput de utilizatorii obişnuiţi. Aceştia îşi doresc să poată introduce, regăsi şi actualiza
(modifica sau şterge), date prin aplicaţiile lor. Programatorii au la dispoziţie, pentru a realiza
acest lucru, un Limbaj de Manipulare a Datelor (abreviat în mod uzual: LMD), şi/sau autorul
unor comenzi (dacă nu există un astfel de limbaj).

Este recomandabil ca în aplicaţii, părţile care implementează aceste prime două funcţiuni
să fie pe cât posibil distinct conturate, iar modificările aduse uneia să nu afecteze bunul mers
al celeilalte. Datele trebuie să aibă o stabilitate mai mare decât programele. În plus, datele
trebuie

dcoifnesrtirtue iştei c a sr et f er ul lîenaczâăt psăe pmoaitămfui latec

ceaslicbuilaetomarie.mAuclteosrteprporgorgarmame,ec, asrcerisuenctuscarjuisteorîunllLimMbDaj-
eului, folosesc structurile de 11date luate din tabelele (dicţionarele), unde se află descrise
structurile virtuale ale bazei de date, precum şi structura logică la care va avea acces.

CAP.4. Exemple de (S.G.B.D)

► ORACLE. Compania americană cu acest nume, a oferit, încă de la începutul

anilor ’80, cele mai robuste, rapide şi eficiente variante de sisteme de gestiune a
bazelor de date, pentru calculatoare de to at e ti purile (mari, mini, micro), de ti
p client-server, pentru reţelel e locale sau pe Internet. Preţul ridicat, datorat
standardelor de calitate aleproduselor şi serviciilor, fac ca în ţara noastră,
recurgerea la soluţiile Oracle să se facă doar pentru proiectel e de sisteme
informatice mari;
► FoxPro. Cu această denumire Compania Microsoft a p romovat un model de
organizare a datelor, numit dBASE, existent din anul 1990.Acest program este
foarte popular în ţara noastră, deoarece crearea şi evoluţia lui este sincronă

pferno opmri ie nd ue l ui ni f eo xr mp l ao tzi izva rdei .n anii 1990, prin care firmele şi -au dezvoltat
proiecte
► SQL Server. Cu acest nume, compania Microsoft promovează sistemele de
gestiunea a bazelor de date, de tip client-server, pentru problemelecare depăşesc
capacităţile ACCESS sau FoxPro;10

► MySQL. Este un sistem de gestiune a bazelor de date foarte răspânditdatorită

faptului că este gratuit (de tip Open Source);
► Aplicaţia Microsoft ACCESS, care este un sistem de gestiune a bazelor de date
relativ nou, aceasă aplicaţie făcând parte din suita de programe de birou Microsoft
Office. Toate fişierele sunt în ultimă instanţă un lung şir de biţi, ceea ce face
până la urmă diferenţa între ele, redarea sunetelor din fişierele tip .wa v sau a
imaginilor
 Tabel
Nr Crt Nume Prenume C N P Cod Analiza Cost Analiza

1 Popescu Andreea 2234823125817 321 80

2 Stanescu Radu 1554765988433 444 100

3 Alexandrescu Daniela 4563476583682 432 130

4 Mihai Madalina 1322457630054 222 150